ELECTROCINETICA

Prof. Mureşan Carmen Silvia

 DEFINIRE
 Parte a fizicii care studiază fenomenele legate de mişcarea
(cinetica) sarcinilor electrice (electro’n).
 Sarcinile electrice includ pe lângă electroni şi ioni sau goluri
(sarcini pozitive), în funcţie de natura materialului conductor.
 Obs. Mişcarea componentelor materiei, precum ştim deja, este
specifică materiei, prin urmare obiectul acestui capitol al fizicii
include un anumit tip de mişcare – mişcarea de ansamblu dirijată
(ordonată) a sarcinilor electrice, numită curent electric.
 Atingerea unui obiect metalic nu produce leziuni, dar al unui conductor
parcurs de curent electric produce !
 Pentru a înţelege producerea curentului electric trebuie cunoscute
caracteristicile sarcinilor electrice.
 În metale, sarcina electrică reprezintă mărimea fizică care
caracterizează cantitativ şi calitativ electrizarea.
 Electrizarea – fenomenul fizic de suprafaţă datorat unui transfer de
energie şi care se manifestă prin crearea unor zone superficiale de
deficit sau exces de electroni.
 SARCINA ELECTRICĂ
Structura metalulului- ARE LOC
ioni pozitivi şi nor ELECTRIZARE
electronic extins pe CU SARCINĂ
ENERGIE reţeaua metalică! POZITIVĂ

Calitativ,
Nor electronic
(-) existenţa celor două
Deficit de tipuri de sarcini
+ + electroni (+)

+ +  pozitivă  deficit de electroni

Q
negativă  exces de electroni
+ + +
Cantitativ ,
fenomenul este descris de relaţia :

Q  n  e n  nr.electroni transferaţi

;
Q   1C e  sarcina elementară; e  1, 6  1019 C
 CÂMPUL ELECTRIC
 În jurul corpului electrizat se manifestă interacţiuni care explică
existenţa unui câmp fizic - CÂMPUL ELECTRIC - forma de existenţă a
materiei cu proprietăţi specifice corpului.
 Mărimea scalară care caracterizează energia câmpului electric este potenţialul
electric: V =9.10 9 .Q/r, conform relaţiei vor exista suprafeţe de potenţial –suprafeţe
cu potenţial identic în jurul corpului electrizat (r fiind distanţa faţă de sursa de câmp).
 Mărimea vectorială care exprimă prorietăţile acestui câmp este intensitatea câmpului
electric: Ē = 9 . 10 9 . Q/r2

Ē
+ -

Concluzie : Câmpul electric este orientat de la + la - !

 CAPACITATEA ELECTRICĂ
 Pentru orice conductor izolat, sau înconjurat de conductoare legate la
pământ, sarcina înmagazinată pe conductor este proporţională cu
potenţialul electric.
 Mărimea fizică care exprimă acest raport este capacitatea electrică:
Q
C
V
1C
 Unitatea de măsură în SI este Faradul: 1F 
1V

 Faradul fiind o unitate prea mare , se utilizează submultiplii:

1mF (mili  farad )  10 F 3

1nF (nano  farad )  109 F
1 F (micro  farad )  10 F 6 1 pF ( pico  farad )  1012 F
1 fF ( fento  farad )  1015 F
 CURENTUL ELECTRIC
 Efectuăm un experiment intuitiv pentru a observa efectul
conectării a două sfere identice electrizate cu sarcină
opusă.

Impuls de curent electric VB +

VA -

V A =V B
Concluzie: Curentul de electroni se produce atâta timp cât
există diferenţă de potenţial între cele două sfere- densitate de
sarcină diferită, în cazul de faţă , iar sensul convenţional al
curentului corespunde sensului câmpului electric .
Menţinerea diferenţei de potenţial este asigurată de dispozitivul
numit GENERATOR ELECTRIC, care va închide circuitul.
 EFECTUL CÂMPULUI ELECTRIC
 Pentru a înţelege efectul leziunilor produse de metalul conectat la generator ,
interpunem un conductor metalic între două puncte de potenţial diferit.
Intensitatea curentului electric
VA VB

+ + +
- +
+ +
+ +

Valoarea intensităţii curentului este proporţională cu numărul

de electroni care parcurg conductorul în unitatea de timp.
Unitatea de măsură este amperul ,
sarcina electrică transportată q iar instrumentul de măsurare
I  ampermetrul. C
durata transportului t I  = 1 = 1A
s
CONCLUZIE: Electronii de conducţie primesc energia necesară pentru deplasarea
de la potenţial negativ la potenţial pozitiv şi pentru compensarea energiei pierdute
prin ciocnire parţial elastică cu ionii reţelei metalice.
 CURENTUL ÎN ELECTROLIŢI
 Un alt tip de conductor este electrolitul. În experimentul de mai jos
vom observa că soluţia de sare în apă se comportă identic cu
materialul conductor.
 Reacţiile la cei doi electrozi (potenţial diferit) sunt:
 Catod: 2H2O + 2e− → 2OH− + H2
 Anod :2NaCl → 2 Na+ + Cl2 + 2e−

+ -
 CONDUCŢIE INSTANTANEE
 Viteza electronilor de conducţie este relativ mică, atunci
cum explicăm iluminarea instantanee a becului ?
 Să privim curentul apei printr-o conductă, respectiv bilele
printr-un tub şi să asociem exemplele cu curentul electric :

Observăm că practic instantaneu se produce

transferul “sarcinii” la capetele sistemului,
indiferent de viteza fiecărei componente.

Concluzie: Viteza de ansamblu a electronilor (curentului

electric) este egală cu viteza câmpului electric adică c≈ 3 .
108 m/s (viteză luminii în vid).
 CONCLUZII
 Curentul electric este efectul existenţei câmpului electric, a diferenţei
de potenţial definită prin mărimea fizică numită tensiune electrică –
lucrul mecanic efectuat de forţele electrice pentru deplasarea sarcinii
electrice între două puncte ale câmpului : UAB= VA-VB = LAB/q. [U] =1
J/C=1V (volt).
 Dispozitivul de măsurare este voltmetrul.
 Dispozitivul electric care menţine diferenţa de potenţial este
generatorul electric.
 Condiţia rezultată din aceasta este formarea unui circuit închis între cele
două surse de câmp.
 !Generatorul electric nu produce sarcină electrică ci doar
dirijează transportul acesteia; energetic vorbind îi conferă
energia necesară deplasării.
 Sensul intensităţii curentului electric este identic cu sensul câmpului
electric (de la + la -) şi opus sensului deplasării electronilor.
 Dispozitivul de măsurare este ampermetrul.
 Sarcinile electrice : ioni –electroliţi, electroni – metale.
 TEST
1. Care sunt condiţiile elementare pentru producerea curentului electric ?
2. Completaţi potenţialul electric al celor două sfere şi sensul de deplasare a
electronilor dacă sensul curentului este cel de pe figură :

3. Scopul producerii curentului electric constă în funcţionarea consumatorilor .

Amintiţi câţiva consumatori utilizaţi curent în gospodărie.
4. Ce tipuri de generatori electrici cunoaşteţi ? Ce ştiţi despre aceştia?
5. Straturile superioare ale atmosferei Pământului primesc în fiecare minut
aproximativ 10 protoni pe fiecare cm2 . Care este intensitatea curentului pe
care Pământul îl primeşte din spaţiu? Raza Pământului este 6400km.
6. Un fulger transportă 30 C sub tensiunea de 10 milioane de volţi. Care este
valoarea energiei degajate de fulger? Dacă fulgerul durează o milionime de
secundă, care este puterea curentului electric ?
7. Un bec de lanternă funcţionează normal când este străbătut de un curent
electric cu intensitatea de 100 mA. Câtă sarcină electrică trece prin filamentul
becului într-o oră de funcţionare normală ?
 ELECTRICITATE ATMOSFERICĂ
1. De ce descărcarea electrică a unui fulger urmează o
cale ramificată şi în zig-zag prin aer ?

2. Ce fenomene însoţesc descărcarea electrică sub formă

de fulger sau trăsnet ?

3. Adeseori copacii sunt despicaţi de trăsnet fără a fi

carbonizaţi. Ce se întâmplă în acest caz ?

4. Pentru ce trăsnetul loveşte aproape în mod sigur

pilotul unui planor, dar nu şi pilotul unui avion ?

5. Cum ne protejam de fulger ?

 ÎNTREBĂRI GENERALE

 Ce rol joacă energie electrică în economia vieţii moderne?

 http://www.pbs.org/wgbh/amex/edison/sfeature/acdc
.html -animatie on-line super generator de curent

 http://msabau.xhost.ro/?Fizic%E3:Electrocinetica–
lectii de fizică frumos realizate

 http://www.petervaldivia.com/technology/electricity/i
ndex.php -simpatic cu animatii-electricitate