LICEUL CONSTANTIN BRANCUSI, CLASA XIII B

PROIET: APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA A MOTOARELOR SI CIRCUITELOR ELECTRONICE

ELEVA : CRETAN VIORELA MADALINA

CUPRINS
A.CLASIFICARE B.CONTACTOARE SI RUPTOARE 1. Principiul de functionare 2. Tipuri constructive si marimi caracteristice 3. Elemente componente 4. Probleme de utilizare si expluatare corecta 5. Durata de serviciu a contactoarelor C.COMBINATII DE CONTACTOARE CU RELEE 1. Contactoare cu relee termice 2. Inversoare de sens automate 3. Comutatoare automate stea-triunghi 4. Comutatoare automate de numar de poli D.IINTRERUPATOARE AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE 1. Caracteristici generale 2. Tipuri constructive 3. Elemente componente E.APARATE ANTIGRIZUTOASE SI ANTIEXPLOZIVE F. INTRERUPATOARE AUTOMATE DE CURENT CONTINUU G. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN CONSTRUCTIA SI EXPLUATAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

A. CLASIFICARE Exista aparate de comutare perfectionate care pot executa operatiile de inchidere sau deschidere a circuitelor fara ca operatorul sa fie langa aparat ca urmare a unei comenzi date de un releu sau de un operator aflat la distanta. Aceste aparate servesc, indeosebi, pentru comanda si protectia motoarelor electrice dar sunt folosite si pentru conectarea si deconectarea circuitelor de orice fel, comanda de conectare si in special cea de deconectare putand fi data de un releu care supravegheaza functionarea corecta a instalatiei (protectia impotriva suprasarcinilor, a scurtcircuitelor, a caderii de tensiune, etc.). Sunt incluse aici trei categorii de aparate de joasa tensiune, si anume: Contactoare si ruptoare; Contactoare cu relee; Intrerupatoare automate, deosebindu-se intre ele in ceea ce priveste principiul de functionare si domeniile de utilizare. B. CONTACTOARE SI RUPTOARE 1. Principiul de functionare Contactorul este un aparat de comutatie fara comanda manuala, cu o singura pozitie stabila, capabil de a stabili, suporta si intrerupe curenti in conditii normale de expluatare ale unui circuit, inclusiv curentii de sarcina. Figura 1.1 ilustreaza functionarea unui contactor actionat prin electromagnet: cu ajutorul unui buton 8 se inchide circuitul de alimentare al bobinei electromagnetului 5; astfel, armatura mobila 3 este atrasa si circuitul se inchide prin deplasarea contactorului mobil 2, care este solidar cu armatura mobila; contactele raman inchise numai atat timp cat bobina electromagnetului se afla sub tensiune. In momentul in care se intrerupe alimentarea bobinei electromagnetului circuitul principal se deschide din nou, contactul mobil revenind in pozitia de repaus prin actiunea unui resort 9.

Fig. 1. Elemente functionale si schema electrica a unui contactor a) schema conctructiva; b) schema electrica.

Din punct de vedere constructiv, contactoarele si ruptoarele se aseamana foarte mult intre ele, deosebirea constand in faptul ca la contactoare pozitia de repaus corespunde situatiei cu circuitul principal deschis, in timp ce la ruptoare pozitia de repaus corespunde situatiei cu circuitul principal inchis, electromagnetul intervenind in sensul deschiderii circuitului (v. fig. 1.b). 2. Tipuri constructive si marimi caracteristice Dupa felul curentului din circuitul principal (circuitul comandat), contactoarele si ruptoarele se clasifica astfel: Contactoare si ruptoare de curent continuu; Contactoare si ruptoare de curent alternativ.

Fig.2 Ruptor de c.c,: 1 - armtura fix; 2 bobina; 3 - armtura mobil; 4 contacte; 5 - izolator.

In mod normal contactoarele se construiesc pentru tensiuni pana la 440 Vin curent continuu si 380 sau 660 V in curent alternativ si intensitati nominale cuprinse intre 6 si 600 A. Dupa modul de actionare contactele mobile ale contactoarelor si ruptoarelor pot fi actionate: - prin electromagneti (de curent continuu sau de curent alternativ, indiferent de felul curentului din circuitul principal). Aceasta este solutia cea mai frecvent folosita prezentand o serie de avantaje (posibilitati largi de comanda la distanta, comanda usoara si rapida prin intermediul unor relee, putere de rupere suficient de mare); - cu aer comprimat, indeosebi la contactoarele de curent continuu pentru curenti mari (tractiune electrica), unde este necesara separarea rapida a contactelor; - mecanic, prin arbori cu came; metoda fiind utilizata rar si numai la intensitati mici, deoarece puterea de rupere este mica, viteza de separare a contactelor fiind redusa. Dupa numarul de poli se deosebesc contactoare si ruptoare monopolare, bipolare, tripolare (cel mai frecvent folosite) si tetrapolare. Dupa modul de deplasare a contactelor mobile se deosebesc: - contactoare cu miscare de rotatie (cu o singura intrerupere pe faza); - contactoare cu miscare de translatie (cu doua intreruperi pe faza). Contactoarele cu miscare de rotatie sunt mai robuste la solocitari prin vibratii, au o putere de rupere relativ mare (comportandu-se mai bine la utilizarea in curent continuu) si se pot realiza cu usurinta in diferite variante constructive (cu numar variabil de poli sau de contacte auxiliare). Acest tip constructiv se foloseste pentru contactoare de curent continuu. Contactoare cu compozitie variabila, contactoare cu regim greu (cu solicitari deosebite de mediu, vibratii si socuri), contactoare pentru intreruperea curentilor capacitivi. Contactoarele cu miscare de translatie prezinta avantajul unui gabarit redus, ceea ce este foarte favorabil pentru realizarea de panouri compacte; se preteaza mai bine unei mecanizari avansate a fabricatiei si a montajului; au o durata mecanica de serviciu mare si un cost mai redus. Ele reprezinta o solutie practic generalizata la contactoarele de curent alternativ pana la 400 A. O varianta a acestui tip constructiv o constituie contactoarele cu miscare combinata la acre directia de deplasare a contactelor mobile este perpendiculara pe directia de deplasare a armaturii mobile a electromagnetului. Aceasta onstructie folosita si la noi pentru unele contactoare de peste 100 A, prezinta avantajul ca reduce vibratia contactelor, asigurand o rezistenta marita la uzura sub sarcina. Dupa mediul de stingere a arcului se deosebesc: - contactoare cu ulei;
5

- contactoare in aer. La contactoarele cu ulei, atat contactele cat si electromagnetul se gasesc intr-o cuva cu ulei mineral. Deoarece durata de serviciu a contactelor in ulei este de peste o suta de ori mai mica decat a contactelor in aer, contactoarele cu ulei nu se mai fabrica. 3. ELEMENTE COMPONENTE Oricare ar fi varianta constructiva a contactorului, el este alcatuit din urmatoarele elemente (v.fig.1): circuitul principal de curent, circuitul de comanda, circuitele auxiliare, camerele de stingere, elementele izolante, elementele metalice, elementele de fixare. Circuitul principal de curent este format din: borne de racord la circuitul exterior, contacte fixe si contacte mobile. La contactoarele cu o singura intrerupere de pol (contactoare cu rotatie) se intalneste in circuitul principal si un conductor flexibil, care face legatira electrica ntre contactul mobil si borna de racord la circuitul exterior. Toate elementele circuitului principal de curent sunt din cupru sau alama cu exceptia pieselor de contact care au aplicare nituri sau placute de contact de argint sau din argint-oxid de cadmiu. Circuitul de comanda cuprinde: bobina electromagnetului de actionare, contactele de autoretinere si butonul de comanda. Circuitele auxiliare sunt formate din: contactele de blocare si contactele de semnalizare. Camerele de stingere sunt executate din termoceramit, azbest, azbociment sau chiar mase plastice cu comportare favorabila la arcul electric. Elementele izolante asigura izolatia cailor de curent intre ele si fata de masa. Sunt realizate cel mai adesea din materiale plastice (melemina, bachelita) si mai rar din materiale ceramice. Elementele metalice au rol de sustinere mecanica si sunt intalnite indeosebi la contactoarele cu rotatie. 4. PROBLEME DE UTILIZARE SI DE EXPLUATARE CORECTA Una dintre problemele principale ale folosirii corecte a contactoarelor o constituie alegerea corespunzatoare a acestora, in raport cu solicitarile la care sunt supuse in timpul serviciului, la locul in care sunt efectiv montate. Aceste solicitari sunt definite de un numar de parametrii: - felul curentului in circuitul principal:curent continuu sau curent alternativ (cu indicarea frecventei);
6

- tensiunea si curentul nominal; - capacitatea de rupere si capacitatea de inchidere; - regimul de lucru al contactorului, caracterizat prin frecventa conectarilor si durata acestora; - natura sarcinilor din circuitul comandat. Regimul de lucru. Domeniul de utilizare al contactoarelor fiinf foarte mare si in continua extindere, cuprinde situatii foarte diferite in ceea ce priveste natura circuitului comandatsi solicitarile pe care acesta le impune contactorului. Normele internationale definesc, pentru contactoarele de curent alternativ patru categorii tipice de regim de lucru AC 1 corespunzator sarcinilor pur rezistive (cuptoare de exemplu), AC 2 corespunzator motoarelor cu inele AC 3 corespunzator motoarelor cu rotorul in scurtcircuit AC 4 corespunzator regimului de lucru cu socuri si inversari de sens a motoarelor cu rotorul in scurtcircuit. Similar, sunt cinci categorii standardizate pentru contactoarele de curent continuu. 5. DURATA DE SERVICIU A CONTACTOARELOR Durata de serviciu se exprima prin rezistenta la uzura mecanica, care este la contactoarele moderne de 5-10 milioane manevre si prin rezistenta la uzura sub sarcina care este in regim AC 3 de ordinul a 500 mii pana la un milion de conectari. !!! Important de retinut. In regimuri grele de lucru, pentru a se evita uzura prea rapida a contactoarelor, se aleg de la inceput contactoare supradimensionate. Rezulta din cele expuse pana aici ca, la alegerea datelor nominale ale unui contactor si la stabilirea perioadelor de revizie ale acestuia trebuie sa se acorde o foarte mare atentie conditiilor in care trebuie sa se lucreze contactorul, in ceea ce priveste frecventa de conectare si natura circuitului comandat, aceste conditii putand sa determ,ine varietati considerabile in durata sa utila in serviciu. C. COMBINATII DE CONTACTOARE CU RELEE Pentru comanda si protectia motoarelor electrice, se folosesc combinatii de contactoare si relee. Cea mai uzuala este contactorul cu relee, o asociere a unui contactor cu un bloc de relee termice, si demator magnetic. Alte ombinatii sunt: inversoarele de sens, comutatoarele automate stea-triunghi, comutatoarele de poli, etc.

1. CONTACTOARE CU RELEE TERMICE Asocierea contactoarelor, pe langa releele termice, si cu relee electromagnetice care sa comande deschiderea contactoarelor in caz de scurtcircuit nu este indicata, deoarece contactoarele nu au capacitate de rupere la scurtcircuit si se distrug. Exceptii se fac numai in instalatiile in care curentii de scurtcircuit sunt limitati la o valoare cunoscuta iar contactoarele se aleg, de obicei , supradimensionate, in functie de aceeasi curenti. Pentru protectia impotriva curentilor de scurtcircuit trebuie montat in amontele contactorului cu relee termice, un intrrupator automat sau sigurante fizibile adecvate. Constructia. Contactoarle cu relee se realizeaza atat in executie deschisa cat si in executie inchisa. Modul de functionare. Pentru pornire se apasa butonul I de tip contact normal deschis. Bobina C este alimentata si inchsa in contactor. Odata cu contactoarele principale se inchide si contactul de autoretinere c care este conectat in paralel cu contactorul inchis si dupa incetarea apasarii pe buton. Deschiderea voita se face cu butonul de opride O de tip contact normal inchis. Deschiderea prin relee se face prin actiunea releului Rt asupra contactului t. 2.INVERSOARE DE SENS AUTOMATE Inversoarele de sens automate servesc pentru comanda, automat sau de la distanta, pornirea si sensul de rotatie al unui motor electric. Constructia. Aceste aparate sunt formate din doua contactoare de constructie identica, plasate in aceeasi carcasasi blocate electric intre ele prin intermediul contactelor auxiliare. Fiecare contactor corespunde unui sens de rotire a motorului. Pentru comanda unui inbersor de sens sunt necesare trei butoane: pornire stanga, oprire, pornire dreapta, sau urcare, oprire, coborare. Modul de functionare. Schema legaturilor electrice dintre cele trei butoane de comanda este astfel realizata incat(FIG. 14.9): - in cazul in care ambele contactoare sunt deschise(motorul este oprit) se poate comanda, dupa voie, pornirea motorului intr-un sens sau celalalt; - in momentul in care se apasa pe unul dintre butoanele de pornire (de exemplu pornire dreapta sau urcare), este pusa sub tensiune numai bobina contactorului care leaga fazele motorului la retea, astfel incat motorul pornind, sa se roteasca in sensul dorit. - Pentru e se schimba sensul de rotatie a motorului este necesar a se comanda mai intai, prin butonul respactiv, oprirea motorului. In acest mod se intrerupe
8

Is S1 Id Cd Cs d1 Cd S2 Cs d2

Rt

M
Schema de conexiuni a unui inversor de sens

alimentarea bobinelor ambelor contactoare, astfel incat, oricat ar fi sensul de rotatie, motorul se opreste; - In cazul in care motorul este protejat prin relee de protectie, desi sunt doua contactoare, se prevede un singur rand de relee, care in caz de functioare anormala, detrmina oprirea motorului prin deschiderea unui contact aflat in serie cu butonul de oprire. Se recomanda, ca in afara de interblocajul electric, sa se prevada si un dispozitiv de interblocare mecanic intre cele doua contactoare.
-

3. COMUTATOARE AUTOMATE STEA-TRIUNGHI Comutatorul automat stea-triunghi este format, in principal, din trei contactoare(retea, stea si triunghi), un bloc de relee termice de protectie si un releu de timp cu care se poate regla timpul de la pornire pana la trecerea de conaxiune stea la conexiune triunghi. 4. COMUTATOARELE AUTOMATE DE NUMAR DE POLI Comutatoarele automate de numar de poli servesc la modificarea prin comanda automata sau de la distanta, a vitezei de rotatie a unui motor asincron prevazut cu numar de poli variabili. Constructia. Aceste aparate sunt formate din trei sau mai multe contactoare de constructie identica, conectate intre ele in mod corespunzator, astfel nicat sa se asigure succesiunea dorita a fazelor se pornire si blocajele necesare impotriva comanzilor gresite.

R
S
h avarie h C

R
0

Cr CR C

Rt M
Schema de conexiuni a unui comutator automat stea-triunghi.

10

Comutatoarele automate de numar de poli sunt comandate de la distanta tot prin butoane de comanda, dintre care unul serveste pentru oprirea motorului, indiferent de regimul de rotatie in care se afla, iar celelalte comanda functionarea la una din turatii. Protectia impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor este asigurata dintr-un bloc de relee. D. INTRERUPTOARE AUTOMATE Spre deosebire de contactoare, intreruptoarele automate se pot realiza prin diferite metode, ca: - apasare de catre un poerator a unui buton de inchidere, metoda folosita la aparatele de curenti nominali mici; - actionarea unei manete; - folosirea unui electromagnet de actionare sau a unui servomotor - folosirea unui dispozitiv de actionare cu acumulare de energie in resort Avantaje. Principiul mentinerii in pozitia inchis prin intermediul unui mecanism cu zavor, determina o serie de avantaje in ceea ce priveste comportarea in serviciua intrerupatoarelor automate. Acestea sunt: - insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei, intrerupatorul ramanand inchis chiar daca tensiunea dispare complet; - economie de energie; - posibilitatea de a dimensiona electromagnetul mai economic, in cazul actionarii unui electromagnet, dat fiind faptul ca el se afla sub tensuine numai o fractiune de secunda , cat se produce inchiderea; - rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice. Dezavantaje. Folosirea zovararii mecanice are insa si dezavantaje, cele mai importante fiind: - frecventa de conectare permise este foarte mica, durata de serviciu fiinde ordinul zecilor de mii de actionari; - aparatul are o constructie complicata, fiind in consecinta si foarte scump. Utilizari. Avandu-se in vedere calitatile si neajunsurile enumarate mai sus, intreruptoatele automate se folosesc, in deosebi, in urmatoarele situatii: - ca intreruptor principal pentru protectiia liniilor si a instalatiilor electrice; - ca aparat normal ce conectare si protectie a unor consumatori carora le corespund curenti mari de serviciu si puteri de scurtcircuit importante; - ca aparat normal de conectare acolo unde trebuie evitata deschiderea automata a aparatului la scaderea tensiunii sau la disparitia acesteia; - ca aparat normal de conectare acolo unde aceasta suporta vibratii si socuri mecanuce importante.
11

1. TIPURI CONSTRUCTIVE Data fiind varietatea mare a domeniilor de utilizare, se intalneste si o varietate mare a tipurilor constructive de intreruptoare automate. Se pot distinge totusi cinci categorii principale de astfel de aparate, si anume: - intreruptoare automate monopolare; - intreruptoare automate tripolare comandate prin buton; - intreruptoare automate prin constructie deschisa; - intreruptoare automate capsulate; - intreruptoare automate limitatoare. Intreruptoarele automate monopolare, sunt folosite, in deosebi, pentru protejarea circuitelor de lumina din instalatiile electrice interioare. Se executa pentru intensitati nominale cuprinse intre 6 si 25 A si sunt comandate numai manual. Intreruptoare automate tripolare comandate prin buton. Acestea se executa prin intensitati nominale de ordinul zecilor de amperi si servsec pentru comanda si protectia circuitelor de forta si lumina acolo unde nu este necesara comanda de la distanta si nu este dorita deonectarea la scaderi temporare de tensiune. Intreruptoarele automate prin constructie deschisa, se construiesc pentru curenti nominali medii si mari si sunt comandate atat manual cat si cu electromagneti si sunt folosite pntru protectia circuitelor principale ale alimentarilor cu energie din industrie. Intreruptoarele automate capsulate, intr-o carcasa de masa plastica fenolica, denumite si itreruptoare de tip compact, se construiesc pentru curenti nominali de ordinul sutelor de amperi si sunt folosite, in deosebi, pentru protectia circuitelor electrice de pe nave sau i alte instalatii industriale unde se impun dimensiuni reduse ale panourilor de distributie a energiei electrice. Intreruptoarele automate limitatoare. Se construiesc pentru instalatii de ordinul miilor de amperi si capacitati de rupare pana la 100kA. Au proprietatea ca, in cazul aparitiei unor curentide scurtcircuit in instalatie, se deschid atat de repede si actioneza atat de energetic asupra arcului electric, incat curentul de scurtcircuit nu mai are timp sa atinga valoarea de varf pe care ar fi atins-o in lipsa aparatului. Ele pot limita astfel valoare curentului de scurtcircuit aparut in instalatie, reducand mult solicitarile termice si electrodinamice la care este supusa instalatia. Pot fi actionate manual sau cu servomotor. De la un tip la altul, intreruptoarele automate difera, de asemenea, prin modul de actionare si prin gradul de echipare cu dispozitive accesorii, cum sunt: contacte de semnalizare, dispozitive de declansare de la distanta, relee de tensiune minima, dispozitive de temporizare a declansarii prin relee, etc.
12

In prezent practic toate intreruptoarele automate de joasa tensiune sa executa ca aparate de intrerupare in aer. 2. ELEMENTE COMPONENTE Oricare ar fi varianta constructiva de intreruptor automat, el este constituit din urmatoarele elemente principale: - circuitul principal de curent format din: contacte principale, contacte de rupere, bobina de sulfaj magnetic, coarne de sulfaj si borne de racord la circuitul exterior, majoritatea realzate din profile de cupru electrolitic, protejate sau nu impotrica coroziunilor. Pastilele de contact pentru intreruptoarele mici se executa din materiale sintetice de argint cu wolfram cu cel mult 50% W. La intreruptoarele mari se folosesc doua categorii de contacte de pol: contacte principale, care se executa din argint, si contacte de rupere, care se executadin argint-wolfram cu peste 50 W, argint-grafit si altele. - camerele de stingere a arcului electric; - piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de obicei prin presare din rasini fenolice; - mecanizmul de actionare si zovarare, realizat din table si profile de hotel tratate in mod special pentru a face fata uzurilor si coroziunilor; - cutia aparatului, executata din tabla de hotel la aparatele si din rasini fenolice la aparatele mici si intreruptoarele tip compact; - elementele de protectie declansatoare termince, declansatoare electromagnetice instantanee sau temporizatoare, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protetia motoarelor, si declansatoare de tensiune minima; - elmentele accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte auxiliare, etc. E. INTRERUPTOARE AUTOMATE DE CURENT CONTINUU Intreruptoarele automate de curent continuu, mai ales acela pentru tensiuni de peste 750 V, se realizeaza intr-o constructie cu totul deosebita dar are acelasi scop: limitarea si intreruperea rapida a curentilor de scurtcircuit, inaintea de atingerea valorii maxime. Aceasta este neaparat necesar in circuitele de curent continuu datorita sensibilitatii mari a redresoarelor la supracurenti.

13

F. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Conceptia constructiva a aparatelor electrice trebuie sa asigure o deplina securitate a operatiunilor. Masurile constructive care se iau se impart in urmatoarele categorii principale: Protectia impotriva electrocutarii prin asigurarea izolatiei (rigiditati dielectrice), atat a pieselor de manevra(butoane, manete), cat si a celor piese metalice cu care operatorul poate veni accidental in contact. In orice caz piesele de manevra trebuie sa fie din material izolant, iar piesa metalica pe care actioneaza piesa de manevra trebuie sa fie izolata fata de partile sub tensiune, respectandu-se distantele de strapungere si conturare stabilite de norme. Capul metalic al aparatului trebuie sa fie prevazut cu surub de punere la pamant, iar zona din jurul surubului trebuie sa fie cositorita si sa ramana nevopsita pentru a se asigura un contact electric buna conductorului de legare la pamant Pentru mai multa siguranta impotriva electrocutarilor, este recomandata folosirea tensiunii nepericuloase de 24 V in toate circuitelor de conanda. In locurile umede , cu pericol mare de electrocutare, carcasele trebuie sa nu poata fi deschise de personal necalificat ; ele trebuie sa fie prevazute cu suruburi necesitand chei speciale. In locurile periculoase este, de asemenea, recomandabil sa se prevada in constructia aparatelor relee de supraveghere a izolatiei care produc declansarea imediat ce rezistenta fate de pamant a scazut sub un anumit nivel(de exemplu 8 k in mine) ; de asemenea se pot prevedea relee de supraveghere a legaturii carcasei cu pamantul, care sa sesizeze intreruperea aceestei legaturi ; Protectia impotriva actionarii accidentale a aparatelor prin prevederea butonului de comanda cu inele de protectie care impiedica apasarea accidentala prin lovire cu mana sau cu alta parte a curpului. Manetele de comanda trebuie de asenenea protejate prin inele de garda. Pentru evitarea comenzilor gresite, indicatiile butoanelor trebuie sa fie foarte clare, eventual cu imagini sugestive ; Protectia impotriva manifestarilor exterioare ale intreruperii curentilor : flacari, gaze fierbinti, gaze ionizate, etc. Pentru aceasta, carcasele de protectie trebuie sa reziste la presiunea gazelor produse la intrerupere curentului corespunzator capacitati de rupere, iesirea gazelor fierbinti trebuie sa fie orientata mai in sus, in afarea zonei in care s-ar gasi mana sau fata operatorului. Constructorul trebuie sa prevada in instructiunile de exploatare distanta minima care trebuie pastrata da la marginea de sus a intrerupatorului pana la alte piese metalice puse la pamant sub tensiune ;
14

Protectia impotriva pornirii neasteptate a masinii trebuie asigurata prin declansatoare de tensiune minima, obligatorii in circuitele motoarelor electrice. Masurile care trebuie luate in exploatare se impart in masuri care trebuie luata in montarea aparatelor; masuri care trebuie luata in cursul exploatarii. La montarea aparatelor este necesar: sa se verifice concordanta dintre parametrii instalatiei si datele marcate pe aparat sau inscrise in catalogul produsului : tensiunea de utiluzare si de comanda, curentul nominat termic si de utilizare, capacitatea de rupere, frecventa de conectare si durata de actionare, categoria de utilizare, etc. sa se verifice izolatia aparatului si functionarea lui coreta ; sa se fixeze bine aparatele pe panou sau pe perete, sa se etanseze corect trecerile conductoarelor, sa se inchida bine capacele, sa se respecte distantele minime prevazute in instructiuni fata de alte aparate si in special in partea superioara fata de alte piese puse la pamant sau sub tensiune ; sa se instruiasca personalul fata de modul de deservire, marcandu-se explicit butoanele si manetele de comanda si afisandu-se principalele indicatii privind actionarea masinii si in special actiunile periculoase care trebuie evitate. In exploatarea aparatelor este necesar : sa nu se intervina la aparate decat dup ace au fost scoase sigur de sub tensiune; orice manevra la aparatele deschise trebuie facuta cu mana protejata cu manusa eletroizolanta de cauciuc si cu fata ferita printr-o masca sau paravan. !!!!! Atentie ! Inchiderea este mai periculoasa decat deschiderea ! Nu uitati ca puteti inchide pe un scurtcircuit !

15