APARATE ELECTRICE DE JT

Notiuni generale. Clasificare

Aparatele electrice de joasa tensiune sunt aparatele ce se construiesc pentru tensiuni nominale
ce nu depasesc 1000 V curent alternativ, 1200 V curent continuu.Se folosesc nu numai in
centrale si statii electrice, ci si in industrie si sectorul casnic pe scara foarte larga. Toate
aparatele electrice folosite in sectorul casnic sunt aparate de joasa tensiune ;la fel-o mare parte
a aparatelor electrice folosite in industrie. Capitolul de fata se va ocupa cu precadere de
aparatele electrice de joasa tensiune folosite in centrale si statii cu observatia ca domeniul de
aplicatie al acestor aparate nu este strict al centralelor si statiilor,ele folosindu-se pe scara
larga si in industrie.

In centrale si statii electrice, aparatele electrice de joasa tensiune se foloosesc atat de partea de
circuite primare, cum e cazul instalatiilor electrice de distributie si utilizare cu tensiune
nominala mai mica de 1000 V, cat si pe partea de circuite secundare unde, prin prezenta lor,
asigura functionarea circuitelor primare de inalta tensiune. In special, pe partea de circuite
secundare, a caror tensiune nominala este sub 1000 V , rolul aparatelor de joasa tensiune este
foarte imp 656m124g ortant, fara ele nefiind posibila functionarea corecta a circuitelor
primare de forta.

Clasificarea aparatelor electrice de joasa tensiune se poate face dupa mai multe criterii : dupa
felul curentului, dupa tensiunea nominala, dupa curentul nominal, dupa numarul de poli etc.

Dupa felul curentului, aparatele sunt de curent alternativ sau de curent continuu, cele de
curent alternativ fiind de curent alternativ monofazat sau de curent alternativ trifazat.

Tensiunile nominale standardizate sub 1000V curent alternativ si 1200V curent continuu
sunt : in curent alternativ - 24, 48,127,220,380,660,1000V, iar in curent continuu -
24,48,125,400,800, 1200V.

Curentii nominali standardizati sunt :3,6,10,16, 32,40 ,63,80,100,160 , 200 ,315 ,400,

630,1600, 2000, 2500 si 3150 A. Pentru secundarul transformatoarelor de masura este
standardizat curentul de 5 A.

Aparatele de joasa tensiune se construiesc monopolare, bipolare, tripolare si tetrapolare.

Primele doua variante sunt destinate pentru a functiona in curent alternativ monofazat sau
curent continuu. Variantele tri- si tetrapolare se construiesc pentru a functiona in curentul
alternativ trifazat.

In acest capitol vor fi prezentate numai tipurile reprezentative de aparate de joasa tensiune,
folosite in centrale si statii si anume :

        contactoarele-elemente folosite in schemele electrice de actionari si automatizari in

domeniul curentilor tari ;
        intreruptoarele automate de putere-aparate cu sarcini atat de comutatie, cat si de
protectie.

2.Contactorul

Contactorul se poate defini ca un aparat de comutatie cu o singura pozitie de repaus, actionat

in alt mod decat manual, capabil de a inchide, a suporta si a intrerupe curentii in conditii
normale,inclusiv cerentii de serviciu si de suprasarcina.

Contactoarele sunt cele mai raspandite aparate din instslatiile de comanda si

automatizare.Prezinta avantajele ca pot fi actionate de la distanta la primirea unui
impuls ce poate fi dat manual sau automat,au o frecventa mare de conectare si o
rezistenta mare de uzura electrica si mecanica.

Principalele elemente ale unui contactor sunt :

--elementul motor care asigura deplasarea contactelor mobile.Acest element poate fi

un electromagnet (contactoare electromagnetice), un piston actionat cu aer
comprimat (contactoare pneumatice) sau un ax motor prevazut cu came (contactoare
mecanice).Cele mai raspandite sunt contactoarele electromagnetice,mai ales cele ce
actioneaza in circuite de curent alternativ (contactoare de curent alternativ).
Electromagnetul poate fi alimentatcu tensiune alternativa(in cea mai mare parte a
cazurilor) sau continua;

--polii principali constituiti din bornele de intrare si iesire,puntea conductoare care

asigura continuitatea circuitului principal, contactele si camera de stingere.Numarul
polilor principali este de trei, in cazul utilizarii contactorului in curent alternativ trifazat
si de doi-in cazul utilizarii in curent alternativmonofazat sau continuu ;

--polii auxiliari care sunt de fapt contactelle auxiliare care servesc la mentinerea sub
tensiune a bornei electromagnetului, la semnalizare sau blocare.

Contactorul poate fi realizat cu contacte normal inchise sau normal deschise.

Contactul normal deschis este contactul care se afla deschis cand aparatul se afla in
pozitie de repaus.Contactul normal inchis este acel contact care se afla inchis cand
aparatul se afla in pozitie de repaus.

Contactorul cu contactele principale normal inchise se numeste ruptor.

Carcasa aparatului este formata din piese izolante si metalice care asigura izolarea,
ghidajul pieselor la miscare si fixarea aparatului in pozitia de functionare.

Din punct de vedere al cinematicii, contactoarele se pot clasifica in :

--contactoare cu miscare de rotatie a contactelor mobile si electromagnetului  ;

--contactoare cu miscare de translatie a contactelor si electromagnetului  ; Miscarile
contactoarelor si electromagnetului pot fi paralele si contactorul are o miscare de
translatie simpla, sau perpendiculara una pe cealalta, si contactorul are o miscare
combinata.

Contactoarele cu miscare de translatie sunt cele mai raspandite. In figura 1 este

reprezentata constructia unui contactor cu miscare de translatie simpla. Soclul 1
permite montarea aparatului pe suport si pe el se fixeaza restul subansamblurilor. Pe
miezul magnetic fix 2 se monteaza bobina de actoinare. Contactele fixe se monteaza
pe corpul izolant 3. In partea de sus se afla echipajul mobil 4 ce contine miezul
magnetic mobil si contactele mobile. Tot in partea superioara se afla si camerele de
stingere 5 si contactele auxiliare 6.

In figura 2 este reprezentat schitat un contactor cu miscare combinata. Contactele

fixe 5 se afla montate pe suportul 2 . Contactele mobile 6 exacuta o miscare de
translatie, orizontala, perpendiculara pe miscarea de translatie executata de armrtura
magnetica mobila cand este atrasa de miezul magnetic fix 7. Transformarea miscarii intre
cele doua elemente se face cu ajutorul bratului 9 ce se roteste in jurul axului 10. Resortul 11
realizeaza revenirea armaturii magnetice 8 atunci cand inceteaza actiunea miezului 7 .Camera
de stingere a arcului 3 contine placutele 12 ce fragmentarea arcului si stingerea sa pe baza
efectlui de electrod (arcul scurt).

Contactoarele cu miscare de translatie se utilizeaza pentru instalatiile de curent

alternativ cu tensiuni nominale pana la 500 V si curenti nominali pana la 30-60
A.Pentru curenti mai mari, camerele de stingere folosesc principiul arcului scurt
pentru stingera arcului electric.
Fig.1. Constructia unui contactor cu miscare de translatie simpla
Fig.2. Contactoare din seriile TCA

Dupa felul sarcinii ,contactoarelor se clasifica in urmatoarele tipuri :

--in curent alternativ :

--tip AC 1-utilizat la comanda diferitelor receptoare cu sarcini electrice neinductive
sau slab inductive (cuptoare electrice cu rezistente) ;

--tip AC 2-utilizat la pornirea motoarelor cu inele de contact si la franarea in

contracurent ;

--tip AC 3 ---utilizat la pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit si la oprirea

motoarelor in plin mers ;

--tip AC 4 ---utilizat la pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit, la mersul cu

socuri si la inversarea sensului de rotatie al motoarelor;

--in curent continuu :

--tip DC 1---utilizat la comanda diferitelor receptoare cu sarcini neinductive sau slab

inductive (cuptoare cu rezistenta) ;

--tip DC 2---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie in derivatie si la oprirea acestor

motoare in plin mers ;

--tip DC 3---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie in derivatie,la mersul cu socuri

si la inversarea sensului de rotatie al motoarelor

--tip DC 4---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie serie si oprirea motoarelor cu

excitatie serie in plin mers ;

--tip DC 5---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie serie, la mersul cu socuri si la

inversarea sensului de rotatie al motoarelor.

In ultimul timp, datorita cresterii parametrilor dispozitivelor semiconductoare, s-au

realizat contactoare statice, fara elemente mecanice in miscare, fara camere de
stingere.

Contactoarele statice prezinta o serie de avantaje cum ar fi absenta arcului electric,

fiabilitate ridicata etc. Ca dezavantaj, in afara de costul ridicat, se poate indica
capacitatea extrem de redusa de a rezista la suprasarcini si scurtcircuite, datorita
capacitatii temice extrem de reduse a tiristoarelor. Din acest motiv ele necesita o
protectie impotriva scurtcircuitelor si suprasarcinilor prin sigurante fuzibile ultrarapide
sau prin alte mijloace.

3. Intreruptorul automat
3.1. Notiuni generale. Elemente constructive

Intreruptoarele automate de joasa tensiune sunt aparate de comutatie capabile sa

inchida, si sa intrerupa curentii atat in conditii normale de functionare ale circuitului ,
cat si in conditii anormale, cum ar fi cele de scurtcircuit.

Intreruptoarele automatedeci, pe langa functia de comutatie a circuitelor in regim

normal, mai indeplinesc si functia de protectiea acestor circuite in conditii anormale,
cum ar fi in cazul suprasarcinilor si in special in cazul scurtcircuitelor.

Dupa destinatia lor intreruptoarele se pot clasifica in urmatoarele tipuri constructive :

--intreruptoare automate pentru instalatii de interior, de curent alternativ, de tensiuni

120-220 V, curenti nominali 6-25 A si curenti de rupere de circa 1500 A ;

--intreruptoarele automate pentru instalatii de forta, de curenti alternativi nominali

mari (25-2000 A tensiuni 220-550 V si curenti de rupere de 10-50 kA ;

--intreruptoare automate pentru linii electrice de curent alternativ cu curenti de rupere

pana la 100 kA ;

--intreruptoare automate ultrarapide pentru instalatii de curent continuu.

Dupa constructia lor intreruptoarele se pot clasifica in doua mari categorii :

--intreruptoare automate in carcasa izolanta

--intreruptoare automate universale in executie deschisa

Din punct de vedere constructiv un intreruptor automat de joasa tensiune cuprinde

urmatoarele parti principale :

b.    Organul motor cu ajutorul caruia se produce energia necesara actionarii

intreruptorului. Acesta poate fi manual ,dispozitiv electromagnetic, dispozitiv
pneumatic, servomotor.

c.    Polii principali construiti de caile de curent, contacte si camere de stingere.

d.    Polii auxiliari sau contactele auxiliare se folosesc la circuitele secundare de

comanda, semnalizare si blocaj ale intreruptorului.

e.    Dispozitivele de protectie sunt construite din declansatoare sau relee. Deosebirea
dintre declansatoare si relee este aceea ca declansatorul determina un proces
mecanic de dezavorare a unei forte, in timp ce releul determina un proces electric de
stabilire sau intrerupere a unui contact electric. Ambele sunt organe sensibile la o
marime electrica.
3.2. Tipuri constructive

Intreruptoarele automate de joasa tensiune se construiesc intr-o mare varietate de

tipuri constructive.Dintre tipurile de intreruptoare in carcasa izolanta la noi in tara se
fabrica seria USOL.

Seria de intreruptoare automate USOL se fabrica pentru curenti nominali de 100,

110, 250, 500, 630, 800 A, curent alternativ si continuu.

Un intreruptor automat tip USOL este format din urmatoarele parti principale : baza,
intreruptorul propriu-zis, cutia cu declansatoare termice si electromagnetice, carcasa.

La montarea unui intreruptor USOL trebuie verificate urmatoarele :

--corespondenta pozitiilor manetei de actionare cu pozitia contactelor mobile ;

--declansarea automata a intreruptorului la extragerea din baza (cazul executiei

debrosabile) ;

--functionarea corecta a declansatoarelor de tensiune nula sau de curent ;

--anclansarea in gol (fara tensiune la contactele principale) cu ajutorul motorului de

actionare de la distanta pentru verificarea functionarii acestuia.

Dintre tipurile de intreruptoare universale in constructie deschisa, la noi in tara se

construiesc tipurile OROMAX , DITA, AMT si intreruptoare monopolare licenta BBC-
STOTZ KONTAKT.

Seria de intreruptoare automate AMT fabricate de Electroaparataj se realizeaza

pentru curenti nominali de 200 si 400 A si se utilizeaza la protectia motoarelor si a
liniilor electrice.

In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui intreruptor AMT in care EM

este electromagnetul de actionare ; RN-declansatorul de tensiune minima ; C-
contactorul de comanda ;R si r-rezistente de descarcare ; k1-condensator de
temporizare ; k2-condensator de descarcare ; Rd-redresorul de alimentare ;f-
siguranta fuzibila.
Fig.3. Schema electrica a intreruptorului AMT

Aparatele din seria AMT sunt prevazute cu declansator termic si electromagnetic pe

fiecare faza si declansator de tensiune nula. De asemenea, se pot prevedea si cu un
sistem de actionare de la distanta prin electromagnet alimentat in curent continuu.

Intreruptoarele ATM se pot livra in executie neprotejata sau in executie capsulata. In

ultima varianta camerele de stingere sunt prevazute cu un racitor de gaze.

Din prezentarea tipurilor constructive de pana acum se poate remarca tendinta de a

se fabrica un tip de intreruptor de baza adaptabil la numeroase utilizari(deconectarea
transformatoarelor, condensatoarelor, motoarelor liniilor electrice) cu ajutorul
declansatoarelor termice si electromagnetice constituite in blocuri separate ce pot fi
schimbate si reglate pentru a servi scopul propus.

In afara de tipurile constructive prezentate, care se construiesc la noi in tara, o alta

clasa de intreruptoare o constituie intreruptoarele de curent alternativ ultrarapide.

Se considera ca un intreruptor este ultrarapid daca durata sa de actionare este de

ordinul 3-15ms. Pentru a se putea realiza astfel de timpi de actionare aceste
intreruptoare sunt prevazute cu dispozitive de zavorarea fortei de declansare si
declansatoare adecvate capabile, de durate reduse de declansare.

Astfel la dispozitivele de zavorare, tinand seama de faptul ca la curenti de 500 - 5000

A forta de declansare necesara actionarii atinge cateva tone forta, este necesar sa
se realizeze piese in miscare cu masa cat mai mica si frecari cat mai mici. Dintre
dispozitivele de zavorare folosite la intreruptoarele ultrarapide se pot enumera :

        semiax, cu miscare de rotatie si montaj pe rulmenti

        genunchi, cu axe pe rulmenti

        parghii cu role si axe pe rulmenti

        role excentrice de diametre diferite

        fir fuzibil

Tot in clasa intreruptoarelor ultrarapide pot fi incluse si intreruptoarele limitatoare de

curent. Principiul de functionare a acestor intreruptoare consta in diminuarea valorii
de varf a curentului de scurtcircuit prin introducerea unei rezistente mari a arcului
electric mult lungit in camera de stingere.Prin functionarea unui declansator rapid se
separa contactele inainte de o noua crestere a valorii instantanee a curentului.

In afara de folosirea unor dispozitive de zavorare si declansatoare adecvate asa cum

s-a aratat, la intreruptoarele ultrarapide se mai utilizeaza in acest caz si eforturile
electrodinamice si de repulsie a contactelor.

Pentru actionarea si protectia circuitelor de curent continuu se folosesc intreruptoare

ultrarapide de curent continuu. Deoarece aceste intreruptoare de curent continuu s-
au dezvoltat mai ales pentru protectia surselor de curent continuu impotriva efectelor
termice ale curentilor de scurtcircuit a fost necesara o durata de actionare redusa.
Intr-adevar, tinand seama de capacitatea termica redusa a redresoarelor cu vapori
de mercur si mai ales cu dispozitive semiconductoare, durata de deconectare a
curentilor de scurtcircuit trebuie sa fie extrem de redusa.

Ca o caracteristica a intreruptoarelor de curent continuu este folosirea dispozitivului

de suflaj magnetic necesar pentru introducerea arcului electric in camera de stingere.