Sunteți pe pagina 1din 30

COLEGIUL TEHNIC ,,ELIE RADU,

Municipiul PLOIETI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE


CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE NIVEL IV

CALIFICAREA: Tehnician Electrotehnist

ndrumtor proiect:
Prof ing. MIRITESCU ANCUTA
Absolvent:
ZIDARU NICOLAE

2015

Tema proiectului

STAII DE TRANSFORMARE DE
MEDIE TENSIUNE

CUPRINS
ARGUMENT

CAP. 1 STATII ELECTRICE


1.1 Definitie si clasificare............................................................................................. 5
1.2 Structura statiilor electrice (solutii constructive). 6
1.3. Statii electrice de tip exterior.. 7
1. 4. Statii electrice de tip interior.. 8
1.5. Statii electrice realizate din celule prefabricate.................................................. .... 9
1.6. Statii electrice izolate cu gaze de rigiditate dielectrica ridicata.............................. 10
1.7. Particularizari in realizarea componentelor instalatiilor capsulate 12
CAP. 2 STRUCTURA INSTALATIILOR ELECTRICE
ALE UNEI STATII ELECTRICE
2.1 Circuitele primare.....................................................................................................
2.2 Circuitele secundare....
2.3. Circuitele de control ..
2.4. Serviciile proprii.....

17
18
18
19

CAP.3 COMPONENTA STATIILOR ELECTRICE


3.1. Bare colectoare, bare de legatura si suportii lor .. 20
3.2 Amplasarea transformatoarelor si autotransformatoarelor de putere .... ... 21
3.3. Amplasarea intreruptoarelor de inalta tensiune 22
3.4. Amplasarea separatoarelor de inalta tensiune.......... 22
3.5. Amplasarea reactoarelor de inalta tensiune.......... 22
3.6. Amplasarea transformatoarelor de masura .. 23
3.7. Amplasarea conductoarelor circuitelor secundare ........... 23
CAP.4 SCHEME DE CONEXIUNI ALE STATIILOR ELECTRICE
4.1. Clasificari ale schemelor de conexiuni23
4. 2 Conditii impuse la alegerea schemelor de conexiuni..................................................26
NORME DE PROTECIE A MUNCII I PSI.27
BIBLIOGRAFIE.. 29
ANEXE. 30

Argument
Sistemul electroenergetic cuprinde ansamblul instalaiilor n care se produce, se transform
ise consum diferite forme de energie mecanic, termic. Sistemul energetic conine mai
multesubsisteme, corespunztoare diferitelor forme de energie i o mare complexitate de instalai
i,ncepnd cu amenajrile pentru extragerea sau captarea resurselor energetice naturale,
continund cusistemul de linii i reele pentru transportul combustibililor i sfrind cu
instalaiile de transformare aenergiei n forma necesar consumatorilor.
Se numete sistem elecroenergetic partea unui sistem energetic alctuit din generatoareele
ctrice, instalaiile de distribuie din centralele electrice, staiile ridictoare de tensiune dincentrale
le i reelele electrice, staiile cobortoare de tensiune din reelele electrice, posturile
detransformare la abonai i staiile de conexiune, punctele de alimentare i receptoarele de
energieelectric, toate fiind legate ntre ele prin linii i reele electrice. Sistemul electric cuprinde
deci
parteasistemului energetic dintre arborele de acionare al fiecrui generator electric al grupurilor
generatoare de energie ale centralelor electrice i ultimul receptor de energie electric de laconsu
matori, toate elementele cuprinse ntre aceste limite fiind legate ntre ele fie galvanic,
fiemagnetic.
Fazele principale prin care trece energia electric n transformrile ei sunt : producerea,tran
sportul, distribuia i utilizarea ei.
Centralele electrice sunt formate dintr-un ansamblu de instalaii mecanice i electrice,const
rucii i amenajri pentru producerea de energie electric sau, uneori, pentru producereacombinat
de energie electric i termic.
Reelele electrice cuprind instalaiile care servesc la transmiterea energiei electrice de lacen
tralele de producere la consumatori. Reelele electrice cuprind liniile electrice, staiile
electrice,staiile electrice de transformare, staiile electrice de conexiuni.
Consumatorii de energie electric consum energia electric transformat n alte forme
deenergie : mecanic, termic, chimic, luminoas, e.t.c.
Sistemele electrice au urmtoarele caracteristici mai importante: schema de conexiuni,
nivelultensiunilor, frecvena, circulaia puterilor active i reactive i situaia rezervelor de putere.
Schema de conexiuni cuprinde schema de legturi a prilor electrice ale centralelor,
inclusiv agrupurilor generatoare, schemele staiilor i posturilor de transformare i de conexiuni,
se indic
i poziia aparatelor electrice de comutaie, precum i alte aparate limitatoare de curent sau desup
ratensiuni, cum ar fi bobinele de reactan sau descrctoarele electrice.

1. STATII ELECTRICE
1.1 Definitie si clasificare
Prin statie electrica se intelege ansamblul de instalatii si constructii anexe in care se
realizeaza cel putin una din urmatoarele operatii:
-

conectarea electrica a doua sau a mai multor surse de energie electrica (generatoare

sau centrale) ;
-

conectarea electrica a doua sau mai multor cai de curent pentru efectuarea unui

tranzit de putere ;
-

distributia energiei electrice la consumatori la aceeasi tensiune sau alte tensiuni (prin

intermediul transformatoarelor sau autotransformatoarelor).


Dupa rolul lor in sistemul electroenergetic statiile electrice pot fi impartite in urmatoarele
categorii:
-

statii de evacuare sunt statiile a caror functiune este de a realiza injectia in sistemul

electroenergetic a puterii datorita racordarii directe la bare a unor blocuri generatortransformator;


-

statii de conexiuni sunt statii a caror functiune este de a realiza tranzitul de putere

intre doua sau mai multe puncte ale sistemului electroenergetic, la aceeasi tensiune sau intre
diferite nivele de tensiune, in scopul injectiei de putere pentru zonele de consum inconjuratoare,
fara a alimenta direct consumatorii concentrati;
-

statii de distributie sunt statiile a caror functiune este de a alimenta direct

consumatorii prin transformatoare montate in statie sau prin linii de racord adanc ;
-

statii cu functii multiple sunt statii care indeplinesc mai multe functiuni ;

statii de racord adanc reprezinta un caz particular al statiilor de distributie, aceste

statii sunt situate la consumatori, alimentarea facandu-se in aducerea directa a tensiunii inalte in
apropierea centrului de greutate al sarcinii consumatorului, cu un numar minim de aparate si
trepte de transformare intermediare.
Intr-o alta clasificare statiile se impart in :
-

statii de transformare sunt statii care primesc si distribuie energia electrica dupa ce

o transforma de la o tensiune la alta ;

statii de conexiuni reprezinta noduri ale sistemului electroenergetic, realizand

legatura dintre mai multe linii de interconexiune.


Statiile de transformare se impart in :
-

statii de transformare ridicatoare de tensiune sunt amplasate in imediata apropiere

a centralelor electrice si au rolul de a ridica tensiunea in scopul transportului economic al


energiei electrice prin intermediul liniilor de inalta tensiune ;
-

statii de transformare coboratoare de tensiune au rolul de a cobori tensiunea pana

la valoarea necesara pentru distribuirea ei prin retelele de medie si joasa tensiune.


In functie de schemele de conexiuni statiile electrice se impart in doua categorii :
-

statii fara bare colectoare ;

statii cu bare colectoare : cu 1, 2 sau 3 bare colectoare.

Dupa locul de amplasare in cadrul sistemului electroenergetic, statiile se impart in :


-

statii de centrala sunt amplasate langa centralele electrice ;

statii de sistem sunt amplasate in diferite puncte ale sistemului.

1.2. Structura statiilor electrice (solutii constructive)


Statiile electrice pot avea urmatoarele tipuri de solutii constructive :
-

statii electrice de tip exterior ;

statii electrice de tip interior ;

statii electrice izolate cu gaze de rigiditate dielectrica ridicata.

Tab. 1. Distante de izolare la diferite tensiuni


Tensiunea
nominala
[kV]
6
10
20
110
220
400

Distanta intre faze


[mm]
exterior
interior
220
100
220
130
330
200
1000
2000
3400

Distanta intre faza si pamant [mm]


exterior
200
200
200

interior
90
120
180
900
1800
3100

In cazul conductoarelor flexibile distantele se suplimenteaza cu sagetile maxime ale


conductoarelor.
1.3. Statii electrice de tip exterior
Statiile electrice de tip exterior se construiesc in special pentru tensiuni ridicate (110, 220,
400, 750 kV).
Aceste statii prezinta urmatoarele avantaje :
-

volum redus de constructii deci investitii mai reduse ;

permit adoptarea unor distante de izolatie mai mari si astfel se mareste siguranta lor

in functionare ;
-

permit inlocuirea usoara a echipamentelor ;

extinderea ulterioara.

Aceste statii prezinta urmatoarele dezavantaje :


-

sunt supuse actiunilor agentilor atmosferici (variatii mari de tempertaura, praf,

zapada, chiciura) ceea ce impune o executie mai costisitoare;


-

deservire incomoda iarna pentru personalul operativ din statie ;

poluare estetica pentru peisajul natural.


Structura unei statii electrice de IT, FIT, UIT :

celule de sosire linie - LEA de IT, FIT, UIT (110, 220, 400, 750 kV) ;

celule de plecare linie - LEA de IT, FIT, UIT (110, 220, 400, 750 kV) ;

celule de transformator sau autotransformator - A, AT (750/400/220/110 kV) ;

celule de cupla (transversala, longitudinala, combinata) CT, CL, CC

(110, 220, 400, 750 kV) ;


-

celule de masura bare MB (110, 220, 400, 750 kV) ;

celule bobina de compensare, reactanta BC, BR (110, 220, 400, 750 kV) ;

Echiparea celulelor se realizeaza cu urmatoarele aparataje :


-

intreruptoare tip IO, IUP, IUM (110, 220, 400, 750 kV) ;

separatoare tip SME, SMEP (110, 220, 400, 750 kV) ;

unitate de transformare A, AT (750/400/220/110 kV) ;

transformatoare de curent tip CESU ;

transformatoare de tensiune tip TECU ;


7

descarcatori ;

bare flexibile cu conductoare suspendate de OL-AL ;

bare rigide din teava ;

izolatori.

1. 4. Statii electrice de tip interior


Statiile electrice de tip interior se construiesc in special pentru medie tensiune (20 kV) si
mod exceptional pentru tensiunile 110 sau 220 kV.
Aceste statii prezinta urmatoarele avantaje :
-

ocupa suprafata de teren mult mai redusa ;

instalatiile nu sunt supuse actiunilor agentilor atmosferici ;

deservire comoda pentru personalul operativ din statie indiferent de anotimp.

Aceste statii prezinta urmatoarele dezavantaje:


-

distante mai mici de izolatie in comparatie cu statiile exterioare ;

inlocuire grea a echipamentelor.

Statiile electrice de tip interior sunt plasate de regula in interiorul unei cladiri.
Cladirea este divizata in celule, iar in fiecare celula se instaleaza aparatajul corespunzator.
Cladirile statiilor electrice de tip interior pot adaposti si transformatoare.

Fig.1. Exemplu de plecare individuala in cablu la statia de tip interior


1 compartimentul reactoarelor ;
8

2 antecamera ;
3 coridor de manevra ;
4 canal pentru circuite secundare ;
5 cutia terminala a cablului ;
6 cablu ;
7 tub ceramic ;
8 separator de linie ;
9

reactoare.

1.5. Statii electrice realizate din celule prefabricate


Aceste statii se construiesc in special pentru medie tensiune (20, 6 kV)
Statiile electrice realizate din celule prefabricate se prezinta sub forma unor dulapuri
metalice inchise carora este montat echipamentul corespunzator unei celule. Aceste dulapuri celula se asambleaza conform schemei de conexiuni pentru a constitui o statie electrica.
Celulele de interior se construiesc in urmatoarele tipuri :
-

celule de linie CIL ;

celule de transformator CIT ;

celule de cupla CIC ;

celule de descarcatori CID ;

celule de servicii interne CISI ;

celule de masura CIM ;

celule de motor CM (pentru motoarele de 6 kV).

La aceste celule racordul se poate face aerian (CILA), sau in cablu (CILC).
O celula de linie cu racord aerian si cu sistem simplu de bare se va numi CILAS, iar una
cu sistem dublu de bare se va numi CILAD.
Tensiunile nominale ale acestor celule de interior sunt : 7,2 ; 12 ; 24 kV.
Curentii nominali sunt : 630 ; 1250 ; 2500 ; 4000 A.
Puterea de rupere la scurtcircuit este de 500 MVA.
Aceste celule sunt echipate cu separatoare, intreruptoare, descarcatori, transformatoare de
masura (curent si tensiune).
1.6. Statii electrice izolate cu gaze de rigiditate dielectrica ridicata
9

In marile aglomerari urbane si zonele industrializate foarte puternic unde se dezvolta


concentrari de consumatori de energie electrica foarte puternici se impune necesitatea patrunderii
cu tensiuni foarte inalte.
In acest scop de doreste gasirea unor solutii constructive pentru statiile electrice care sa
indeplineasca urmatoarele cerinte :
-

ocuparea unor spatii cat mai mici ;

insensibilitatea la poluare ;

reducerea la minim a riscului de incendiu ;

suprimarea perturbatiilor radiofonice ;

grad inalt de prefabricare.

In decursul timpului s-au exprimat diferite solutii de inlocuirea izolatiei cu aer atmosferic
cu alti izolanti. S-a incercat urmatoarele :
-

aerul comprimat (necesita presiuni foarte ridicate fapt care duce la costuri ridicate cu

incapsularea) ;
-

uleiul electroizolant (are o serie de dezavantaje : inflamabil, in contact cu arcul

electric produce explozii, degradarea in timp, necesita blindaje cu rezistenta mecanica ridicata) ;
-

hexafluorura de sulf SF6 (permite realizarea unor instalatii electrice care sa

indeplineasca toate cerintele de mai sus si tocmai de aceea a castigat competitia)


Hexafluorura de sulf SF6 proprietati fizice :
-

este un gaz incolor si inodor ;

se amesteca foarte incet cu aerul ;

este lipsit de toxicitate ;

este stabil chimic si neinflamabil ;

poate fi turnat in recipiente ca un lichid (greutatea specifica este de cinci ori mai mare

decat a aerului 6,1 g/l) ;


-

condenseaza la temperatura de +20 C ;

coeficientul de transmitere a caldurii prin convectie este de 2,5 ori mai mare decat a

aerului, respectiv 15 W/m2C , ceea ce creaza conditii favorabile de evacuare a caldurii produse
prin efect Joule in conductoare ;

10

viteza de propagare a sunetului in SF6 este circa 2,5 ori mai mica decat a aerului,

respectiv 130 m/s, ceea ce asigura o functionare silentioasa a dispozitivelor de actionare si de


stingere a arcului electric ;
-

mare rigiditate dielectrica, data de relatia : E /p = 89 (kV / cm x bar).

Principii de realizare a instalatiilor electrice capsulate cu SF6 ICSF


Mentinerea SF6 in jurul partilor aflate sub tensiune se realizeaza prin capsularea
instalatiilor.
Invelisul metalic folosit pentru capsulare este concomitent si ecran electric care
nu permite aparitia de campuri electrice in spatiul exterior al invelisului. Invelisul metalic se
pune la pamant.
Un principiu care sta la baza constructiei instalatiilor capsulate cu SF6 este
compartimentarea. O celula capsulata se imparte in mai multe compartimente :
-

compartimentul intreruptorului ;

compartimentul separatorului ;

compartimentul barelor colectoare ;

compartmentul transformatorului de tensiune ;

compartimentul transformatorului de curent, etc.

Compartimentele se separa intre ele etans. Compartimentele individuale sunt de obicei


tipizate si interschimbabile, astfel ele se pot asambla in diferite moduri pentru a se putea adapta
la schema electrica impusa si la spatiul disponibil din cladire.
Avantajele compartimentarii instalatiilor capsulate :
-

un eventual defect in instalatie este limitat de obicei la un singur compartiment ;

eventualele scapari de gaz sau interventii la mediul izolant gazos sunt limitate la un

singur compartiment, prin care se reduce cantitatea de gaz care se manipuleaza la o asemenea
interventie ;
-

este posibila demontarea unor elemente cu mentinerea restului instalatiei aflate sub

tensiune.
.

11

Fig.2. Compartimentarea instalatiilor aferente unui circuit de plecare in cablu, racordat la


un sistem dublu de bare colectoare
1 compartimentul barelor colectoare ;
2 compartimentul separatoarelor de bare ;
3 piesa de etansare (con izolant) ;
4 compartimentul legaturii comune dintre separatoarele de bare si separatorul de punere
la pamant ;
5 compartimentul intreruptorului ;
6 compartimentul racordului la cablu si al separatorului de punere la pamant ;
7 compartimentul transformatorului de tensiune.
1.7. Particularizari in realizarea componentelor instalatiilor capsulate cu SF6 ICSF
1. Barele colectoare
Sunt construite din anvelope cilindrice continand conuri izolante care sustin barele
conductoare plasate central. Anvelopele contin flanse care permit racordarea modulelor de
echipament sau a altor module de bare. Se pot construi in capsulare monofazata sau trifazata.
Capsularea trifazata are urmatoarele avantaje:
12

reducerea investitiei prin reducerea costului carcasei;

reducerea spatiului ocupat cu circa 40 %;

posibilitati de racord multiple prin diversificarea carcaselor in teava (dreapta, in T sau

unghiulara).
Separatorul
Executia blindata a separatorelor impiedica realizarea clasica a separarii vizibile, de aceea
pentru obtinerea conditiilor de securitate in timpul exploatarii se impune punerea la pamant prin
separatoare de punere la pamant a circuitului din aval fata de orice separator deconectat, atunci
cand se lucreaza la portiunea respectiva de instalatie.

Fig. 3. Sepataor cu SF6 - constructie

1 cremaliera;
2 manostat;
3 membrana de securitate;
4 contact mobil ;
5 con izolant ;
6 bara colectoare ;
13

7 tulipa de conectare ;
8 orificiu filetat pentru punere la pamant ;
9 flansa de vizitare ;
10 contacte cu resort ;
11- roata dintata izolanta.
3. Intreruptorul
Se poate realiza fie in tehnica cu doua presiuni, fie cu o singura presiune (2-4 bar).
Aparatul cu o singura presiune foloseste tehnica autosuflajului.
4. Transformatorul de curent
Se realizeaza in constructie modulara.

Fig. 4. Modulul transformatorului de curent izolat cu SF6


1 circuite magnetice inelare cu infasurarea secundara ;
2 anvelopa metalica;
3 ecran metalic;
4 calea principala de curent al transformatorului;
5 con izolant ;
6 cablu de racordare a anfasurarii secundare ;
7 cutie terminala de protectie.
5. Transformatorul de tensiune
Cel mai utilizat este cel de tipul capacitiv.
14

Fig. 5. Transformator capacitiv


1 anvelopa metalica ;
2 condensator ;
3 transformator de tensiune intermediar.
6. Treceri izolante
Reprezinta limitele statiei capsulate respectiv conexiunile acesteia cu alte instalatii

Fig. 6. Tipuri de treceri izolante

15

a) trecere cu SF6 ulei pentru transformatoare de putere ;


b) trecere cu SF6 cabluri ;
c) trecere cu SF6 linie aeriana.
Modulele echipamentelor in executie capsulata se monteaza in functie de schema
electrica a circuitelor primare.
Barele colectoare pot fi amplasate in partea superioara a instalatiilor sau in partea
inferioara a instalatiilor.
Capsularea monofazata a barelor colectoare elimina total posibilitatea aparitiei
scurtcircuitelor intre faze, limiteaza fortele electrodinamice intre bare si creeaza posibilitatea
realizarii unor instalatii electrice cu fazele dispuse complet separat.

Fig. 7. Instalatie ICSF cu intreruptor vertical


1 modul bare colectoare ;
2 modul separator ;
3 modul intreruptor;
4 modul separator de legare la pamant;
5 modul transformator de tensiune ;
6 modul plecare in cablu ;
7 schelet metalic de sustinere

16

2. STRUCTURA INSTALATIILOR ELECTRICE ALE UNEI STATII


ELECTRICE
Instalatiile electrice ale unei statii electrice au urmatoarea structura
Circuite primare;
-

Circuite secundare;

Servicii interne;

Instalatii auxiliare;

Anexe.

2.1. Circuitele primare


Circuitele primare ale statiilor electrice sunt cele parcurse de energia electrica care circula
dinspre centralele electrice spre consumatori. In aceasta categorie a circuitelor primare sunt
incluse si circuite care nu sunt parcurse de fluxul principal de energie dar care sunt racodate in
derivatie la diverse circuite primare pe care le deservesc, cum sunt circuitele transformatoarelor
de tensiune sau a descarcatoarelor cu rezistenta variabila (DRV).
Circuitele primare functioneaza obisnuit la tensiuni relative ridicate si sunt parcurse de
curenti mari in regim normal de functionare (cu exceptia circuitelor in derivatie) si in special in
regim de scurtcircuit.
Alegerea (verificarea) aparatelor electrice din circuitele primare ale statiilor electrice, se
face comparandu-se caracteristicile partii din instalatie unde urmeaza sa fie montate (sau sunt
montate) cu caracteristicile din catalog (ca si pentru instalatiile electrice ale centralelor electrice).
Alegerea (verificarea) aparatelor electrice, conform normativelor, se face pe baza unor
criterii generale care se aplica tuturor tipurilor de aparate si pe baza unor criterii specifice
fiecarui tip de aparat in parte.
Criteriile generale pot fi impartite in doua mari grupe:
a.

Conditiile de mediu

b. Conditiile electrice
Conditiile de mediu se refera la altitudine, conditii climatice, nivel de poluare etc., iar
cele electrice se refera la frecventa, tensiune si curent.
Circuitele primare cuprind totalitatea aparatajului de comutatie necesar pentru:
-

Modificarea situatiei circuitelor (intreruptoare, separatoare);

17

Modificarea parametrilor energiei electrice (transformatoare de putere,

autotransformatoare, convertizoare de frecventa, redresoare, compensatoare sincrone);


-

Masurare (transformatoare de masura pentru curent si tensiune);

Protectia contra supratensiunilor (descarcatoare);

Limitarea curentilor de scurtcircuit sau de punere la pamant (bobine de reactanta

sau bobine de stingere);


-

Cuplarea telefoniei de inalta frecventa (condensatoare de cuplaj, bobine de

zavorare);
-

Cabluri si conductoare neizolate de racordare a aparatajului sau pentru constructia

barelor, inclusiv elemente de sustinere a acestora.


2.2 Circuitele secundare
Circuitele secundare asigura efectuarea operatiilor de comanda, semnalizare, masurare,
protectie si automatizare, necesare exploatarii in bune conditii a circuitelor primare. Ele
deservesc circuitele electrice primare si se caracterizeaza prin faptul ca nu sunt parcurse de fluxul
principal de energie care circula spre consumatori si prin niveluri reduse ale tensiuni (de exemplu
Un=220 V, curent continuu) si foarte reduse ale curentilor (de exemplu In=5 A, in secundarul
transformatoarelor de curent).
Circuitele secundare se impart in :
-

circuite de comanda ;

circuite de control.

Circuitele de comanda servesc la actionarea voita (de la fata locului sau de la distanta) a
diverselor mecanisme apartinand aparatelor de conectare (intreruptoare, separatoare) si de reglaj.
2.3. Circuitele de control
Circuitele de control sunt cele care deservesc instalatiile de informare (semnalizare,
masura, inregistrari diverse), blocaj (pentru evitarea manevrelor gresite blocaje operative,
protejarii personalului de exploatare blocaje de siguranta, protejarii instalatiilor tehnologice
blocaje tehnologice), sincronizare, protectia prin relee si automatizare.
Principalele aparate ale circuitelor secundare dintr-o statie electrica sunt amplasate intr-o
camera (ce poate fi camera de comanda, camera de supraveghere sau cabina de relee), pe panouri
18

sau pe pupitre, ansamblul acestor panouri si pupitre formand tabloul de comanda. Legatura
aparatelor circuitelor secundare cu aparatele din circuitele primare pe care le deservesc, se
realizeaza cu ajutorul unui foarte mare numar de cabluri speciale de circuite secundare (fiecare
cablu are mai multe conductoare izolate corespunzatoare nivelului de tensiune redus),
conductoare care datorita curentilor relativ mici, au sectiune ce obisnuit nu depaseste 2,5 mm
Cablurile de circuite secundare sunt pozate in canale speciale de cabluri.
2.4. Serviciile proprii
Serviciile proprii ale statiilor electrice (consumatorii proprii tehnologici) se impart in :
-

servicii de curent alternativ ;

servicii de curent continuu.

Serviciile proprii de curent alternativ sunt formate din instalatile de racire ale
transformatoarelor (autotransformatoarelor), instalatiile de reglaj ale transformatoarelor
(autotransformatoarelor), instalatiile de incarcare ale bateriei de acumulatoare, instalatie de
ventilatie a incaperii bateriei de acumulatoare, dispozitivele de actionare ale intrerupatoarelor si
separatoarelor, instalatia de aer comprimat, instalatia de stingere a incendiilor, instalatia de
telecomunicatii, instalatia de iluminat, etc.
Serviciile proprii de curent continuu sunt formate din iluminatul de siguranta, unele
dispozitive de actionare a aparatelor, consumatorii ce nu admit intreruperi in functionare, etc.
3. COMPONENTA STATIILOR ELECTRICE
Statiile electrice au urmatoarea componenta :
-

bare colectoare, bare de legatura si suportii lor ;

amplasarea transformatoarelor si autotransformatoarelor de putere ;

amplasarea intreruptoarelor de inalta tensiune ;

amplasarea separatoarelor de inalta tensiune ;

amplasarea reactoarelor de inalta tensiune;

amplasarea transformatoarelor de masura (transformatoarele de curent si

tensiune) ;
-

amplasarea conductoarelor circuitelor secundare ;


19

drumuri si imprejmuiri.

3.1. Bare colectoare, bare de legatura si suportii lor


In statiile electrice barele colectoare precum si barele de legatura mai lungi se realizeaza
sub forma unor funii suspendate de lanturi de izolatoare de intindere si mai rara de lanturi de
izolatoare de sustinere.
Funiile sunt executate din cupru, aluminiu sau otel-aluminiu.
La tensiuni foarte inalte (220, 400 kV) curentii sunt relativi mici si astfel rezulta o
sectiune necesara reltiv mica pentru barele colectoare.
Pentru evitarea efectului Corona diametrul exterior al barelor trebuie sa fie relativ mare.
Astfel devine avantajosa utilizarea conductelor flexibile din cupru de forma tubulara.
La realizarea unor legaturi mai scurte (de 1 sau 2 metri), se pot utiliza bare rigide de
forma tubulara sau dublu U. Pentru a evita solicitarea mecanica a acestor bare ca urmare a
dilatarilor si contractiilor termice, ele se executa cu o forma usoara de S.

Fig. 8. Solutie de montare a barelor colectoare in instalatiile exterioare (folosirea barelor


de tip funie sustinute de lanturi de izolatoare

20

Fig. 9. Solutie de montare a barelor colectoare in instalatiile exterioare (folosirea barelor


rigide sustinute pe izolatoare suport)
Suportii barelor colectoare si a barelor de legatura flexibile se executa din lemn (utilizare
mai veche), otel (utilizare noua recomandata), sau beton armat.
Suportii din lemn sunt cei mai ieftini dar au o durata de viata redusa, cel mult 10
20 ani dar in majoritatea cazurilor au fost scosi din serviciu.
Suportii din otel au o durata de serviciu mare, sunt usori, prezinta rezistenta
mecanica ridicata, ofera conditii comode de fixare a echipamentului, se transporta usor la locul
de montare, insa au pretul cam ridicat.
Suportii din beton armat au o durata de serviciu ridicata, sunt ieftini si necesita o
intretinere redusa, dar prezinta dezavantajul unei greutati mari, de aceea se executa goi in interior
si se intaresc cu armuri de metal. Dezavantajul acestor suporti este acela ca in timp sub actiunea
factorilor meteorologici prezinta fisuri care pot fi foarte periculoase. Aceste fisuri pot fi reparate
sub actiunea operatiei de hidrofobizare, care este foarte scumpa.
3.2 Amplasarea transformatoarelor si autotransformatoarelor de putere
Transformatoarele si autotransformatoarele de putere se instaleaza pe fundatii de
beton armat care se ridica cu cel putin 10 cm. Deasupra nivelului solului din statiile electrice.
In scopul impiedicarii scurgerii uleiului la defectarea cuvei transformatorului sau
autotransformatorului, sub acestea se executa bazine colectoare umplute cu pietris, cu adancime
21

de minim 25 cm. Aceste bazine nu se captusesc artificial pentru a permite infiltrarea in sol a apei
si a uleiului scurs din transformator sau autotransformator in caz de avarie.
3.3. Amplasarea intreruptoarelor de inalta tensiune
Intreruptoarele se fixeaza pe postamente realizate din acelasi material ca si la suportii
barelor colectoare si a barelor de legatura flexibile. Inaltimea postamentelor depinde de tipul
instalatiilor. Cele mai raspandite sunt instalatiile joase la care inaltimea echipamentului se alege
astfel incat pe de o parte sa se asigure conditii comode de lucru la executarea legaturilor.
3.4. Amplasarea separatoarelor de inalta tensiune
Separatoarele de inalta tensiune se fixeaza pe postamente realizate din acelasi
material ca si la suportii barelor colectoare si a barelor de legatura flexibile. Inaltimea
postamentelor depinde de tipul instalatiilor.
Separatoarele de inalta tensiune prezinta izolatoare lungi si grele, de aceea se recomanda
montarea separatoarelor in asa fel incat axele longitudinale ale izolatoarelor sa ajunga in plan
vertical si cutitele in plan orizontal.
Separatoarele de tip exterior sunt construite in asa fel incat sa devina posibila
deschiderea lor si in cazul unor depuneri mai intense de chiciura pe timp de iarna .
Insa daca apare o depunere mai intensa de chiciura cand separatorul este dechis,
inchiderea lui devine imposibila numai dupa topirea chiciurii de pe elemenetele de contact, ceea
ce se poate realiza prin incalzirea de la distantaacu radiatii infrarosii.
Separatoarele pot fi prevazute fie cu actionare manuala la fata locului fie cu
actionare comandata de la distanta din sala de comanda a statiei.
3.5. Amplasarea reactoarelor de inalta tensiune
Reactoarele de inalta tensiune se fixeaza pe postamente realizate din acelasi
material ca si la suportii barelor colectoare si a barelor de legatura flexibile. Inaltimea
postamentelor depinde de tipul instalatiilor.
Reactoarele utilizate la inalta tensiune sunt de tipul in ulei, deoarece reactoarele uscate nu
prezinta suficienta siguranta din punct de vedere al izolatiei, pe de alata parte cuva prezinta o
protectie pentru reactor impotriva impuritatii si a agentilor atmosferici.
22

3.6. Amplasarea transformatoarelor de masura (transformatoarele de curent si


tensiune)
Transformatoarele de masura se fixeaza pe postamente realizate din acelasi
material ca si la suportii barelor colectoare si a barelor de legatura flexibile. Inaltimea
postamentelor depinde de tipul instalatiilor.
Cele mai raspandite sunt instalatiile joase la care inaltimea echipamentului se alege astfel
incat pe de o parte sa se asigure conditii comode de lucru la executarea legaturilor dintre
elemenetele instalatiilor, pe de alta parte personalul sa poata circula in siguranta sub aceste
legaturi aflate sub tensiune.
3.7. Amplasarea conductoarelor circuitelor secundare
Cablurile circuitelor de comanda, de masura si semnalizare leaga instalatiile de distributie
exterioare de sala de comanda a statiei.
Cablurile se aseaza fie in canale fie direct pe pamant. Se utilizeaza utilizarea canalelor
acoperite cu placi demontabile, deoarece astfel supravegherea sau eventual schimbarea cablurilor
devine mult mai usoara.
Canalele de cablu trebuie sa fie protejate impotriva patrunderii apei, respectiv sa permita
evacuarea apei care totusi des formeaza in ele. Canalele de cablu trebuie bine aerisite.
4. SCHEME DE CONEXIUNI ALE STATIILOR ELECTRICE
4.1. Clasificari ale schemelor de conexiuni
Schema electrica de conexiuni a statiilor electrice este reprezentarea prin semne
conventionale ale elemenetelor componente ale acestora precum si legaturile dintre aceste
elemenete.
In functie de tipul elemenelor componente, avem :
scheme electrice ale circuitelor principale care contin acele elemente din statii electrice
care asigura transmiterea energiei electrice prin statii, de regula de la generatoare la
consumatori ;

23

scheme electrice ale circuitelor secundare care contin toate elemenetele

instalatiilor electrice care nu sunt parcurse de energia electrica transmisa de la generatoare la


consumatori.
Dupa modul de reprezentare avem :
-

scheme electrice reduse (principale) in acest tip de scheme apar numai partiile

centrale ale instalatiilor, fara aparate de masura si alte accesorii, sunt prezentate doar
generatoarele, transformatoarele si liniile ;
-

scheme

electrice

monofilare

reprezinta

elemenetele

si

legaturile

corespunzatoare unei singure faze, au un avantaj ca sunt simple si foarte intuitive, conductorul
neutru se reprezinta printr-o linie punctata, pe schema monofilara se reprezinta aparatele
esentiale intreruptoarele, separatoarele, reductoarele ;
-

scheme

electrice

multifilare

reprezinta

elemenetele

si

legaturile

corespunzatoare celor trei faze si a conductorului neutru, ele servesc la scoaterea in evidenta a
unor nesimetrii in raport cu cele trei faze, ele se utilizeaza mai ales la schemele de curent
continuu unde trebuie pusa in evidenta polaritatea firelor ;
-

scheme electrice de montaj aceste scheme cuprind elemenele instalatiei in

concordanta cu amplasarea lor reala ;


-

scheme de serviciu care prezinta o reprezentare completa a tuturor aparatelor,

instrumentelor, firelor de legatura, circuitelor de comanda, semnalizare, protectie prin relee,


cuprinzand in plus si marcile de borne ale aparatelor, marcile firelor unitare si marcile cablurilor.

Fig.10 Schema electrica redusa (principala)


24

4. 2 Conditii impuse la alegerea schemelor de conexiuni


Instalatiile electrice trebuie sa aiba scheme de conexiuni simple si clare care sa
permita manevre rapide si sigure, realizarerea instalatiilor de masura, protectie si automatizare,
precum si separarea de lucru atat a intregii instalatii cat si a unei parti (pentru executarea
lucrarilor fara intreruperea intregii instalatii).
La alegerea schemelor de conexiuni trebuie respectate si anumite conditii de
presiune si poluare impuse de caracteristicile echipamentului si de normative.
Tabelul Conditii climatice in Romania pentru alegerea echipamentului
Denumirea
Temperatura maxima a aerului (valoare momentana) 0C
Temperatura minima a aerului (valoare momentana) 0C
Umiditatea relativa maxima a aerului (indif. de temp.) %

Valori
Instalatii
interioare
+40
-5
70

Instalatii
exterioare
+40
-30
100

Calitatiile de exploatare a unui sistem electric sunt influentate in mare masura de schema
de conexiuni ale statiilor si retelelor electrice.
Schemele de conexiuni trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii :
-

siguranta in functionare a instalatiilor ;

elasticitate in functionare ;

usurinta exploatarii ;

economicitatea solutiei;

securitatea personalului de exploatare.

Siguranta in functionare a instalatiilor asigura continuitatea in alimentarea cu energie


electrica a consumatorilor, o cerinta foarte importanta impusa sistemului electroenergetic.
Siguranta in functionare se poate imbunatati prin aplicarea unor masuri tehnice la alegerea
schemelor de conexiuni. Astfel la elaborarea unei scheme din faza de proiectare se are in vedere
divizarea instalatiei in mai multe sectoare, la avarierea unui sector de instalatie celelalte sectoare
de instalatie sa ramana in functiune si sa asigure alimentarea tuturor consumatorilor.
Elasticitatea in functionare se refera la posibilitatea realizarii cu aceea schema a
unui numar cat mai mare de regimuri de functionare, iar trecerea de la un regim la altul sa se faca
cu un numar cat mai redus de manevre simple. Elasticitatea in functionare a schemei pretinde ca
repararea unui element din statie sa nu perturbeze functionarea celorlalte elemente din statie. Cel
25

mai important factor in elasticitatea in functionare il reprezinta alimentarea consumatorilor in


diferite conditii de avarie.
Usurinta exploatarii schema propusa de proiectanti sa fie cat se poate de simpla
deoarece in multe cazuri pot sa apara erori de manevra din vina personalului de deservire,
usurinta in exploatare cere ca manevrele sa se execute printr-un numar cat mai mic de manevre.
Economicitatea solutiei de obicei considerentele economice determina alegerea
schemei de conexiuni. Aceste considerente impun ca schema aleasa sa duca la cheltuieli anuale
minime, bineinteles cu respectarea sigurantei in functionare, elasticitatii si usurintei de
exploatare. Cheltuielile anuale se compun din : cheltuieli de exploatare si cheltuieli de investitii.
Securitatea personalului de exploatare pentru securitatea personalului de
exploatare se prevad inca de la faza de proiectare dispozitive constructive incat sa impiedice
patrunderea accidentala a personalului de exploatre in zone care prezinta riscuri, sa protejeze
termic, mecanic culoarele de acces in instalatie.

26

NORME DE PROTECIE A MUNCII I PSI

Activitatea de tehnic a securitaii muncii este reglementat la nivel de ar prin norme


de protecie a muncii. Acestea cuprind cadrul general de tehnica a securitaii muncii i normele
de igiena a muncii, obligatorii pentru toate ministerele de stat i organizaii obteti.
Sub indrumarea ministerului muncii, fiecare departament, minister sau sector de
activitate, elaboreaza norme departamentare de protecie a muncii, obligatori pentru toate
organizaiile aflate n subordine.
Personalul care lucreaz n instalaii electrice sub tensiune, va respecta
urmtoareleprincipale msuri:
1. Folosete mijloace individuale de protective mpotriva electrocutarii i aciunii arcului
electric;
Acesteasunt:

mijloace de protectie izolante care au drept scop protejarea omulu iimpotriva


electrocutrii prin atingere direct (clesti i prajini electroizolante, manui, cizme, galoi,

covoare i platform electroizolante);


indicatoare mobile de tensiune pentru identificarea prezenei sau lipsei tensiunii n zona

de lucru;
panouri, paravane iimprejmuiri pentru delimitarea i protejarea zonei de lucru;
placi avertizoare de avertizare a pericolului prezenei tensiunii, de interzicere a unor
aciuni sau de informare asupra unor particulariti la punctele de lucru;
La locurile de munc, pentru diferitele lucrri n instalatiile electrice, se vor afia

instruciuni de protecie a muncii, de acordare a primului ajutor i revenire i stingerea


incendiilor.
Executarea, exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor electrice se vor face numai
de electricieni calificati. Electricienii care trebuie sa execute lucrri sub tensiune, vor fi autorizati
de conducerea inteprinderii, respectnd urmatoarele cerinte:

s fie sntoi din punct de vedere psihic;


s nu sufere de boli sau s aib infirmiti care le-ar putea stnjeni n activitatea lor;
s posede cunotinele profesionale i de protecie a muncii, corespunzator funciei pe

care o dein;
s cunoasc procedeele de scoatere sub tensiune a persoanelor electrocutate i s le poat

27

acorda primul ajutor;


Pentru c aelectricienii s poat executa lucrri n buna sigurant, personalul este supus

urmatoarelor tipuri de instructaje:


Instructajul introductiv general, care se efectueaz la angajare, dureaza intre 8 ore i 2
zile n funcie de specificul inteprinderii; instructajul iverificarea cunostinelor se

consemneaz n fia individual de protecie a muncii;


instructajul la locul de munc; durata nu depaete 8 ore; coninutul, instructajul i

verificarea cunostintelor se consemneaz n fia individual de protecia muncii;


instructajul periodic se executa n urmatoarele cazuri:
lucrtorul a suferit un accident de munc soldat cu incapacitate de munc;
lucrtorul a lipsit mai mult de 40 de zile;
s-a modificat procesul tehnologic, utilaje i tehnici noi;
cand s-au modificat normele de partamentare a muncii

Norme de prevenire i stingerea incendiilor


In medii normale i n special n mediul exploziv se iau masuri care s previn
declansarea unui incendiu sau a uneiexplozii. Pentru aceasta, n functie de mediu, s-au stabilit o
serie de masuri specifice care trebuiesc respectate dupa cum urmeaza:
Se interzice folosirea n stare defect a instalaiilor electrice si a receptoarelor de energie
electrica de orice fel, precum i a celor uzate sau improvizate;

se interzice ncalcarea reelelor electrice peste sarcina admis;


se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
se interzicefolosirea instalaiilor electrice neprotejate n raport cu mediul (etansare la praf

i umezeal);
se interzice executarea lucrrilor de intreinere sau reparaie a instalaiilor electrice de

ctre personal necalificat i neautorizat;


se interzice folosirea la corpurile de iluminat i a filtrelor de lumin, improvizaiilor din

carton, hrtie sau alte material inflamabile;


se interzice ntrebuinarea radiatoarelor i a reourilor electrice nalte locuri dect cele
stabilite sau n condiii ce prezinta pericol de incendiu.
BIBLIOGRAFIE

- Exploatarea staiilor de transformare - dr.ing.Ioan Lupu - Ed. CYDSER Piatra Neam ; 1999.
- Centrale, staii i reele electrice - prof.dr.ing. Eugen Potolea - Ed. Didactic i Pedagogic;
28

Bucureti.
- ndrumtor pentru instruirea dispecerilor din cadrul SEN; vol.2,. Partea electric a Sistemelor
Energetice. C.Bunescu, I.Urluescu, P.Iftime. Bucureti 1989.
- Cartea Electricianului din staii electrice i posturi de transformare - I.Conecini, S. Ranu, I.
-Tomescu, A.A. Ionescu - Ed. Tehnic, Bucureti, 1986.
- Manualul instalaiilor electrice - Schneider Electric, 2002.
- Verificarea aparatajului primar din staii electrice i posturi de transformare - A.A.Ionescu.
Ed.Tehnic, Bucuretri, 1983.

ANEXE

29

30