Sistemul electric al

masinilor electrice

1
 Cuprins:

Argument.................................................................................Pag 4
I Notiuni generale.................................................................Pag 4
1 Bobine................................................................................Pag 6
2 Materiale utilizate la realizarea infasurarilor....Pag 9
3 Clasificare.......................................................................pag 10

II Tipuri de bobine si infasurari...........................................pag 11

1 Bobine polare..................................................................Pag 11
2 Infasurari repartizate..................................................Pag 12
3 Infasurari pentru rotoarele masinilor de
curent continuu...........................................................Pag 13
4 Infasurari pentru statoarele masinilor
Asincrone si sincrone................................................Pag 14
5 Inafsurari in scurtcircuit............................................Pag 15
6 Infasurari de excitatie..................................................Pag 16
6.1 Infasurari de excitatie repartizate........................Pag 17

III Impregnarea si acoperirea infasurarilor...................Pag 18

Norme de protectie a muncii...........................................Pag 19

2
3
 ARGUMENT

Masinile electrice sunt utilizate in toate sferele de activitate ale omului. Ele
formeaza practic sursele de energie electrica si elementele de actionare in vederea
efectuarii unui lucru mecanic de catre mecanisme si instalatii. Fara masini
electrice nu am avea energie electrice, nu am avea masini de spalat, nu am putea
actiona multe alte masini de lucru care ne usureaza viata in aceasta lume
dinamica. Toate aceste argumente au fost in favoarea alegerii acestei teme spre
studiu. Desi este un capitol vast al electrotehnicii, am lucrat cu placere la
selectarea materialului din domeniul masinilor electrice.
In aceasta lucrare am prezentat aspecte legate de infasurari. Lucrarea este
structurata pe 3 capitole. In capitolul I am prezentat notiuni generale despre
infasurari (clasificare, materiale folosite). In capitolul II sunt prezentate tipuri de
bobine si infasurari. In capitolul III am prezentat modalitatile prin care se
realizeaza impregnarea si acoperirea infasurarilor.
Consider ca lucrul la tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare
in specialitate de ,,Tehnician electrotehnist’ mi-a dezvoltat capacitatea de a
sistematiza si sintetiza cunostintele pe care le-am acumulat in cadrul orelor
teoretice si practice de-a lungul liceului.
Pentru ca doresc sa urmez calea politehnica, am convingerea ca munca la
acest proiect va fi o baza buna pentru un viitor student in domeniul electrotehnicii.

4
 Cap Ι. NOTIUNI GENERALE

Prin masina electrica se întelege un ansamblu de corpuri solide, în

general mobile, în care se plaseaza un sistem de înfasurari cuplate
între ele electric, magnetic sau electric. Prin intermediu acestui
ansamblu, energia electrica trece în energie mecanica si invers, sau în
energie electrica de alta forma.
Se caracterizeaza prin prezenta unor piese in miscare in general de rotatie, din
care cauza se mai numesc ”masini electrice rotative”
O masina electrica are doua parti constructive de baza:statorul care este fix si
rotorul,careestemobil (rotitor).
Masinile electrice functioneaza pe baza fenomenului de inductie electromagnetica
inductorul masinii (cele mai multe tipuri de masini, acesta este statorul) produce
un camp magnetic care induce in conductoarele infasurari indusului (rotorului)
tensiune electromotoare.
Masinile electrice au in componenta 3 sisteme:
1.Sistemul magnetic care realizează închiderea fluxului magnetic astfel încât fluxul
magnetic produs de sistemul inductor să poată fi utilizat în sistemul indus.

1. CIRCUIT MAGNETIC

SISTEM INDUCTOR SISTEM INDUS

STATOR ROTOR
(de regulă) (de regulă)

2.Sistemul electric care Produce fluxul magnetic si asigura legatura electrica între
circuitele fixe si cele in miscare de rotatie.

5
 2. CIRCUIT ELECTRIC

ÎNFĂŞURARE
ELEMENTE AUXILIARE
INDUCTOR ÎNFĂŞURARE INDUS
(COLECTOR, PERII
(BOBINA) (BOBINAJ)
ETC.)

3. Sistemul mecanic care sustine elementele masinii (fixe sau mobile), transmite sau
primeste energia mecanica si asigura racirea masinii (ventilator montat pe arborele
masinii
Dupa natura curentului, masinile electrice se clasifica in masini de curent
continuu si masini de curent alternativ.
Masinile de curent continuu se utilizeaza atat ca motoare , cat si ca generatoare.
Masinile de curent alternativ se clasifica in:
-masini sincrone, la care turatia este constanta, independenta de sarcina si care
se utilizeaza ca generator sau motor;
-masini asincrone, la care turatia variaza intre anumite limite cu sarcina. Ele se
utilizeaza de obicei ca motoare si pot fi cu rotorul bobinat, numit si masini cu
inele sau cu rotorul in scurtcircuit (cu rotorul in colivie);
-masini de curent alternative cu colector.

3. SISTEM MECANIC

CARCASĂ ARBORE PALIERE

I.1 BOBINE
1).Definitie si clasificare

“Bobina”reprezinta un conductor electric astfel infasurat incat sa formeze una sau

mai multe “spire”.
Daca conductorul este strabatut de un curent electric,se formeaza un “camp
magnetic”proportional cu intensitatea curentului electric care-l parcurge.

6
“Infasurarea” conductorului sub forma unei bobine cu mai multe spire,creeaza in
interiorul bobinei un “flux (mobil)magnetic” care depinde de numarul de spire,de
dimensiunile bobinei si de intensitatea curentului.
Bobinele au o larga utilizare in tehnica atat in domeniul curentilor slabi cat si al
celor tari.

 Dupa domeniul de utilizare:

- bobine pentru curenti slabi(telecomunicatii,automatizari)
- bobine pentru curenti tari(declansatoare,electromagneti,transformatoare,bobine
de reactanta,etc.)
- bobine de inductie(aparate electromedicale,aprinderea amestecurilor explosive)
 Dupa constructie:
-bobine fara carcasa,cand numarul spirelor este micsi grosimea conductorului
suficienta pentru a asigura rigiditatea bobinei,uneori realizate direct pe miezul
magnetic.
-bobine cu carcasa,din materiale stratificate(pertinax,textolit),din materiale
termoplastice si termorigide(bachelita,melamina,poliester sau din
ceramica/portelan)
 Dupa forma:
-bobine cilindrice
-bobine paralelipipedice
-bobine toroidale
 Dupa frecventa de utilizre:
-bobine de joasa frecventa
-bobine de inalta frecventa(radiofrecventa)
-bobine de audiofrecventa

2).Parametrii bobinelor

 Tensiunea nominala(Un)reprezinta limita maxima pentru care se

dimensioneaza izolatia bobinelor fata de piesele metalice inconjuratoare.
 Tensiunea de serviciu(Us)reprezinta tensiunea care se aplica la capetele
bobinei intr-un anumit regim de lucru continuu sau intermitent
 Inductanta bobinei reprezinta raportul intre fluxul magnetic creat de o
bobina si intensitatea curentului prin ea.
-inductanta bobinei-simbol:L [H] si [Henry]

7
-reactanta bobinei :XL[Ω] (marimea care se opune trecerii curentului
alternativ)

XL=L∙ ω

 Frecventa curentului (f) este inportanta atat in domeniul folosirii

curentilor tari cat si al celor slabi,ea determinand caracteristica constructiva
a bobinei si reprezinta numarul e alternante positive si negative ce se
deruleaza intr-o perioada de timp (T):

f [Hz]=1/T= ω/2π

 Rezistenta bobinelor (R)

R=U/I [Ω]

-este importanta in curent continuu in domeniul utilizarii curentilor slabi.

 Factorul decalitate (Q)

Q=X/R

-este important doar la bobinele de inalta frecventa.

 Inducanta proprie (L) caracteristica individuala a bobinei.

 Inductanta (L) a unei bobine este data de relatia:

L=n²/R

n –numarul de spire
R-reluctanta bobinei

8
  Reluctanta bobinei reprezinta raportu ldintre forta magnetomotoare
(tensiunea magnetomotoare)dintr0o portiune de circuit magnetic si fluxul
magnetic ce trece prin acel circuit.
Reluctanta este similara rezistentei electrice si este cu atat mai mica cu cat
permeabilitatea(mediului)magnetica este mai mare.
In acest caz rezulta ca o bobina cu miez de otel va avea inductanta proprie mai
mare decat a bobinei in aer.
Prin micsorarea numarului de spire si a diametrului bobinei rezistenta ei scade
foarte mult.

I .2. MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA

INFASURARILOR

Pentru realizarea infasurarilor se utilizeaza materiale conductoare si

electroizolante.
Ca materiale conductoare se utilizeaza cuprul electrolytic, de sectiune rotunda sau
dreptunghiulara, izolat cu email, fire de sticla, sau combinatie email-fire de
sticla.Conductoarele cu sectiune mai mare de 20 mm 2 se izoleaza in timpul
bobinarii si se prezinta sub forma de bare.
Aluminiul sau alama se folosesc numai sub forma de bare la infasurarile in
colivie.
Materialele electroizolante servesc la: izolarea conductoarelor,izolarea
bobinelor pe partea active, izolarea capetelor frontale ale bobinelor, izolarea
crestaturilor, izolarea intre straturi, asigura izolatia necesara sub penele din partea
superioara a crestaturilor.
Folosirea materialelor se face conform schimei de izolatie prevazuta in
documentatia masinii electrice.Intreprinderile constructoare de masini electrice
din tara noastra folosesc frecvent scheme de izolatie cu materiale din clasa B
(email,micabanda pe hartie sau pe panza, fire de sticla cu email clasa B, micafoliu
cu selac pe suport de hartie, banda de bumbac impregnata, prespan ,micanita
flexibila, pertinax ,etc.) ,clasa F (email , micabanda pe suport de tesatura de
sticla , banda Epoflex, sticlotextolit), clasa H (materiale similare cu cele din clasa
F, dar pe suport din tesatura de sticla, cu lacuri de impregnare siliconice).

9
 I.3 CLASIFICARE

In functie de miezul magnetic pe care se aseaza, infasurarile pot fi:

-concentrate, cand toate spirele pentru un pol sunt concentrate intr-o singura
bobina, de exemplu, bobinele polare;
-repartizate, cand bobinele infasurarii sunt repartizate in mai multe crestaturi ale
miezului.
Infasurarile polilor statorici la masinile de curent continuu si infasurari polilor
rotorici aparenti de la masinile sincrone sunt infasurari de tip concentrat si sunt
realizate din bobine polare.
Infasurarile statorice ale masinilor asincrone si sincrone ,infasurarile rotorice ale
masinilor de curent continuu ,ale masinilor sincrone cu poli inecati, ale masinilor
asincrone cu rotor bobinat sunt infasurari de tip repartizat.
O categorie speciala o formeaza infasurarile rotoarelor in colivie ale masinilor
asincrone.
Producerea pe cale electrica a campurilor magnetice invartitoare se realizeaza prin
intermediul infasurarilor de curent alternativ.
Pentru obtinerea pe cale mecanica a campurilor magnetice invartitoare utilizand
curenti continui, se intrebuinteaza infasurari de excitatie de doua tipuri:
-infasurari de excitatie concentrate , utilizate la masini cu poli aparenti;
-infasurari de excitatie repartizate, utilizate la masini electrice cu poli plini.

10
 CAP. Π.
TIPURI DE BOBINE SI INFASURARI

II. 1.Bobine polare

In functie de tipul masinii, bobinele polare si cele de excitatie au o forma in

trepte , pentru a se putea incadra in geometria circulara a masinii.
Bobinele polare cu conductorul izolat depanat in straturi pot fi executate direct pe
o carcasa izolanta sau pe sabloane ,forma in trepte obtinandu-se prin reducerea
treptata a nemarului de spire pe strat.(Fig. A)
i

Fig.A Sectiune prin bobina polara infasurata in straturi

i-inceput s-sfarsit

Bobinele in galeti se realizeaza din mai multi galeti dubli, numiti galeti jumelati,
inseriati intre ei prin sudare sau lipire (fig.B). In general conductorul este
neizolat , izolatia intre spire fiind constituita din benzi izolante, introduce pe
masura depanarii spirelor.

l
Fig B Sectiune prin bobina
polara in galeti
i-inceput s-sfarsit l-lipitura

11
Bobinele din conductor dreptunghiular indoit pe muchie se foloseste cand
numarul de spire este redus ,si mai ales pentru bobine de comutatie.
Bobinele polare pot fi izolate la exterior cu mai multe straturi de banda izolanta
sau,pot fi neizolate (numai stranse distantat cu banda de consolidare), urmand ca
polul sa fie izolat.
La montarea bobinelor polare pe rotorul masinii sincrone sistemul de
izolare este similar.In plus, in acest caz, bobinele se consolideaza cu piese de
distantare stranse cu suruburi ,pentru a rezista fortei centrifuge ce apare in timpul
rotirii.
Bobinele montate pe poli se leaga electric intre ele, formand infasurarea de
excitatie sau de comutatie. Cele doua capete ale infasurarii sunt legate la doua
borne de pe placa de borne.

II.2.Infasurari repartizate

Infasurarile repartizate sunt realizate din bobine introduse in crestaturile

miezului magnetic si legate electric intre ele.
La o bobina de deosebesc:
-laturile bobinei, partile rectilinii ale bobinei, care se introduce in crestaturi;
-capetele de bobina, partile din bobina aflate in afara miezului magnetic.
Distanta periferica dintre punctele situate pe axele radiale a doi dinti
consecutive sau doua crestaturi consecutive se numeste pas dentar. Numarul de
pasi dentari care separa crestaturile in care sunt plasate cele doua laturi ale bobinei
se numeste pas de bobinaj.
In functie de conductorul utilizat si de procesul tehnologic de fabricatie
,bobinele pentru infasurari repartizate se clasifica in:
-bobine din conductor rotund izolat, munite si bobine moi;
-bobine din conductor dreptunghiular izolat;
-bobine din conductor dreptunghiular de sectiune mai mare ,izolat sau neizolat ,
numit si bobine din bare.

12
 A.Bobine moi

-nu sunt izolate ,ele se folosesc la bobinarea miezurilor cu crestaturi semiinchise,

prin introducere fir cu fir in crestatura, prin deschiderea acesteia.

B.Bobine din conductor dreptunghiular

-bobinele din conductor dreptunghiular pot fi preformate (numite si bobine

rigide), cand au forma definitive inainte de a fi montate in crestaturi ,sau pot fi
partial formate (numite si bobine semirigide), cand partile frontale si conexiunile
se formeaza dupa montare. Ele se folosesc la bobinarea miezurilor cu crestaturi
deschise sau semideschise sau pe crestaturi inchise, atunci cand sunt introduse
axial in crestaturi.
Bobinele din conductor dreptunghiular pot fi:
-neizolate ,spirele din conductor izolat ,care formeaza bobina, sunt stranse cu o
banda de consolidare ,iar izolatia fata de peretii crestaturii va fi constituita dintr-o
teaca izolanta introdusa in crestatura la bobinare si rasfranta peste bobina in
partea superioara;
-cu izolatie continua, bobina este izolata la exterior cu banda izolanta ,continuu
pe laturi si capetele de bobina ,fara intreruperea izolatiei ;
-cu izolatie discontinua, fiecare latura este izolata cu cate o teaca tare, obtinuta
din folie izolanta (micafoliu)
- infasurari intr-un singur strat ,cand pe toata inaltinea crestaturii exista o singura
latura de bobina
-infasurari in doua straturi, la care intr-o crestatura exista doua laturi de bobina,
fiecare apartinand unei alte bobine.
Forma bobinelor si a infasurarilor depinde de tipul masinii electrice pentru care
sunt utilizate.

II 3.Infasurari pentru rotoarele masinilor de curent

continuu

Aceste infasurari sunt formate din bobine egale ,repartizate in crestaturi in

doua straturi si legate la colector.

13
Spira si bobina la infasurarile de curent continuu au un element de electric de baza
,sectia,formata din una sau mai multe spire si care este legata intre doua lamele
ale colectorului .
Dupa modul de legare a capetelor sectiilor la colector, infasurarile pot fi buclate,
atunci cand capetele sectiilor se leaga la doua lamele alaturate sau apropiate, sau
pot fi ondulate atunci cand capetele sectiilor se leaga la doua lamele situate la
aproape un dublu pas de bobinaj. Pe capetele de legatura sunt introduse tuburi
izolante colorate diferit cu o culoare pentru fiecare sectie.

II.4.Infasurari pentru statoarele masinilor

asincrone, sincrone si pentru rotoarele masinilor asincrone cu
rotorul bobinat

Aceste infasurari sunt formate din bobine ,repartizate in crestaturi intr-un singur
strat sau in doua straturi. Fiecare bobina este constituita din mai multe spire ,dintr-
un singur conductor sau mai multe conductoare in paralel si are doua capete
pentru executia legaturilor electrice. .(fig.c)

Fig C Bobina din conductor

dreptunghiular preformata

Grupele de bobine sunt legate intre ele astfel incat infasurarea are doua
capete libere ,care sunt legate la doua borne de pe placa de borne. O infasurare
trifazata are trei astfel de infasurari, deci are sase capete libere
Forma bobinelor poate fi dreptunghiulara (fig. D a) ,hexagonala (fig. D b),
trapezoidala (fig. D c, f) sau cu capetele rotunde (fig. D d). Infasurarile pot fi
realizate cu bobine concentrice (fig. D a, b, c) sau cu bobine egale (fig. D d, e ,f).

14
 Fig D Tipuri de bobine

La masinile mari ,bara este formata din mai multe conductoare dreptunghiulare in
paralel, cu transpozitii pe portiunea din crestatura, adica cu schimbarea pozitiei
conductoarelor in cadrul pachetului de conductoare in parallel.

II 5.Infasurari in scurtcircuit

Aceste infasurari,numite si infasurari in colivie de veverita, sau simplu – in

colivie ,sunt formate dintr-un numar de bare introduse in crestaturi neizolate, si
scurtcircuitate la capete printr-un inel.
Infasurarile in colivie pentru masini asincrone in scurtcircuit pot fi:
-colivie simpla realizata din bare rotunde de cupru introduse axial in crestaturi si
scurtcircuite la ambele capete prin doua inele ,lipite sau sudate, formand colivia;
-colivie dubla realizata din doua randuri de bare rotunde de cupru introduse axial
in crestaturi si scurtcircuitate la ambele capete prin doua inele lipite sau sudate
formand colivia;
-colivie din bare inalte din cupru sau aluminiu ,introduse prin deschizatura
crestaturii;
-colivie turnata din aluminiu care se realizeaza prin turnarea barelor ,inelele de
scurtcircuitare si eventual aripioare de racire in partile laterale ale inelelor de
scurtcircuitare.

15
Infasurarile de amortizare la rotoarele masinii sincrone se realizeaza din bare
rotunde introduse axial in crestaturile din piesele polare si scurtcircuitate la capete
prin lipire sau sudare ,cu segmente de inele.capetele segmentelor se
scurtcircuiteaza cu segmentele vecine prin sudare sau cu suruburi.

II 6.Infasurari de excitatie

Aceste infasurari se utilizeaza la masinile de curent continuu si la cele de

curent alternativ cu poli aparenti, cum sunt masinile sincrone ,masinile de curent
alternative cu colector.
Dupa cum infasurarea de excitatie este plasata in stator sau in rotor ,se deosebesc
masini de tip cu poli exteriori si masini de tip cu poli interiori.
In figura E, a si b sunt reprezentate infasurarile de excitatie concentrate ,pentru
cele doua tipuri de masini.

Fig E. Infasurare de excitatie concentrata

a-masina cu poli exteriori b-masina cu poli interiori

Infasurarile de excitatie concentrate se executa din spire infasurate pe o caseta din

materiale presate sau metalice. La masinile de puteri mai mari adesea se executa
din bobine partiale, separate intre ele prin spatii de aer in vederea racirii.
Conectarea bobinelor polilor intre ele se poate face in serie sau in paralel. La
conectarea in paralel pot aparea nesimetrii in fluxurile magnetice, ca urmare a
neegalitatii rezistentelor electrice. De aceea se obisnuieste sa se utilizeze
conectarea in serie.

16
 II 6.1. Infasurari de excitatie repartizate

Aceste infasurari se utilizeaza la masinile sincrone cu poli plini. Polii sunt

determinati numai prin modul de repartizare a infasurarii plasate in crestaturi, cum
indica figura F. Repartitia campului magnetic in intrefier, la aceasta infasurare,
este trapezoidala, in trepte, mult mai apropiata de forma sinusoidala ,decat cea din
cazul infasurarii de excitatie concentrate.

Fig F. Infasurare de excitatie repartizata

17
 Cap III Impregnarea si acoperirea infasurarilor

Infasurarile se impregneaza pentru a se imbunatati calitatile electroizolante,

stabilitatea termica, rezistenta mecanica, rezistenta la umiditate si conductibilitate
termica a materialelor electroizolante. Pentru aceasta se folosesc lacuri de
impregnare constituite in principal dintr-o rasina naturala sau sintetica, dizilvata
intr-un solvent.
Impregnarea se face in trei faze distincte:
-uscarea in cuptoare, pentru eliminarea umiditatii;
-impregnarea in lac, care patrunde in porii materialului electroizolant si umple
golurile de aer din infasurare.Impregnarea se poate face prin cufundarea
infasurarii in bazine cu lac, sau prin introducerea in autoclave in care se creeaza
vid, inundarea in autoclava pentru a patrunde lacul in profunzime;
-uscarea in cuptoare a lacului patruns in infasurare. Prin aceasta se evapora
solventul ,iar la unele tipuri de lacuri se produce si o modificare chimica
(polimerizare) a rasinii.
Dupa impregnare, infasurarile se acopera cu un strat subtire si lucios de lac de
acoperire, prin pulverizare sau cufundare. Acest strat asigura protectia infasurarii
contra umiditatii, cantra depunerilor de praf si contra diferitilor agenti chimic
i(ulei, vaselina uscata etc.)

18
 Norme de protectie a muncii

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, pe durata exploatarii

masinilor electrice se iau urmatoarele masuri de protectie:
-manevrarea echipamentului de pornire a masinilor electrice cu actionare manuala
se executa purtand manusi electroizolante. In cazul instalarii dispozitivelor de
comanda in locuri cu umiditate se vor folosi manusi, iar in fata acestui echipament
se instaleaza platforme electroizolante (gratar de lemn cu izolatoare suport).
-la motoarele electrice protejate numai prin sigurante si care nu au alte alemente
de separatie in fata acestora,inainte de inceperea oricarei lucrari pe circuitul de
forta, se vor demonta aceste sigurante, folosind manusi electroizolante si in locuri
umede o platforma electroizolanta, iar in locul lor se vor monta capace de
siguranta fara fuzibile,vopsite in rosu .
-in cazul in care elementele de protectie electrica ale motorului, se gasesc in alta
incapere, in mod suplimentar se va deconecta cablul de alimentare de la bornele
motorului si se vor asigura conductoarele acestuia cu degetare de cauciuc.
-corpurile masinilor electrice se cele ale echipamentului din circuitul lor de forta
trebuie sa fie legate la pamant.
-elementele in rotatie trebuie ingradite sau protejate de aparatoare (inele
colectoare, curele de transmisie, cuplele, ventilatoarele, partile deschise ale
arborului etc.)
-izolarea electrica a circuitului de forta, de pe care urmeaza sa se demonteze
motorul electric, incepe prin oprirea motorului, verificarea lipsei tensiunii,
realizarea unei separatii vizibile, care se va bloca, iar pe dispozitivul de actionare
(intreruptor etc) se va monta un indicator de interzicere: ”Nu inchideti!Se
lucreaza”.
-scoaterea placilor avertizoare si repunerea in functiune a motorului se vor face
numai daca in registrul sectiei respective sa consemnat faptul ca lucrarea sa
terminat, precum si numele persoanei care a comunicat acest lucru.
-in scopul prevenirii personalului de exploatare asupra pericolului de atingere a
pieselor aflate sub tensiune ,in vecinatatea acestora se afiseaza inscripte sau
placarde specifice; pentru fiecare fel de tensiune si curent se vor utiliza notatiile
prevazute in normative

19
 Anexa
Marcarea capetelor libere ale infasurarilor
Specificatie Marca
1 2
Masini de curent continuu Inceput - sfarsit
- Indus (rotor) A1 – A2
- Poli auxiliari:
● infasurare cu doua capete B1 – B2
● infasurare din doua jumatati 1(2)B1 – 1(2)B2
- Infasurarea de compensatie :
● infasurare cu doua capete C1 – C2
● infasurare din doua circuite 1(2)C1 – 1(2)C2
- Infasurare de excitatie serie:
● infasurare cu doua capete D1 – D2
● idem, plus doua prize intermediare D1 – D2, D3, D4
- Infasurare de excitatie derivata E1 – E2
- Infasurare de excitatie separata
(inclusive, infasurarea de excitatie
a masinilor sincrone) : F1 – F2
● infasurare cu doua capete F1 – F2
● idem, din doua jumatati (legare serie F1 – F2, F5 – F6
– parallel)

- Infasurari ajutatoare (corectoare poli

auxiliary, captare variatii flux etc.) pe
axa directa H1 – H2
- Infasurari ajutatoare pe axa J1 – J2
transversala
- La legarea in serie a infasurarilor Simbolul extremitatilor libere
Masini de c.a. fara colector trifazat Stator (rotor)
- Capetele de faza scoase in vederea U1 – U2 : V1 – V2: W1 – W2
legarii in triunghi sau in stea (inceput – (K1 – K2: L1 – L2: M1 – M2 )
sfarsit)
- Conexiune interioara in triunghi cu U, V, W

20
trei capete scoase (K, L, M)

- Idem, stea cu patru capete scoase (3 U, V, W, N (K, L, M, Q)

faze si nul)
- Idem, stea fara nul scos U, V, W (K, L, M)
- Infasurare sectionata in doua jumatati U1 – U2 + U5 – U6: V1 – V2 + V5
pentru legare series sau parale (inceput –V6:
– sfarsit) W1 – W2 + W5 – W6
- Infasurare cu prize intermediare cu 6 2U, 2V, 2W – 1U, 1V, 1W
capete scoase pentru comutarea
numarului de poli
Masini de c.a. fara colector bifazat : U, V (K, l)
Masini monofazate (stator) :
- Infasurare principala
● cu doua capete libere U1 – U2
● din doua jumatati U1 – U2; U5 – U6

- Infasurare auxiliara Z1 – Z2
Masini sincrone – infasurare de
excitatie v. masini c.c.
Ciecuite speciale:
- Protectie termica P
- Incalzire I
- Alimentare frana electromagnetica Z (F)
c.c. (c.a. )
- Legaturi de egaizare =

21
 Bibliografie

Aparate,echipamente si instalatii pentru electrionica

industriala
Autor:Alexandru Iulian Stan
Traian Canescu
Editura Didactica si Pedagogica,R.A.,Bucuresti-1994

Masini electrice
Autor:Toma Dordea
Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1977

22
 ANEXA
Marcarea capetelor libere ale infasurarilor

23
24