RETELE ELECTRICE INTELIGENTE

Lucrari de laborator

Student: Dogaru Paul

Facultatea: Energetica
Master: MS 3
 Conceptul de centrală electrică virtuală

Centrala Electrică Virtuală (CEV) este un cluster de surse de generare distribuită de

putere mică (ex.: turbine eoliene, microhidrocentrale, microcogenerare, generatoare de urgenţă etc.),
elemente de stocare şi consumatori activi care funcţionează coordonat, conform unor proceduri
tehnice şi/sau economice, prin intermediul unui centru de control.
Se definesc două tipuri de centrale electrice virtuale, respectiv CEV tehnică şi CEV comercială.

CEV tehnică.
Entităţile din CEV pot fi controlate astfel încât CEV să poată asigura diverse servicii
tehnice. Cea mai probabilă aplicaţie este participarea la echilibrarea puterilor active la nivel de sistem
electroenergetic pentru reglajul frecvenţei. Datorită condiţiilor de calificare actuale pentru reglajul
frecvenţei şi ale tehnologiei aflate în stadiu de proiect pilot, CEV poate participa doar cu rezerve
terţiare rapide. Însă, în cadrul unei microreţele, pentru a asigura capabilitatea CEV de a menţine
schimbul de putere cu restul sistemului, se poate implementa un sistem de echilibrare în timp
real similar nivelului secundar de reglaj al frecvenţei. În acest sens, prin controlul centralizat al surselor
se poate menţine o rezervă de putere activă ce poate fi furnizată ca serviciu de sistem. Alte
servicii tehnice pe care le poate asigura CEV pot fi asimilate conceptului de microreţea, cum ar fi:
reglajul tensiunii, pornirea de urgenţă a unor surse, delestajul de sarcină, îmbunătăţirea calităţii
energiei electrice etc.

CEV comercială.
Entităţile din cadrul CEV pot fi controlate pe baza unor algoritmi de optimizare astfel încât
să genereze beneficii economice. Folosind informaţii despre sursele de putere (costul marginal
al combustibilului, disponibilitatea surselor regenerabile, capacitatea disponibilă de producţie a tuturor
surselor etc.), despre reţeaua electrică (capacitatea de transfer, consumul prognozat de energie
electrică, nivelul dorit al tensiunilor nodale etc.) şi despre piaţa de energie electrică (preţul şi
cantitatea contractelor PCCB, preţul prognozat pe PZU, etc.), dispecerul local din microreţea
stabileşte strategia de funcţionare şi exploatare astfel încât să atingă unul sau mai multe dintre
următoarele obiective:
-Maximizarea profitului din vânzarea de energie electrică;
-Minimizarea costurilor cu producerea energiei electrice;
-Minimizarea pierderilor de putere activă; etc.

Platforma VIFES (Virtual FENIX Chain Simulation Tool) este un simulator pentru analiza
comportamentului unei centrale electrice virtuale si este formată dintr-o placă de simulare numită
FENIX box, trei consumatori de tip lampă de iluminat – consideraţi consumatori fizici, un
contor electric, un hub ethernet, un panou de alimentare şi un calculator desktop. FENIX box,
componenta hardware care efectuează simularea, are încorporată o memorie portabilă de tip
SDHC pe care este instalat pachetul software sub platforma Linux. Panoul de alimentare conţine
două comutatoare: (1a) comutator general şi (1b) comutatorul pentru pornirea/oprirea
consumatorului critic. Contorul electric transmite către FENIX box, prin protocol Internet,
informaţii privind starea de funcţionare a consumatorilor fizici. Calculatorul primeşte informaţii
de la FENIX box privind producţia şi consumul în cadrul CEV pentru a le afişa pe imaginea
microreţelei .
În cadrul laboratorului “Conceptul de centrala virtuala” am realizat simularea unei centale
electrice virtuale cu ajutorul platformei VIFES. În urma simulărilor au rezultat următoarele cazuri si s-
au parcurs urmatoarele etape:
1. S-a montat consumatorul manual

2. S-a pornit centrala hidro

3. S-a pornit DER 4 și avem prea multă producție

4. S-a pornit DER 3 și avem prea mult consum urmat de deconectare

5. La DER 4 avem prea mult consum, iar lămpile se deconectează succesiv

6. Situația când bate vântul

7. Consumatorul 1

8. Consumatorul deconectat manual

9. S-a pornit eolian

10. Situația fără hidro

11. A fost pusă în funcțiune turbine cu gaz

12. Fără soare

13. Prea mult consum urmat de deconectarea consumatorilor

14. Prea multă putere

15. Panou solar

 Conceptul de microrețea

O microreţea este un sistem electroenergetic de dimensiuni mici ce include una sau mai multe
grupuri de generare distribuită care pot funcţiona independent de sistemul electroenergetic national.
Caracteristici ale unei microreţele
-Valoare de vârf a consumului de energie electrică: 1 kW - 100 MW
-Consum de energie termică: 0.5 MJ/h - 1000 MJ/hr
-Numărul de consumatori alimentaţi: 1 - 50.000
-Tipul consumatorilor: rezidenţial, comercial sau industrial
-Întinderea geografică: de la o casă până la 10 kmp
-Funcţionarea mixtă: microreţeaua poate fi configurată pentru a comuta între funcţionarea “izolată” şi
“ne-izolată” în funcţie de
starea reţelei publice
-Funcţionarea izolată: microreţeaua funcţionează independent de reţeaua publică
-Nivelul tensiunii: JT sau MT, AC sau DC
-Arhitectura: radială or buclată cu una sau mai multe generatoare

Beneficiile unei microrețele sunt:

-se poate reduce costul energiei, comparativ cu un cel obţinut din sistemulelectroenergeticnaţional;
-se îmbunătăţeştefiabilitateaşi calitatea energieielectrice;
-creşte eficienţaşi se reduc emisiilede substanţe poluante;
-pot constitui singura opţiune în cazul în care realizarea sau întărirea unei părţi din reţeaua de transport nu
este posibilă d.p.d.v. tehnic sau economic

Cu ajutorul softului MICROGRID am simulat pe rand urmatoarele situații:

• PC - Case 1
• PC – Case 2

• PC – Case 3

Din cele trei cazuri ( 1 - PC, 2 - PC, 3 – PC) reiese că sarcina de încărcare și planificarea producerii de
energie nu se modifică, însă modul de încărcare al bateriei și starea de încărcare se modifică.
Surplusul de putere în cazurile 1 - PC, 2 - PC are valori negative, ceea ce înseamnă că sunt necesari
16.613 MW, respectic 0.523 MW pentru a asigura alimentarea tuturor consumatorilor.
• PPV – Case 1

• PPV – Case 2
• PPV – Case 3

Din cele trei cazuri (1 - PPV, 2 - PPV, 3 – PPV) reiese că producerea de energie din fotovoltaic și
planificarea producerii de energie nu se modifică, însă modul de încărcare al bateriei și starea de
încărcare se modifică.
Surplusul de putere în cazurile 1 - PPV, 2 - PPV are valori negative, ceea ce înseamnă că sunt necesari
16.613 MW, respectic 0.523 MW pentru a asigura alimentarea tuturor consumatorilor.

• PW – Case 1
• PW – Case 2

• PW – Case 3

Din cele trei cazuri (1 - PW, 2 - PC, 3 – PW) reiese că producerea de energie cu eoliene și planificarea
producerii de energie nu se modifică, însă modul de încărcare al bateriei și starea de încărcare se
modifică.
Surplusul de putere în cazurile 1 - PC, 2 - PC are valori negative, ceea ce înseamnă că sunt necesari
16.613 MW, respectic 0.523 MW pentru a asigura alimentarea tuturor consumatorilor.