CAPITOLUL 2.

MAȘINI ELECTRICE

CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE

2.1 TRANSFORMATOARE ELECTRICE.
Transformatorul electric – este un aparat electromagnetic static, cu două sau mai
multe înfășurări cuplate magnetic, care modifică curentul sau tensiunea dintr-un
circuit electric de curent alternativ fără a modifica frecvența.
CRITERII DE CLASIFICARE.
 După destinație:
o Transformatoare de mică putere;
o Transformatoare de mare putere;
o Autotransformatoare;
o Transformatoare de măsură;
o Transformatoare cu destinație specială (de sudură, pentru cuptoare
electrice, etc.);
 După numărul de faze:
o Transformatoare monofazate;
o Transformatoare trifazate;
 După sensul transformării:
o Transformatoare ridicătoare de tensiune;
o Transformatoare coborâtoare de tensiune;
 După felul mărimii transformate:
o Transformatoare de tensiune;
o Transformatoare de curent.

Transformator monofazat de mică putere Transformator trifazat de mică putere Transformator de curent

Transformatoare trifazate de mare putere

Figura 2.1 Transformatoare electrice
26
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE

ELEMENTE CONSTRUCTIVE – transformatoare de mică putere.

 Înfășurările transformatorului – se realizează din materiale conductoare din
cupru sau aluminiu izolate cu PVC sau un strat de email. Fiecare înfășurare
este formată din mai multe spire bobinate pe o carcasă și formează circuitul
electric al transformatorului. Înfășurarea conectată la sursa de alimentare
se numește înfășurare primară iar înfășurarea conectată la consumator se
numește înfășurare secundară.
 Miezul magnetic – se realizează din tole (tablă subțire) din oțel electrotehnic
(cu un conținut ridicat de siliciu) în formă de I, U, E care formează circuitul
magnetic al transformatorului prin care se închide câmpul magnetic produs
de curenții electrici din înfășurări. Miezul magnetic poate fi cu coloane (format
din tole în formă de E și I) sau în manta (format din tole în formă de U și I).

Figura 2.2 Construcție transformator electric de mică putere

27
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE
FUNCȚIONARE – transformator electric de mică putere
Transformatorul electric funcționează în baza principiului inducției
electromagnetice (figura 2.3). Fenomenul de inducție electromagnetică constă în
generarea unei tensiuni într-un circuit străbătut de un flux magnetic variabil în timp.

Figura 2.3 Funcționarea transformatorului electric de mică putere

La alimentarea cu tensiunea u1 a înfășurării primare notate cu A și X prin aceasta

circulă un curent i1.
Curentul i1 care străbate spirele înfășurării primare creează în jurul acestei înfășurări
un câmp magnetic variabil în timp care produce un flux magnetic util (Φ).
Fluxul magnetic variabil în timp, străbate miezul magnetic al transformatorului și
induce în cele două înfășurări tensiuni electromotoare e1 și e2 care sunt
proporționale cu numărul de spire N1 și N2 din cele două înfășurări.
Dacă la înfășurare secundară este conectat un consumator, înfășurarea va fi
parcursă de curentul i2 iar la bornele ei apare tensiunea u2 produsă de tensiunea
electromotoare e2.
Tensiunile electromotoare induse în cele două înfășurări sunt egale și de semn opus
cu tensiunile de la bornele înfășurărilor (e1 = -u1 ; e2 = - u2).
Transformatorul absoarbe de la rețea prin înfășurarea primară o putere p1=u1•i1 și
debitează receptorului o putere p2=u2•i1. Dacă se neglijează pierderile din
transformator cele două puteri electrice sunt aproximativ egale u1•i1 ≈ u2•i2.
Raportul dintre t.e.m. induse în cele două înfășurări se numește raport de
transformare:
𝑵𝟏 𝒖𝟏 𝒊𝟐
𝐾= = =
𝑵𝟐 𝒖𝟐 𝒊𝟏
28
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE
2.2 MAȘINA ELECTRICĂ DE CURENT CONTINUU.
Mașina de curent continuu – este o mașină electrică
rotativă și reversibilă, care poate funcționa în regim de:
generator electric, motor electric, convertizor electric,
frână.
Generatorul electric – este o mașină electrică care
transformă energia mecanică primită pe la ax (de la un
motor cu ardere internă sau o turbină) în energie electrică
care o cedează unui consumator.
Motorul electric – este o mașină electrică care transformă energia electrică primită
de la o sursă de tensiune în energie mecanică la ax, pe care o cedează unei mașini
de lucru.
Convertizorul electric rotativ – este o mașină electrică care transformă energia
electrică primită tot în energie electrică dar cu alți parametrii electrici.
Frână – transformă atât energia electrică primită cât și energia mecanică în căldură.
Mașinile electrice pot fi liniare sau rotative.
CLASIFICAREA MAȘINILOR ELECTRICE ROTATIVE:
 Mașini electrice de curent continuu:
o Generatoare de curent continuu;
o Motoare de curent continuu cu perii:
 Cu excitație separată;
 Cu excitație serie;
 Cu excitație derivație;
 Cu excitație compound;
 Cu excitație mixtă;
o Motoare de curent continuu fără perii;
 Mașini electrice de curent alternativ:
o Generatoare de curent alternativ:
 Monofazate;
 Trifazate;
o Mașini electrice asincrone trifazate:
 Cu rotorul în scurtcircuit (colivie);
 Cu rotorul bobinat;

29
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE
o Mașini electrice sincrone trifazate:
 În construcție directă:
 Cu poli aparenți;
 Cu poli înecați;
 În construcție inversă;
o Mașini electrice monofazate:
 Cu condensator de pornire;
 Cu fază auxiliară de pornire;
 Cu pol magnetic divizat;
 Cu colector și perii scurtcircuitate;
 Mașini electrice universale – funcționează atât în rețele de curent alternativ
cât și în rețele de curent continuu. Aceste mașini sunt prevăzute cu colector și
au în general puteri reduse.
 Mașini electrice speciale (tahogeneratoare, motoare pas cu pas,
convertizoare de frecvență rotative, etc.).

Figura 2.4 MOTOARE ELECTRICE

30
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE

ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU

Figura 2.5 Construcția motorului de curent continuu

a. STATORUL sau INDUCTORUL- este partea fixă a motorului și are ca elemente

constructive următoarele subansamble:
 Carcasa sau jugul statoric – este construită din lamele de oțel electrotehnic
sau este turnată din fontă feromagnetică și are rolul de a susține celelalte
elemente ale statorului;
 Scuturile (capacele) – sunt construite din oțel electrotehnic sau fontă
feromagnetică și sunt prevăzute cu lagăre cu rulmenți. Scuturile au rolul de a
închide lateral carcasa și de a susține rotorul motorului. Axul rotorului se
plasează în interiorul rulmenților;
 Cutia de borne – este fixată la partea superioară a carcasei și are rolul de a
asigura conexiunile dintre bobinele motorului și instalația electrică de
alimentare;
 Talpa de prindere – este plasată la partea inferioară a carcasei și are rolul
de a fixa statorul motorului pe dispozitivul de prindere;
 Dispozitivul port-perii – este fixat în interiorul carcasei și are rolul de a
susține periile colectoare;

31
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE
 Periile colectoare – sunt construite din cărbune,cupru, bronz grafitat, sau
alte aliaje speciale care conțin cupru sau cărbune. Periile presează pe
lamelele colectorului și au rolul de a asigura legătura electrică dintre bobinele
rotorului și cutia de borne. Periile se plasează pe direcția axei neutre . Periile
se conectează între ele astfel: periile cu număr impar se conectează la

borna (+) a indusului(rotorului) iar cele cu număr par la borna ( –) a

indusului. Numărul de perii este egal cu numărul de poli principali (2p).

 Polii magnetici ale motorului fac parte din circuitul magnetic și pot fi:
o Poli principali sau inductori (care sunt în număr de 2p, unde p
reprezintă numărul de perechi de poli) sunt construiți din tole de oțel
electrotehnic cu grosimea (0,5mm–1mm) și sunt plasați pe axa polară.
La unele mașini de puteri mic polii inductori sunt realizați cu magneți
permanenți și nu mai au bobine în jurul lor.
o Poli auxiliari sau de comutație (care sunt în număr de 2p) se
găsesc doar la motoarele de putere medie și mare, se construiesc
dintr-un miez magnetic și se plasează în axa neutră;
 Circuitul electric al statorului este format din bobinele plasate pe stator:
o Bobinele inductoare sau de excitație – sun formate din mai multe
spire din conductor de cupru și sunt plasate în jurul polilor principali.
Bobinele de excitație au rolul de a crea în întrefierul mașinii câmpul
magnetic inductor. Aceste bobine se conectează cu bobinele
statorului astfel:
 În serie caz în care se notează cu C1 – C2;
 În paralel caz în care se notează cu E1 – E2;
 Separat caz în care se notează cu F1 – F2;
o Bobinele de comutație – se plasează în jurul polilor auxiliari și au
rolul de a îmbunătății comutația (reduce gradul de scânteiere la
colector). Aceste bobine se notează cu B1 – B2;
o Bobinele de compensare – se plasează în canalele din talpa polilor
principali și au rolul de a compensa câmpul magnetic de reacție
produs de înfășurarea rotorului care apare la motoarele cu regim greu
de lucru. Aceste bobine se notează cu D1 – D2.
BOBINELE DE COMUTAȚIE ȘI DE COMPENSARE SE CONECTEAZĂ
ÎNTOTDEAUNA ÎN SERIE CU BOBINELE ROTORULUI.

32
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE

b. ROTORUL sau INDUSUL- este partea mobilă a motorului și are ca elemente

constructive următoarele:
 Axul sau arborele motorului – este construit din oțel, are rolul de a susține
rotorul și este prevăzut la unul din capete cu un ventilator care asigură răcirea
motorului în timpul funcționării;
 Miezul magnetic rotoric – este construit din tole de oțel electrotehnic de
formă circulară cu crestături izolate între ele. Miezul are formă cilindrică, este
solidar cu axul și este prevăzut cu crestături (canale) longitudinale în care sunt
plasate bobinele rotorului;
 Colectorul – este construit din lamele din cupru de formă trapezoidală, izolate
între ele și de suportul lor printr-un strat de micanită. Lamelele colectorului
sunt plasate pe un butuc cilindric construit din material izolator care este
solidar cu axul motorului. La lamelele colectorului sunt conectate bobinele
rotorului;
 Circuitul electric al rotorului este format din bobinele rotorului. Fiecare
bobină (care este construită din mai multe spire din cupru) este conectată la
două lamele ale colectorului. Aceste bobine se notează cu A1 – A2.

c. ÎNTREFIERUL – este spațiul de aer dintre stator și rotor care permite mișcarea
rotorului față de stator, unde au loc toate fenomenele electromagnetice care
contribuie la funcționarea motorului electric.

33
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE
FUNCȚIONAREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU.
Polii magnetici principali (realizați din tole de oțel electrotehnic cu bobine de excitație
în jurul lor, sau realizați din magneți permanenți) produc un câmp magnetic inductor
de inducție B. Când bobinele rotorului sunt alimentate cu tensiune, acestea sunt
parcurse de un curent I. Între curentul I care parcurge bobinele rotorului și câmpul
magnetic inductor (B) apar forțe electromagnetice (forța lui Laplace) pe fiecare latură
a bobinelor, forțe care produc un cuplu motor care rotește rotorul motorului (fig. 2.6).
Forța electromagnetică 𝑭 = 𝑩 ∙ 𝑰 ∙ 𝑳 unde L = lungimea laturii bobinei

Cuplul motor 𝑴 = 𝑭 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝜶 = 𝑩 ∙ 𝑰 ∙ 𝑳 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝜶 unde α = unghiul dintre planul

bobinei și planul liniilor de câmp magnetic inductor.

Figura 2.6 Funcționarea motorului de curent continuu

Pentru determinarea sensului forței electromagnetice care acționează asupra unei

bobine plasate într-un câmp magnetic și parcurse de curent se utilizează regula
mâinii drepte (fig. 2.7).

Figura 2.7 Regula mâinii drepte

34
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE
CONEXIUNILE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU
1. Motorul de curent continuu cu excitație serie.
La aceste motoare înfășurarea indusă (bobina rotorului) este conectată în serie cu
înfășurarea de excitație (fig. 2.8). Aceste motoare sunt utilizate în tracțiune
electrică (locomotive, tramvaie, troleibuze, demarare motoare autovehicule)
deoarece au cuplul mecanic mare la pornire iar viteza scade mult la creșterea
cuplului de sarcină.

Figura 2.8 Motor de curent continuu cu excitație serie

2. Motorul de curent continuu cu excitație separată.

La aceste motoare înfășurarea indusă (bobina rotorului) este conectată la o sursă de
tensiune separată față de înfășurarea de excitație (fig. 2.9). Aceste motoare sunt
utilizate la acționarea mașinilor unelte grele (strunguri carusel, freze și raboteze mari,
etc.) deoarece permit reglarea vitezei în limite foarte largi iar regimurile tranzitorii
(pornire, frânare, oprire) sunt foarte scurte.

Figura 2.9 Motor de curent continuu cu excitație separată

35
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE
3. Motorul de curent continuu cu excitație derivație.
La aceste motoare înfășurarea indusă (bobina rotorului) este conectată în paralel cu
înfășurarea de excitație (fig. 2.10). Aceste motoare sunt utilizate în instalațiile care
presupun o viteză de rotație constantă la modificări ale cuplului mecanic.

Figura 2.10 Motor de curent continuu cu excitație derivație

4. Motorul de curent continuu cu excitație mixtă.

Acest motor este prevăzut două înfășurări de excitație. O înfășurare este conectată
în serie cu indusul iar cealaltă este conectată în paralel cu indusul (fig. 2.11 a).
5. Motorul de curent continuu cu excitație compusă.
Acest motor este prevăzut două înfășurări de excitație. O înfășurare este conectată
în serie cu indusul iar cealaltă este conectată separat față de indus (fig. 2.1 b).

b
Figura 2.11 Motor de curent continuu cu: a) excitație mixtă b)excitație compusă

36
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE
2.3 MAȘINA ELECTRICĂ ASINCRONĂ TRIFAZATĂ.
Mașina electrică asincronă este cea mai răspândită
mașină electrică și se întâlnește pe scară largă aproape în
toate sectoarele de activitate.
Mașinile electrice asincrone se utilizează în special ca
motoare pentru o gamă foarte largă de puteri ( de la ordinul
unităților de W până la ordinul zecilor de MW) și pentru o
gamă largă de tensiuni (de la ordinul zecilor de V până la
ordinul zecilor de kV).
AVANTAJE:
 Preț redus;
 Simplitate constructivă;
 Alimentare direct de la rețea;
 Siguranță în exploatare;
 Stabilitate în funcționare;
 Performanțe tehnice ridicate;
 Întreținere simplă.
DEZAVANTAJE:
 Absoarbe curent mare la pornire;
 Consum mare de putere reactivă (este necesară compensarea factorului de
putere).

Există două variante constructive de bază ale motoarelor asincrone:

 Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit sau colivie (fig.2.12 a);
 Motoare asincrone cu rotorul bobinat și cu inele colectoare (fig. 2.12 b).

a b
Figura 2.12 Simboluri motoare asincrone trifazate

37
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE

ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT

Subansamblele motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit sunt prezentate în
figura 2.13.

Figura 2.13 Subansamble motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit

1. Carcasa motorului;
2. Cutia de borne;
3. Plăcuța de identificare;
4. Inel de prindere (pentru manevrarea motorului);
5. Înfășurarea statorică;
6. Rotorul motorului;
7. Rulmenți;
8. Axul motorului;
9. Capace laterale;
10. Prezoane de fixare a capacelor laterale;
11. Ventilator;
12. Capac ventilator.

38
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE
a. STATORUL (fig. 2.14) - este partea fixă a motorului și are ca elemente
constructive următoarele subansamble:
 Carcasa motorului – este executată prin turnare din aluminiu sau fontă
feromagnetică și are rolul de a susține celelalte elemente ale statorului;
 Talpă de prindere – este plasată la partea inferioară a carcasei și are rolul de
a fixa statorul motorului pe dispozitivul de prindere;
 Capacele laterale (scuturile) – sunt construite din aluminiu sau fontă
feromagnetică și sunt prevăzute cu lagăre unde se plasează rulmenții axului
motorului. Scuturile au rolul de a închide lateral carcasa și de a susține rotorul
motorului. Axul rotorului se plasează în interiorul rulmenților;
 Cutia de borne – este fixată la partea superioară a carcasei și are rolul de a
asigura conexiunile dintre bobinele motorului și instalația electrică de
alimentare;
 Miezul magnetic statoric – este construit din tole de oțel electrotehnic de
formă circulară cu crestături izolate între ele. Miezul are formă cilindrică, este
fixat în interiorul carcasei motorului și este prevăzut cu crestături (canale)
longitudinale în care sunt plasate bobinele statorului;
 Înfășurarea statorică – este formată din mai multe bobine realizate cu
conductor din cupru izolat, plasate în canalele miezului magnetic.

Figura 2.14 Statorul motorului asincron trifazat

39
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE

b. ROTORUL - este partea mobilă a motorului și este fixat pe axul motorului care
este prevăzut la capete cu rulmenți care permit fixarea și rotirea rotorului în interiorul
statorului.
b1. Rotor în scurtcircuit (colivie) (fig. 2.15)
Miezul magnetic are forma unui cilindru plin și este construit dintr-un pachet de tole
de oțel electrotehnic cu grosimea de 0,5 mm. Tolele sunt rotunde și sunt prevăzute la
periferie cu crestături realizate prin ștanțare. Aceste crestături formează canalele
longitudinale ale rotorului. În canalele rotorului este plasată o colivie formată din bare
de aluminiu sau cupru scurtcircuitate la capete de două inele realizate din același
material.
Miezul magnetic este fixat pe axul motorului construit din oțel.
Axul este prevăzut la capete cu doi rulmenți care se plasează în lagărele celor două
capace laterale și au rolul de a fixa rotorul în interiorul statorului și de a permite
rotirea acestuia

Figura 2.15 Rotorul motorului asincron trifazat în colivie

40
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE
b2. Rotor bobinat cu inele colectoare (fig. 2.16)
În crestăturile miezului magnetic (construit la fel ca la motorul în colivie) în locul
coliviei sunt plasate trei grupuri de bobine care formează înfășurarea rotorică.
Bobinele au câte unul din capete conectate la trei inele colectoare fabricate din bronz
care sunt fixate pe un suport izolator solidar cu axul. Pe inelele colectoare sunt fixate
perii colectoare fabricate din bronz grafitat care asigură legătura electrică dintre
bobinele rotorului și cutia de borne a motorului. Periile colectoare sunt fixate pe inele
cu ajutorul unui dispozitiv portperii care este fixat pe unul din capacele laterale ale
statorului.

Figura 2.16 Rotorul motorului asincron trifazat cu inele colectoare

c. Circuitul de răcire (fig. 2.17) – asigură răcirea motorului în timpul funcționării și

este format din:
 Elice ventilator – construită din plastic sau metal și este fixată la un capăt al
axului motorului lângă unul din capacele laterale;
 Capacul ventilatorului - care protejează ventilatorul și este plasat peste
acesta. Capacul ventilatorului este prins cu șuruburi de capacul lateral al
motorului.

Figura 2.17 Sistem răcire motor asincron trifazat

41
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE
FUNCȚIONAREA MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT.
La baza funcționării motorului asincron trifazat stă legea inducției
electromagnetice.
Când înfășurarea statorică este conectată la o rețea de tensiune trifazată, ea va fi
parcursă de un sistem trifazat de curenți care vor produce în întrefier un câmp
magnetic învârtitor.
Acest câmp magnetic intersectează conductoarele bobinelor rotorului și barele
statorului și induce în aceste înfășurări tensiuni electromotoare.
Tensiunea electromotoare indusă în barele rotorului duce la apariția unui curent prin
aceste bare deoarece acestea sunt scurtcircuitate la ambele capete (fig. 2.18 a).
Curentul din rotor interacționează cu câmpul magnetic din întrefier și creează un
cuplu de forțe F care rotește rotorul în sensul câmpului magnetic învârtitor, cu o
viteză mai mică decât acesta (fig. 2.18 b).
Viteza de rotație a câmpului magnetic învârtitor numită și viteză de sincronism este:
𝟔𝟎∙𝒇
𝒏𝟎 = unde: f = frecvența rețelei=50 Hz; p = numărul de perechi de poli.
𝒑

Figura 2.18 Principiul de funcționare al motorului asincron trifazat

42
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE
2.4 MOTORUL ELECTRIC ASINCRON MONOFAZAT.
Din punct de vedere constructiv motorul asincron monofazat este asemănător cu
motorul asincron trifazat. Deoarece acest tip de motor are cuplul de pornire nul ,
pentru a asigura pornirea la alimentarea cu tensiune, construcția statorului diferă față
de cea a motorului asincron trifazat.
ROTORUL – construit sub formă de colivie. Miezul magnetic rotoric este format din
tole de oțel electrotehnic prevăzute cu crestături la periferie în care se plasează bare
de cupru sau aluminiu neizolate care sunt scurtcircuitate la capete cu două inele.
STATORUL – se realizează în două variante:
 Cu înfășurare auxiliară;
 Cu spiră în scurtcircuit.
a. Motor monofazat cu înfășurare auxiliară (fig.2.19)
La acest tip de motor pe stator se află două înfășurări conectate în paralel:
 Înfășurarea principală care ocupă două treimi din crestăturile statorului;
 Înfășurarea auxiliară care ocupă o treime din crestăturile statorului care de
regulă se conectează în serie cu un condensator.
La unele tipuri de motoare, la pornire prin intermediul unui întrerupător se mai
conectează un condensator de valoare mare în paralel cu condensatorul care este în
serie cu înfășurarea auxiliară, condensator care după pornire se scoate din circuit.
Înfășurarea auxiliară după pornire poate fi scoasă din circuit.

Figura 2.19 Motor asincron monofazat cu înfășurare auxiliară

43
 CAPITOLUL 2. MAȘINI ELECTRICE
b. Motor monofazat cu spiră în scurtcircuit (fig.2.20)
Acest tip de motor are statorul cu poli aparenți pe care este dispusă înfășurarea
principală. Pe o parte a fiecărei tălpi polare este dispus un inel din cupru (spira în
scurtcircuit). La alimentarea cu tensiune a motorului în aceste spire se induc curenți
care produc câmpuri magnetice. Aceste câmpuri magnetice interacționează cu
câmpul magnetic produs de înfășurarea principală apărând astfel un cuplu de
pornire.
Acest tip de motor are sens unic de rotație și cuplul de pornire mic.
Motoarele monofazate cu spiră în scurtcircuit se construiesc pentru puteri foarte mici
( 5 W – 25 W) și se utilizează pentru acționarea ventilatoarelor mici, a unor angrenaje
din aparatura electronică, ceasuri electrice, jucării, etc.

Figura 2.20 Motor asincron monofazat cu spiră în scurtcircuit

44
 AUXILIAR CURRICULAR - INSTALAȚII ELECTRICE
2.5 MOTORUL ELECTRIC UNIVERSAL.
Motorul electric universal (fig. 2.21) poate funcționa atât în CC cât și în CA.
Statorul este construit din lamele de oțel electrotehnic și este prevăzut cu poli
magnetici în jurul cărora sun plasate bobinele statorului.
Rotorul este construit din tole de oțel electrotehnic și este prevăzut cu canale în
care sunt plasate bobinele rotorului.
Colectorul este fixat rigid pe ax și este construit din lamele trapezoidale din cupru la
care sunt conectate bobinele rotorului.
Periile sunt construite din cărbune grafitat și sunt fixate în dispozitive portperii. Periile
asigură legătura electrică dintre bobinele rotorului și bobinele statorului care sunt
conectate între ele în serie.
Deoarece au cuplu de pornire ridicat și funcționează la viteze mari aceste motoare
sunt utilizate în echipamentele electrice portabile (mașini de găurit, flex și fierăstrău
electric, etc.) precum și în echipamentele electrocasnice (aspiratoare, râșnițe de
cafea, roboți bucătărie, etc.).

Figura 2.21 Motor electric universal

45