Fisa de documentare: M5 prelucrarea parametrilor masurati

CONSUMUL DE ENERGIE I PUTEREA DE CONSUM. CURBELE DE SARCIN

Lucrul mecanic i Energia

Din manualul colar de fizic este cunoscut c o for aplicat asupra unui corp, ce conduce la micarea acestuia, efectueaz un
lucru mecanic.Valoarea lucrului mecanic este determinat de produsul forei la distant.

Un joule reprezint lucrul efectuat de o for de un newton ce mic corpul la distana de un metru n direcia acionrii forei
1J =1N m
Cea mai simpl unitate de msur a lucrului mecanic este kilogrammetrul (kgm).

Din manualul colar de fizic este cunoscut c 1 kgm reprezint lucrul efectuat de o for de 1kg pe o distan de 1metru. La
ridicarea unui corp cu greutatea de 1kg la nlimea de 1 metru iari se efectueaz un lucru mecanic de 1kgm si respectiv se cheltui
1kgm energie.

Energia unui corp exprim capacitatea acestui de a efectua un lucru.

Unitatea de msur a energiei i lucrului realizat este comun. n sistemul SI este joule (J).

Puterea
Viteza realizrii unui lucru mecanic sau viteza consumului/producerii de energie este o important caracteristic a instalaiei
energetice (a sistemului, a procesului). Viteza efecturii unui lucru mecanic se exprim in kilogram metri per secund - kgm/sec.

Consideram un consum de electricitate de 100 kWh.

Cei 100kWh de electricitate sunt echivaleni cu energia consumat :
de un fier de clcat pe parcursul a 100 de ore de lucru, sau
de 100 de fiere de clcat pe durata doar a unei singure ore, sau
de toate becurile de iluminat din apartamentul Dv. pe parcursul unei luni (720h) etc.

Intuitiv simim necesitatea existenei unui parametru ce ar exprima viteza de consum a energiei, pentru care unitatea de msur n
exemplul de mai sus ar fi kWh/sec, sau kWh/h sau la general -W (Watt), sau kW sau MW.
Noiunea de vitez de consum a energiei (electrice sau termice) este sinonim cu cea de putere de consum. Un consumator de energie
urmeaz a fi alimentat de la o surs; pentru surs consumatorul este o sarcin - i n contextul discuiilor la aceast tem adesea
puterea de consum este substituit cu noiunea de sarcin, exprimndu-ne, spre exemplu, in felul urmtor ... sarcina electric a
blocului nostru de locuit este de 300 de kilowai! ... Sau sarcina termic a cartierului nostru, alimentat cu cldura de la o central
termic, este de 1MJ/sec sau de 1MW sau de 0.860Gcal/h.

Mai sus discuiile erau centrate pe partea de consum. Ins , dac trecem la partea de producere a energiei n mod similar este aplicat
termenul de viteza de producere a energiei, sau puterea instalaiei de producere, sarcina generatorului.
Sub aspect istoric mai nti a fost introdus unitatea de msur a puterii calul-putere (CP)

1CP = 75 kgm/s = 0.736kW

1kW = 102 kgm/s = 1.35CP

Puterea de traciune a unui cal este de 2-3 ori mai mic dect 1CP!
CONSUMUL DE ENERGIE I PUTEREA DE CONSUM. CURBELE DE SARCIN
Introducere
Prin definiie curba de sarcin reprezint variaia puterii de consum n timp. Aria de sub curba de sarcin exprim energia consumat
pe perioada de studiu (de analiz).
Curbele de sarcin pot fi clasificate dup mai multe criterii, cum ar fi: dup durata de studiu (curbe zilnice, curbe lunare, curbe
anuale), dup locul unde este nregistrat curba (la bornele unei instalaii de consum, la intrare n reeaua consumatorului), dup tipul
consumatorului (consumator industrial, consumator comercial, consumator rural, consumator urban, etc.).
Curba de sarcin zilnic reprezint variaia puterii de consum P(t) pe parcursul unei zile (fig.3,a).
In calculele efectuate att la faza de exploatare ct i cea de planificare pe larg se utilizeaz curbele clasate.
Curba clasat este curba puterilor pentru o perioad de timp (lun, an) trasat n ordinea descresctoare a puterilor (fig.3,b).

a) b)
P P
Pm 2
Pm

3
1

Pmed 2

Pm2 1
Pm1
Pmed1
Pmin Pmin
t t
0 24h 0 Tm 8760 h

Figura 3. Curba de sarcin zilnic (a) i curba clasat anual

Principalele caracteristici ale unei curbe de sarcin

Puterea maxim absorbit Pm reprezint valoarea maxim a puterii nregistrate in perioada de studiu (valoarea maxim regsit pe
curba de sarcin, fig. 3).
Puterea minim absorbit Pmin reprezint valoarea minim a puterii nregistrate in perioada de studiu (valoarea minim regsit pe
curba de sarcin).
Puterea medie absorbit Pmed este o mrime fictiv, util n efectuarea calculelor i analizei regimurilor de consum, care reprezint o
putere constant pe parcursul duratei de studiu (zi, lun, an) i care conduce la acelai consum de energie ce corespunde curbei reale
de sarcin pentru aceiai perioad de timp.
Puterea medie de consum Pmed poate fi calculat prin raportarea consumului nregistrat de energie la durata de timp.

Pentru puterea medie zilnic i puterea medie anual putem scrie

24

P(t )dt
8760

Ezi ; (1.1) P(t )dt , (1.2)

Pmed zi 0
Pmed an
Ean
0
Tzi 24 Tan 8760

de unde rezult relaiile - Wzi Pmed 24 (1.3), Wan Pmed 8760 . (1.4)

Consumul de energie reprezint aria de sub curba de sarcin;

24 8760
, (1.5) i pentru un an - Wan P (t ) dt .
pentru o zi -
Wzi P (t ) dt (1.6)
0 0
Durata de utilizare a puterii maxime (a vrfului de sarcin) Tm se definete ca numrul de ore pe parcursul crora consumul de
energie ce ar fi avut loc la puterea maxim ar fi egal cu consumul real de energie (fig. 3,b)
Wan Pm Tm , (1.7) de unde T Ean . (1.8)
m
Tm
Aceast mrime este cunoscut i ca timpul de utilizare a puterii maxime. Durata Tm este o mrime fictiv, ins util n descrierea
regimului de consum.

Coeficientul de utilizare a puterii maxime a unei instalaii de consum se definete ca raportul ntre consumul real de energie i
consumul maximum posibil de energie -

Ean P Tm T Tm
ku m m (1.9)
Em Pm Tan Tan 8760

E an P Tan P
sau ku med med . (1.10)
Em Pm Tan Pm

Coeficientul de aplatizare (uniformizare) a graficului de sarcin se definete ca raportul ntre puterea minim i puterea maxim -

Pmin . (1.11)

Pm

Fig.1. Curba zilnic de sarcin activ pentru un consumator casnic:

a) zi de iarn, b) zi de var.

Utiliznd curbele de sarcin zilnice se poate trasa curba anual a sarcinilor maxime (fig. 2). Sarcina corespunztoare unei luni se
obine prin efectuarea mediei aritmetice a sarcinilor maxime zilnice din luna respectiv.

Fig.2. Curba anual a sarcinilor active maxime. Fig.3. Curba anual a sarcinilor active maxime clasate
Curba anual a sarcinilor maxime prezint un gol de sarcin pe perioada verii, gol n care pot fi planificate reparaiile
echipamentelor energetice.
Aeznd sarcinile din curba anual a sarcinilor maxime, n ordine descresctoare, se obine curba anual a sarcinilor maxime
clasate (fig. 3).