{ L

l f

1".

[

f

r r

r

f l

CAP. XII. APARAT~ ELECTRICE DE ]OASA TENSIUNE

12.1. Generalitati, Clasificare.

Aparatele electrice de joasa tensiune sunt aparatele ce se. construiesc pentru tensiuni nominale ce nu depasesc 1000 V curent alternativ si 1200 V curent continuu. Se realizeaza trur-o mare varietate de tipuri ~i se folosesc nu numai in centrale ~i statii electrice ci si in industrie si sectorul casnic pe scara foarte larga.

Dupa felul curentului, aparate1e sunt de curent alternativ sau de curent continuu, cele de curentalternativ putand.fi de curent alternativ monofazat sau de curent aIternativ trifazat.

Tensiunile nominale standardizate sub 1000 V curent alternativ sunt: 24 , 48, 127, 220, 380, 660(500), 1000 V, iar pentru curent continuu: 24, 48, 125, 400,800,1200 V.

Curentii nominali standardizati sunt: 6,3; 10; 16; 25; 32; 40; 63; 80; 100; 160; 200; 315; 400; 630; 1600; 2000; 2500 si 3150 A. Pentru secundarul transformatoarelor de masura este standardizat curentul de 5 A.

12.2. Aparate neautomate.

Aparatele neautomate sunt aparate e1ectrice destinate conectarii sau deconectarii directe . a circuitelor de curent continuu si alternativ. Ele se caracterizeaza prin: '

a) actionare manuala la tnchidere §i la deschidere;

b) nu sunt echipatecu elemente de protecne, masura sau reglaj;

c) nu pot tntrerupe curenti de suprasarcina sau de scurtcircuit, decat eel rnult curentul nominal;

d) nurnarul de manevrari este relativ redus.

Dintre aparatajele de joasa tensiune cu comutare .manuala se pot aminti: tntreruptorul cu parghie, comutatorul pachet si comutatorul cu came.

12.2.1.intreruptorul eu parghie (cutit)

Interuptorul cu parghie este mult folosit atst in industrie cat '~i tn instalatiile semiindustriale la actionarea motoarelor mici din ateliere izolate etc.

Deoarece tntreruptoarele en parghie nu au capacitate de rupere mare si nu se deschid automat in cazul unui scurtcircuit, ele nu pot proteja circuitul sau receptorul de energie electrica. De aceea ele trebuie sa fie montate In serie cu sigurante fuzibile care sa faca protectia la scurtcircuit.

In cazul tntreruptoarelor trifazate cu parghie, cutitele se rotesc simultan in 125

jurul unui ax ~i stabilesc jonctiunea tntre contacte1e mobile si ce1e fixe.

5 2 4

5

fig. 12. Llntreruptor cu cutit l-contact mobil;2-contact fix (larnele elastice);3-suport izolant; 4-arc electric;5-borne.

12.2.2jntreruptoare ~i eomutatoare pachet

lntreruptoare si comutatoare pachet.aceste aparate sunt dintre cele mai raspandite aparate neautomate (se cunose sub denumirea de "paco"),

Deoarece nu pot tntrerupe curentul absorbit de un motor blocat (de cca. 6In) , tntreruptoarele pachet TIn se folosesc decat pentru actionarea motoarelor mici de parra la 3 kW. lntreruptoarele pachet cu intensitati nominale peste 10 A se folosesc pentru circuitele de lumina si ele vor tntrerupe suprasareinide maximum 1,25 In. Pentru a proteja circuitul si insa~i tntreruptoarele pachet impotriva scurtcircuitelor, in serie cu ele se monteaza clemente de protectie cum sunt sigurantele fuzibile.

I

5

6

6

fig. 12.2.Intreruptor tip pachet I-contact mobi1;2- contact fix;3-ax; 4-dispozitiv de sacadare.s- maner de actionare; 6- borne.

lnteruptoarele rotative pachet sunt formatedintr-o serle de elemente

. (pachete) de constructie identica, care se tnsiruiesc pe un ax. Fiecare pachet cuprinde 0 cale de.curent si contine doua contacte fixe si un contact mobil, din material elastic conductor, pentru a asigura presiunea de contact. Contaete1e mobile sunt sub forma de discuri montate pe un izolant. Axul este roth cu ajutorul unui maner prin intennediul unui dispozitiv de sacadare. Mecanismul de racordare asigura 0 deschidere rapids a contactelor independent de viteza de . manevra a aparatului, eu ajutorul unor arcuri sau came de saeadare.

126

12.2 _3. Controlerele

I l

I

I

Controlerele: .sunt aparate de conectare care realizeaza modificarea tntr-o ordine stabilita a conexiunilor unuia san a mai multor cireuite electrice.

Controlerele pot fi cu came, cand sistemul de comutare este alcaruit din contacte actionate prin intermediul unor came ori controlere eu tambur, la care contactele mobile StW forma de seetoare sunt montate pe un ax rotativ izolant, iar eontactele fixe sunt montate pe bare izolante, ca in schitele urmatoare:

2

fig.12.3.Controler cu came

. I-ax cu came.z-parghie dubla cu role; 3- contact mobil; 4-contact Iix; 5-resort

4

fig. 12.4.Controler eu tambur

l-contacte mobile;2-contacte fIxe;3-ax contacte mobile;4-bara izolanta.Svmecanism.de sacadare 6- rnaner de actionare

2

Contactele mobile ale controlerelor cu tambur sunt sub forma de segmenti prinsi pe niste sectoare circulare din fonta, iar contactele fixe sunt de tip deget. Si unele si altele sunt p~e pe niste bare sau axe izolante.

12.3Contactorul

Contactorul se poate defini ca un aparat de comutatie eu 0 singura pozitie de repaus, actionat tn alt mod decat manual. eapabil de a tnchide, a suporta si a tntrerupe curendi in conditii normale, inclusiv curentii de serviciu ~i de suprasarcina.

Contactoare1e sunt cele mai raspandite aparate in instalatiile de comanda si automatizare.

Principalele elemente .ale unui contactor sunt:

127

a) elementul motor careasigura deplasarea contactelor mobile. Acest element po ate fi un electromagnet (contactoare electromagnetice), un piston actionat eu aer compnmat (contactoare pneumatice), sau un ax motor prevazut cu came (eontactoare mecanice).

Cele rnai raspandite sunt contactoarele electromagnetice alimentate cu tensiune altemativa si, mai rar, continua la bobina electromagnetului.

b) polii principali, constituiti din bomele de intrare si iesire si contactele cu camerele de stingere respective.

c) polii auxiliari, care sunt, de [apt, contacte auxiliare care servesc 1a mentinerea sub tensiune a bobinei electromagnetului de senmalizare sau blocare.

Contactorul poate fi realizat cu contaetele normal tnchise sau normal deschise. Contaetul normal deschis este eontactul care se afla desehis cand aparatul se aila in pozitie de repaus .. Contactul normal inchis este acel contact care se afla tnchis cand aparatul se afla In pozitie de repaus.

Din punct de vedere a1 mediului de stingere pot fi contaetoare in aer $i contactoare in ulei.

Din punet de vedere al cinematicii, eontaetoarele pot fi eu miscare de rotatie a contactelor mobile $1 contactoare cu miscare de translatie a contactelor mobile si a electromagnetului.

...

_J 3 l-contact flX;2- contact mobil; 3-aI1l1l1turii mobila

8 cu miscare de rotatie; 4-miezul electromagnetului;

-~ 5-bobina e1ectromagnetului;6-camerii de stingere;

~ 7 -arcul antagonist; 8-conductor flexibil; 9- placa

J suport izolanta; lO-circuit de forta .l l-circuit

"7 secundar pentru bobina,

r---€€a.--~-

1 1

fig.12.5.Schema de principiu a contactorului electromagnetic cu miscare de rotatie a contactelor mobile .

fig. 12. 6. Cinematica contactorului eu

miscare de translatie

1,2- conductoare cu contacte fixe; 3-pume conductoare cu contactele mobile; 4- caseta ce cuprinde resortul precomprimat.S-resorrul

precomprt-mat.o-armatura mobila; 7-bobina .

electromagne-tului de aqionare;8-miez magnetic; 9-suport izolant.

Contactoarele au caracteristic faptul ca ele conecteaza un circuit sub actiunea eomenzii ~i mentin tnchis circuitul atata vreme cat dureaza comanda (eontactele principale sum normal deschise).

Contactoarele eu relee sunt foarte mult folosite, mai ales 1a protectia motoarelor 128

l

I

tmpotriva suprasarcinilor §i.a ramanern ill doua faze. Constructiv ele se realizeaza capsulate in carcase din material izolant sau metalice.

La noi in tara se fabrica contactoare cu relee in aer de tipurile: AC3 cu bloc de relee termice de diversi curenti nominali (10 .. .200A); contactoare TCA de 6 ... 60A §i de tip DITA (25 ... l00A).

Dintre contactoarele eu aer, cele de AC3 sunt eu miscare de translatie si au performante net superioare fata de.cele.ale contaetoare1or cu rotatie.

Contactoarele TCA pana la GOA sunt cu miscare de translatie simpla eu electromagnet E dublu, iar contactoarele mai mati sunt cu miscare combinata, electromagnetul fiind de tip U cu doua bobine. Camerele de stingere sunt la toata seria camere en gratar din placute metalice.

In tara mai sunt, de asemenea, si 0 serle de contactoare cu relee in ulei, cunoscute sub denumirea de DITU, cu marimile de 25, 63 si lOOA. Domeniullor principal de utilizare este protecria motoarelor electricecu tensiuni nominale pana la 500V. Aceste aparate, neavand 0 protectie contra scurteireuitelor, aceasta se realizeaza de obicei eu sigurante montate separat.

. .

r

fig. 12.f7:Contactor tripolar in aerAC-3 de 40 A c.a. l-contacte fixe; 2-contacte mobile; 3-contacteauxiliare; +-dlspoziriv de stingere; 5-dispozitiv de actionare; 6- borne fixe pentru legarea cailor de curent.

12.4.Ruptoarele

Ruptoare1e sum aparate de comutatie dinamica, care fae operatia inversa contactoarelor, adica tntrerup un circuitelectric si tl mentine deschis atata timp cat bobina electromagnetului deactionare este parcursa de curentul de comanda. Ruptoarele au contactele principale normal Inchise.

129

12.S.Intreruptorul automat

lntreruptoarele automate de joasa tensiune sunt aparate de comutatie capabile sa suporte si sa tntrerupa curentul atat tn conditiile norrnale de functionare ale circuitului cat si In conditii anormale, cum ar fi cele de , -. scurtcircuit.

. Intreruptoarele automate, deci, pe langa functia de cornutatie a circuitelor 'in regim normal, mai tndeplinesc si functia de protectie a acestor circuite In conditii anonnale cum ar fi in eazul suprasarcinilor si, In special.vtn cazul scurtcircuitelor.

Spre deosebire de contactoare, tntreruptoarele automate sunt rnentinute tn pozitia anclansat eu ajutorul unui meeanism de zavortre (broasca) mecanic sau electromagnetic, asupra caruia actioneaza declansatoarele terrnobimetalice (cu actiune temporizata) si electromagnetice (cu actiune ultrarapida, rapids si temporizata) .

Din punct de vedere eonstructiv, un tntreruptcr automat de joasa tensiune euprinde urmatoarele patti principale:

a) Mecanismul care realizeaza actionarea tntreruptorului §i care are urrnatoarele functii: mentine tntreruptorul inchis si zavoreste forta de declansare, asigura declansarea rntreruptorului, asigura vitezele de inehidere §i desehidere a contactelor. Acestefuncni se realizeaza eu ajutorul meeanismelor eu cliehet, cu genunchi sau eu acumulare de energie tn resort.

b) Organul motor, eli ajutorul caruia se produce energia necesara actionarii intreruptorului. Acesta poate fi manual, dispozitiv electromagnetic, dispozitiv pneumatic, servomotor.

e) Polii principali, constituiti de caile de curent, contacte si camerele de stingere. o atentie deosebita 0 cere realizarea constructiva a eontaetelor si camerelor de stingere.

Contactele pot fi eu arcuire proprie sau cu resoarte separate. Contactele cu arcuire proprie sum realizate din materiale arcuitoare bune conductoare de electricitate, cum sunt alama tare, bronzul fosforos, bronzul cu beriliu sau alpaca.

Tipul camerelor de stingere folosite depinde de tipul ~i destinatia tntreruptorului. Se realizeaza tipurile: deschis, cu placi metalice, inguste etc. In camerele de stingere desehise stingerea arcului se produce prin racirea lui in contact cu aerul reee.

d) Polii auxiliari sau contactele auxiliare, se folosesc la circuitele secundare de co ruanda, semrializare §i blocaj ale tntreruptorului.

e) Dispozitivele de protectie,· sunt constituite din declansatoare cu relee.

Deosebirea tntre declansatoare si relee este aceea ca declansatorul determina un proces mecanic de dezavortre a unei forte, in timp ce releul determma un proces electric de stabilire sau tntrerupere a unui contact electric. Ambele sunt sensibile la 0 marime electrica,

130

12.5. 1. Tip uri constructive

Intreruptoarele automate de joasa tensiune se construiesc tntr-o mare varietate de tipuri constructive.

12.5. 1. 1. Intreruptoare USOL

Dintre tipurile de tntreruptoare in carcass izolanta, la noi In tara se fabrica seria USOL Ele se fabrica pentru curenti nominali de 100. no, 250, 500. 630. BOOA, curent alternativ si continuu.

Un tntreruptor automat tip U50L este format din urmatoarele parti principale(vezi fig. 12.9.): baza, tntreruptorul propriu-zis, curia cu declansatoare

termice ~ electromagnetice, carcasa. .

Baza este, de fapt, un schelet metalic cu ajutorul canna tntreruptorul se fixeaza pe SUpOTt. Carcasa este din bachelita. Intreruptorul USOL se fabrics atat in variants debrosabila cat si in variants fixa.

Pentru actionarea de la distanta, Intreruptoarele U50L se pot livra cu un dispozitiv constituit dmtr-un motor electric monofazat.

La tntreruptoarele automate U50L, puterea de rupere ridicata se obtine

prin:

• mare rapiditate de raspuns a declansatoarelor;

• viteza mare de deplasare a echipajului mobil;

• deschidere mare tntre contactul mobil si fix;

• utilizarea camerelor de stingere compartimentate, deionizante, asigurand 0 rapid a extinctie a arcului electric.

12.s.1.2.Seria de intreruptoare OROMAX:

. Se realizeaza pentru curenti nominali de 1000, 1600,2000, 2500A si chiar 4000A, fund destinate pentru comutatia ;;i protectia liniilor, motoarelor electrice mari, generatoarelor si transformatoarelor din instalatiile industriale ~ navale.

Actionarea se poate face. prin maneta proprie sau. prin, motor de curent continuu sau curent alternativ. Se caracterizeaza prin camere de stingere cu gratar de deionizare si prin mecanismul de actionare cu acumulare de energie, Se executa tn variant a fixa si In varianta debrosabila.

Intreruptorul ·OROMAX (fig. 12.10) are doua perechi de contacte principale. In pozitia tnchis contactele de lucru stau tnchise, In timp ce tntre contactele derupere trebuie sa existe 0 deschidere de 1, 2 eID.

Contactele de rupere la intreruptoarele OROMAX. au TOIuI ca 1a desehiderea contactelor de lucru sa preia arcul datorita fonnelor, sa II conduca spre camera de stingere.

Camera de stingere functioneaza pe principiul arcului SCUTt, placutele metalice avand rolul de a fragmenta arcul,

Pentru protectie, mtreruptoarele ORQMAX sunt echipate cu declansatoare termice ~ electromagnerice.

t

131

fig. 12.9 .Intreruptor compact tip USOL 250:

Lrnaneta de actionare ; 2-clichet principal; 3-clapeta de armare; 4-biela I; 5-bie1alI; 6- echipaj;7- element comun; 8- element fix de contact; 9-resott principal; lO-clapeta ax declansator; 11- declansator termic; I2-buton de reglaj(O,8 .... 1)lr; 13-miez fix pentru declansatorul electromagnetic; 14-axul suport a1 echipajului mobil; 15- carcasa aparatului; 16- placa deprindere; 17-bome de racordare; I8-camere de stingere cu placi feromagnetice; 19- armatura mobila a declansatorului electromagnetic; 20- axul declansatorului

132

fig. 12. lO:Seetiune tntr-un tntreruptor OROMAX 4000A:

l-bare de legatura; 2':'cadru fix; 3-contact debrosabil; 4-contact debrosabil, element mobil; Scontact principal, element fIX; 6-contact principal.element mobil; 7-rampa pentru extinderea arcului cu element fIX de contact pentru arc; 8-rampa ~i element de contact pentru arc; 9- camera de stingere cu ·placi feromagnetice; lO-decla~ator de curent maxirri; ll- declansator de tensiune minima; 12-clichet principal; 13-dispozitiv de siguranta contra debrosarii sub sarcina; 14-mecanism(partea centrals); IS- resoarte principale; 16-butoane de inchidere deschidere; 17-semnalizator "resoarte armate"; 18-semnalizator mecanic "inchis-deschis"; 19- maneta pentru armarea resortului 15.

12.5.1.3.Seria de tntreruptoare automate AMT

Seria de intreruptoare automate AMT se realizeaza pentru curenti nommali de 200 si 400A si seutilizeaza la protectia motoarelor si liniilor eleetrice.

Aparatele din seria AMT sunt prevazute eu declansator termic si electromagnetic pe fiecare faza $i declansator de tensiune nula. De asemenea, se pot prevedea si eu un sistem de actionare de la distanta prin electromagnet alimentat In curent continuu. Intreruptoarele AMT se pot livra tn executie neprotejata san in executie capsulata.

133

12.5.L4.intreruptorul automat DITA

lntreruptoarele automate DITA se pot realiza numai pentru un curent nominal de IOOOA in doua variante, si anume: cu comanda manuals si cu comanda de la distants prin electromagnet de curent continuu.

Constructiv, Intreruptorul automat DITA prezinta 0 constructie mai simpla, Camerele de stingere sunt de tipul deschis, motiv pentru care la montaj deasupra lor trebuie prevazut un spatiu de eel putin 300 IllIn. Acolo unde este posibil, tntre faze trebuie prevazute paravane izolante.

in afara de tipurile constructive prezentate, care se construiesc la noi in tara, 0 alta clasa de tntreruptoare 0 constitute tntreruptoarele de curent alternativ ultrarapide,

Se considera ca un tntreruptor este ultrarapid daca durata sa de actionare este de ordinul 3 ... 15 illS. Pentru a putea realiza astfel de timpi de actionare, aceste tntreruptoare sunt prevazute eu dispozitive de zavorire a fortei de declansare si declansatoare adecvate capabile de durate reduse de declansare,

12.6.Sigurante fuzibile de joasa tensiune

Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie folosite .foarte mult In instalatiile de joasa tensiune. Rolullor este de a tntrerupe un circuit atunci cand curentul prin acesta depaseste 0 anumita valoare, prin arderea unuia sau mat multore1emente fuzibile concepute si calibrate in acest scop.

Sigurantele fuzibile sunt aparate cu tntrerupere automata, care protejeaza circuitele de iluminat si de forta tmpotriva efectelor termice si dinamice produse de curentii de suprasarcina si scurtcircuit.Sigurantele fuzibile se -caracterizeaza printr-o consrructie foarte simpla si robusta, care are tncorporat ca elemente de protectie (fuzibilul) un fIT rotund sau 0 banda conductoare, montate ill serie cu obiectul de protejat. In cazul curentilor de scurtcircuit si la suprasarcini mai marl, rnetalul din care este confectionat fuzibilul, avand cea mai redusa stabilitate termica din tntreg circuitul, se topeste $i tntrerupe curentul, realizand protectia.

Procesul deconectarii (arderii) sigurantei se compune din urmatoarele faze

distincte:

a) tncalzirea elementului fuzibil pana la temperatura de topire:

b) topirea si vaporizarea elementului fuzibil;

c) aparitia arcului dupa strapungerea spatiului dintre contactele sigurantei;

d) stingerea arcului, care provoaca ruperea curentului si, deci, deconectarea circuitului.

Caracteristica timp-curent (de protectie) t=f(I) reprezinta variatia tirnpului de functionare a1 sigurantelor fuzibile in functie de supracurent, si care are alura

din figura urmatoare: .

134 -

I I

r

t
1000
~
.- 100
~
10
1
t.) 0,1
~
~ 0,01
0,03 \
\,
\\ .--1
-~
\ X2
"'~
"1\ .... fig.l2 .1L Caracteristica timp-curent (de ptotectie) t=:f(I)

Lsiguranta rapida; 2-siguranta lenta.

Parametrii t~i I- sunt transpusi - ill scan logariunice.

In 100 400

1

II)

Perfectionarea construcnva a elementelor fuzibile este redata mai jos: -

a)

b)

c)

d}

e)

:3 ~~ ~trI ill !tt

fig.l2 .12. Perfectionarea constructiva a elementelor fuzibile

l-element fuzibil;2-piese de contact;3- tub (patron) dielectric.s-umplutura de rusip;S-istm

a) fir fuzibil in aer liber

b) fuzibil indus in tub deschis

c) fuzibil indus in tub tnchis d) fuzibil indus in tub cu nisip

e) banda fuzibila prevazuta Cl,1 istmuri (strictiuni)

Sigurantele fuzibile umplute cu nisip pur si uscat, comparativ cu fire1e fuzibile in aer, au 0 putere de rupere foarte mare, avand in anumite conditii un accentuat efect de limit are a curentilor de scurtcircuit. Nisipul aglomerat uniform de-a lungul firului fuzibil manifesta un puternic efect de racire asupra coloanei de arc; vaporii metalici rezultan din topirea fuzibilului difuzeaza rapid printre granulele de nisip, favorizand deionizarea spatiului si astfel arcul se stinge repede, fara tnregistrarea unor mamfestari violente.

Realizate tntr-o mare varietate de tipuri constructive, sigurantele fuzibile se pot totusi clasifica in trei categorii principale, si anume:

- sigurante fuzibile de mare putere de ~pere, folosite in instalatii industriale pentru curenti nominali de lOO-lOOOA ~i putand rupe curenti de zeci de kiloamperi;

- sigurante fuzibile cu filet, folosite in instalatii industriale si In domeniul casnic pentru curenti nominali de 15-100A~i putand rupe curenti pam la35 kA;

- sigurante fuzibile miniatura, folosite 1a aparatele electrice (redresoare, aparate radio si TV etc) pentru tensiuni sub 550V, curenti nominali de O,l-IOA si putand rupe curenti pam la 2 kA.

Sigurantele fuzibile de mare putere de rupere, notate in general eu 135

initialele MPR, au ca elemente fuzibile niste benzi de argint ori cupru argintat, cu o latime de 4-10 nun si 0 grosime de 0,1-0,5 nun, care pot fi conectate in paralel in numar de 2-6 asemenea benzi, iar in unele variante 0 singura banda lata de

I 15-25 mm.jndoita dupa muchiile unui

·1 . paraleliptped; elementul fuzibil este tratat in scopul asigurarii functionarii atat la scurtcircuit cat si la suprasarcina, Astfel, pentru a functions la scurtcircuit, se reduce sectiunea benzii la 0,12-0,25 din sectiunea nediminuata prin practicarea· unor . gauri . spre extrernitatile benzii.iar pentru a efectua protectia tmpotriva suprasarcinii, partea

fig. 12.13.Siguranta MPR. centrals a lamelei primeste 0 cantitate

determinata de. aliaj usor fuzibil (pe baza de cositor, plumb, antimoniu) si, uneori, se diminueaza user sectiunea si in aceasta zona.

Fuziune la scurtcircui(

Fuziune la

suprasarcina

fig. 12 .14 .Elementul tnlocuitor .al unei sigurante de mare putere

Elemente componente: l-element fuzibil;

2-piesa cu cutit de contact;

3,7-capac . frontal cu cutit de .. contact;

-t-surub de prindere; 5;16-inel de siguranta:

o-piesa pentru obturarea orificiului prin care se introduce nisipul de cuart:

8-caseta;

9-resort;

10-varf;

Ll-firul indicatorului de

functionare: .

12, 13-garnituri pentru etansare; 14-anvelopa de' steatit sau de portelan; .

15-§uruburi pentru solidarizarea capacelorcu anvelope;

~ 7 -umplutura din ~p de cuart,

136

fig. 12.15 .Soclul unei sigurante fuzibile de mare putere

Functionarea sigurantei MPR consta in topirea benzilor de argint (cupru) ill masa de nisip de cuart si, deci, tntreruperea circuitului; aceasta topire poate avea loc la scurtcircuit sau la suprasarcina. La scurtcircuit, elementul fuzibil se topeste in zona de sectiune minima iar areul electric este stins prin racire, in contact cu nisipul de cuart. La suprasarcina, topirea benzii nu mai are loc ill zona de sectiune minima, ci in zona aliajului usor fuzibil depus pe lamela.

Intotdeauna sigurantele fazelor se aseaza ill pozitie verticala pentru ca montajul orizontal poate avea influente defavorabile din punet de vedere tennic, iar in cazul spargerii unui patron gazele pot produce scurtcircuite pe fazele vecine.

Sigurantele fuzibile cu filet sunt alcatuitedin trei parti distincte: .soclul, capacul si patronul (care are tncorporat elementul fuzibil $1 firul de semnalizare).

16

r

I

[

fig. 12.6.Siguranta monopolara cu filet tip LS:

a-soclu; b-patron; c-capac filetatpentru soclu;

Lbome de legatura~ 2-eontaet de fund eli piesa calibrarn~3-contact lateralCteaca cu filet Edison); 4-corp de portelan; 5- mel de portelan; 6-capac de contact; 7-corpul patronului (portelan neglazurat); 8- fiml semnalizatorului (crom-nichel); 9-frrul fuaibilfargint); lO-nisip de cuart; l l-pastila semnalizatoare; 12-capac de contact; 13-teaca filetata; 14-aripioare pentru seoaterea patronului; I5-capac de portelan; 16-vizor de sticla.

Dupa tipul soclului se disting doua tipuri de sigurante cu filet. $i anume:

• cu soclu cu Iegaturitn fata tip LF;

• eu soclu eu legaturi in spate tip LS.

Sigurantele fuzibile eu socluri tip LF sunt destinate a fi montate pe placi

137

metalice sau izolante, bare sau profile, legaturile eonductoare facandu-se prin fata panoului.

Sigurantele fuzibile eu socluri tip LS sunt destinate a fi momate numai pe panouri izolante din marmura sau azbociment. La aceste socluri picioarele soclului servesc atat la fixarea soclului pe panou cat §i ca borne de legatura tn spatele panoului.

Patroanele fuzibile sum identice pentru diversele tipuri de socluri, dar difera in functie de curent, Doar pentru sigurantele LF tip mignon exista un alt tip de patron fuzibil, diferit de patroane1e pentru celelalte tipuri. Patroanele fuzibile sunt prevazute cu semnalizatoare colorate care cad la arderea fuzibilului.

12.7.Echipamente electrice de pornire si reglaj

Aparatele de pornire si reglare sunt destinate pornirii si reglarii vitezei de rotatie a masinilor electrice de curent alternativ si cominuu. Din aceasta categorie fac parte:

• reostatele de pornire si reglare;

• comutatoarele stea-triunghi;

• inversoare1e de sens;

• controlere1e.

12.7.l.Reostate:

Reostatele sunt aparate care permit pornirea si reglarea turatiei motoarelor electrice; ele se tmpart in urmatoarele categorii:

• de pornire, destinate pornirii motoarelor electrice: ,

• de pornire §i reglaj, destinate pornirii si reglarii turatiei motoarelor electrice.

tabelu112.1.

Cl if

1 d

asi icarea aparate or e porrnre
Destinatia Felul Tipul motorului Denumirea aparatului
echipamen- curentului
tului absorbit
curem Serle; derivatie Reostat In circuitul principal
eontinuu
Rotor bobinat Reostat In circuitul rotoric
Pornire curent Reostat In circuitul statoric
altemativ Rotor In scuncieuit Comutator stea-triunghi
trifazat Au totransfonnator 138

I I L

tabelul 12.2.

Clasif

'1 d

1 .

icarea aparataje or e regJaJ
Destinatia Felul Tipul motorului Denurnirea aparatului
echipamentu curentului
lui
curent Serle; derivatie . Reostat in circuitul principal
Reglarea continuu Reostat ill circuitul de
vitezei excitatie
de rotatie eurent Rotor bobinat Reostat in circuitul rotoric
alternativ
trifazat Rotor In scurtcieuit Comutator de ploturi Reostatele de pornire au capacitatea termica redusa, fiind dimensionate numai pemru regimul de pornire (20~30 s), spre deosebire de reostatele de reglaj care sunt dimensionate pentru functionare in regim permanent.

Din punet de vedere eonstructiv, reostatele pot fi:

• eu rezistente metalice;

• cu rezistenta lichida;

• cu vapori.

Reostatele cu rezistente metalice pot fi cu racire In aer, in ulei sau in nisip.

C

, , 'I

'11 £1' 1

tabelul 12.3. 1

1 d

aractensnci e matena e or 0 osite a rezistente e epomIre ~l regiare
Materialnl Rezistenta . Coeficientul de variatie Temperatura de
rezistentei specifics a rezistentei cu torue
2
nmm/m temperatura C
Fier zincat 0,13 0,0045 1530
Manganin 0,43 0,00001 900
Constantan 0,50· 0,00001 1260
Crom-nichel 1,00· 0;00016 1380
Kanthal D.S. 1,35 0,00010 1510 12.7 .2.Comutato~re stea-triunghi

Motoarele asinerone eu rotorul In scurtcircuit de puteri mici se pomesc prin conectare directa laretea; pornireamotoarelor mari nu se poate face direct deoarece produce perturbani in retea, datorita curentului mare absorbit la pornire si socuri in motor si in organele de antrenare.

In aceasta situatie se folosesc pentru pomire comutatoarele stea-triunghi. Aceste aparate pot fi en comutare manuala san automata, Comutatoarele manuale se construiesc in mai multe variante: en tambur, cu came, pachet.

Deci, pentrp reducerea valorii curentului absorbit la pomire de motoarele electrice asincrone cu rotorul In scurtcircuit, bobinajele se conecteaza la inCeput in stea, iar dupa atingerea turatiei nominale..se conecteaza in triunghi.

139

o-t--A

o-~.,..-- Z

fig12.17.Schema de conexiuni a unni comutator stea-triunghi

A YO A YO

Schimbarea de conexiuni se executa cu comutatoare speciale stea-tnunghi manuale sau automate. In fig. 12. 18 se prezinta comutatorul stea-triunghi manual de tip tambur.

fig12.18. Comutatorul stea-tnunghi manual de tip tambur. l-cama.z-contacte fixe;3-contacte rotative;4-resortul de indexare;resortul esteftxar lntre maneta ~i axul eu eontacte;6-maneta de actionare

La comutatoarele automate, trecerea depe pozitia stea pe pozitia triunghi se face automat cu ajutorul unui element de temporizare.

Schema de conexiuni a comutatorului trebuie sa asigure realizarea legaturilor tntre reteafk, S, T), tnceputurile infa~urarilor(A, B,· C) si sfarsitul bobinelor (x, y, z), astfel tncat sa rezulte conexiunile: zero (deschis), stea, triunghi.ln pozitia "zero" nici un contact mobil nu se afla in legatura cu contactele fixe.In pozitia "stea" prin intermediul contactelor mobile se leaga

140

r

(

\

bornele R ell A,S ell B si T ell C, iar bornele x, y, z se leaga tntre e1e, realizanduse eonexiunea stea.

in pozitia "triunghi" se leaga bornele R eu A si z, 5 eu B si X, T eu C si y, realizandu-se astfel eonexiunea in triunghi a tnfasurarii motorului, concomitent ell eonectarea acestuia la retea.

RQ--------Q

So----~B

T~---------~

fig.12.19_Conexiunea stea

C,Y

TO fig. 12.20.Conexiunea triunghi

Comutatorul nu poate fi manevrat decat in ordinea: zero-stea-tnunghi, un dispozitiv de zavonre unpiedicand alta manevrare.

Comutatoarele stea-trtunghi se executa pana la 60A cu contaetele in aer, iar peste GOA eu contactele in ulei.

12.7.3.lnversoare de sens:

Inversoarele de sens se utilizeaza 1a inversarea sensului de rota tie a motoarelor.

•

A _-.+--=t---' B ---+---0- ••

I....---!--R IF-::::;:-----,t--- S

A

R

fig. 12.2 LSehema electrica a unui inversor de sens tip tambur

lnvers

L _~

fig. 12.22.

o alta schema de inversor de sens este cea din fig. 12.22

141

Aparatele sunt de doua feluri:

• inversoare pentru motoare de curent continuu (prin inversarea sensului de circulatie a curentului ill una din tnfasurari):

• inversoare pentru motoare de eurent altemativ trifazat (prin inversarea legaturilor tntre doua faze ale retelei la doua borne ale motorului).

Inversoarele de sens, ca ~i comutatoarele de poli, sunt eonstructiv asemanatoare fie en comutatoarele.stea-triunghi, fie cu comutatoarele pachet.

Inversoarele de sens pot fi cu actionare prin maneta sau en actionare de la distanta. Aparatele actionate prin maneta pot fi: en tambur, pachet. De regula

inversoarele de sens se construiesc cu eontacte in aer. :

12.7 .4.Con~rolerele

Controlerele sunt aparate de coneetare care realizeaza modificarea tntr-o ordine stabilita a conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice.

Din punct ·de vedere constructiv, controlerele pot fi: ell tambur, cu

came(vezi paragrafulI2.2.3.). .

Dupa locul instalarii, conrrolerelepot fi:

• primare, care au contacte in circuitele principale de forta:

• secundare (controlere.de comanda), care au contacte ill circuitul unor contactoare care efectueaza conectarile ill circuitele principale.

12.7.5.Comutatoare de numar de poli:

Pentru motoarele.asincrone cu rotorul in scurtcircuit exista posibilitatea de a se modifica viteza de rotatie a motorului tn doua-trei trepte fixe (nu in mod continuu), prin modificarea numarului de poli ai statorului, ~i anume executand statorul cu mai multe tnfasurari. Comutatoarele respective pot fi de tipul pachet san eu came, sau de constructie similara controlerelor.

Pentru motoarele en rotorul ill scurtcireuit care au puteri mari, se utilizeaza doua-trei tntreruptoare ill functie de numarul tnfasurarilor din motor.

12.8.Rele~

Releul este un dispozitiv care poate realiza un contact ee poate fi tnchis sau deschis ill mod brusc, dupa valoarea sernnalului de cornanda.

Principalele elernente functionale ale releului sunt: elementul sensibil sau organul de excitaue.care este supus direct actiunilor determinate de marimea de. intrare (ex. bobina de ·excitatie si miezul feromagnetic al unui releu

. electromagnetic); elementul de comparatie, care compara marimea de intrare cu o anurnita marime de referinta si tmpiedica functionarea releului daca marimea de intrare nu a depasit 0 anumita valoare prestabilita (ex. resortul antagonist care retine armatura mobila a unui re1eu electromagnetic) ~i elementul sau organul de executie (ex. contactele care deschid sau inchid brusc un circuit electric I marimea de iesire fiind tn acest caz curentul din circuit).

142

Dupa principiul de functionare a elementelor. sensibile se deosebesc

urmatoarele relee electrice:

a) electromagnetice;

b) magnetoelecrrice;

c) electrodinamice;

d) de inductie;

e) magnetice;

D electroterrnice.

Majoritatea releelor de protectie suntde tipul releelor.electromagnetice,

a) Relee .electrornagnetiee: au ca organ principal un mecanism electromagnetic (~lectromagnet eu armarura mobila) care cumuleaza functia de element sensibil si element comparator. Se deosebesc doua tipuri de relee electromagnetice:

• neutre, cand actiunea mecanismului electromagnetic este independenta de sensulsolenatiei bobinei si,

• polarizate, cand depinde de solenatie.

12.8.1. Relee electrcmagnetice fara temporizare:

Pe principiul releelor electromagnetice se construieste 0 larga gama de relee de protectie fara temporizare si cutemporizare de tipul: relee de curent, tensiune, timp, intermediare, semnalizare etc. frecvent utilizate in centrale ~i statii electrice.

12.8.1.l.Relee maximale de curent (Re)

Releele maximale de curent cu actiune instantanee, sunt destinate pentru protectia instalatiilor electrice Impotriva suprasarcinilor §i scurtcircuitelor, cand curenrul controlat depaseste oanumita valoare maxima.

Armatura rotitoare a releului de curent maxim de tip RC-l are forma literei Z si se executa din tabla de otel, Ea se satureaza repede la valori mid ale curentului din inf~urare si toto data armatura fiind mai usoara, echipajul mobil va avea inertie mica, favorizand 0 actionare rapida a releului.

Releele de acest tip tara temporizare se consmriesc pentru curent altemativ si curent eontinuu cu contactnonnal -deschise si normal tnchise, pentru - curenti de actionare (de comanda) O,2+200A.

12.8.1.2. Relee maximale si minimale de tensiune CRT)

Releele maximale si minimale de tensiune se construiesc tn douatipuri: relee maximale RT -1 si relee minimale RT - 2 si sum analoage construetiv cu releele RC, eu deosebirea ca tnfasurarile lor au un numar mare de spire.

, . Atit releele de curent cat si cele de tensiune au rolul de a intrerupe functionarea instalatiei electrice pe care 0 protejeaza in momentul aparitiei unui regim anonnal de functionare. Regimurile anormale de functionare se : caracterizeaza prin abaterea unei marimi de functionare de la valoarea sa

143

nominala (ex . curentul electric depaseste In sau tensiunea scade sub Un)' Principiul de functionare a releelor electromagnetice de eurent si de tensiune rezulta din schitele de mai jos:

A 1i f C--4
ELI
] )2
"1 fig. 12.23.Releu de curent .fig.12.24.Releu de tensiune

f-armatura; 2~e1ectromagnet;3-resort anragonist.e- circuit de comanda.

12.8.1.3 .. Releele de .semnalizare (RIS)·

Releele de semnalizare au destinatia sa semnalizeze optic (printr-un fanion) si acustic (prin mchiderea unui circuit de alarms) aparitia, respectiv dispantia, curentului sau tensiunii pe care le controleaza, La noi ill tara se fabrics releul ~S-l eu doua pozitii si releele ~S-2 ~i ~S-3 eu trei pozitii. Releele eu tnfasurare de curent se leaga tn serie eu bobina de declansare a dispozitivului de actionare a Intreruptorului iar releele cu Inf~rare de tensiune se leaga ill paralel cu tnfasurarea releului detemporizare.

12.8.1.4. Releele intermediate (RI)

Relee1e intermediare se folosesc in calitate de relee auxiliare cand 'in circuitul de iesire este nevoie de un numar mai mare de contacte si eu capacitate de rupere sporita,

Releele intermediate de ripul RI-l si RI-2 sunt relee electromagnetiee de curent continuu cu armatura basculanta; RI-l are doua contacte normal-deschise si doua normal-tnchise iar RI-2are patru contacte normal-deschise. Releele intermediare de tipul RI-3 sunt folosite in instalatiile de automatizare, comanda si semnalizare si pot fi alimentate ill curent continuu sau alternativ, cu acnune instantanee sau temporizata (RI-3T).

12.8.2.Relee electromagnetice eu temporizare.

La acest tip. de relee .. temporizarea . se realizeaza prin intermediul mecanismelor electromagnetice si mecaniee. Aceste relee se utilizeaza pentru comanda temporizata in instalatiile de automatizare.

12.8.2.1. Releele de timp RTp-1 si RTp-2

Releele de timp, de constructie indigena mai veche, soot alcatuite dintr-un sistem electromagnetic de tip solenoidal, alimentat tn curent continuu, care armeaza un mecanisrn de ceasornic. Aceste tipuri au un contact normal-deschis.

144

Temporizarea releului RTp-l poate fi reg lata tntre limitele 0,25+45, iar a releului RTp-2 tntre 0,5+ lOs. Se executa pentru urmatoarele tensiuni nominale continue:

12,24,48, 110 si 220V. .

Industria indigena produce in prezent urmatoarele tipuri modeme de relee de timp: pentru curent continuu tipul RTpa-5 la tensiunile de serviciu 24, 48,

llO si 220V, eu gama de temporizari 0,1+ 1,3; 0,25+3,5; 0,5+9; 2+20s si pentru curent alternativ tipul RTp-4 la tensiunile de serviciu 24, llO, 220, 380V cu

gama de temporizari 2+25; 8+ 100 si 48+6005.

12.8.2.2. Releu maximal de eurent eu temporizare prin re1eu de inductie

Releu maximal de eurent eu temporizare prin releu de inductie de ripul RTC-l (varianta veehe) se executa eu contact normal-tnchis sau normal-deschis, cu sau raTa temporizare. Constructiv releul este alcatuit din sistemul de inductie, care actioneaza cu temporizare si sistemul electromagnetic, cu actionare instantanee. In prezent se executa tipul RTpC-l, denumit releu de curent (secundar) temporizat (in intervalul l.e-IOs), fiind alimentat printr-un reduetor de curent ..

02 3

--,_\_---

r I 7 6

I · I I

I I

:~

l

~~;-

t

c

t lIfregl. b)

o

a)

fig. 12.25 .Releu maximal de curent cu ternporizare prin releu. de inductie(RTpCl):a- ansamblu constructiv; b-caracteisticile timp-curent ale releului;

l-sistemul de inductie cu polii ecranati; 2-disc de aluminiu(rotorul sistemuului de inductie); 3- cadru balansor; t4-arcul antagonist al cadrului; 5-magnet permanent pentm franarea discului; 6- surub fani fme;7-sector dintat cu parghie; 8- piesa solidara cu armatura mobilafdeclanseaza indicatorul mecanic de actionare); 9-annatura mobila basculanta ; 10- lama de otel; 11- contactele ND ale circuitului comandat; 12-$urub pentru reglarea temporizarii; 13-indicator de scala a temporizarii; 14-punte cu prize pentm reglarea curentului; 15-$urub pentru regIarea curentului de actionare instantanee (sectionarea caracteristicii de protectie); 16- opritorul cadrului; 17- lagarele fixe ale cadrului; Ia- curentul de actionare; Is-curentul de sectionare; lr- curentul reglat.A si B - caracteristici de temporizare( pentru 2 si 4 s) functie de ordinul de multiplicitate; C- portiunea caracteristicii cu sectionare

145

rapids.

12.8.3. Relee electrotermice cu mecanism bimetalic

Releele termice sunt aparate care declanseaza la 0 anumita temperatura a elementului sensibil al releului. Cand elementul sensibil este tncalzit . prin intermediul curentului electric> releul este de tipul electrotermic, iar cand este tncalzit de caldura rnediului tn care este situat, releul este de tip termostat,

Elementul bimetalic este format din doua lamele metalice 'unite intim una de alta. prin sudura sau Iipire, metalele avand coeficienti de dilatatie liniara diferiti, La tncalzirea elementului, datorita dilatatiei inegale a lamelelor, acestea se mdoaie spre metalul care are coeficientul de dilatatie mai mic, astfel ca la 0 anumita temperatura contactele din circuirul de cornanda se deschid tntrerupand circuitul respectiv.

1 2- 3 4

fig.12.26.Ppncipiul de functionare a releului termoelectric:

I-bimetal;2-rezistor de incalzire;3-resort antagonist;4-contacte in circuitul de comanda

lncalzirea elementului bimetalic se poate face prin una din urmatoarele metode:

a) tncalzire directa, in care curentul trece chiar prin Iamelele bimetalului: 1

I 7/ !

: " I I-bimetal

b) tncalzire indirecta .. care este de doua feluri: cu tnfasuraretsarma rezistiva tnfasurata pe lamelele bimetalului si izolata de acesta prin mica sau azbest} si prin radiatie (curenrul strabate 0 rezistenta asezata tn apropierea lamelelor bimetalului):

1

o L

.1 ;;ZC:l9i\2--o

2

...... ..J

I 7!

~

2-rezistor

c) tncalzire mixta:

~

2

146

3-transfonnator de curent

d) tncalzire prin transformator de eurent:

Ca metale termoinerte folosite pentru bimetale cele mai utilizate sunt aliajele de nichel-fier ~i in special invarul, care contine 36% nichel si restul fier.

Re1eele termobimetaliee se utilizeaza pentru protectia la suprasareini ce depasesc cu 15-20% curentii nominali ai receptoarelor. Pentru operatia reglarii releului la beneficiar intervin urmatorii curenti: 150- eurentul de serviciu, care este curentul nominal al bimetalului; Ir- curentul reglat la bimetal si Inm- curentul nominal al reeeptorului (de obicei un motor electric).

Curentul regIat este de obicei:

Ir(O,6 ... 1)lsn

De regula pentru ealcule se considera IrO,8Isn, rezultand: 1r

lsn =. 0,8 ~ Inm

Verifiearea releelor bimeralice se face respectand prevederile din standarde, conform tabelului urmator:

Verificarea releelor bimetalice

T abelul 12.4.

Suprasarcina k1nm Durata de actionare 1a (timpii de
[AI declansare )
1,051r > 2h (pomind din stare reee)
1,201r < 2h (pomind din stare calda)
1,50Ir <2 min (pomind din stare calda)
6,00 Ir < -2s, motor eu pomire normala (reee)
< 55, motor ell pornire grea (rece) Pentru protectia motoarelor asincrone trifazate, releele termobimetalice sunt grupate in blocuri de relee, asa cum rezulta din fig. 12.27:

fig.12.27.Bloc de relee termobimetalice 147

1.

Elemente componente:

I-lamele termobimetalice; 2-parghie;3-birnetalul de compensate a influentei ternperaturii mediului ambiant; 4-piesa care impinge piesa elastici;5-piesa elastica care basculeaza contactul mobil tntre bomele II si 1Il ; 6-~urub pentru reglarea curentului de actionare a releului;7-buton de rearmare; I-boma la careeste legat contactul mobil; Il,llI-bomele intre care basculeaza contactul mobil; R,S, T -bomele retelei; A,B.C-inIa~udirile motorului