LICEUL TEHNOLOGIC “AXIOPOLIS” CERNAVODĂ

PROFIL: TEHNIC

Calificarea (nivel 4) : Tehnician în instalații electrice

Lucrare pentru calificarea competentelor profesionale

MASINI ELECTRICE ROTATIVE DE CURENT CONTINUU

Profesor îndrumător, Elev,

2021

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I. ARGUMENT.............................................................................................3
CAPITOLUL II. GENERALITATI PRIVIND MASINILOR ELECTRICE
ROTATIVE............................................................................................................................5
CAPITOLUL III. MOTORUL DE CURENT CONTINUU.............................................8
3.1. CONSTRUCTIA MASINII DE CURENT CONTINUU........................................8
3.2. MARIMI NOMINALE SPECIFICE MASINII DE CURENT CONTINUU....12
3.3. Utilizări ale motoarelor de curent continuu..................................................................14
CAPITOLUL IV: NORME DE PROTECȚIE A MUNCII.............................................16
CAPITOLUL V. BIBLIOGRAFIE...................................................................................19

2
 CAPITOLUL I. ARGUMENT

Am ales tema “Maşini electrice de curent continuu ” deoarece doresc să-mi aprofundez cunoştiinţele
despre aceste maşini. Această lucrare este structurată în 5 capitole.
În al doilea capitol am scos în evidenţă generalităţile privind maşinile electrice rotative.Precizand
cum funcionarea acestora de cate tipuri sunt .
În al treilea capitol am prezentat motorul de curent continuu. Acest capitol cuprinde construcţia,
utilizările, mărimile nominale, dar şi alte informaţii privind motorul de curent continuu.
In al patrulea capitol am precizat protectia munci cum sa ne protejam impotriva riscurilor
accidentelor si cum sa purtam correct echipamentul de munca.
Odată cu trecerea timpului tehnologia a avansat, mereu aducând noutăţi
pentru omenire şi utilizatorii ei. Chiar şi în domeniul tehnic, mai precis în cel
electric, apar modificări zilnice, noi produse, noi tehnologii folosind aceleaşi
legi ale fizicii, aceleaşi principii de funcţionare, aceleaşi mărimi şi fenomene
caracteristice.
Încă din copilărie mi-a plăcut această evoluţie şi am decis să fiu parte a
ei sau măcar să încerc să înţeleg fenomenele, drept pentru care am ales să
urmez un profil tehnic în timpul liceului “Tehnician în instalaţii electrice”.
Urmând profilul acesta şi studiind materiile de profil am întâlnit
denumirea de “maşini electrice”, un subiect interesant şi frumos, care mi-a
plăcut şi mi-am dorit să mă documentez şi să aflu mai mult, astfel am căutat
informaţii despre maşinile electrice şi am aflat că sunt două mari categorii şi
anume: maşini electrice de curent alternativ şi maşini electrice de curent
continuu, aşadar în paginile acestui atestat va fi prezentată una din aceste

categorii, anume, maşinile electrice de curent continuu.

Prin noţiunea de maşină, în general, se întelege un sistem tehnic, format
din organe şi mecanisme, care execută mişcări determinate pentru efectuarea
unui lucru mecanic util, sau pentru transformarea unei forme de energie în
energie mecanică sau orice alt fel de energie.
Cea mai importantă categorie de maşini, datorită largii utilizări în
diverse domenii, o constituie maşinile electrice care vor fi tratate în

3
continuare. Maşina electrică de curent continuu, aşa cum o spune şi denumirea este o maşină electrică
care foloseşte curentul continuu şi nu cel alternativ.
Aşadar în paginile acestei lucrări vor fi tratate noţiuni despre maşinile
electrice de curent continuu în speranţa că se va înţelege principiul de
funcţionare, mărimile caracteristice şi utilitatea lor în mediul înconjurător.

4
 CAPITOLUL II. GENERALITATI PRIVIND MASINILOR
ELECTRICE ROTATIVE

Maşina electrică este un element tehnic care transformă energia mecanică a unei mişcări de
rotaţie în energie electrică sau invers.
Maşina electrică care transformă energia mecanică în energie electrică se numeşte
generator, iar maşina elctrică care transformă energia electrică în energie mecanică se
numeşte motor.
Funcţionarea maşinilor electrice se bazează pe două principii fundamentale ale
electrotehnicii şi anume:
- Principiul inducţiei electromagnetice
- Principiul interacţiunii dintre curentul electric şi câmpul magnetic
O caracteristică importantă a maşinilor electrice este reversibilitatea, adică posibilitatea de
a funcţiona atât ca motor, cât şi ca generator.
După tipul energiei electrice produse(dacă funcţionează ca generator) sau utilizate(dacă
funcţionează ca motor) deosebim:
 Maşina electrică de curent continuu
 Maşina electrică de curent alternativ
Maşina electrică de curent continuu poate fi:
 cu excitaţie serie
 cu excitaţie independentă
 cu excitaţie derivaţie
 cu excitaţie mixtă

5
 Maşina electrică de curent alternativ poate fi de două tipuri:
 sincronă
 asincronă

Forme constructive ale maşinilor electrice rotative şi moduri de montare

Formele constructive şi modurile de montare ale maşinilor electrice rotative sunt

simbolizate conform standardelor în vigoare.
De exemplu, IMB3 este simbolul asociat unei maşini electrice care are axa orizontală, cu
tălpi, cu două scuturi port-lagăr, care se fixează pe tălpi pe o placă de bază.

Modurile de transformare a energiei electromecanice sunt ilustrate în figura următoare. Aceste

moduri de conversie determină totodată şi modurile posibile de funcţionare ale unei maşini
electrice.

6
 Funcţionarea în regim de MOTOR: energia electrică
este transformată în energie mecanică (parţial şi în
căldură)

Funcţionarea în regim de GENERATOR: energia

mecanică este transformată în energie electrică (parţial şi
în căldură)

Funcţionarea în regim de CONVERTIZOR: energia

electrică este transformată tot în energie electrică, dar
cu alţi parametri (parţial şi în căldură)

Funcţionarea în regim de FRÂNĂ: energia electrică

şi energia mecanică este transformată în căldură

Schema 1.1: Regimuri de funţionare a maşinilor electrice

CAPITOLUL III. MOTORUL DE CURENT CONTINUU

7
3.1. CONSTRUCTIA MASINII DE CURENT CONTINUU

Schema 1.2.: Maşina de curent continuu

Parţile componente ale maşinii de curent continuu sunt:

1– carcasa ;
2 - pol de excitaţie;
3 - bobina de excitaţie;
4 - pol auxiliar;
5 - bobina de comutaţie;

8
 6 - arbore;
7 - pachetul de tole;
8 - înfăşurarea indusului;
9 - colector;
10 - cruce portperii;
11 - scut
12 – rulment;
13 – ventilator
14 - cutie de borne.

Maşina de curent continuu, fie că este motor sau generator are inductorul stator şi indusul
rotor.
Statorul care produce fluxul magnetic inductor este format din carcasă, poli şi bobine
polare.
-Carcasa se execută din material magnetic(oţel) în cele mai multe cazuri de formă cilindrică.
-Polii care se fixează prin şuruburi de carcasă sunt polii principali(numiţi şi poli de excitaţie),
iar la majoritatea maşinilor sunt şi poli auxiliari(numiţi şi poli de comutaţie). Polii principali
se execută din tole de oţel cu grosimea de 1 - 1,5mm strânse cu nituri.
- Bobinele polare care se monteză pe poli sunt bobinele de execuţie parcurse de curentul de
excitaţie şi bobinele polilor auxiliari, parcurse de curentul principal al maşinii. Bobinele se
execută din conductor de cupru izolat si sunt izolaţi faţă de miezul şi talpa polului şi fata de
carcasă.

9
 Rotorul este format din arbore, pachetul de tole ale rotorului, colectorul, bobinajul indus,
suporţii de bobinaj, ventilator.
-Arborele se execută din oţel, transmite cuplul mecanic între pachetul de tole şi capătul de
arbore liber.
-Pachetul de tole al rotorului se execută din tole de tablă silicioasă cu grosimea de 0,5 mm,
impachetată pe arbore şi strânsă între suporţii de bobinaj. Are la exterior crestături deschise
sau semideschise în care se introduce bobinajul indus.

-Colectorul este format din lamele de cupru de secţiune trapezoidală, izolate între ele faţă de
piesele de strângere.
-Bobinajul indus este format din bobine executate din conductoare izolate de cupru, introduse
in crestăturile pachetului de tole, capetele fiind lipite la colector
-Ventilatorul are rolul de a răci maşina
-Crucea portperii. Pe colector freacă periile pentru a face legătura electrică între bobinajul
indus şi cutia de borne. Periile se execută din praf de cărbune, grafit sau praf de cupru prin
presare. Periile sunt montate în casete metalice, numite

10
portperii, care sunt fixate de o piesă de fontă sau oţel denumită colierul sau crucea portperii.
-Scuturile şi lagărele au rolul  de a permite montarea rotorului în interiorul statorului  şi
rotirea lui. În partea centrală a scuturilor  sunt montaţi rulmenţi sau mai rar lagăre de
alunecare.
-Cutia de borne este montată de regulă pe carcasa şi are în interiorul ei, placa de borne
,prevazută cu borne de oţel sau alamă. La aceste borne se fac legăturile electrice din interiorul
maşinii şi legăturile electrice şi reţeaua electrică.

Colectorul redresează tensiunea electromotoare alternativă indusă în înfăşurarea rotorică. El

este format dintr-un ansamblu de lamele executate din cupru tare, izolate între ele, cât şi fată
de corpul colectorului prin straturi de micanită. Corpul colectorului constă din două manşoane
cilindrice, între care lamelele de cupru sunt prinse în partea lor interioară cu ajutorul cozii de
rândunică cu care sunt prevăzute ele. La un capăt fiecare lamelă este prevăzută cu un canal
sau cu un steguleţ la care se lipesc legăturile de la înfăşurarea indusului. Legăturile dintre
circuitul înfăşurării indusului şi circuitul exterior acesteia se face prin intermediul periilor
plasate pe colector. Periile sunt confecţionate din grafit artificial sau sunt sintetizate

Principiul de funcţionare al maşinii de crent continuu

Curentul ce parcurge bobina de excitaţie creează un câmp magnetic a cărei inducţie are o
distribuţie sinusoidală de-a lungul circumferinţei rotorului (statorului).Datorită rotaţiei

11
 rotorului, bobina acestuia intersectează liniile câmpului magnetic de excitaţie , în el
inducându-se o tensiune sinusoidală de forma:
Ue=2·N·l·B(t)=2·N·l·v·Bm·sinωt

Unde: N- numărul de spire al unei bobine

l- lungimea bobinei
v- viteza tangenţială a conductorului în câmpul magnetic
B(t)- inducţia în bobinele plasate succesiv de latura bobinei
Întrucât rotorul este format din mai multe bobine decalate spaţial între ele, tensiunea
electromotoare ce se vor induce în ele vor fi de forma:
2π
Uek=2·N·l·v·Bm·sinωt−(k−1)·
b

Unde: b-numărul de bobine al rotorului

Întrucât fiecare bobină este în contact cu periile colectoare doar pentru un interval de timp
Δt corespunzător unei fracţiuni unghiulare α spre exterior se transmite tensiunea aproximativ
constantă:
Ub ≅Ue1m=Ue2m=...Uebm

Dacă generatorul alimentează un circuit exterior şi prin acesta trece un curent I asupra unei
bobine a indusului(cea aflată în contact cu periile) va acţiona electromagnetic F care dă
naştere unui cuplu rezistent:
F=N·I·l·

3.2. MARIMI NOMINALE SPECIFICE MASINII DE CURENT

CONTINUU
Principalele mărimi caracteristice ale maşinilor de curent continuu sunt:
 Puterea nominală (Pn)- valoarea puterii debitate (la generatoare) sau a puterii utile la ax
(pentru motoare)
Puterea nominală este indicată la axul motorului :
Pn = √3 · Un · In · cosφ · n [W]
  Unde:
Un: Tensiunea nominală a motorului [V]
In: Curentul nominal al motorului [A]

12
 Cosφ: Factorul de putere nominal al motorului
n: Randamentul motorului în sarcină

 Tensiunea nominală (Un)- este valoarea standardizată de tensiune pentru care este construită
o maşină electrică.
 Intensitatea curentului nominal (In)- este cel mai mare curent pe care îl poate suporta o
maşină timp îndelungat, fără ca încălzirea diferitelor sale elemente să depăşească limitele
impuse de norme
 Turaţia nominală (nn)- este turaţia arborelui la valorile nominale ale celorlalte mărimi
caracteristice
nn = f · 60/p [rpm]
Unde:
f:Frecventa [Hz]
p:Numarul de perechi de poli

 Serviciul nominal (S)- este caracterizat prin durata şi succesiunea în timp a perioadelor de
încărcare
 Factorul de putere nominal (cosφn)-este factorul aferent puterii active absorbite de motoare
electrice, în regim nominal de funcţionare, considerând sinusoidale tensiunea si curentul
statoric.


 Frecventa nominală fn, masurată în Hz, este frecvenţa tensiunii de alimentare a motoarelor
la care acestea au fost proiectate.

Mărimile caracteristice maşinilor electrice au valori standardizate. Standardizarea

mărimilor nominale este necesară deoarece nu se pot proiecta şi construi maşini electrice
pentru fiecare situaţie de utilizare în parte: gama valorilor standardizate poate răspunde
(acoperitor) oricăror condiţii concrete de exploatare.

3.3. Utilizări ale motoarelor de curent continuu

13
Principala modalitate de utilizare a motoarelor electrice o constituie acționarea electrică, prin
care are loc în mod efectiv conversia energiei electrice în energie mecanică, cu sau fără
controlul unor parametri electrici sau mecanici. Fiind construite într-o gamă extinsă de puteri,
motoarele electrice sunt folosite la foarte multe aplicații: de la motoare pentru dispozitive
electronice (hard disc, imprimantă) până la acționări electrice de puteri foarte mari
(pompe, locomotive, macarale).
Diferența dintre energia electrică consumată și cea mecanică utilă reprezintă pierderile
electrice și mecanice de energie, care se transformă, în mod ireversibil, în căldură.
După numărul de motoare electrice și mașini de lucru acționate, se deosebesc:
 acționări electrice de grup, la care un grup de mașini (de exemplu mașinile-unelte
dintr-un atelier) sunt acționate, prin curele sau roți dințate de un singur motor; nu
se mai folosesc, fiind ineficiente;
 acționări electrice individuale, la care un singur motor acționează o singură
mașină de lucru;
 acționări electrice cu mai multe motoare, la care fiecare mecanism al mașinii de
lucru are motorul său, încât se poate realiza o automatizare complexă a procesului
de lucru.
Caracteristicile mecanice ale motoarelor electrice de acționare pot fi:
 rigide, la care turația variază puțin când crește sarcina motorului (de exemplu
la motoarele asincrone sau de curent continuu cu excitație în derivație);
 elastice (moi), la care turația scade mult cu creșterea cuplului rezistent la arbore
(de exemplu la motoarele de curent continuu cu excitație în serie);
 absolut rigide (sincrone), la care turația nu variază cu încărcarea, fiind riguros
constantă dacă frecvența tensiunii de alimentare nu se modifică (la motoarele
sincrone).

Generatoarele de curent continuu se utilizeaza in serviciile interne ale centralelor electrice,

ca generatoare de sudare, la grupurile Ward-Leonard, ca surse de energie electrica pe
locomotive electrice sau pe nave.In ultimul timp, generatoarele de c.c. se pot inlocui cu
sisteme de redresare, alimentate la reteaua de curent alternativ.
14
 CAPITOLUL IV: NORME DE PROTECȚIE A MUNCII

Legea numărul 319 din 14 iulie 2016. Prezenta lege stabilește principii generale
referitoare la prevenirea riscurilor profesionale și securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor
de risc și accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea
lucrătorilor și a reprezentaților precum și direcțiile generale pentru implementarea acestor
principii.
Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate atât publice cât și private:
Lucrător: persoană angajată de către un angajator potrivit legi, inclusiv studenți, elevi în
perioada efectuării stadiului de practică precum și ucenicii și alți participanți la procesul de
măsurare
Accident de muncă: vătămarea violentă a organismului precum și intoxicația acută
profesională care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea sarcinilor și care

15
provoacă incapacitatea temporală de muncă la cel puțin 3 zile calendaristice invalidate sau
deces.
Boala profesională este o afecțiune care se produce ca urmare a exercitări unei meserii
sau unei profesii, cauzată de agenți nocivi, fizici, chimici sau biologici caracteristici locului
de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în
procesul de muncă.
Echipamentul individual de protecție: orice echipament destinat de a fi purtat sau
mânuit de un lucrător pentru a proteja în potriva unor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
sănătatea și securitatea la locul de muncă. 
Accident ușor: eveniment care are drept consecință leziuni superficiale care necesită
numai îngrijiri medicale și antrenat incapacitatea de muncă pe o durată mai mică de 3 zile.
În cadrul responsabilităților sale, angajatorul are obligația să ia măsurile necesare:
-Asigurarea securități și protecția sănătăți lucrătorilor
-Prevenirea riscurilor profesionale
-Informarea și instruirea lucrătorilor
-Asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare și sănătăți în
muncă
Angajatorul trebuie să asigure condiții pentru ca fiecare lucrător să primească o
instruire suficientă și adecvată în domeniul SSM în special sub formă de informați și
instrucțiuni specifice de muncă și postului său:
-La angajare 
-La schimbarea locului de muncă
-La introducerea unui nou echipament de muncă 
-La introducerea unei noi tehnologi
-La executarea unor lucrări speciale
Fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu pregătirea și
instruirea sa, precum și cu instrucțiunile permite astfel în cât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană cât și alte persoane care pot fi
afectate de acțiunile sale în timpul procesului de muncă.
Să utilizeze corect echipamentul individual acordat și după organizare să îl înapoieze
sau să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul SSM și măsurile de
aplicare a acestora.
Instrucțiuni proprii de SSM în atelierul de electrotehnică:

16
 Lucrările particulare la care se utilizează curentul electric la tensiuni ce pot fi
periculoase se vor efectua numai în prezența maestrului instructor.
Pardoseala din jurul locului unde se desfășoară lucrările practice trebuie să fie uscată
sau acoperită cu un covor electroizolant.
Masa de lucru trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite plasarea în bune
condiții a întregului aparataj.
De pe locul unde se desfășoară lucrările practice se vor îndepărta toate obiectele care
nu sunt necesare
Alimentarea de la rețea se va face de la un tablou cu siguranțe fuzibile calibrate sau de
la un tablou cu siguranțe automate.
Legăturile dintre părțile componente ale lucrărilor practice se vor face în mod
obligatoriu prin cordoane (conductoare) perfect izolate, în bună stare și corespunzătoare
tensiunilor folosite.

17
 CAPITOLUL V. BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric
2. http://eprofu.ro/ct/atestate2.html
3. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/CONSTRUCTIA-SI-FUNCTIONAREA-
MO41277.php
4. http://www.bracomotoareelectrice.ro/index.php?motoare-electrice=caracteristici-
tehnice&t=1
5. http://www.valiadis.gr/?view=233

18