Diacul Triacul

MODUL ELECTRICITATE
Bogdan CIOC, Daniel VISAN
CUPRINS
Nr. Nr.
Denumire temă
crt. ore
Mărimi electrice. Definiție, unități de măsură, Relații fundamentale în
1 2 electricitate.
2 2 Energia electrică. Tipuri de energie electrică. Producerea energiei electrice.
Materiale utilizate în electronică (Clasificare, proprietăți)

3 2 Componente electronice pasive. Componente electronice active.
Circuite electronice. Legile lui Kirchhoff. Circuite electronice analogice de
bază (divizorul de tensiune, divizorul de curent, limitatoare de tensiune,
4 4 circuite de filtrare, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune).
Circuite digitale (porți logice, bistabili, registre/numărătoare)
Elemente de acționare. Relee/Electromagneți. comutatoare electronice, Mașini
5 2 electrice (motoare de curent continuu, motoare de curent alternativ, motoare
pas cu pas).
Măsurarea mărimilor electrice. Aparate de măsură analogice și digitale.
6 2 Măsurarea tensiunii, măsurarea curentului, măsurarea rezistenței electrice.
Senzori si traductoare. Definiție. Traductoare de temperatură, traductoare de
7 2 poziție si deplasare, traductoare de turație, traductoare de viteză/accelerație,
traductoare de presiune/forță, traductoare de nivel, senzori de proximitate, etc.
A. Clenci, adi.clenci@upit.ro C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

ELECTRICITY MODULE
Bogdan CIOC, Daniel VISAN
CONTENT
No. of
No. Theme
hours
Basic electrical quantities. Definition, measurement units. Fundamental
1 2 relations in electricity.
Electrical energy and power. Types of electrical energy. Generating of the
2 2 electrical energy.
Electronic materials (classification, properties). Passive electronic components.
3 Active electronic components.
2
Electronic circuits. Kirchhoff’s lows. Basic analogue electronic circuits
(voltage divider, current divider, voltage limiting circuits, filtering circuits,
4 4 voltage rectifiers, voltage regulators). Digital circuits (logical gates, bistables,
registers/counters).
Electrical actuators and machines. Relays/electromagnets, electronic switches.
5 2 Electrical machines (DC motors, AC induction motors, Stepper motors) .
Measurement of the electrical quantities. Analogue and digital electrical
6 2 measuring instruments. Voltage measurement, current measurement, resistance
measurement.
Sensors and transducers. Definition. Temperature transducers, position and
7 2 displacement transducers, speed and acceleration transducers, pressure and
stress/strain transducers, level transducers, proximity sensors, etc.

MODUL ELECTRICITATE
GENERALITĂŢI
Mărimi electrice.
- Definiții
- Unități de măsură
Relaţii fundamentale în electricitate.

- Legea lui Ohm
- Legile lui Kirchhoff
3/194

Introducere în electricitate
Electricitatea statică:
Încă din antichitate vechii greci ( anul 600 î.e.n. ) au
observat că o bucată de chihlimbar frecată cu lână capătă
proprietatea de a atrage lucruri ușoare.
Alte materiale care se comportă astfel:

- o riglă de plastic frecată de lână atrage bucăţi de
hârtie.
- o baghetă de sticlă frecată de o bucată de mătase se

atrag reciproc.
- două baghete de sticlă, după ce au fost frecate de

mătase, se resping reciproc.
Aceste materiale sunt electrizate sau încărcate cu

sarcină electrică
Electricitatea – implică prezenţa sarcinii electrice

4/194
Electricitate - introducere
Apariţia electricităţii. Electricitatea derivă din structura atomică a materialelor:

 Orice material este format din atomi, aşezaţi
în diverse configuraţii, între care există forţe
de coeziune mai mari sau mai mici (aceste
forţe interatomice dau starea de agregare a
materiei: solidă, lichidă sau gazoasă).
 Un atom este format la rândul lui din

nucleu şi electroni care orbitează în jurul
nucleului pe diverse orbite şi având diverse
energii (înveliş electronic):
- Electronii au sarcină electrică negativă,
fiind cea mai mica unitate naturală de sarcină.
- Nucleul este format din protoni (încărcaţi
pozitiv) şi neutroni (neutru dpdv. electric –
fără sarcină electrică).
În stare neperturbată, numărul de protoni este egal cu numărul de electroni, astfel că pe

ansamblu, atomul este neutru din punct de vedere electric.
5/194
Sarcina electrică
Dacă în stare neperturbată un atom este neutru (numarul de Atom de H
sarcini pozitive din nucleu este egal cu numărul de sarcini neperturbat
negative), prin pierderea sau acceptarea unor electroni pe
ultimul strat atomul devine ion pozitiv sau negativ:
- cedare (pierdere electroni) → ion pozitiv
- acceptarea electroni → ion negativ. Ion negativ H- Ion pozitiv H+
Sarcina electrică totală a unui corp macroscopic se notează cu Q şi reprezintă suma

sarcinilor elementare în exces. Unitatea de măsură este Coulombul [C].
• Situaţia în care un corp are sarcină în exces (sarcina neta nenulă) se numeşte electricitate
statică.
• Sarcina electrică elementară este sarcina electronului, notata cu e, şi are valoarea:
e ≈ -1,6 x10-19 C . Deci un 1 Coulomb = 6,24 × 1018 sarcini elementare.
• Sarcina electrică se măsoară cu electrometrul.
6/194
Sarcina electrică
Interacţiunea dintre sarcinile electrice:
- particulele cu sarcină de acelaşi semn se resping :
- particulele cu sarcină de semne opuse se atrag:
Legea lui Coulomb:

Forţa de atracţie sau de respingere dintre două sarcini
punctiforme este direct proporţională cu produsul
sarcinilor şi invers proportională cu pătratul distanţei
dintre ele.
q  q'
Fk 2
[ N]
r
k – constanta de proporţionalitate
7/194
Câmpul electric
Câmpul electric este o mărime vectorială care
există în jurul corpurilor încărcate cu sarcină
electrică şi care poate interacţiona cu alte
corpuri încărcate cu sarcină electrică din
vecinătatea acestora.
Câmpul electric produs de o sarcină izolată
Liniile de câmp electric sunt linii deschise. pozitivă, respectiv negativă
Intensitatea câmpului electric E este definită
ca raportul dintre forţa electrică la care este
supusă o particulă încărcată
 electric şi sarcina
acestei particule:  F  
E [N / C]  F  qE
q Vectorii linie de câmp produşi de două sarcini
Intensitatea câmpului electric este direct punctiforme de acelaşi fel.
proporţională cu mărimea sarcinii care
generează cîmpul şi descreşte invers
proporţional cu pătratul distanţei de la aceasta:
q  q  r
Ek 2
[N / C] ca vector: Ek 2 Vectorii linie de câmp produşi de o sarcină punctiformă
r r pozitivă şi una negativă.
8/194
Potențialul electric
Potenţialul electric denumit şi potenţial electrostatic este o mărime fizică
scalară ce caracterizează câmpul electric.
Unitatea de măsură în sistemul internaţional este Voltul – [V].
Potenţialul electric al unui punct din spaţiu este egal cu raportul dintre lucrul forţei
electrice necesar pentru deplasarea unui corp de probă încărcat cu o sarcină electrică
din acel punct până la infinit şi sarcina electrică a corpului de probă.
1 q
V
4 0 r
V    E  dl [ V]
unde ε0 = 8.854 x10−12 F m−1 – permitivitatea absolută a vidului. C
Energia potenţială electrică a unui punct încărcat cu sarcină q este:

UE= q∙V Analogie cu energia potenţială
Într-un anumit mediu, avem D = ε∙E , unde D - inducţia electrică
(deplasare electrică) - mărime de stare ce caracterizează dpdv. electric un
mediu dielectric. Unitate de măsură C/m2 . (D – mărime vectorială).
Daca mediul are şi polarizaţie permanentă P, atunci : D   0 E  P
9/194
Tensiunea electrică este definită între două puncte, ca fiind diferenţa de potenţial al celor două
puncte (raportat la acelaşi punct de referinţă de potenţial 0).
- Este o mărime scalară, cu semn.
- Notaţie: U sau V şi se măsoară în Volţi [V]
UAB = VA - VB [V] UAB = - UBA

Valori uzuale de tensiuni : µV, mV, V, KV
Diferenţă de sarcini => Câmp electric E => diferenţă de potenţial
=> Tensiune electrică U => Forţa electrică F
=> Interacţiune (deplasare) sarcini electrice libere.
Analogie:
deplasare
deplasare sarcini
fluid electrice
10/194
Conductivitatea. Curentul electric.
Conductivitatea electrică reprezintă proprietatea unui material sau mediu fizic de a permite
deplasarea sarcinilor electrice prin material atunci când se aplică o tensiune electrică la
bornele acestuia. Notaţie: σ [S/m] - siemens pe metru.
Deplasarea sarcinilor printr-un material sub acţiunea câmpului electric se numeşte curent
electric.
Din punct de vedere al conducţiei curentului electric, materialele pot fi:
- Conductoare – permit trecerea curentului electric prin ele.
- Izolatoare – nu permit trecerea curentului electric prin ele.
- Semiconductoare – o categorie de materiale care permit trecerea curentului electric doar în
anumite condiţii.
Material conductor : Material izolator:
Deplasare sarcini (e) nu avem deplasare sarcini electrice
11/194
Curentul electric.
Dacă printr-o suprafaţă oarecare există un transport de sarcini electrice, spunem că acea suprafaţă este
străbătută de un curent electric.
Deplasarea sarcinilor electrice se face sub acţiunea unei forţe electrice Fe, menţinute de un câmp electric E.
 
F  qE
Curentul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice printr-un material.
Mărimile care caracterizează curentul electric sunt:
Intensitatea curentului electric I – este o mărime scalară care caracterizează global curentul electric.
Definiţie: Intensitatea curentului electric I măsoară cantitatea de sarcină electrică Q ce
străbate secţiunea unui conductor în unitatea de timp t .
Q
Unitatea de măsură este Amperul [A] şi reprezintă Coulombi pe secundă. I  [ A]
t
Valori uzuale: amperi, miliamperi (1 mA=10-3 A), microamperi (1µA = 10-6 A)
Densitatea de curent J - este o mărime vectorială asociată fiecărui punct şi este definită ca intensitatea
curentului prin unitatea de suprafaţă a secţiunii. Se măsoară în A/m2.
I
J [ A  m 2 ]
Analogie: S
 curgerea curentului electric printr-un conductor => curgerea unui fluid printr-o conducta.
 intensitatea curentului electric => debitul
12/194
Efectele curentului electric.
 Efectul termic (efectul Joule-Lentz) - constă în încălzirea conductorului atunci când este
parcurs de un curent electric, datorită ciocnirii electronilor de atomii din structura materialului.
Căldura degajată este cu atât mai mare cu cât curentul prin material este mai mare şi rezistenţa acestuia
este ridicată. Aplicaţii:
- Incălzire (transformarea energiei electrice în energie termică): cuptoare electrice, reşouri şi calorifere
electrice, aeroterme, încălzirea scaunelor electrice, dezaburire lunetă, etc.
- Iluminare - încălzirea până la incandescenţă a unui fir conductor de wolfram duce la emisia de fotoni
(producerea de lumină) - becul cu filament
- Sudura metalelor cu arc electric; tăierea metalelor
 Efectul magnetic - apariţia unui câmp magnetic

(rotativ) în jurul conductoarelor pe care le străbate
(regula burghiului).
 Apariţia unei forţe electromagnetice (electrodinamice) asupra conductoarelor
străbătute de curent electric atunci când se află în câmp magnetic.
(regula mâinii drepte)   
F  I  LxB   
Asupra unei sarcini in miscare se exercită o fortă : F  q  vxB
 Efectul electrochimic – Electroliza = procesul de orientare şi separare a ionilor unui
electrolit cu ajutorul curentului electric continuu. 13/194
Inducţia electromagnetică
1. Inducţia electromagnetică este producerea unei tensiuni electromotoare (tensiuni induse)
într-un conductor situat în câmp magnetic variabil.
2. Inducţia electromagetică se produce şi dacă avem un conductor care se roteşte în câmp
magnetic staţionar (devine variabil faţă de spiră).
Legea inducţiei magnetice sau legea lui Faraday:
d
Într-o spiră se induce o tensiune electromotoare: e [ V]
dt
d
Dacă avem N spire, atunci : e  N [ V]
dt
 Aplicaţii:
- Producerea de energie electrică – generatoare de inducţie
- Transformatorul electric - Ф variabil
Autoinducţia: fenomenul de inducere a unei tensiuni şi curent într-o bobină la

variaţia bruscă a curentului prin bobină.
14/194
LEGEA LUI OHM
In curent continuu:
1
Inversul conductivităţii unui material se numeşte rezistivitate electrică:  [  m]

Rezistenţa electrică R exprimă cât de tare se opune un material conductor trecerii curentului prin el şi se
defineşte astfel (legea lui Ohm):
Pentru un material dat, raportul dintre tensiunea electrică aplicată la borne şi curentul electric care îl
străbate se numeşte rezistenţă electrică şi se măsoară în Ohmi.
U 1V
R [] 1 
I 1A
U
Alte variante : I , U  IR Analogie: Presiunea ↑ Tensiunea electrică ↑
R
curgere lichid ↑ intensitate curent ↑
rezistenţă – const rezistenţă - const
15/194
LEGEA LUI OHM
Exemple:
E 12V
1. Curentul prin bec I    4A
R 3
E 36V
2. Rezistenţa becului R    9
I 4A
3. Cât este tensiunea bateriei?
E  I  R  2A  7  14V
16/194
Circuite electrice
Un circuit electric este o reţea de componente
electrice conectate astfel încât să formeze o
buclă închisăş
(sa avem o cale de curent)
Conectare în serie:
E 12V 12V
I    2A
R  R 3  3 6
Conectare în paralel:
E 12V
I1    2A
R1 6
E 12V
I2    2A
R 2 6
I  I1  I 2  4A
17/194
LEGILE LUI KIRCHHOFF
Legea I a lui Kirchhoff sau legea pentru curenţi:

“Suma curenţilor care intra într-un nod de reţea este egală cu suma curenţilor care ies din nod”
I  I1  I 2
Legea a II-a a lui Kirchhoff sau legea pentru căderi de tensiune:

“Suma căderilor de tensiune într-o buclă închisă de circuit este egală cu suma tensiunilor
electromotoare”.
U1  U 2  U  0  U  U1  U 2
Dacă nu avem tensiuni electromotoare (e = 0) => “Suma căderilor de tensiune într-o buclă închisă de
circuit este egală cu 0”.
U1  U 2  E
18/194
Aplicaţii
1. Cât este curentul şi căderea de tensiune pe fiecare rezistor ?
TK II: U1  U2 U3 E IR1  IR2  IR3 E  I(R1  R2 R3)  E
E E 9V
I    0,5mA  500A
( R1  R 2  R 3) Re s 18K
Res  (R1  R2 R3)  18K
U1  I1R1  500A  3K  500 106  3  103  1500 103  1,5V
U2  I2 R 2  500A  10K  500 106  10  103  5000 103  5V
U 3  I3R 3  500A  5K  500 106  5  103  2500 103  2,5V
Verificare TK II: U1  U2 U3 1,5V  5V  2,5V  9V  E
19/194
Aplicaţii
2. Cât este curentul şi căderea de tensiune pe fiecare rezistor ?
E 9V
I R1    0,9mA  900A
R1 10K
E 9V
IR2    4,5mA
R 2 2 K
E 9V
IR3    9mA
R 3 1K
TK I: IR1  IR2 IR3 IT IT  IR1  IR2 IR3 0,9mA  4,5mA  9mA  14,4mA
E E E E 1 1 1 1
     
U1  U2 U3 E  9V R ep R1 R 2 R 3 R ep R1 R 2 R 3
E 9V
R ep    0,625k  625
IT 14,4mA
20/194
Reprezentarea circuitelor electrice
Pentru simplificarea reprezentării schemelor electrice se foloseşte simbolul de masă în locul firului de
întoarcere al curentului.
Schema anterioara devine:
În unele aplicaţii practice cum este domeniul auto, pentru a face economie de conductoare, se foloseşte
caroseria metalică drept cale de întoarcere a curentului:
21/194
Recapitulare
Mărimi şi unităţi de măsură
Multiplii şi submultiplii în Marime Simbol Unitate de masura

sistemul metric Simbol Denumire
Sarcina electrică Q C Coulomb
Potenţialul electric V V Volt
Tensiune electrică U, V V Volt
Intensitatea curentului I A Amper

electric
Densitatea de curent J A/m2 Amper/m2
electric
Intensitatea câmpului E N/C Newton/Coulomb
electric
Fluxul magnetic Φ Wb Weber
Inducția magnetică B T Tesla
Rezistența electrică R Ω Ohm
22/194
MODUL ELECTRICITATE
Tipuri de energie electrică
Energia electrică.
Tipuri de energie electrică.
Producerea energiei electrice.
23/194

Tipuri de energie electrică.
După modul cum se deplasează sarcinile prin circuit, putem avea curent continuu sau
curent alternativ.
Curentul continuu – deplasarea sarcinilor Curentul alternativ - sensul de deplasare al
se face numai într-un singur sens. sarcinilor alternează în timp, de obicei
după o lege sinusoidală.
Exemple de surse de curent/tensiune
continuă sunt bateriile sau acumulatoarele, Exemple de surse de curent/tensiune
dinamurile, celulele fotovoltaice. alternativă: alternatorul monofazat sau trifazat
Generator de
Energie 14,4V
Acumulator 12V Baterie 1,5V Celula

fotovoltaică
Simbol:
Simbol:
surse tensiune DC: surse de curent DC:
24/194
Tipuri de tensiune electrică.
Tensiunea alternativă
Tensiunea continua Reprezentarea grafică în funcţie de timp a tensiunii
Reprezentarea grafică în funcţie de alternative (periodică):
timp a tensiunii continue generate de ω=2πf - pulsaţie sau
u(t) = Umax∙sin(ωt+φ) viteză unghiulară [rad/sec]
o baterie: φ – defazaj
u(t) = E
Parametrii unei tensiuni alternative:

- valoare instantanee: u(t) [V]- valoarea tensiunii în orice moment.
- valoare maximă: Umax sau amplitudine A [V]
Parametrii unei tensiuni continue:
- valoare vârf la vârf: Uvv = 2A [V] (Upp – peak to peak)
- Valoarea şi polaritatea tensiunii: E [V]
1 t2
T t1
- valoare medie Umed [V] U med  u (t ) dt [V ]
Obs.: (Pentru tensiunea continuă, valorile

- valoare efectivă Uef sau URMS [V] U ef  1 t2 u 2 (t )dt  U max
tensiune medie, tensiune instantanee, tensiune
efectivă sunt egale cu E).
t T 1 2
Frecvenţa unei tensiuni continue este 0. - perioada T [s] - durata unei secvenţe de valori distincte (T=t2-t1)
- frecvenţa f = 1/T [s-1] sau [Hz] (herti) - numărul de cicluri
complete într-o secundă.
25/194
Tipuri de curent electric.
Curentul alternativ
Curentul continuu Curentul alternativ are forma asemănătoare cu a tensiunii continue,
fiind descris de o lege sinusoidală sau cosinusoidală:
Forma grafică a curentului continuu
este asemănatoare cu a tensiunii i (t )  I max sin(t   )  I ef 2 sin(2ft   )
continue:
i(t) = I
Parametrii curentului alternativ:

- valoare instantanee: i(t) [A]- valoarea curentului în orice moment.
- valoare maximă: Imax sau amplitudine A [A]
Parametrii curentului continuu: - valoare vârf la vârf: Ivv = 2∙Imax [A]
-Valoarea curentului: I [A] 1 t2
T t1
- valoare medie Imed [A] I med  i (t ) dt [ A]
Obs.: (Pentru curentul continuu, valorile curent
1 t2 2 I

mediu, valoare curent instantaneu, curent efectiv - valoare efectivă Ief sau IRMS [A] I ef  i (t )dt  max
sunt egale cu I). T t1 2
Frecvenţa curentului continuu este 0. - perioada T [s] - durata unei secvenţe de valori distincte (T=t2-t1)
- frecvenţa f = 1/T [s-1] sau [Hz] (herti)
- defazajul dintre curent şi tensiune - φ, introdus de sarcini capacitive
sau inductive. Pentru sarcini resistive, defazajul este zero (φ =0)
26/194
Exemple de calcul
1. Pentru tensinea de la reţeaua monofazată ( Uef = 220V, f = 50 Hz ), să se calculeze

parametrii Umax, Uvv, Umed, T:
U max  A  2 Uef  1,41 220V  310,2V u(t)  Umaxsin(t)  310,2  sin(100t)
UVV = 2A= 620,4V

1 1
T   0,02s  20ms
f 50Hz
1 t2 1 0,02 310,2 310,2
T t1 0,02 0
U med  u( t ) dt  310,2 sin(100t ) dt  (  cos2t  cos0)  ( 1  1)  0
0,02 0,02
2. Pentru tensiunea alternativă din figură să se calculeze parametrii: amplitudine, valoare vârf
la vârf, tensiune medie, tensiune efectivă, perioadă, frecvenţă, fază.
27/194
Surse de energie continua
Pile voltaice
Tensiunea continua se poate obţine prin reacţii chimice în electroliţii în care se formează legături ionice
(are loc o separare a purtătorilor de sarcină - ionii).
Legatura ionică - un atom al moleculei posedă un exces de electroni iar celălalt atom posedă un deficit
de electroni; în acest caz, legătura dintre atomi este rezultatul atracţiei electrostatice dintre cele două
sarcini diferite („+” şi „-”).
Astfel de surse sunt pilele electrice (pile voltaice).
Exemplu: pila cu plumb- acid
Descărcarea pilei:
Încărcarea pilei:
Ub = 2,04 V pentru pila cu plumb-acid.

Ub = 1,2 V pentru pila Edison - din oxid de nickel (electrodul pozitiv) şi
fier (electrodul negativ), soluţie electrolitică - hidroxid de potasiu
28/194
Baterii şi Acumulatoare
Bateria este un mediu electrochimic de stocare a energiei electrice. Este formată din mai multe celule
voltaice conectate pentru a obţine tensiunea necesară. De exemplu, o baterie cu tensiunea de 12V conţine
înseriate 6 celule plumb-acid (6 x 2V = 12V).
Simbol celulă voltaică simbol baterie
Baterie ideală baterie reală
Parametrii unei baterii:

Tensiunea nominală: Un = 12V
Curentul maxim: Imax = 175A
Capacitatea de curent: C = 40 Ah
29/194
Baterii şi Acumulatoare
Conectarea bateriilor . Surse de tensiune:
A. Surse simple de tensiune
• Conectarea serie a bateriilor :
(Toate bateriile trebuie să aibă aceeaşi capacitate de curent)
- creşte tensiunea la borne,
- capacitatea de curent nu se modifică
Es = E1 + E2 Es= 12V +12V=24V
• Conectarea paralel a bateriilor - creşte curentul la borne, tensiunea ramâne aceeaşi:

Ep = E
Ip = I1 + I2
Cp = C1+C2
Atenţie: A nu se lega în paralel baterii de tensiuni diferite
B. Surse duble de tensiune sau

surse diferenţiale (alimentare simetrică)
Este o sursă cu trei borne:
masa (neutru), borna + si borna -
30/194
Sisteme de alimenentare cu energie electrică alternativă
Sistemele de alimentare cu energie electrică alternativă pot fi:
- monofazate
- cu mai multe faze: polifazate.
- dintre sistemele polifazate, cel mai răspândit este sistemul trifazat (cu 3 faze).
Sistemul trifazat
- Utilizează trei tensiuni alternative de aceeaşi frecvenţă, dar defazate între ele cu 2π/3 radiani (120
grade). Fazele se numesc R, S şi T. Conductoarele au culori standardizate, deoarece contează ordinea de
conectare la sarcină.
Tensiunile pe fazele în
sistemul trifazat cu
Uef =230V şi frecvența 50Hz
- Sistemul trifazat poate avea sau nu conductor neutru (nul).

- între fază şi nul avem tensiunea de linie UL ef = 220V, U Lef  220V
- între două faze avem o tensiunea de faza Uφ
U  3  U L  380V
31/194
Generatoare de energie alternativă
Generatoare electrice monofazate şi trifazate – sunt generatoare bazate
pe inducţia electrică.
Un sistem de alimentare monofazat constă dintr-o singură sursă

alimentare (un singur tip de formă de undă)
Un sistem de alimentare trifazat utilizează trei surse de tensiune

defazate între ele. Un sistem polifazat poate transmite o putere
electrică mai mare folosind conductori de secţiuni mai mici
Obţinerea defazajelor de 120o se face prin dispunerea celor 3 seturi de
înfăşurări la 120 o una faţă de cealaltă în jurul circumferinţei generatorului.
Secvenţa fazelor este ordinea formelor de undă. Pentru un sistem trifazat,

sunt posibile doar două secvenţe, 1-2-3 (RST) sau 3-2-1 (TSR), secvenţe ce
corespund direcţiei de rotaţie a generatorului de tensiune.
U Lef  220V
U  3  U L  380V
32/194
Conectarea înfăşurărilor unui generator trifazat:
Configuraţie Stea (Y):
Configuraţie triunghi (Δ)
Un avantaj al utilizării configuraţiei triunghi, constă în lipsa firului neutru.

33/194
Exemplu de generator trifazat: alternatorul de la automobil
Este un generator de tensiune sinusoidală trifazată. Forţa de antrenare mecanică este preluată de
la motorul cu ardere internă printr-o curea, iar tensiunea generată este redresată apoi într-o
tensiune de o singură polaritate.
Câmpul magnetic rotativ care induce tensiune în infăşurarile unui generator, poate fi creat în
două moduri:
 prin utilizarea unui magnet permanent; (dezavantaj: nu poate fi controlată tensiunea
generată – ea depinde de câmpul magnetic -fix, de numărul de spire –fix şi de viteza de rotaţie -
variabilă )
 prin utilizarea unei infaşurări (boine) de excitaţie, care atunci când este parcursă de un
curent electric produce un flux magnetic proporţional cu curentul prin bobină (curent de
excitaţie – curent continuu). Prin reglarea curentului de excitaţie se modifică câmpul magnetic,
compensandu-se astfel modificarea vitezei de rotatie, ceea ce duce la obţinerea unei tensiuni de
ieşire constante de aproximativ 14,4V.
34/194
Alternator trifazat
Funcţionare:
• Motor oprit, contact pus –
înfasurarea de excitaţie este alimentată
cu curent continuu din baterie
(excitatie separată); aprinderea este
activată prin închiderea comutatorul S,
lampa H se aprinde şi înfăşurarea de
excitaţie este alimentată.
• Motor pornit – alternatorul produce
tensiune alternativă care este redresată
cu diodele V7-V9 şi alimentează
înfăşurarea de excitaţie (autoexcitaţie),
pentru a nu consuma curent din
baterie. Lampa H se stinge (nu mai
circulă curent prin bec). Menţinerea
constantă a tensiunii generate se face
prin controlul curentului de excitaţie.
35/194
Puterea electrică
Puterea este mărimea lucrului mecanic ce poate fi efectuat într-o anumită perioadă de timp.
• În mecanica puterea se masoara de obicei in cai putere
• În electricitate, puterea electrica se masoara în Watt şi este definită ca produsul dintre
tensiune şi curentul electric ce trece printr-un consumator :
P = U∙I [W]
• Relatia de conversie intre puterea exprimata in Watt si cal putere este: 1 CP = 745,7 W
Puterea electrică în CC
În curent continuu, curentul şi tensiunea fiind constante în timp, puterea electrică se
defineşte cu formula:
P  E  I [W]
Exemplu: daca un bec este alimentat la o tensiune electrica continua de 12V si prin el trece
un curent de 1 A, puterea electrica absorbita de bec este P = 1A∙12V=12W
Puterea se mai poate defini cu relatiile: E2

PI R
2
[W]
R
unde R este rezistenta consumatorului
36/194
Puterea electrica
Puterea electrica in CA
In curent alternativ, unde curentul si tensiunea variaza in timp, puterea electrica instantanee se
defineste cu formula:
p = u∙i [W]
In regim sinusoidal monofazat, se definesc:
Puterea activa : Pa  U ef  Ief  cos  RI 2 [ W] este puterea disipata, data de rezistenta din circuit
Puterea reactiva: Q  U ef  Ief  sin   X  I 2 [ VAR ] VAR – volt-amper-reactiv,

X = reactanta
Puterea aparenta: S  Uef  Ief  P2  Q2 [VA ] VA – volt -amper
Obs.: puterea reală este o caracteristică a elementelor disipative (rezistoori), puterea reactivă
caracterizează reactanta (X) circuitului, iar puterea aparentă depinde de impedanta (Z) totală a circuitului.
37/194
Puterea electrica
In regim sinusoidal trifazat, se definesc:
Puterea activa : Pa  Uef  Ief  cos  RI 2 [W]
unde Pf1, Pf2, Pf3 sunt puterile active pe fiecare faza.
Daca sistemul este simetric, atunci relatia devine:

Uf - tensiunea efectiva pe faza
Pa  3Uf  If  cos  3U L  I L  cos [W]
UL - tensiunea efectiva pe linie
Similar,
Puterea reactiva: Q  3U I sin  3U I sin [VAR ]
f f L L
Puterea aparenta:
S  3Uf  If  3U L  I L  P2  Q2 [VA ]
38/194
Energia electrica
Energia in circuitele electrice se determina ca integrala a puterilor pe o anumita durata de timp.
t2
Energia W consumata in timpul t2 –t1: W   P( t )dt [W  s] sau [ KWh]
t1
Energia in curent continuu: W  P  ( t 2  t1 )  UI  ( 2  t1 ) [W  s] sau [ KWh ]
Energia in curent alternativ se imparte in energie activa si energie reactiva.

t2 t2
Energia activa Wa: Wa   Pa dt   Uef  Ief cosdt [ KWh]
t1 t1
t2 t2
Energia reactiva WQ: WQ   Qdt   Uef  Ief sin dt [var s] sau [k var h ]
t1 t1
Similar, pentru energia in sistem trifazat
39/194
Tipuri de energie electrica.
Surse de tensiune continua Surse de tensiune alternativa
(surse de CC sau DC – direct current) (surse de CA sau AC – alternative current)
Obtinere energie electrica de tip continuu: Obtinerea energiei alternative se poate face
• reactii chimice – la baterii. prin conversia energiei mecanice in energie
electrica, utilizand inductia magnetica.
• conversie din energie luminoasa (fotoni) in
energie electrica – la celulele fotovoltaice. Aceste surse de tensiune se numesc
generatoare electrice sau alternatoare.
• Energie mecanica (la dinam)
Avantaje: Avantaje:
• stocare energie electrica; • energia alternativa se obtine usor, la puteri
electrice mari
• utilizabila direct in circuitele electronice • energie electrica “nelimitata“
Dezavantaje: • poate fi transportata pe distante mari si la
puteri mari.
• putere electrica mica
• energie electrica limitata Dezavantaje:
• nu poate fi transportata pe distante mari si • nu poate fi aplicata direct consumatorilor
la puteri mari electronici. Necesita conversie din alternativ
in continuu
• nu poate fi stocata in acest format
40/194
Recapitulare relatii dintre U, I, R si P
41/194
MODUL ELECTRICITATE
Materiale utilizate în electronică

(Clasificare, proprietăți)
Componente electronice pasive:

- rezistoare, condensatoare, bobine
Componente electronice active.

- jonctiunea pn
- dioda,
- tranzistorul, tiristorul, triacul
42/194

Materiale utilizate în electronică
Conductia electrica.
Pentru a apare un curent electric printr-un material atunci cand se aplica o tensiune electrica la
bornele acestuia, trebuie ca in material sa existe sarcini electrice libere, care sa se deplaseze
sub actiunea fortei electrice.
Materialele utilizate in electronica se pot clasifica dupa proprietatile lor de a conduce sau nu
curentul electric. In functie de conductia curentului electric, materialele se clasifica in:
- Materiale conductoare – permit trecerea curentului prin ele.
- Materiale izolatoare – nu permit trecerea curentului electric
- Materiale semiconductoare – in anumite conditii permit trecerea curentului electric prin ele,
iar conductivitatea lor este influentata puternic de parametrii fizici ai mediului exterior
(temperatura, lumina, umiditate, presiune, impuritati, etc.)
Materiale conductoare
Aceste materiale au sarcini electrice libere care se pot deplasa la aplicarea unei tensiuni
electrice la borne. Proprietatea de a conduce curentul electric se numeste conductibilitate
electrica.
Materiale conductoare sunt majoritatea metalelor si unele solutii.
43/194
Pentru a exprima cat de bine conduce un anumit material, se defineste o marime numita
conductivitate electrica specifica σ care se masoara in siemens pe metru (S·m−1).
Conductivitatea electrică a unui material se defineşte ca raportul dintre densitatea curentului
electric J produs prin plasarea materialului în cîmpul electric E: J 1
J  E    [S  m ]
E
Conductanta electrica G este o marime globala care exprimă capacitatea unui conductor sau
circuit dat de a conduce curentul electric. Se masoara in siemens [S] sau [Ω-1].
Marimea inversa a conductivitatii electrice se numeste rezistivitate electrica ρ si se masoara in
Ohm∙metru [Ω∙m]. Rezistivitatea electrica exprima cat de tare se opune un material trecerii
curentului prin el. (Ea apare datorita ciocnirii sarcinilor in miscare de atomii retelei materialului).
Rezistenta electrica R este o marime globala care exprima cat de mult se opune un material
sau circuit dat trecerii curentului electric. Se masoara in Ohmi [Ω].
1 1
R [] G [S]
G R
In functie de dimensiunile geometrice, un conductor metalic are rezistenta dependenta direct

proportional de rezistivitatea ρ si lungimea lui L si invers proportional de aria sectiunii sale S:
L
R []
S
44/194
Comportarea materialelor conductoare in curent alternativ:
In curent alternativ, rezistenta electrica poate fi o marime complexa, denumita
impedanta , Z, care depinde de frecventa curentului electric.
Altfel spus, un material se poate opune mai mult sau mai putin trecerii curentului prin
el, in functie de frecventa curentului.
X
Z  R  jX  Ze j
[ ] tg 
Z R X 2 2
R
unde: R este partea reala si reprezinta disiparea de putere activa (rezistenta),
X este reactanta, si poate fi reactanta de tip capacitiv (XC) sau de tip inductiv (XL)
ω = 2πf – pulsatie
1
X L  L  2fL XC 
C
Obs.: Daca frecventa f ↑ atunci XL ↑ , XC ↓ , R=const.
Similar, conductanta G devine Admitanta Y.
45/194
Materiale conductoare sunt materiale cu o rezistivitate care nu depăşeşte 10-5÷10-3[Ω cm] :
 Metalele - sarcinile electrice care participa la conductia curentului electric sunt electronii
liberi (Ex.: materiale de mare conductivitate Ag, Cu, Al, Fe, Zn, PB, Sn, etc., folosite pentru
transportul curentului, materiale de mare rezistivitate, care sunt formate de obicei din aliaje şi
se utilizează pentru rezistenţe electrice, elemente de încălzire electrică, instrumente de măsură,
senzori, etc.
 Solutiile conductoare (electroliti) – sarcinile electrice care se deplaseaza sunt ionii negativi
sau pozitivi (exemple: sărurile în stare solidă sau lichidă, soluţiile bazice sau acide, soluţiile de
săruri).
 apa cu multi ioni (de exemplu apa sarata)
 grafitul (carbunele)
 unele gaze in stare ionizata (plasma)
46/194
Dependenta rezistentei de temperatura
La majoritatea materialelor conductivitatea electrică depinde mult de temperatură.
La metale conductivitatea scade cu temperatura, deci rezistenta creste cu cresterea

temperaturii. Explicatia este cresterea agitatiei termice, deci probabilitatea de ciocnire mai
mare dintre electroni si reteaua atomica a materialului.
Pe intervale de temperatură mici, in cazul metalelor această dependenţă se poate aproxima

printr-o relaţie liniara:
R(T)  R0 1   (T  T0 )
unde R0 este valoarea rezistentei la temperatura To, iar

α este coeficientul de variatie cu temperatura
La metale α este pozitiv. Α se masoara in ppm/°C (parti per milion)
47/194
Supraconductibilitatea
Pentru anumite materiale sau combinatii de materiale, sub o anumita temperatura aproape de
zero absolut (0 K), rezistivitatea tinde la zero. Deci condictivitatea devine infinita.
Fenomenul se explica prin scaderea agitatiei termice.
Unele combinatii de trei sau 4 elemente pot ramane supraconductoare pana la 77 K

(temperatura de fierbere a azotului lichid) sau chiar 100K.
Primul material de acest gen studiat a fost oxidul de ytriu bariu şi cupru (YBa2Cu3O7,
prescurtat YBCO).
Aplicatii
- Magneţi supraconductori
- Bobine realizate din materiale supraconductoare, care pot genera câmpuri magnetice cu
valori de 6-14 T la temperatura He lichid.
- Transport de energie
48/194
Materiale izolatoare
Un material sau electroizolant (izolator) – nu perimte trecerea curentului electric. Materialele
izolatoare au rezistivitatea mare, intre 108 şi 1018 [Ω cm].
Materialele izolatoare nu au electroni liberi care sa participe la conductia curentului electric.
Exemple de materiale izolatoare electric:

- lemnul, hartia, plasticul, ceramica, aerul, gazele rare, cauciucul, etc
Un material izolator bun se mai numeste si dielectric. Marimea
Orice material izolator, ramane izolator pana la o anumita tensiune electrica, numita si
tensiune de strapungere. Peste aceasta tensiune, fortele electrice generate de campul electric
aplicat materialului depasesc fortele de legatura dintre electroni si atomi, ducand la smulgerea
acestorasi deci la aparitia curentului electric.
Tensiunea de strapungere pentru un anumit material depinde de grosimea acestuia. O marime

care caracterizieaza materialul din punct de vedere al strapungerii se numeste rigiditate
dielectrica.
49/194
Materiale semiconductoare
Materiale semiconductoare sunt materiale care se plaseaza intre conductoare si izolatoare
din punct de vedere al conductivitatii, avand σ ∈[104, 10-8] Ω-1m-1. Conductivitatea lor
este influentata puternic de temperatura, precum si de impuritati, umiditate, presiune,
lumina, etc.
La temperaturi foarte coborâte, semiconductoarele sunt izolatoare,

iar la temperaturi ridicate sunt conductoare destul de bune.
În categoria semiconductoarelor intră o mare varietate de substanţe:

oxizi, compuşi, elemente chimice ca siliciul, germaniul, seleniul, etc.
Semiconductoarele (grupa 4 a tabelului lui Mendeleev) au 4 electroni pe ultimul strat

=> fac legaturi covalente (pun in comun electroni).
Un semiconductor pur se numeste intrinsec.
50/194
Materiale semiconductoare
Daca are impuritati se numeste semiconductor extrinsec, si poate fi de tip p sau de tip n.
semiconductor tip n semiconductor tip p structura benzilor energetice
La semiconductorul n conductia se face prin electroni (electronii liberi)

La semiconductorul p conductia se face prin goluri.
Concentratia de electroni ni, respectiv goluri pi la semiconductorul intrinsec:
51/194
Componente electronice pasive
Componenta electronica pasivă este o componentă de tip dipol, realizată în scopul obţinerii
unei anumite impedanţe cu o comportare cât mai apropiată de cea ideală.
Se numesc pasive deoarece nu au nevoie de sursa de energie electrica pentru polarizare
Cum impedanta electrica Z (Z=U/I) poate fi pur rezistiva, capacitiva sau inductiva, sunt trei
tipuri de componente electronice pasive: rezistorul, condensatorul si inductorul sau bobina
Dacă Z = R, impedanţa este rezistivă, iar componenta pasivă caracterizată de o asemenea

impedanţă se numeşte rezistor.
Dacă Z = 1/jC, impedanţa este capacitivă, iar componenta pasivă caracterizată de o

asemenea impedanţă se numeşte condensator. Condensatorul este caracterizat de parametrul
fundamental capacitate electrică, ce defineşte componenta. Condensatorul ideal are
impedanţa pur capacitivă şi defazajul dintre tensiune şi curent este -/2. Adică curentul este
defazat înaintea tensiunii.
Dacă Z = jL, impedanţa este inductivă, iar componenta caracterizată de o asemenea

impedanţă se numeşte inductor. Inductorul este caracterizat de parametrul fundamental
inductanţă electrică, ce defineşte componenta. Inductorul ideal are impedanţa pur inductivă
şi defazajul dintre tensiune şi curent este /2.
52/194
Rezistoare
Rezistorul este caracterizat de parametrul fundamental rezistenţă electrica. Rezistorul ideal
are impedanţa pur rezistivă şi defazajul dintre tensiune şi curent zero.
Simbol :
Rezistenţa se defineşte ca raportul dintre tensiunea la borne si curentul ce străbate rezistorul

(legea lui Ohm). Unitatea de măsură a rezistentei este ohmul, cu simbolul Ω.
1V
1 =
1A
Pentru valori mari se folosesc multiplii ohmului: 1KΩ = 10 3 Ω, 1MΩ =106 Ω, 1GΩ =109 Ω, iar pentru
valori mici se folosesc submultiplii: 1mΩ = 10-3 Ω, 1µΩ = 10-6 Ω.
Parametrii rezistoarelor:
Rezistenţa nominală RN [Ω]- valoarea rezistenţei rezistorului ce se
doreşte a fi obţinută în procesul de fabricaţie.
Toleranța t [%] - abaterea relativă maximă a valorii reale t[%] =  max Rr  RN  100
RN
a rezistenţei rezistorului faţă de rezistenţa nominală RN
Coeficientul de variaţie cu temperatura al rezistenței αR  R = 1  dR
Puterea nominală PN [W] R dT
Tensiunea nominală UN Caracteristica electrică a rezistoarelor
Curentul nominal IN liniare fixe
53/194
Clasificare Rezistoare Bobinate
De volum
carbon aglomerat
carbon pirolitic
Fixe Peliculare peliculã groasã
peliculã metalicã
(subţire)
de oxizi metalici
Liniare
Cu folie
metalicã
Bobinate
peliculã de carbon
Rezistoare
Variabile Peliculare peliculã groasã
peliculã metalicã
plastic conductiv
Cu folie
metalicã
Termistoare – rezistenţa dependentă de temperatură
Varistoare – rezistenţa dependentă de tensiune

Neliniare
Fotorezistoare – rezistenţa dependentă de fluxul luminos
Magnetorezistoare – rezistenţa dependentă de fluxul magnetic

Tensorezistoare – rezistenţa dependentă de tensiunea mecanică
54/194
Rezistoare
Realizare:
- cu terminale axiale rezistor bobinat rezistor pelicular
- cu terminale de aceeasi parte
- fara terminale (SMD). Rezistor SMD
Marcare:
- in clar : 120 (120 Ω), 12K (12 KΩ), 4K7 (4,7 KΩ)
- cod cu litere: 123 = 12KΩ
- codul culorilor:
Exemplu:
galben, violet, rosu = 4,7 K Ω
55/194
Rezistoare
Gruparea rezistoarelor:
...
Gruparea serie: R1 R2 Rn RS
n
Rezistenţa serie echivalenta Rs Rs   Ri
i 1
R1
Gruparea paralel:
R2
Rezistenţa paralel echivalenta Rp este Rp
n
1 1

1
Rp  n
R p i 1 R i 1
R
Rn
i 1 i
Grupare mixta (serie si paralel)
Utilizarea rezistoarelor:
- Pentru limitarea curentului prin circuit – montate in serie cu sarcina
- Pentru conversia curentului in tensiune la bornele rezistorului (traductor curent)
- pentru micsorarea tensiunii, prin divizarea acesteia pe mai multe rezistoare conectate in
serie.
56/194
Rezistoare variabile
Potentiometre si semireglabile
Utilizarea potentiometrelor - in scopul de a controla sau calibra
functionarea aparatelor electice:
• pentru reglarea curentului prin circuit, în montaj de tip reostat
(serie);
• pentru reglarea tensiunii (a factorului de divizare a tensiunii)
în montaj de tip divizor de tensiune potențiometric.
Utilizarea potenţiometrelor în circuitele electronice – montaj reostatic.
a) b) c) d)
Figura 2.5. Utilizarea potenţiometrelor în circuitele electronice – montaj potențiometric:
a) conectare tipică Uoϵ [0, Ui]; b) Uoϵ [0, Ui-U1]; c) Uoϵ [U1, Ui]; d) Uo ϵ [U1, Ui-U2]
57/194
Rezistoare neliniare
Rezistoarele neliniare sunt rezistoarele pentru care relaţia între tensiunea la borne şi curentul
ce le străbate este neliniară (termistoare, varistoare).
 Termistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţă depinde puternic de temperatură, dupa legi
de variatie exponentiale.
In funcţie de modul de variaţie al rezistivităţii, termistoarele sunt de doua tipuri:
-cu coeficient de temperatură negativ - NTC (rezistenţa scade cu creşterea temperaturii):
RT = A eB/T
-cu coeficient de temperatură pozitiv - PTC (rezistenţa creşte cu creşterea temperaturii):
RT = A + C eBT
58/194
Rezistoare neliniare - Aplicatii ale termistoarelor.
RT
Termistoarele se pot utiliza in doua regimuri: R1
NTC
 în regim de încălzire indirectă Punte pentru U1
 în regim de încălzire directă măsurarea U2
temperaturii R2 R3
Aplicatii pentru termistoare NTC
in regim de incalzire indirecta:
I
- Senzor de temperatura - masurarea temperaturii mediului ambiant Microcontroller
Convertor
- Compensarea cu variaţia temperaturii in circuite

Amplif. analog-digital

-t
K
in regim de incalzire directa:
-t
- Limitarea curentului în circuit în faza de conectare a consumatorilor electrici U
Rb F1 F2 F3
- Traductoare de nivel U
B
U1 U1
t
RT
K

-t RT
- Realizarea unei întârzieri în comutare (pt comanda releu) U Rb B
59/194
Rezistoare neliniare - Aplicatii ale termistoarelor
+V - Continuare
Rb
R1 R3
Aplicatii pentru termistoare PTC Vo
+ Vo
in regim de incalzire indirecta:
- RT > Rb
Ro
R2 
- Măsurarea temperaturii; RT
- Aplicaţii de tip sesizarea temperaturii, avertizare şi protecţie: RT<Rb
GND Tb T
+t
RT
in regim de incalzire directa: Sarcină
RS
- protecţie la suprasarcini UA
Înfăşurarea
principală Înfăşurarea de
pornire motor
220V
- pornirea motoarelor electrice. ~ 
- realizarea unei temporizări (întârzieri)
PTC
PTC
t
t
Bobină
UA releu
60/194
Rezistoare neliniare
 Varistoare
Varistoarele sunt rezistoare a căror rezistenţă este
dependentă de tensiunea aplicată la
bornele lor.
I = K.Uα sau U = C.Iβ
unde: K (sau C) - este o constanta, U

α (sau β) - coeficient de neliniaritate (α > 5 pentru SiC; α > 25 pentru ZnO) VDR VDR
ce caracterizează neliniaritatea caracteristicii curent - tensiune.
UZ
Is
Aplicatii ale varistoarelor Aparat
care
IV
- Protecţia la supratensiuni pe linia de alimentare Zi trebuie
protejat
+ ZV
Ui Uo
Zs
-
- Protecţia contactelor releelor şi a comutatoarelor

K
K
L L
UA UA RV
RV
R R
61/194
Condensatoare
Capacitatea electrica reprezintă raportul dintre sarcina care se
acumulează între două armături conductoare şi diferenţa de
potenţial care apare între cele două armături conductoare. Se
masoara in Farad.
Q
C= [F]
U
Submultipli: 1µF = 10-6F, 1nF = 10-9F, 1pF = 10-12F
Capacitatea unui condensator plan este dată de relaţia:

 o  r  A
D
C=    
o r 
d E
unde :
- o reprezintă permitivitatea absolută a vidului o = 8.85 10-12 F/m;
- r reprezintă permitivitatea relativă a dielectricului ;
- A = Ll reprezintă aria armăturilor;
- d este distanţa dintre armături.
62/194
Condensatoare
Condensatorul inmagazineaza
energie electrica: 1 2 1
W= CU  QU
2 2
Gruparea condensatoarelor
Gruparea serie: Z = 1/jC
C defazeaza curentul inaintea
tensiunii cu π/2
1 1 1 1
=  
Cs C1 C2 C3 Diagrama fazoriala I-U:
Gruparea paralel:
Cp = C1  C2  C3
 In domeniul timp, putem scrie relatiile:

t
du ( t ) 1
ic ( t )  C c u c ( t )   ic ( t )dt
dt C0
63/194
Inductoare
Inductorul sau bobina este o componenta pasiva cu impedanta preponderent inductiva.
Inductivitatea L - este definita ca raportul dintre fluxul magnetic propriu Φ si curentul I
ce strabate bobina. Se masoara in Henry [H]. 1 H = 1Wb/1A

L [ H]
i
L depinde de forma, dimensiunile si numarul de spire ale bobinei, precum si de

permeabilitatea relativa a mediului (µ). Pentru o bobina cu un singur strat:
N 2S μ = μrμ0
L  0  r [H] ,
L
unde:
L - inductanţa înfăşurării (H)
N - numărul spirelor din înfăşurare
μ - permeabilitatea absolută a materialului miezului
μr - permeabilitatea relativă (1, pentru aer)
μ0 - permeabilitatea vidului (4π×10−7 N·/A2 ≈1,26 x 10-6 N·/A2)
S - aria înfăşurării (m2)
L - lungimea medie a înfăşurării (m)
t
di L ( t ) 1
L 0
In domeniul timp, putem scrie relatiile: u L ( t )  L dt i
, L ( t )  u L ( t )dt
64/194
Inductoare
Aplicatii ale bobinelor:
- Crearea de camp magnetic pentru a interactiona cu obiecte de fier - electromagneti,

relee electromagnetice, inchizatori electomagnetice:
- baleerea fascicolului de electroni pentru desenarea imaginii pe ecranul televizoarelor
cu tub cinescop (crearea de campuri electomegnetice variabile pe orizontala si
verticala) ;
- difuzoare acustice
- Inducerea de camp magnetic rotativ in motoarele de curent continuu sau alternaliv
- inducerea unei tensiuni si curent in infasurarile generatoarelor de energie alternativa
- protectia pe alimentare la socuri de curent (bobina nu permite variatia brusca a
curentului)
-Realizarea de circuite cupla
L depinde de forma, dimensiunile si numarul de spire ale bobinei, precum si de

permeabilitatea relativa a mediului (µ). Pentru o bobina cu un singur strat:
t
1
di L ( t ) i L ( t )   u L ( t )dt
uL (t)  L L0
dt
65/194
Transformatorul monofazat
Este realizat cu doua bobine cuplate printr-un circuit magnetic inchis.
Simbol: circuit magnetic:
Bobina alimentata cu energie se numeste infasurarea primara, iar cea in care se induce
tensiunea se numeste infasurarea secundara.
Transformator cu tole ferita E+I Transformator cu tole U+I Transformator cu miez toroidal
66/194
Transformatorul monofazat
In functie de raportul numarului de spire dintre primar si secundar, transformatoarele se
impart in:
- transformatoare coboratoare de tensiune (k<1),
- transformatoare ridicatoare de tensiune (k>1)
- transformatoare de separatie (k=1)
N 2 U 2 I1
Relatiile intre marimi: k  
N1 U1 I 2
P2
Randamentul:    70  80%
P1
Alte tipuri de transformatoare:

- transformatoare cu mai multe infasurari secundare:
- autotransformatoare (ridicatoare sau coboratoare):

Obs: autotransformatoarele nu au secundarul izolat fata de primar. Pericol de electrocutare.
67/194
Componente active
Componentele active sunt bazate pe jonctiunea semiconductoare pn. Se
numesc active deoarece pentru a functiona au nevoie de tensiune de
polarizare a jonctiunilor. Unele dintre ele (tranzistoarele) pot mari
semnalul electric aplicat, prin preluarea de energie electrica de la sursa de
alimentare.
Principalele dispozitive active sunt: diodele, tranzistoarele, tiristorul,

triacul.
Jonctiunea semiconductoare:
Dacă într-un semiconductor se realizează, prin procedee speciale, o zonă

p şi o zonă n alaturate, se obţine o joncţiune p – n.
In zona de jonctiune se formeaza o bariera de potential care face ca
sarcinile negative (electronii) din zona n sa nu poata sa treaca in zona p
(jonctiunea este blocata - nu avem curent prin jonctiune).
Daca se aplica din exterior o tensiune electrica penste o anumita valoare
(Up – tensiune de prag) si cu potentialul pozitiv pe zona p, iar cel negativ
pe zona n, jonctiunea se deschide si apare un curent prin ea.
68/194
Componente active
Dioda semiconductoare:
- este un dispozitiv activ format dintr-o jonctiune pn.
- conduce curentul intr-un singur sens, de la anod la catod.
Dioda semiconductoare lucreaza ca un comutator electronic

ce comuta in functie de polaritatea tensiunii aplicate la borne.
Denumirea terminalelor:
- terminalul de pe zona p – Anod (A)
- terminalul de pe zona n – Catod (C sau K)
Notam tensiunea pe dioda UD = UAC si curentul prin dioda ID = IA

Astfel, daca:
 UD ≤ 0 => dioda este polarizata invers => este blocata (ID=0)
 0 ≤ UD ≤ Up => dioda este polarizata direct, dar nu conduce (ID=0)
 UD ≥ Up => dioda este polarizata direct (se aplica o tensiune cu + pe
anod si – pe catod) => este in conductie (ID ≠ 0).
Obs: Up = 0,6 - 0,7 V pentru diodele cu Si
Up = 0,2 – 0,3 V pentru diodele cu Ge
69/194
Componente active
Dioda semiconductoare:
Pentru polarizare directa, dependenta curentului prin dioda de tensiunea aplicata la
bornele diodei este de tip exponential:
 qU D 

I D  IS  e kT  1
 
 
unde:
UD - tensiunea aplicată la borne;
q - sarcina electrică elementară (a electronului);
k - constanta lui Boltzmann (k= 1,38065 × 10−23 joules per kelvin); Caracteristica statica a diodei
T - temperatura absolută [grade K];
IS - curent de saturaţie, dependent de concentraţiile purtătorilor minoritar
kT
UT   26mV pentru T= 300K (≈ 27° C) - tensiune termica
q
Reprezentare grafica a dependentei curent – tensiunea pentru dioda se numeste
caracteristica diodei.
Un punct de pe caracteristica (ID, UD) se numeste punct static de functionare – PSF
70/194
Componente active
Tipuri de diode semiconductoare simbol aplicatii
Dioda redresoare - - redresarea curentului; protectie polaritate tensiune
Dioda Zenner (stabilizatoare) - stabilizare tensiune; limitare tensiune
Dioda electroluminiscenta - indicare luminoasa; iluminare; panou afisare;

( LED )
Dioda Varicap - in oscilatoare - controlul frecventei de oscilatie

(radio, tv, etc)
Fotodioda (FD) - detectie lumina, conversie lumina – curent
Diode LASER (LD) - (lumina coerenta) transmitere date prin FO;

pointere
- simbol „Pericol de radiaţie laser”
71/194
Componente active
Tranzistoare
Tranzistorul este un dispozitiv care are 3 terminale si poate sa amplifice un semnal electric.
- Poate fi reprezentat ca un diport (intrare – iesire) sau cuadripol (4 – borne):
Tipuri de tranzistoare:
• Constructiv:
- tranzistoare bipolare,
- tranzistoare unipolare
- tranzistoare cu efect de camp TEC-J (J-FET)
- tranzistoare MOS
- fototranzistorul
• Dupa putere: tranzistoare de mica putere, de medie putere si de putere

• Dupa frecventa de operare: tranzistoare de joasa frecventa, tranzistoare de inalta frecventa
72/194
Componente active
Tranzistorul bipolar TB
- Este format din doua jonctiuni pn.

- Poate fi de doua tipuri: NPN si PNP:
- Terminalele se numesc: Emitor – E, Baza – B si Colector – C
In functie de polarizarea celor 2 jonctiuni, TB poate sa lucreze in 4 regimuri:

 RAN - Regim activ normal - (ca amplificator ) - jBE – PD, jCB – PI
 RB - Regim blocat - (intrerupator deschis ) - jBE – PD, jCB – PD
 RS - Regim saturat - (intrerupator inchis) - jBE – PI, jCB – PI
 RAI - Regim activ invers - (ca amplificator ) - jBE – PI, jCB – PD
Conexiunile tranzistorului.
73/194
Componente active
Relatii pentru TB
Relatiile intre tensiuni si curenti:
iE  iB  iC uCE  uCB  uBE
iC    i B
β – factor de amplificare in curent (50 - 200)
Caracteristica tranzistorului:
qU BE
IC  IS  e kT
PSF si dreapta de sarcina

PSF - (IC0, UCE0).
VCE sat = 0,2 - 0,3V

74/194
Componente active
Utilizare TB
Comutator electronic comandat: Sarcina se cupleaza in colector
Comanda releu
Ex: Daca β = 50 si IB = 1mA, cat este curentul prin releu?
IC = β ∙ IB = 50∙1mA= 50mA
Comanda LED
Cat trebuie sa fie rezistorul R pentru a comanda LED-ul la un
curent de 10mA? (β = 10 , RB = 1k, Ui=5V).
U i  U BE 5V  0,7V 4,7V
U i  R B  I B  U BE  I B     1mA
RB 4,7 K 4,7 K
12V  2V  0,3V 9,7V

12V  R  I C  U LED  U CEsat  R    970
IC 10mA
IC    I B  101mA  10mA
Montaj Darlington: β = β1∙β2
75/194
Componente active
Utilizare TB 1
Amplificator de semnal mic:
76/194
Componente active
Tranzistoare unipolare – electrică este asigurată de un singur tip de purtători de sarcină
Tranzistoare cu efect de camp TEC-J (JFET):

- cu canal n
- cu canal p
Tranzistoare MOS (MOSFET)

metal–oxid–semiconductor
- cu canal n
- cu canal p
77/194
Componente active
Tiristorul
Este un dispozitiv pnpn, care are trei jonctiuni si 3

terminale.
 Conduce curentul intr-un singur sens, de la anod la
catod.
 Functionarea este ca un comutator comandat (ca o dioda
comandata).
 Intrarea in conductie se numeste amorsare
 Intrarea in conductia a tiristorului se face prin aplicarea
unui curent pe grila (UGK >0), daca tensiunea UAK > 0.
Ramane amorsat cat timp curentul prin tiristor este mai
mare decat o valoare minima numita curent de mentinere
IH.
 Blocarea tiristorului se face singura cand curentul scade
spre zero
Aplicatii ale tiristoarelor:
- redresoare de tensiune comandate
- Variatoare de putere.
78/194
Componente active
Tiristorul
Modificarea tensiunii medii se face prin

deschiderea cu intarziere variabila.
79/194
Componente active
Tiriacul
dispozitiv asemănător tiristorului dar care poate

intra în conducţie în ambele sensuri.
Un triac fara poarta se numeste diac.
Principiul de comanda al triacului. Din R se regleaza

puterea In sarcina Rs.
80/194
Probleme
1. În care din montajele din figura de mai jos este aprinsă dioda electroluminiscentă LED1?
2. În figura de mai jos se prezintă schema de polarizare a unui LED. Considerând E=5V să se calculeze R astfel încât
curentul prin diodă să fie de 10mA, iar căderea de tensiune pe diodă de 1,5V.
3. Să se calculeze valoarea rezistenţei echivalente între punctele A şi B şi în valoarea capacităţii echivalente între
punctele D şi E, din figurile alăturate.
4. Sa se precizeze componentele reprezentate prin simbolurile:

U
5. Un rezistor marcat în codul culorilor cu maro, negru, maro, auriu are valoarea rezistenţei nominale şi toleranţa:
R2 200 Ω
A R1 B
6. Rezistenţa echivalentă între punctele A şi B din figura alăturată este: 10 Ω
7. Pentru ce pozitie a comutatorului K se aprinde becul? R3 200 Ω
+VCC
In ce regim lucreaza fiecare tranzistor?
R1 R2 R4 110 Ω
K
T1 T2
81/194
MODUL ELECTRICITATE
CIRCUITE ELECTRONICE.
• Circuite electronice analogice de bază

(divizorul de tensiune, divizorul de curent,
limitatoare de tensiune, circuite de filtrare,
redresoare de tensiune, stabilizatoare de
tensiune).
• Circuite digitale (porți logice, bistabili,
registre/numărătoare)
82/194

Circuite electronice analogice
Dupa tipul de semnale pe care le prelucreaza, circuitele electronice se impart in
circuite analogice si circuite digitale (logice).
Circuitele analogice prelucreaza semnale analogice, care sunt descrise de

functii continue in timp si care au o infinitate de valori intr-un interval dat.
Exemplu de semnal analogic - un semnal de tip sinusoidal:
Amplificatoare de semnal
- Amplificatoare cu tranzistoare
-Amplificatoare cu circuite integrate (amplificatoare operationale AO) simbol:
Uo U
-Amplificarea - def : A    o 
Ui Vi  Vi
Configuratii de amplificatoare cu AO:
83/194
Divizorul de tensiune - reduce tensiunea aplicata la bornele sale.

Se folosesc doua impedante in serie pe care se imparte tensiunea aplicata la
intrare, intr-un raport dependent de valorile impedantelor.
Pentru tensiuni continue – divizorul rezistiv:

Calcul:
E E R2
I U2  I  R 2   R2 U2  E
R1  R 2 R1  R 2 R1  R 2
Pentru tensiuni alternative, divizorul de tensiune se poate realiza

cu rezistoare, cu impedante sau cu transformator:
Z2
u2 ( t)   ui ( t )
Z1  Z2
Divizor cu transformator - numai in alternativ:
U2 N2
 k k – raport de transformare
U1 N1
84/194
Divizorul de tensiune reglabil.

- Reglabil in trepte (cc si ca):
- Uo =
Divizor cu transformator cu prize multiple (ca):
Divizor reglabil continuu (cc si ca) :

kP kP  R1 kP  R1
Uo 
kP
E Uo  E Uo  E Uo  E
P P  R1 P  R1 P  R1  R 2
a) b) c) d)
a) Uoϵ [0, Ui]; b) Uoϵ [0, Ui-U1]; c) Uoϵ [U1, Ui]; d) Uo ϵ [U1, Ui-U2]
85/194
Divizorul de curent.
Foloseste un rezistor shunt in paralel cu sarcina.
Ii  Ix  Ishunt
U x  Ushunt  Ishunt  R shunt  I x  R x 
R shunt
 ( Ii  I x )  R shunt  I x  R x  Ii  R shunt  I x ( R shunt  R x )  Ix  Ii
R x  R shunt
Pe caz general, in ca:
Exemplu:
86/194
Limitatoare de tensiune
Un limitator trebuie sa aibe doua domenii de functionare
diferite:
- cand semnalul este mic (sub limita dorita) trebuie lasat sa
treaca asa cum este el;
limitare in tensiune a unui circuit
- cand semnalul este mare se va reduce la valoarea limitei dorite.
Limitatorul de tensiune serie:
87/194
Limitatorul de tensiune paralel:
VB = VD + E RL
S
Ri  RL
Limitator paralel (derivatie) cu dioda Zener

pentru tensiuni pozitive
Limitator derivatie in ambele sensuri cu dioda

Zener.
UZ
Is
Aparat
care
Limitator cu varistor Zi IV
trebuie
protejat
+ ZV
Ui Uo
Zs
-
88/194
Aplicatii
1. Pentru circuitul alaturat sa se aleaga tensiunea diodei Zener si valoarea

rezistentei Ri daca la intrare Vi poate avea valori intre -10 si 30V, iar la iesire
tensiunea Uo trebuie sa nu depaseasca intervalul [0-5V]. Iz = 15mA . Sa se
deseneze caracteristica grafica.
2. Cat este tensiunea U2 de la iesirea divizorului?
89/194
Circuite de filtrare
Sunt circuite care sunt realizate cu componente care au reactanta, de tip bobina si condensator, care
atenueaza diferit semnalele in functie de frecventa acestora; Se comporta selectiv.
Filtrele electronice pot fi pasive (R, C, L) sau

active (au in componenta lor amplificatoare).
Dupa frecventele pe care le lasa sa treaca, filtrele se impart in:

- Filtre trece jos (FTJ) (LPF - Low pass filter);
- Filtre trece sus (FTS) (HPF - High pass filter);
- Filtre trece banda (FTB) (BPF - bandpass filter)
- Filtre opreste banda (FOB) (BRF – band-reject filter)
FTJ - RC tip L
Dupa topologie:
- filtre L
- filtre T
- filtre π
Dupa implementare:
FTJ - LC tip π FTS - LC tip T
- Filtre electronice
- Filtre digitale
90/194
Redresoare de tensiune
 Sunt circuite care convertesc energia alternativa in energie pulsatorie, cu mici variatii. Pot fi:
- redresoare necomandate - realizate cu diode
- redresoare comandate - realizate cu tiristoare
 Dupa numarul de alternante:

- redresoare monoalternanta
- redresoare dubla alternanta
 Dupa numarul de faze:

- redresoare monofazate
- redresoare trifazate (sau polifazate)
Redresoare monofazate monoalternanta
fara filtru
cu filtru
91/194
Redresoare monofazate dubla alternanta:
- in punte
fara filtru
cu filtru
cu priza mediana
si filtru:
Redresor trifazat dubla alternanta in punte:

(full wave)
functionare punte diode
92/194
Stabilizatoare de tensiune
Sunt circuite care primesc la intrare o tensiune continua, variabila intr-o anumita plaja si scot la
iesire o tensiune continua fixa. (regulatoare de tensiune)
Clasificare:
 Stabilizatoare electronice:
- Stabilizatoare parametrice
- Stabilizatoare liniare cu element regulator serie
- Stabilizatoare liniare cu element regulator paralel
- Stabilizatoare in comutatie
 Stabilizatoare electromecanice
 Stabilizatoare cu tiristoare
Stabilizator de tensiune electromecanic:
Stabilizatoare electronice cu dioda Zener
Uo  UZ  Ui  Iz  Rb
93/194
Stabilizatoare de tensiune serie:
UZ  Uout  UBE  Uout  UZ  UBE  9,1V  0,7V  8,4V

Uout fixa
Uout  Ui  UCE
Ui ↑ => UCE ↑ => Uout=ct.
Uout reglabila Iout fix
94/194
Circuite digitale
Sunt circuite care prelucreaza semnale cu 2 stari:
1 logic - adevarat
0 logic - fals
Cele mai simple circuite logice care indeplinesc functiile de baza de la logica matematica se numesc
porti logice
Functii logice elementare:
Functia identitate :
Functia negare (inversor ):
Functia SI (AND):
Functia SAU (OR):
Functia SI-NU (NAND):
Functia SAU-NU (NOR):
Functia SAU exclusiv (XOR)

95/194
Circuite digitale
Proprietatile functiilor logice
96/194
Circuite digitale
Exemplu de functii logice – Circuite combinationale
1. Sa se analizeze functia logica realizata de schema.

Sa se construiasca tabelul de adevar.
2. Sa se implementeze functia logia data de relatia :
3. Cand este
aprins becul?
Ce functie
logica realizeaza
circuitele?
97/194
Circuite digitale
Circuite secventiale
Sunt circuite la care iesirea depinde de combinatia aplicata pe intrari, dar si de starea anterioara (au
memorie). Iesirea lor se modifica numai la anumite momente de timp, sincron cu un semnal de tact sau
ceas.
Cele mai simple circuite secventiale sunt circuitele basculante bistabile (CBB). Au doua stari stabile.
Dupa stabilitatea starilor iesirii, putem avea:

CBB - circuite basculante bistabile
CBM - circuite basculante monostabile
CBA - circuite basculante astabile
Tipuri de bistabili:
Bistabil SR Bistabil D
Qn 1  S  R  Q Qn 1  D
Bistabil JK Bistabil T
Qn 1  J  Q  K  Q Qn 1  Qn
98/194
Circuite digitale
Registre electronice
Registrele sunt circuite secvenţiale destinate memorării temporare sau deplasării informaţiei
binare, de obicei cu lungimea unui cuvânt. Sunt realizate cu bistabili D .
Registre de memorare (intrare paralel – iesire paralel)
Registre de deplasare (intrare serie – iesire serie)

-Data de pe DIN ajunge la DOUT dupa 4 tacturi
Qn 1  D
Registre serie paralel ( intrare serie – iesire paralel)
99/194
Circuite digitale
Numaratoare - sunt circuite secvenţiale utilizate pentru contorizarea impulsurilor aplicate
la intrarea acestora. Se realizeaza cu bistabili T .
Clasificare numaratoare
- După codul de numărare: numărătoare binare, numărătoare binar-zecimale, modulo n;
- Dupa numarul de biti (iesiri): numaratoare pe 3 biti , pe 4 biti, pe 8 biti, pe 16 biti, etc.
- Dupa cum comuta iesirile: numaratoare sincrone si numaratoare asincrone;
- Dupa succesiunea starilor: numaratoare cu numarare inainte, cu numarare inapoi, reversibile;
- numaratoare cu incarcare paralela si transport.
Capacitatea numaratorului = numarul starilor sale distincte.
Factorul de divizare = raportul dintre numarul de impulsuri de la intrare si numarul impulsurilor
de la iesire. Un numarator functioneaza de fapt si ca un divizor de frecventa.
Numarator asincron cu numarare inainte Forme de unda
100/194
Circuite digitale
Aplicatii:
1. Sa se reprezinte formele de unda si tabelul starilor pentru circuitul numarator. Ce fel de numarator este?
2. Fie numaratorul din figura de mai jos (7493). Sa se analizeze functionarea schemelor:
a)
b)
c) sa se realizeze un divizor de frecventa cu 8
101/194
Per Aspera Ad Astra
MULTUMIM !
102/194

Diacul Triacul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diacul Triacul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODUL ELECTRICITATE

Bogdan CIOC, Daniel VISAN

2 2 Energia electrică. Tipuri de energie electrică. Producerea energiei electrice.

Materiale utilizate în electronică (Clasificare, proprietăți)

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

Relaţii fundamentale în electricitate.

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

Alte materiale care se comportă astfel:

- o baghetă de sticlă frecată de o bucată de mătase se

- două baghete de sticlă, după ce au fost frecate de

Aceste materiale sunt electrizate sau încărcate cu

Electricitatea – implică prezenţa sarcinii electrice

Apariţia electricităţii. Electricitatea derivă din structura atomică a materialelor:

 Un atom este format la rândul lui din

În stare neperturbată, numărul de protoni este egal cu numărul de electroni, astfel că pe

Sarcina electrică totală a unui corp macroscopic se notează cu Q şi reprezintă suma

- particulele cu sarcină de acelaşi semn se resping :

- particulele cu sarcină de semne opuse se atrag:

Legea lui Coulomb:

Energia potenţială electrică a unui punct încărcat cu sarcină q este:

Daca mediul are şi polarizaţie permanentă P, atunci : D   0 E  P

UAB = VA - VB [V] UAB = - UBA

 Efectul magnetic - apariţia unui câmp magnetic

Autoinducţia: fenomenul de inducere a unei tensiuni şi curent într-o bobină la

3. Cât este tensiunea bateriei?

Legea I a lui Kirchhoff sau legea pentru curenţi:

Legea a II-a a lui Kirchhoff sau legea pentru căderi de tensiune:

1. Cât este curentul şi căderea de tensiune pe fiecare rezistor ?

TK II: U1  U2 U3 E IR1  IR2  IR3 E  I(R1  R2 R3)  E

Res  (R1  R2 R3)  18K

U1  I1R1  500A  3K  500 106  3  103  1500 103  1,5V

U2  I2 R 2  500A  10K  500 106  10  103  5000 103  5V

U 3  I3R 3  500A  5K  500 106  5  103  2500 103  2,5V

Verificare TK II: U1  U2 U3 1,5V  5V  2,5V  9V  E

2. Cât este curentul şi căderea de tensiune pe fiecare rezistor ?

Multiplii şi submultiplii în Marime Simbol Unitate de masura

Sarcina electrică Q C Coulomb

Potenţialul electric V V Volt

Tensiune electrică U, V V Volt

Intensitatea curentului I A Amper

Inducția magnetică B T Tesla

Rezistența electrică R Ω Ohm

Tipuri de energie electrică

A. Clenci, adi.clenci@upit.ro C. Onescu, constantin.onescu@upit.ro

Acumulator 12V Baterie 1,5V Celula

Parametrii unei tensiuni alternative:

Obs.: (Pentru tensiunea continuă, valorile

Parametrii curentului alternativ:

1. Pentru tensinea de la reţeaua monofazată ( Uef = 220V, f = 50 Hz ), să se calculeze

UVV = 2A= 620,4V

Ub = 2,04 V pentru pila cu plumb-acid.

Simbol celulă voltaică simbol baterie

Baterie ideală baterie reală

Parametrii unei baterii:

• Conectarea paralel a bateriilor - creşte curentul la borne, tensiunea ramâne aceeaşi:

B. Surse duble de tensiune sau

- Sistemul trifazat poate avea sau nu conductor neutru (nul).

Un sistem de alimentare monofazat constă dintr-o singură sursă

Un sistem de alimentare trifazat utilizează trei surse de tensiune

Secvenţa fazelor este ordinea formelor de undă. Pentru un sistem trifazat,

Configuraţie triunghi (Δ)

Un avantaj al utilizării configuraţiei triunghi, constă în lipsa firului neutru.