Colegiul Tehnic “Costin D.

Nenitescu” Pitesti

CONTACTOARE
Elev:Pîrvan Andrei Vlăduṭ
Profesor: Neagoe Daniel

1
Clasa: a XII-a H Anul scolar:2018/2019

CUPRINS

Argument........................................................................................pag3
Capitolul I

1.1 Constructia contactoarelor electromagnetice…………...pag.5

1.2 Comanda contactoarelor…………....................................pag.7

1.3 Scheme cu protectii si semnalizari incluse……......…........pag.8

Capitolul II

2.1 Contactorul electromagnetic de curent alternativ...........pag 12

2.1.1 Contactorul cu miscare simpla de translatie............pag 13

2.1.2 Contactorul cu miscare dubla de translatie...........pag 14

Capitolul III

3.1 Partile componente.............................................................pag.15

3.2 Tipuri de contactoare.........................................................pag.17

Bibliografie……………………………………………………………………………pag.19

2
 ARGUMENT

Conform definiţiei, contactorul este un aparat cu comutaţie mecanică, acţionat

altfel decât manual (cu tije şi came, pneumatic, electromagnetic etc.), dar care are
o singură poziţie de repaus. Contactorul trebuie să fie capabil să închidă, să
suporte şi să întrerupă curenţii în toate regimurile de funcţionare normală a
circuitelor electrice (inclusiv supracurenţii de pornire ai motoarelor electrice). Din
acest punct de vedere, orice contactor este destinat a efectua un număr mare
(105 ... 106) de comutaţii sub sarcină şi un număr şi mai mare (107) de comutaţii
fără sarcină. Contactorul electromagnetic este acţionat de un electromagnet (de
curent continuu sau de curent alternativ). Funcţional, orice contactor are rolul de
a conecta (sau deconecta) un circuit la darea unei comenzi şi de a-l menţine în
starea respectivă, atâta timp cât durează comanda. Aşadar, contactele unui
contactor pot fi "normal deschise" şi/sau "normal închise", cu următoarele
semnificaţii (la contactoarele electromagnetice): - contactul "normal deschis"
(ND) este contactul care se află deschis când aparatul este în stare de repaus
(adică, în lipsa curentului în bobina de excitaţie a electromagnetului). Acest
contact se va stabili, adică va deveni închis, la alimentarea excitaţiei. - contactul
"normal închis" (NI) este contactul care se află închis atunci când aparatul este în
stare de repaus. Acest contact se va deschide la alimentarea excitaţiei.
Contactorul care are contactele principale "normal închise" este numit "ruptor".
În continuare se face referire numai la contactoarele (ruptoarele)
electromagnetice. Pentru acestea există mai multe criterii de clasificare. Astfel:

1. După felul reţelei în care funcţionează, contactorul poartă denumirea de

contactor de curent alternativ sau de contactor de curent continuu.

2. După modul de stingere a arcului electric (care apare între elementele de

contact) se deosebesc contactoare "în aer" şi contactoare "în ulei".

3
 3. După cinematica armăturii (purtătoare a contactelor principale),
contactoarele se pot clasifica în: - contactoare "cu mişcare de translaţie" a
contactelor mobile şi a electromagnetului (cazul contactoarelor de curent
alternativ);

- contactoare "cu mişcare de rotaţie" a echipajului mobil (cazul contactoarelor de

curent continuu); - contactoare "cu mişcare combinată", de rotaţie şi translaţie
(cazul contactoarelor de curent alternativ pentru curenţi mari). În prezent,
construcţia de contactoare electromagnetice (de curent continuu şi de curent
alternativ) este tipizată şi standardizată, în funcţie de diversele grade de protecţie
şi de aplicaţiile caracteristice în care sunt folosite. Din acest punct de vedere se
deosebesc:

a. Contactoare electromagnetice folosite în circuite de curent alternativ , cu

simbolurile: 1. AC1, utilizat la comanda receptoarelor cu sarcini electrice
neinductive sau slab inductive (cuptoare electrice cu rezistenţe); - AC2, utilizat la
pornirea motoarelor asincrone cu inele şi la frânarea în contracurent; - AC3,
utilizat la demarajul motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit şi la oprirea
motoarelor lansate; - AC4, folosit la pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în
scurtcircuit, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor.

b. Contactoare electromagnetice utilizate în circuite de curent continuu, cu

simbolurile: - DC1, folosit la comanda diferitelor receptoare cu sarcini neinductive
sau slab inductive (cuptoare cu rezistenţă); - DC2, utilizat la pornirea motoarelor
de curent continuu cu excitaţie derivaţie şi la oprirea acestor motoare în plin
mers; - DC3, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie
derivaţie, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor; -
DC4, folosit la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie serie şi la
oprirea acestor motoare în plin mers; - DC5, utilizat la pornirea motoarelor de
curent continuu cu excitaţie serie, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de
rotaţie al motoarelor.

4
 Capitolul I

1.1 Construcţia contactoarelor electromagnetice

Din punct de vedere constructiv, la orice contactor distingem următoarele

părţi:

1. Elementul motor (sau sistemul de acţionare). Este cel care asigură deplasarea
contactelor mobile. La contactorul electromagnetic elementul motor este un
electromagnet. Electromagnetul de acţionare poate fi alimentat cu tensiune
alternativă (în cea mai mare parte a cazurilor) sau cu tensiune continuă. 2.
Contactele principale (fixe şi mobile). Acestea, împreună cu bornele de intrare şi
de ieşire, căile de curent şi punţile conductoare, sunt cele care asigură
continuitatea circuitului principal. Numărul lor este multiplu de trei (în cazul
contactoarelor de curent alternativ trifazat) sau de doi (în cazul contactoarelor de
curent continuu). Ele sunt robuste, încât să reziste la frecvenţe mari şi la un
număr cât mai ridicat de manevre. 3. Camerele de stingere. Au rolul de a activa
stingerea arcului care apare între contactele principale. La contactoarele de
curent continuu se folosesc camere de stingere bazate pe principiul deionizării (în
contact cu pereţii reci), asociat cu suflajul magnetic. La contactoarele de curent
alternativ camerele de stingere funcţionează pe baza principiului efectului de
electrod asociat cu efectul de nişă. 4. Contactele auxiliare. Acestea, împreună cu
bornele şi căile de curent aferente, sunt cuplate mecanic cu contactele principale.
Ele pot fi normal închise şi/sau normal deschise şi sunt folosite în circuitele
auxiliare ale contactorului. Contactele auxiliare sunt necesare menţinerii sub
tensiune a bobinei electromagnetului, semnalizării şi asigurării interblocajului
comenzilor. 5. Releele de protecţie. Cel mai frecvent, la contactoarele

5
electromagnetice sunt utilizate relee termice (termobimetalice) şi relee
electromagnetice. (Ele vor fi tratate în subcapitolele următoare ale lucrării.) 6.
Carcasa aparatului şi sistemul de prindere sunt formate din ansamblul de piese
izolante şi metalice care asigură protecţia, ghidajul şi fixarea aparatului în poziţia
normală de funcţionare, cât şi izolarea electrică a tuturor pieselor sub tensiune
(între ele şi faţă de masă). Toate aceste elemente se regăsesc în fig.1, în care este
schiţat un tip constructiv de contactor electromagnetic.

6. Carcasa aparatului şi sistemul de prindere sunt formate din ansamblul de piese

izolante şi metalice care asigură protecţia, ghidajul şi fixarea aparatului în poziţia
normală de funcţionare, cât şi izolarea electrică a tuturor pieselor sub tensiune
(între ele şi faţă de masă). Toate aceste elemente se regăsesc în fig.1, în care este
schiţat un tip constructiv de contactor electromagnetic.
 

Fig.1 contactor electromagnetic cu dubla intrerupere

În fig.1 este reprezentat un contactor cu mişcare de translaţie, cu dublă

întrerupere, folosit în circuitele de curent alternativ. Aici, elementul motor
este un electromagnet monofazat cu spiră în scurtcircuit, cu armătura fixă
8, înfăşurarea de excitaţie 6 şi armătura mobilă 5. Alimentarea bobinei 6
(pe la bornele 7) determină atragerea armăturii 5 şi, odată cu ea, a casetei
izolante 11. În acest mod, puntea conductoare 9 (pe care se găsesc câte
două contacte mobile 1) stabileşte cele două contacte (contactele fixe fiind
notate cu 2), realizând astfel continuitatea circuitului principal, între bornele
3. Resortul 10 (comprimat în interiorul casetei 11) realizează presiunea de
contact necesară contactelor principale. Invers, la întreruperea alimentării
electromagnetului, sub acţiunea resoartelor antagoniste 4, armătura mobilă
6
revine în poziţia iniţială, întrerupând circuitul principal al contactorului.
Avantajele acestei variante constructive sunt legate de întreruperea
circuitului (pe fiecare fază) în câte două locuri şi de eliminarea legăturilor
flexibile. Uzual, astfel de contactoare sunt destinate conectării motoarelor
electrice de c.a., a reostatelor de pornire si reglaj, dar şi pentru diverse
comutaţii în reţelele de forţă şi de iluminat (de curent alternativ).

  1.2 Comanda contactoarelor

În mod obişnuit, contactoarele sunt comandate printr-un buton dublu de
acţionare (format din înserierea a două contacte, unul normal deschis iar celălalt
normal închis, prevăzute cu revenire), alimentarea bobinei electromagnetului
făcându-se fie în c.a. (cu tensiunea de linie 380 V sau de fază 220 V), fie de la o
sursă de curent continuu (un redresor), în funcţie de tipul acestuia.

Fig.2 Schema de conexiuni a contactorului trifazat cu electromagnet de curent

alternativ

În fig.2 este prezentată schema electrică de conectare a unui contactor trifazat,

echipat cu electromagnet de curent alternativ, cu buton dublu de comandă.
Schema se numeşte "de lucru" şi se caracterizează prin faptul că toate contactele
contactorului sunt grupate pe acelaşi ax (aşa cum sunt şi în realitate). Prin
apăsarea butonului de acţionare b1 (şi, deci,închiderea contactului 1-2) este
alimentată (cu tensiunea de fază UR0) bobina BC a electromagnetului
contactorului. Aceasta va determina atragerea armăturii şi, pe cale de consecinţă,
închiderea contactelor principale 5-6, 7-8, 9-10 (care vor permite alimentarea
consumatorului pe la bornele A, B şi C). Simultan cu contactele principale se
închide şi contactul de automenţinere 11-12 (în paralel cu contactul 1-2 al
butonului de pornire), prin care se asigură menţinerea sub tensiune a bobinei BC
7
(a electromagnetului) şi după revenirea (în poziţia deschis) a butonului de pornire
b1. Deconectarea consumatorului de la reţea se face prin intermediul butonului
de oprire b2, care va întrerupe alimentarea bobinei contactorului, prin
deschiderea contactului 3-4. În anumite situaţii (de exemplu, la consumatorii cu
şocuri mari de curent) se recomandă ca electromagnetul de acţionare să fie de
curent continuu.

1.3 Scheme cu protecţii şi semnalizări incluse

În execuţie normală, contactorul electromagnetic propriu-zis nu este un

echipament de protecţie. Dacă însă, în serie, în circuitul contactelor principale se
conectează atât siguranţe fuzibile, cât şi relee termobimetalice şi/sau relee
electromagnetice, contactorul electromagnetic va îndeplini şi funcţia de
echipament de protecţie împotriva supracurenţilor. Aceste relee pot fi montate
individual (câte unul pe fiecare fază) sau se pot realiza sub forma unor blocuri de
câte trei relee termobimetalice, respectiv electromagnetice. Pentru protecţia
împotriva scurtcircuitelor, contactoarele sunt asociate cu siguranţe fuzibile.
Pentru protecţia împotriva scăderii sau dipariţiei tensiunii, contactoarele pot fi
prevăzute cu relee minimale de tensiune, dar, în mod uzual, acest rol este
îndeplinit chiar de bobina contactorului, care îşi va elibera armătura mobilă,
atunci când tensiunea scade sub 0,7 UN. În plus, pe acelaşi tablou (sau panou
electric) lângă contactoare pot fi montate şi alte relee. Acestea, legate electric,
vor asigura corelaţia cu anumiţi parametri fizici (deplasarea, sens mişcare,
temperatura, presiunea etc.) controlaţi sau vor realiza o anumită temporizare (cu
relee de timp) în acţionarea contactoarelor din schemele de automatizare. În
acest context, ansamblul format din contactorul electromagnetic şi din relee de
protecţie constituie echipamentul electric cel mai des utilizat pentru comanda şi
protecţia motoarelor electrice. Comanda acestora se poate face manual sau de la
distanţă (printr-un dublu buton de acţionare). În prezent, majoritatea
contactoarelor cu relee de protecţie se execută în varianta cu "contactele în aer",
fiind prevăzute şi cu contacte auxiliare (atât normal deschise "ND", cât şi normal
închise "NI"). Dintre contactele auxiliare, un contact normal deschis are
întotdeauna rolul de automenţinere, iar celelalte contacte auxiliare se folosesc fie
pentru semnalizare, fie pentru interblocaje. Există, încă, în exploatare contactoare
de curent alternativ în ulei, la care atât electromagnetul, cât şi contactele
(principale şi auziliare) se găsesc într-o baie de ulei. Utilizarea lor este, însă,

8
limitată (la domenii restrânse), din cauza pericolului de explozie. Datorită
multiplelor posibilităţi de utilizare, contactoarele electromagnetice cu relee de
protecţie se întâlnesc într-o mare varietate de scheme electrice. Acţionarea lor se
face cu electromagneţi de curent alternativ sau cu electromagneţi de curent
continuu (alimentaţi de la o sursă independentă de c.c. sau de la o punte
redresoare). În plus, schemele electrice de forţă, de comandă, de protecţie şi de
semnalizare realizate cu contactoare electromagnetice (cu relee) se pot
reprezenta grafic în mai multe moduri. Cele mai frecvente sunt 1) schema
completă (de lucru) şi 2) schema funcţională (sau desfăşurată). Schema completă
se caracterizează prin faptul că toate elementele 9

componente din circuitul electric (contactele principale, contactele auxiliare,

releele, bobina de comandă etc.) sunt grupate împreună, aşa cum sunt ele în
realitate. În schimb, schema funcţională reproduce legăturile electrice dintre
elementele componente (în ordine funcţională), reprezentându-se separat
circuitele de forţă şi separat circuitele de comandă, de automenţinere, de
protecţie, de semnalizare etc. Pentru exemplificare, se va considera cazul concret
al unui motor asincron trifazat M (fig.3), alimentat printr-un contactor
electromagnetic prevăzut cu un bloc de relee termobimetalice e1, un bloc de
relee electromagnetice e2 şi siguranţele fuzibile f1, f2, f3. Comanda se realizează
cu două butoane de acţionare b1 şi b2. În fig.6 este reprezentată schema
completă, în care bobina electromagnetului de acţionare BC (de c.a.) este
alimentată cu tensiunea de fază URO. În schemă apar contactele principale (ale
contactorului) 1-2, 3-4, 5-6; contactul ND de automenţinere 11-12; contactele:
normal închis (NI) 13-14 şi normal deschis (ND) 15-16 (conectate în circuitele de
semnalizare); blocul de protecţie termică e1 cu acţiune asupra contactului
normal închis 7-8; blocul de protecţie electromagnetică e2 cu acţiune asupra
contactului normal închis 9-10; siguranţele fuzibile f1, f2, f3; lămpile de
semnalizare L1, L2; butonul de pornire (cu revenire) b1; butonul de oprire (cu
revenire) b2 şi motorul asincron trifazat M.

9
Fig.3 Schema electrică completă (cu electromagnet de curent alternativ)

Fun cţionarea schemei. Atunci când motorul nu este conectat (butonul b1

n-a fost încă apăsat), lampa L1 este alimentată între o fază (R) şi nulul (O) prin
contactul normal închis 13-14 şi semnalizează (este aprinsă) această poziţie.
Pentru conectarea motorului la reţea se apasă butonul de pornire b1, iar bobina
BC (a contactorului) va fi alimentată între faza R şi nulul O (princontactele
butoanelor b2, b1 şi prin contactele normal închise 7-8 şi 9-10 ale celor două
blocuri de protecţie). Drept urmare, are loc atragerea armăturii electromagnetului
contactorului, ceea ce va conduce la alimentarea motorului asincron M prin
contactele principale 1-2, 3-4 şi 5-6 (ale contactorului). Prin închiderea contactului
ND (de automenţinere) 11-12, revenirea butonului de pornire b1 nu va conduce la
întreruperea alimentării bobinei electromagnetului. În acelaşi timp, prin
schimbarea poziţiei contactelor NI 13-14 şi ND 15-16 se întrerupe alimentarea
lămpii L1 (care se stinge) şi simultan se conectează lampa L2 care, aprinzându-se,
va semnaliza funcţionarea motorului. Pentru oprirea voită (întreruperea
alimentării) a motorului se apasă butonul b2. Prin această manevră se întrerupe
alimentarea bobinei electromagnetului şi, drept consecinţă, armătura cu toate
contactele contactorului vor reveni în poziţia iniţială. În cazul unei suprasarcini, în
funcţie de mărimea supracurentului, poate acţiona temporizat protecţia termică
e1 (deschizând contactul NI 7-8) sau poate acţiona instantaneu protecţia
10
electromagnetică e2 (prin deschiderea contactului NI 9-10), întrerupând
alimentarea bobinei contactorului, ceea ce va conduce la deconectarea motorului
de la reţea. În caz de scurtcircuit, într-un timp foarte scurt vor acţiona siguranţele
fuzibile (f1, f2, f3), montate în amonte de contactele principale, întrerupând astfel
alimentarea motorului. Protecţia împotriva scăderii tensiunii la borne este
asigurată intrinsec, chiar de bobina contactorului. Electromagnetul acestuia va
dezvolta o forţă activă (de atracţie) mai mică decât forţa rezistentă, atunci când
tensiunea de alimentare scade. Uzual, dacă U= 0,7UN armătura
electromagnetului "cade", contactele principale (ale contactorului) se deschid, iar
motorul va fi deconectat de la reţea. Aceeaşi schemă (de conectare şi de
protejare a motorului M) poate fi reprezentată sub forma de schemă desfăşurată
(funcţională).

11
Fig.4 Schema funcţională corespunzătoare schemei complete

Capitolul II

Contactorul electromagnetic

Fig.4 Schema funcţională corespunzătoare schemei complete

Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comutaţie mecanică,

acţionat altfel decât manual, cu o singură poziţie de repaus, capabil să stabilească,
să suporte şi să întrerupă curenţi nominali şi curenţi mai mari decât cei nominali,
dar care apar în mod normal. Este destinat în vederea efectuării unui mare număr
de comutaţii în sarcină (105 – 106) şi unui număr şi mai mare de comutaţii fără
sarcină (107). După felul reţelei în care funcţionează, contactorul poartă
denumirea de contactor de curent alternativ sau contactor de curent continuu.
Din punct de vedere constructiv, contactorul este alcătuit din următoarele
elemente: a) organul motor, constituiut dintr-un electromagnet; b) polii principali,
reprezentaţi prin căile de curent în bobine, contacte şi camera de stingere; c) polii
auxiliari, care cuprind borne şi contacte normal închise şi deschise, necesare
automenţinerii, semnalizării şi interblocajului; d) carcasa aparatului, ca suport
material pentru elementele active de la punctele a), b) şi c).

2.1 Contactorul electromagnetic de curent alternativ.

Sunt destinate pentru conectarea motoarelor care lucrează în regim internmitent

(conectări repetate de scurtă durată), pentru conectarea reostatelor de pornire şi
pentru diverse comutaţii în reţele de forţă şi iluminat de curent alternativ, au
bobina de acţionare alimeentată în majoritatea cazurilor în curent alternativ şi
circuitul magnetic se execută din tole de 0,35- 1mm grosime, pentru limitarea
curenţilor turbionari. Pentru amortizarea vibraţiilor armăturii datorită pulsaţiei
forţei de atracţie polii miezului sunt parţial ecranaţi cu spire în scurtcircuit. La
contactoarele acţionate cu electromagneţi în curent alteranativ, inductivitatea
bobinei variind invers proporţional cu întrefierul, curentul absorbit de bobină în
momentul anclanşării (când inductivitatea are valoarea cea mai redusă) poate lua
12
valorii de cca. 10- 15 ori mai mari decât în cazul când armatura este complet
atrasă la capăt de sursă. Acest şoc de curent se micşorează treptat, pe măsură ce
armătura se deplasează şi atinge valoarea sa minimă când întrefierul δ=o.
Raportul dintre şocul de curent şi valoarea minimă (de regim permanent) depinde
de întrefierul iniţial şi de forma ciucuitului magnetic de tipul E, având întrefierul
iniţial cel mai mare comparativ cu alte circuite. Contactoarele cu şocuri mari de
curent în momentul anclanşării nu pot fi utilizate la frecvenţe mari de conectare,
de aceea bobinele de acţionare se recomandă a fi alimentate în curent continuu.

Contactorul de curent alternativ este construit în două variante, şi anume: cu

simplă translaţie şi cu dublă translaţie.

2.1.1 Contactorul cu mişcare simplă de translaţie. Schiţa de construcţie a acestui

contactor este prezentată în figura 5, mai jos.

Figura 5. Schiţa de construcţie a electromagnetului cu mişcare simplă de

translaţie A,B-bornele pentru un pol

Organul motor este un electromagnet monofazat cu spiră în scurtcircuit (reperele

1, 2, 3). Resorturile antagoniste 4 asigură starea de repaus. Pe calea de curent 5
sunt plasate elementul fix de contact şi una din borne. Calea de curent are doua
locuri de rupere, zone in care sunt plasate plăcile feromagnetice 6. Piesele mobile
de contact sunt lipite de puntea 7. Resortul 8, care aisgură foţa de apăsare în

13
contact este plasat în caseta 9. Funcţionarea aparatului rezultă din schiţa
constructivă.

2.1.2 Contactorul cu mişcare dublă de translaţie. Pentru intensităţi mari

ale curentului nominal (100...400A), masele în deplasare fiind mai mari, energia
cinetică corespunzătoare este importantă. În aceste cazuri este necesară
micşorarea vitezei de închidere a contactelor, iar cinematica aparatului comportă
o mişcare de translatie dublă: a contactelor şi a electromagnetului. Schema
cinematică este prezentată în figura 6.

Fig 6. Cinematica contactorului cu mişcare dubla de translaţie

Astfel, un pol al aparatului este reprezentat prin conductoarele 1, 2 pe care sunt

plasate contactele fixe şi bornele aparatului A, B. Pe puntea conductoare 3 sunt
plasate contactele mobile. în caseta 4 se află resortul precomprimat 5.
Electromagnetul de acţionare este figurat prin armătura mobilă 7, bobina 8 şi
armătura fixă 9. Transmiterea mişcării de la armătura mobilă 7 la puntea 3 cu
contactele mobile se realizează cu sistemul de pârghii 10, 11, 12.

14
 Capitolul III

3.1 Partile componente

Elementele componente ale unui contactor se pot grupa ca elemente care

se conecteaza in trei categorii de circuite:

- Circuitul principal de curent ( borne de racord, contacte principale fixe

simobile);

- Circuitul de comanda ( bobina electromagnetului de comanda, contactul auxiliar

de automentinere, care se leaga in paralel cu butonul de comanda);

- Circuite auxiliare ( contacte auxiliare pentru blocare, semnalizare). Pentru

stingerea arcului electric produs intre contactele principale se prevad camere de
stingere. Unele aparate contin bobina de suflaj, strabatuta de curentul din
circuitul principal, care realizeaza deplasarea si alungirea rapida a arcului.

Cand bobina 3 nu este sub tensiune, contactele sunt in stare normala.Contactele

principale sunt normal- deschise, iar contactele auxiliare sunt normal – deschise
sau normal – inchise. Bobinele pot fi alimentate in circuit continuu sau circuit
alternativ. La alimentarea bobinei, contactele isi schimba starea. Astfel cand
bobina 3 este alimentata, este atrasa armatura 6 cu care este solidara puntea 7 a
contactelor mobile, care inchid contactele fixe 4.

15
Fig.7 Partile componente ale unui contactor cu miscare de translatie

Marimile caracteristice ale unui contactor sunt: - Tensiunea nominala la care se

dimensioneaza izolatia, distantele de strapungere si de conturnare; - Curentul
nominal, In, pe care il poate suporta circuitul principal al contactorului, fara a
depasi incalzirea maxima admisa in regim normal de lucru; - Curentul de serviciu,
curentul nominal al releului termic, daca este asociatcontactorului un releu
termic;

- Puterea maxima a motorului, daca contactorul comanda un motor electric;

- Frecventa de actionare, numarul de actionari pe care contactorul le poate

executa intr-o unitate de timp;

- Durata relativa de conectare, care este standardizata;

- Regimul de lucru sau clasa de lucru, determinata de durata relativa de

conectare si de frecventa de conectare;

- Capacitatea de rupere nominala sau capacitatea de inchidere nominala. Tipuri

constructive de contactoare se pot diferentia: ● dupa felul curentului din circuitul
principal: - Contactoare de curent continuu;

16
 - Contactoare de curent alternativ. ● dupa modul de deplasare a
contactoarelor mobile:

- Contactoare cu miscare de translatie;

- Contactoare cu miscare de rotatie;

- Contactoare cu miscare combinata. ● dupa modul de actionare al contactelor

mobile:

- Contactoare actionate electromagnetic, contactoare actionate pneumatic

( actonarea mecanica este foarte rara si pentru puteri de rupere foarte mici). ●
dupa numarul de contacte ( poli) din circuitul principal: contactoare monopolare,
bipolare, tripolare si tetrapolare.

Contactoarele se constituiesc pentru tensiuni pana la 440 V curent continuu si

380 sau 660 V pentru curent alternativ si pentru intensitati nominale cuprinse
intre 6 si 600 A.

Pentru contactoarele de curent alternativ, prin normele CEI 947 – 4 sunt

definite patru categorii tipice de regimuri de lucru: AC1 – corespunzator sarcinilor
neinductive sau slab inductive (cuptoare); AC2 – corespunzatoare motoarelor cu
rotorul bobinat, circuitelor de iluminat fluorescent fara compensare, circuitelor cu
lampi cu filament AC3 – corespunzator motoarelor asincrone cu rotorul in
scurtcircuit (comprensoare, lifturi, scari rulante) AC4 – corespunzator regimului de
lucru al motoarelor asincrone cu rotorul in scrutcircuit cu socuri de sarcina si
inversari de sens ( masini de tiparit, masini de bobinat)

3.2 Tipuri de contactoare

17
CRF1 – AC3 Contactor cu acţionare magnetică tri şi tetrapolară pentru comanda
motoarelor (circuitul de comandă este alimentat in curent alternativ şi curent
continuu).

Utilizare: rafinarii, centrale de energie, circuite de excitaţie.

Proprietaţi: conservarea secvenţei de memorie în echipamente automate, în

cazul în care dispare tensiunea de control, economie de energie; sursa de
alimentare a bobinei nu debitează nici un curent, când contactorul este anclanşat
şi este insensibil la perturbaţiile reţelei. Imax=150A, tensiunea 48V, frecvenţa
40..400Hz.

18
 Bibliografie

https://dokumen.tips/documents/contactoare-curent-alternativ.html

https://www.google.com/search?q=Schema+electric%C4%83+complet%C4%83+
(cu+electromagnet+de+curent+alternativ)&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0
ahUKEwiCuIv9opPhAhWBKlAKHTeTDwIQ_AUIDigB&biw=1350&bih=628#imgrc=N
viQ0B1-P1aFAM:

https://edoc.site/contactoare-curent-alternativ-pdf-free.html

19