TEMĂ PROIECT

TRANSPORTUL ȘI DISTRIBUȚIA ENERGIEI ELECTRICE

1
 CUPRINS

1.Argumentul temei..........................................................................pag4.
2.Distribuția energiei electrice.................................................pag5-pag7.
3.Schemă de distrinuție a e.e la cons.....................................pag8-pag10.
4.Clasificarea cons.de e.e la receptoare..........................................pag11.
5.Condiții de racordare pentru receptoare ......................................pag12.
6.Producerea energiei electrice.......................................................pag13.
7. Tipuri de centrale………….……………………........…pag14-pag17.
7.1Centrale hidroelectrice………………………….……….….…pag15.
7.2Centrale termoelectrice……………………………….….……pag16.
7.3Centrale nucleare………………………………...……………pag17.
8.Linii electrice………………………………….….…………pag18-19.
9. Defecte și posibilității de remediere a energiei electrice......pag20-23.
10. Măsuri de sănătate și securitate muncii PSI...................pag24-pag26.

2
 1.ARGUMENTAREA TEMEI

Descoperirea electricitații, cu aplicațiile ei, a revoluționat tehnica industrială

și viața oamenilor. Societatea de astăzi nu poate fi concepută fără energie
electrică. Nu poate fi vorba de o activitate industrială fără energie electrică –
neexistând aproape nici un domeniu de activitate umană în care aceasta să
nu-și găsească aplicații.
Pătrunderea electricitații în toate sectoarele de activitate se datorează unor
însușiri deosebite pe care această formă de energie o are față de celelalte
forme de energie, si anume poate fi obținută din toate celelate forme de
energie cunoscute, cum ar fi: energia eoliană, hidraulică, a combustibililor,
atomică, solară etc.; poate fi ușor și repede transportată la distanțe mari, prin
fire conductoare, cu cheltuieli relativ reduse; poate fi transformată si utilizată
sub diverse forme, ca de exemplu, sub formă mecanică pentru acționarea
celor mai variate mecanisme, sub formă calorică pentru incălzire sau la
diferite procese chimice, pentru iluminat, tratamente medicale, pentru
transmiterea rapidă a unor informații și la o serie întreagă de operații care
necesită intervenția procesului de gândire etc. O altă proprietate a energiei
electrice este că se poate diviza usor, fiind rentabilă în receptoare mici de
ordinul waților, cât și în receptoare mari de mii și sute de mii de kilowați și,
în sfârșit, energia electrică prezintă avantajul față de celelalte forme de
energie că se poate măsura cu precizie, obținându-se un control exact al
producției industriale și a consumului.

3
 2.Distribuția Energiei Electrice

Se realizează printr-un sistem de rețele aflat in prelungirea rețelelor de

transport până la consumatori.Pe aceste rețele se găsesc stații de reducere a
tensiunii,astfel încât la consumatori acesta poate sa ajungă la valoarea de 10-6 Kv
sau 380/220V.Schema pentru distribuirea energiei electrice,asigură reducerea
tensiunii de la 110 Kv la 35 Kv și energia este distribuită pe una sau mai multe linii
L1.În stația SC2 tensiunea este redusă la 6Kv de unde este pe liniile L2. Energia
electrică poate fi utilizată de unii consumatori chiar la această tensiune atunci cand
au puteri foarte mari.Energia electrică mai este transformată de la 6Kv la 400/230V
printr-un post de transformare.De la acest post,energia electrică este distribuită la
receptoare în așa fel încât la intrarea in aceștia valoarea tensiunii sa fie de
380/220V.
Distribuția energiei electrice se execută de regulă prin linii electrice
subterane(LES) sau îngropate în elementele de construcții.Mai rar se execută prin
linii electrice aeriene (LEA).Energia electrică astfel transportată trebuie să ajungă a
fi utilizată de receptoarele electrice pentru a o transforma în energie
mecanică(motoare),luminoasă(corpuri de iluminat),termică(cuptoare
electrice),liniile de transport și distribuție până la consumatori aparțin furnizorului
de energie electrică.

4
 Schemă pentru distribuirea energiei electrice

Noțiunea de consumator este destul de largă,ea fi putând aplicată:

o Unui grup de receptoare aflate într-un ansamblu constructiv
unitar,alimentat cu energie electrică , este cazul locuințelor ,clădiriilor
social-administrative;
o Unui receptor de mare putere
care obligă la o alimentare
schema de distrubuție a separată ,cum sunt motoarele
e.e la consumator de puteri foarte mari;
Pe traseul unei rețele de
distribuție ,de la postul de
trasnformare de joasă tensiune
(400V) până la receptoare ,se
deosebesc următoarele părții mai
importante din instalația electrică:
o Branșamentrul electric din schema
de distribuție a e.e la consumator
reprezintă legătura dintre o linie
principală de distribuție și
consumator,în Schema pentru
distribuirea energiei electrice linia
de tip L2 către C1 și C2 reprezintă
branșamente de medie
tensiune(6kV) iar legătura de la postul de transformare PT1 la consumatorul C3
reprezintă un branșament de joasă tensiune (380V);
o Cofretul din schema de distrubuție a e.e la consumator reprezintă locul în
care se face legătura electrică dintre rețeaua de distribuție principală a
furnizorului și consumatorului,acesta poate fi asimilat cu un tablou electric;
o Tabloul electric din schema de distrubuție a e.e la consumator reprezintă un
ansamblu de aparate ce asigură distribuția energiei electrice către
receptoare,tabloul electric general(TG) este tabloul cel mai important al
consumatorului ,acesta asigură distribuția energiei către un număr de tablouri
principale(TP);

5
o Contorul electric din schema de distrubuție a e.e la consumator reprezintă
aparatul ce înregistrează consumul de energie electrică al consumatorului;
o Coloana electrică din schema de distrubuție a e.e la consumator reprezintă
legătura electrică dintre 2 tablouri electrice
o Circuitul electric din schema de distrubuție a e.e la consumator reprezintă
legătura electrică dintre tabloul secundar și un receptor (corp de iluminat,priza
electrică,motor,etc).

În tabelul 1.1 sunt indicate unele dintre cele mai importante semne
convenționale ce sunt utilizate în desenele de instalații electrice.

Tabelul 1.1

6
 3.Schema de distribuție a
energiei electrice la consumator

Distribuția energiei electrice la consumatori se face prin rețelele

furnizorului , pentru micii consumatori aceste rețele sunt de joasă tensiune ,iar
pentru marii consumatori sunt de medie tensiune.Locul în care consumatorul
primește energie electrică se numește stație de primire.
Pentru cazuriile în care distribuția la consumator este prin branșament de joasă
tensiune,stația de primire este cofretul! sau tabloul general.
Pentru cazuriile în care distribuția la consumator este prin branșament de
medie tensiune stația de primire este un post de transformare.
Alimentarea consumatorului se poate face din rețeaua furnizorului în derivație:
 Direct
 Radial
 Sistem intrare-ieșire
În primul caz dintr-o rețea alimentată la doua capete cu tensiunea de
400V sunt racordați în derivație toți consumatorii C1…Cn din schema de legare
directă a consumatoriilor,rețeaua se execută sub formă de buclă,adică alimentată
la amblele capete ,aceasta permite funcționarea consumatoriilor și în cazul unui
defect pe rețea.

7
 Schema de legare directă a consumatorului

Sistemul de branșament radial se adoptă în special pentru alimentarea

consumatoriilor direct pe medie tensiune din schema de legare radială a
consumatoriilor alimentați pe medie tensiune și foarte rar pe joasă tensiune
(atunci când consumatorul este izolat și la mare distanță de rețeaua
furnizorului).

Schemă de legare radială a consumatoriilor alimentați pe medie tensiune

Racordarea în sistemul intrare-ieșire oferă siguranță și mai mare,

deoarece evită neajunsuriile sistemului de mai sus,consumatorii sunt legați tot
în derivație din schema de legare în sistem intrare-ieșire a consumatoriilor,dar
legătura se face în cofret ,într-un loc protejat.
În cazul unui defect la cofret consumatorul va fi oricum alimentat pe una din
cele două căi de curent.

Schemă de legare în sistem intrare-ieșire a consumatoriilor

8
 Branșamentele se pot realiza aerian si subteran,branșamentul aerian se
realizează numai direct din rețea și se adoptă cu precădere în mediul
rural(schemă de branșament aerian),aceasta cuprinde conductele de racord 3 în
linia 2 aeriană și în cofret sau tabloul electric 7,pe aceste conducte se află o
siguranță de protecție 4 montată pe stâlpul 1,după ce au ajuns la construcție
conductele electrice se protejează până la cofret cu țeava 6.
Se adoptă cofret când branșamentul alimentează mai mulți consumatori(2-
3) și tabloul electric când consumatorul este unic.

Schemă de branșament aerian:

1-stâlp
2-linie aeriană de distribuție
3-racordul direct
4-siguranță de protecție
5-izolatoare
6-țeavă de protecție pentru conducte

9
 7-cofretul sau tabloul electric

4.Clasificarea consumatoriilor
de energie electrică și a receptoarelor electrice

Consumatorii de energie electrică se pot clasifica în marii consumatori

(când au puterea peste 50 kW) și micii consumatori,aceștia pot fi industriali
sau neindustriali(clădiri social-administrative,spitale,clădiri de
locuit),receptoarele electrice sunt aparate ce transformă energia electrică într-o
altă formă de energie utilă omului(mecanică,luminoasă,chimică,electrică,etc).
Din punctul de vedere al siguranței în continuitatea alimentării cu
energie electrică receptoarele se clasifică în urmatoarele categorii:
 Categoria 0 ,care cuprinde receptoare ce necesită o alimentare
permanentă ,întreruperea alimentării cu energie electrică la aceste
receptoare ar provoca pierderi de vieți omenești;
 Categoria 1 ,care necesită de asemenea o alimentare permanentă ,dar
la care întreruperea alimentării cu energie electrică nu cauzează
pierderi de vieți omenești;
 Categoria 2 ,întreruperea în alimentare cu energie electrică nu poate fi
mai mare de 2h;
 Categoria 3,întreruperea alimentării cu energie electrică este de
maxim 24h.
Aceași clasificare poate fi aplicată și consumatoriilor.

10
 5.Condiții de racordare
pentru receptoare cu caracter special

În această categorie de receptoare cu caracter special intră receptoarele

care necesită o siguranță în continuitatea alimentării mai mare decât ce-a
corespunzătoare consumatorului din care fac parte,aceasta se întâmplă la
consumatorii de categoriile 2 și 3 care au în componențalor receptoare ce pot
fii încadrate ce pot fi încadrate în categoria 0 sau 1,aceste receptoare au o
putere mică comparativ cu puterea întregului consumator și asigurarea
condițiilor de siguranță necesare acestora pentru întregul consumator ar duce
la risipă de materiale,cost de investiție exagerat.
De aceea,acestor receptoare li se va asigura gradul de siguranță necesar
în alimentarea cu energie electrică printr-o racordare corespunzătoare.
În această categorie de receptoare cu caracter special intră:
 Corpuriile de iluminat
 Motoare destinate ascensoarelor de persoane,pompelor de incendiu
 Sistemele automate de avertizare(de depășire a
temperaturii,presiunii)

11
 6.PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE

Noțiuni generale
Energia electrică reprezintă capacitatea de acțiune a unui sistem fizico-chimic .
Producerea energiei electrice se realizează prin transformarea altor forme de
energie :
 transformarea energiei chimice a combustibililor în turbine cu aer , gaz,
motoare cu ardere internă
 transformarea energiei potențiale sau cinetice a apelor
 transformarea energiei atomice
 transformarea altor forme de energie : maree , solară, eoliană .
Producerea energiei prin transformarea energiei chimice a combustibilior se
realizează în centrale electrice de termoficare sau centrale termoelectrice.
Producerea energiei electrice prin transformarea energiei potențiale sau cinetice a
apelor se realizează în centrale hidroelectrice care produc energie electrică pe cale
hidraulică . Această sursă de energie este economică si inepuizabilă. La tensiunea
de 110 Kv , stâlpii de susținere au peste 25 m , la 400 Kv , înălțimea poate ajunge la
50 m , distanța între ei fiind de peste 350m.În anumite situații , cum sunt de
exemplu trecerile peste ape , ei pot atinge înălțimi mai mari .

12
 Rețeaua de producere, transport, distribuție, consum a energiei electrice
Centrale electrice

Centrale electrice – Termocentrala de la Turceni este una dintre cele mai mari
termocentrale din Europa , ca putere instalată ( mai există una în China ) .
Funcționează pe bază de combustibil solid ( cărbune extras din bazinul carbonifer
al Olteniei ) și are 7 grupuri de câte 300 Mw putere instalată.
Asigură circa 10% din consumul anual de electricitate al româniei, Împreună cu
celelalte două complexuri energetice din Oltenia (CE Rovinari și CE Craiova),
acoperă circa o treime din producția de electricitate a României, fiind,
după Hidroelectrica și Nuclearelectrica, producătorii celei mai ieftine energii din
țară.

13
 Termocentrala de la turceni

7.1.Centrale hidroelectrice

O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia

mecanică produsă de apă în energie electrică. Funcţionare:Printr-un baraj de
acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă şi o cascadă se
realizează acumularea unei energii potenţiale, trasformată în energie cinetică prin
rotirea turbinei hidrocentralei. Această mişcare de rotaţie va fi transmisă mai
departe printr-un angrenaj de roţi dinţate generatorului de curent electric, care prin
rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic, va transforma energia
mecanică în energie electrică.

14
 Principiul de funcționare

7.2.Termocentrală

O centrală termoelectrică, sau termocentrala este o centrală electrică care

produce energie electrică pe baza conversiei energiei termice obținută prin arderea
combustibililor.
Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu
abur,turbine cu gaz sau, mai rar, cu motoare cu ardere internă
Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (cărbune,deșeuri sau biomasă),
lichizi (păcură) sau gazoși (gaz natural).
Uneori sunt considerate termocentrale și cele care transformă energia termică
provenită din alte surse, cum ar fi energia nucleară, solară sau geotermală, însă

15
construcția acestora diferă câtva față de ce-a a centralelor care se bazează pe
ardere.
Atunci când centrala furnizează și căldură consumatorilor casnici sau industriali,
vorbim despre termoficare.

Principiul de funcționare al unei termocentrale bazată pe cărbune

7.3.Atomocentrale

Centrala nuclearoelectrică este un un ansamblu de instalații și construcții reunite în

scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare .
Obținerea energiei nucleare se bazează pe reacția de fisiune ( descompunere )
nucleară. În principiu , reactorul se descompune dintr-o parte centrală numită zonă
activă , în care are loc reacția de fisiune și se dezvoltă căldura de reacție .
În România , a intrat în funcțiune , pe 2 decembrie 1996, centrala nucleară de la
Cernavodă , care funcționeaza cu apă grea ca moderator , folosește uraniu
îmbogațit și produce un singur reactor aproximativ 10% din totalul energiei
electrice produsă în țară .

16
 Principiul de funcționare al unei centrale nucleare

8. Linii electrice

Liniile aeriene sunt confecționate din conductoare de cupru , aluminiu

cu miez de oțel și cadmiu- cupru . Conductoarele din aluminu cu miez de oțel sunt
folosite în special în cazul tensiunilor înalte . Există tendința ca aluminiul să
înlocuiască cuprul , datorită costului său mai scăzut .
Conductibilitatea electrică variază cu temperatura pentru cele mai
multe dintre materiale . În general pentru conductoare ea descrește la creșterea
temperaturii. Excepție fac cărbunele și electroliții , pentru care , la fel ca la
majoritatea nemetalelor , conductibilitatea crește la ridicarea temperaturii .
În cazul cablurilor subterane sunt necesare straturi de izolație și
protecție . Dintre materialele izolatoare remarcăm : hârtia împregnată cu ulei ,

17
cauciucul natural și sintetic , materialele plastice precum sunt policlorura de vinil
sau politena (utilizată de obicei în locul cauciucului ) . Cablurile izolate cu hârtie
pot fi utilizate până la 400 kV , în timp ce cablurile izolate cu cauciuc sau materiale
plastice , numai până la 11 Kv.
Protecția unui cablu cu izolație de hârtie impregnată este mai întâi
realizată cu un strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea umezelii și apoi cu un
strat de bitum armat sau fără armătură metalică, pentru evitarea coroziunii și a
distrugerii mecanice. Pentru cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice
protecția este determinată de necesitățile de serviciu .
În mod obișnuit trebuie sa știm dacă izolatorul ales corespunde temperaturii la care
va lucra . Se definesc în acest scop următoarele clase de izolație :
 clasa Y de izolație , satisfăcătoare până la 90 de grade C. Hârtia , bumbacul și
mătasea netratate fac parte din această clasă ;
 clasa A de izolație , utilizată până la 105 grade C . Aici sunt incluse hârtia,
bumbacul și mătasea impregnate ;
 clasa E de izolație corespunde temperaturilor până la 120 grade C . Hârtia și
țesuturile impregnate fac parte din ea ;
 clasa B de izolație , utilizată până la 130 de grade C . Ea corespunde
materialelor folosite în transformatoare și motoare electrice și din ea fac parte
asbestul , porțelanul ;
 clasa F de izolație corespunde temperaturilor până la 180 de grade C , iar clasa
C temperaturilor mai mari de 180 de grade C . În toate aceste clase sunt incluse
diverse varietăți de sticlă și porțelan .
Energia eletrică prezintă o serie de avantaje în comparație cu alte forme de
energie , și anume :
 producerea energiei electrice în centrale electrice are loc în condiții economice
avantajoase ;
 energia electrică poate fi transmisă la distanțe mari prin intermediul câmpului
electromagnetic , fie direct prin intermediul câmpului electromagnetic , fie
direct prin mediul înconjurător , fie dirijat prin linii electrice ;
 energia electrică poate fi divizată și utilizată în părți oricât de mici , după
necesități ;

18
Dezavantajul pe care îl prezintă energia electrică în comparație cu alte forme ale
energiei constă în aceea că nu poate fi înmagazinată . Energia electrică trebuie
produsă în momentul când este cerută de consumatori .

9.Defecte și posibilități de remediere ale energiei electrice

Mentenanța în instalații electrice

1. Lucrările de mentenanță se execută în rețele de distribuție a energiei electrice

2. Lucrările de mentenanță preventivă : verificări, reglaje , măsurători , încercări ,
eliminarea unor defecțiuni prin înlocuirea unor piese și subansamble uzate,
lucrări complexe care restabilesc starea tehnică inițială a instalației .
3. Lucrări de mentenanță predictivă : diagnosticări și monitorizări ale
echipamentelor în scopul depistării unor defectări în faza incipientă , pentru
reducerea probabilităților de evoluție a lor în timp și pentru evitarea avarierii
echipamentelor.

19
4. Lucrări de mentenanță corectivă- se execută după apariția unui defect în scopul
readucerii instalațiilor în stare de a-și putea îndeplinii funcțiile pentru care au
fost proiectate.
Conținut
Linii electrice aeriene ( LEA) 0,4 Kv de consum general și iluminat public :
 Manevre pentru depistarea tronsoanelor defecte ;
 Verificarea stării stâlpilor și conductoarelor ;
 Defrișarea vegetației și îndepărtarea obiectelor căzute pe linie ;
 Schimbare izolatori deteriorați ;
 Refacere înscripționări , calibrări siguranțe ;
 Înlocuire stâlpi deteriorați ;
 Înlocuire conductoare ;
 Strângere contacte, rectificare stare confecții metalice ;
 Echilibrări sarcini pe faze ;
 Montare plăcuțe avertizare ;
 Verificare puncte de aprindere ;
 Înlocuire puncte de aprindere;
 Înlocuire lămpi deteriorate ;
 Înlocuire cleme și legături necorespunzătoare ;
 Înlocuire branșamente necorespunzătoare ;
 Măsurători energetice.
Linii electrice aeriene ( LEA) de distribuție a energiei electrice de medie
tensiune :
 Control pentru depistarea cauzei funcționării repetate a RAR-urilor ;
 Verificarea stării stâlpilor și conductoarelor ;
 Control în cazul viiturilor , ploilor torențiale sau de lungă durată;
 Înlocuire izolatori deteriorați ;
 Înlocuire stâlpi deteriorați ;
 Înlocuire conductoare;
 Defrișare vegetație și înlăturare obiecte aruncate pe LEA ;
 Remediere contacte și legături imperfecte ;
 Refaceri înscripționări și montare tăblițe avertizoare ;
 Reglare descărcători ;

20
 Demontarea și remontarea descărcătoarelor cu rezistența variabilă pentru
încercări în loborator ;
 Măsurători energetice ;

Linii electrice aeriene LEA 110KV:

 Controale accidentale pentru depistarea zonelor periculoase cu depuneri
frecvente de chiciură pe conductoare ;
 Controale accidentale în urma declanșărilor pe scurtcircuit cu scopul depistării
defecțiunilor vizibile ;
 Verificarea fundațiilor și completarea lor cu pământ ;
 Remedieri la stâlpi , console, etc ;
 Înlocuire prize de pământ ;
 Verificarea și refacerea înscipționărilor și indicii de securitate ;
 Verificarea stării stâlpilor și conductoarelor ;
 Verificarea săgeții conductoarelor și reglarea lor ;
 Verificarea și revizuirea instalațiilor de legare la pământ ;
 Verificarea și reglarea inelelor de protecție lanțuri de izolare ;
 Verificarea clemelor de legătură;
 Verificarea și repararea balizelor ;
 Verificarea gabaritului LEA față de pământ , clădiri,etc.

Linii electrice subterane ( LES ) 0,4 KV :

o manevre pentru retragerea din exploatare în vederea executării de lucrări ;
o identificarea traseului de cablu ;
o măsurători de sarcină și tensiune ;
o remedieri deranjamente ( înlocuire siguranțe arse, refaceri contacte , izolări
coloane, reparații cabluri , manșoane , manșoane , terminale , etc ).;
o întreținere cutii de distribuție ;
o măsurători energetice.
Linii electrice subterane ( LES) de medie tensiune :
 identificarea traseului de cablu

21
 depistarea defectelor ;
 verificarea mantalei ;
 manșonare și refacere terminale ;
 măsurători energetice .
Stații de transformare MT/JT:
 verificarea și completarea nivelului de ulei la aparatajul primar (transformatoare
, separatoare , întreruptoare );
 verificarea instalațiilor de legare la pământ ;
 lucrări de vopsitorie și înscripționări ;
 înlocuirea subansamblelor și pieselor defecte ;
 curățarea de praf a izolației ;
 verificarea căilor de curent primar și a legăturilor dintre echipamentele
primare ;
 măsurători profilactice ;
 recoltarea probelor de ulei pentru efectuarea măsurătorilor și analizei uleiului
electroizolant ;
 verificarea și reglarea dispozitivelor de acționare a aparatajului primar ;
 verificarea și întreținerea serviciilor interne (electrice,baterii, aer comprimat).

Posturi de transformare și puncte de alimentare :

 controlul și completarea cu ulei electroizolant la aparatajul primar ;
 verificarea aparatajului și a dispozivelor de acționare ;
 verificarea , măsurarea și înlocuirea instalațiilor de legare la pământ ;
 înlocuirea aparatajului defect ( transformatori de putere , separatoare ,
întreruptoare , decărcătoare , etc);
 recoltarea de probe de ulei pentru efectuarea analizei acestuia ;
 efectuarea înscripționărilor la nevoie ;
 executarea vopsitoriilor în vederea protejării părților metalice împotriva
coroziunii ;

22
 executarea măsurătorilor profilactice la aparatajul din componența
echipamentelor ;
 efectuarea măsurătorilor de sarcină și tensiune ;
 verificarea stării contactelor ;
 curățarea izolației ;
 reglarea dispozitivelor de acționare.

10. MĂSURI DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATEA MUNCII ,PSI.

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare , prin atingere indirectă , măsurile de

protecție care pot fi aplicate sunt :
 folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
 legarea la pământ ;
 legarea la nul de protecție ;
 izolarea suplimentară de protecție,aplicată utilajului , în procesul de fabricație ;

23
 izolarea amplansamentului ;
 separarea de protecție ;
 egalizarea sau dirijarea potențialelor ;
 deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculos ;
 folosirea mijloacelor de protecție electroizolante.
 Fac excepție instalațiile electrice casnice , la care deconectarea automată la
curenți de defect poate constitui mijloc principal de protecție , și stâlpii liniilor
electrice aeriene de joasă tensiune , la care dirijarea distribuției potențialelor
constituie mijloc principal de protecție.
Pentru instalațiile și echipamentele electrice de înaltă tensiune , sistemul de
protecție împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin aplicarea
uneia sau, cumutativ, a mai multor măsuri de protecție , dintre care însă legarea la
pământ de protecție este întotdeauna obligatorie .
Art. 345/NGPM: Pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă
trebuie să se aplice măsuri tehnice și organizatorice. Măsurile organizatorice le
completează pe cele tehnice în realizarea protecției necesare.
Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecția împotriva electrocutării prin
atingere directă sunt următoarele :
 acoperiri cu materiale electroizolante ale pârtilor active (izolarea de protecție)
ale instalațiilor și echipamentelor electrice ;
 închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare ;
 îngrădiri ;
 protecția prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanțe
minime de securitate ;
 scoaterea de sub tensiune a instalației sau E.E la care urmează a se efectua
lucrări și verificarea lipsei de tensiune ;
 utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ și în scurt circuit ;
 folosirea mijlocelor de protecție electrizolante .

Măsurile organizatorice care pot fi aplicate împotriva electrocutării prin atingere

directă sunt următoarele :

24
 executarea intervențiilor la instalațiile electrice ( depanări , reparări,racordări
etc ) trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de electrician ,
autorizat și instruit pentru lucrul respectiv ;
 executarea intervențiilor în baza uneia din formele de lucru următoare :
 A.L – autorizație de lucru
 ITI-PM – instrucțiuni tehnice interne de protecție a muncii
 A.S – atribuții de serviciu
 D.V – dispoziții verbale
 O.S-obligații de serviciu
 P.R -pe propria răspundere

 delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire)

 eșalonarea operațiilor de intervenție la instalațiile electrice ;
 organizarea și executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de
protecție împotriva atingerilor directe .

Pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie sa se

realizeze și să se aplice numai măsuri și mijloace de protecție tehnice . Este
interzisă înlocuirea măsurilor și mijloacelor tehnice de protecție cu măsuri de
protecție organizatorice .
Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie sa se aplice două
măsuri de protecție : o măsură de protecție principală , care să asigure protecția în
orice condiții , și o măsură de protecție suplimentară , care să asigure protecția în
cazul deteriorării protecției principale.

Folosirea mijloacelor de protecție izolante este obligatorie atât la lucrări în

instalațiile scoase de sub tensiune , cât și în cazul lucrărilor efectuate fără scoatere
de sub tensiune a instalațiilor și a E.E. Acestea din urmă se efectuează de către
personal autorizat pentru lucrul sub tensiune .
La instalațiile de joasă tensiune folosirea mijloacelor individuale de
protecție electroizolante constituie singura măsură tehnică de protecție și se
folosește cumulat cu măsurile organizatorice.

25
 Instalațiile sau locurile unde există sau se exploatează E.E. trebuie sa fie
dotate în funție de lucrările și condițiile de exploatare , cu următoarele categorii de
mijloce de protecție:
 mijloace de protecție care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia
față de elementele aflate sub tensiune sau față de pământ ;
 detectoare mobile de tensiune ;
 garnituri mobile de legare la pământ și în scurtcircuit ;
 panouri , paravane , împrejmuiri ;
 panouri de semnalizare .

Bibliografie

26
1. www.electricaSa.ro
2. www.wikipedia.ro

27