Sunteți pe pagina 1din 35

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

3.1. NOTIUNI GENERALE Prin schema se ntelege un desen care arata modul n care diferite parti ale unei retele, instalatii, ale unui aparat sau ale unui ansamblu de aparate sunt functional conectate ntre ele. Clasificarea schemelor electrice se poate face dupa mai multe criterii, cum ar fi: numarul de conductoare reprezentat pe desen: scheme monofilare: indiferent de numarul de conductoare ale circuitului se reprezinta numai unul, celelalte fiind echipate identic; scheme multifilare: daca echiparea fazelor este diferita, se reprezinta toate conductoarele circuitului; scopul urmarit prin reprezentare: scheme explicative ( principiale sau detaliate ); scheme de conexiuni, destinate realizarii fizice si verificarii conexiunilor; scheme sinoptice, reprezentnd starea reala a aparatelor de comutatie la un moment dat; planuri de amplasare, care ofera indicatii precise despre amplasarea partilor unei instalatii. Din punct de vedere al functiei ndeplinite, circuitele electrice pot fi: circuite primare: sunt circuite prin care se realizeaza tranzitul de energie de la surse catre consumatori (de exemplu circuite de generator, transformator, linie electrica, cupla etc.);

54

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

circuite secundare: sunt circuite care contribuie n diferite feluri la buna functionare a circuitelor primare (circuite de masurare, protectie, comanda, control, semnalizare etc.). Legatura ntre circuitele primare si cele secundare se realizeaza prin intermediul transformatoarelor (senzorilor) de curent si de tensiune. O statie electrica reprezinta un nod n cadrul unei retele, nod la care sunt racordate mai multe elemente de retea: generatoare, linii electrice , transformatoare etc. Ansamblul de aparate electrice si legaturi conductoare prin care un element de retea este racordat la o statie electrica este numit frecvent circuit electric : circuit de linie, circuit de transformator etc. 3.2. FUNCTIILE APARATELOR ELECTRICE

Aparatele electrice utilizate n instalatii pentru echiparea circuitelor electrice ndeplinesc diferite functii, ca spre exemplu, de: protectie, respectiv de eliminare / limitare a scurtcircuitelor (de exemplu ntreruptoare, sigurante fuzibile, bobine limitatoare) sau a supratensiunilor (eclatoare, descarcatoare); supraveghere mpotriva depasirii unor valori admisibile ale tensiunii, curentului, temperaturii etc. (spre exemplu, transformatoare de masurare sau senzori de curent / tensiune); aceste aparate pot provoca o semnalizare (alarma) sau o ntrerupere de circuit (relee, declansatoare); comutatie: comanda voluntara (manuala sau automata) de nchidere, respectiv, deschidere a unui circuit n conditii normale de exploatare (de exemplu, ntreruptoare, separatoare de sarcina, contactoare); izolare (separare) a unei parti de instalatie, pentru a se putea lucra fara risc de electrocutare, n conditiile mentinerii restului instalatiei sub tensiune (de exemplu, separatoare obisnuite sau de sarcina, ntreruptoare debrosabile). n cazul unui scurtcircuit pe un circuit electric se impune deconectarea sa rapida, pentru a se reduce solicitarile echipamentelor si totodata, pentru a se asigura continuitatea n functionarea altor circuite racordate la acelasi sistem de bare colectoare. De asemenea, n exploatare este de dorit sa existe posibilitatea conectarii si deconectarii fiecarui circuit electric n parte, astfel nct aceste manevre sa nu conduca la ntreruperea altor circuite. Elementul de protectie, cu care trebuie prevazut orice circuit electric, are drept scop principal detectarea sensibila, rapida si sigura a avariei, precum si deconectarea selectiva a elementului avariat, n vederea evitarii extinderii avariei si revenirii ct mai rapide la regimul normal de functionare pentru restul sistemului. O unitate de protectie are deci urmatoarele functii principale: supravegherea permanenta a diversilor parametri pe circuit; interventia n situatii anormale; transmiterea (uneori) de informatii pentru exploatarea retelei.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

55

Informatia necesara pentru comanda de nchidere/deschidere a aparatajului de comutatie n regim autocomandat provine de la transformatoarele de masurare (curent si tensiune), conventionale sau neconventionale. Transformatoarele de masurare mai asigura si informatia directa privind valoarea curentului si tensiunii, cea necesara pentru contorizare-nregistrare si, eventual, cea necesara implementarii functiilor SCADA (Supervizory Control And Data Acquisition). De asemenea, transformatoarele de tensiune constituie si sursa de alimentare a dispozitivelor mecanice de actionare, prin asigurarea ncarcarii cu energie a unor acumulatoare (n perioadele de functionare normala), pentru alimentarea acelorasi dispozitive mecanice n absenta tensiunii.

Diversele functii ndeplinite de aparatele electrice pe un circuit pot fi realizate individual, utiliznd pentru fiecare dintre ele cte un aparat specializat (reunirea mai multor functii presupune folosirea mai multor aparate pe circuit) sau prin asocierea mai multor functii pe un aparat (aparate cu functiuni multiple). Tendinta actuala n domeniul statiilor electrice este de a se integra n constructia echipamentelor de baza (transformator de putere, ntreruptor) celelalte echipamente specifice. 3.3 ECHIPAREA CIRCUITELOR RACORDATE LA UN SISTEM DE BARE COLECTOARE

Partea unei statii care cuprinde ansamblul de echipamente, materiale, aparate electrice si dispozitive amplasate ntr-un singur loc, care au un scop functional determinat pentru un anumit circuit, constituie o celula electrica.
Un sistem de bare colectoare reprezinta un nod de conexiuni electrice, extins n spatiu pentru a se crea conditiile constructive necesare racordarii mai multor celule dintr-o statie electrica. Montajul aparatajului electric n celula se poate face fix sau debrosabil. Montajul fix prezinta avantajul unei realizari simple, fara aparate sau blocaje speciale, dar conduce la dimensiuni mai mari ale celulelor. Montajul debrosabil realizeaza, n primul rnd, o importanta reducere a volumului celulelor, deoarece este eliminat spatiul din interiorul acestora destinat montajului sau reviziilor. Se reduce, de asemenea, timpul de nlocuire a unor aparate defecte si cel necesar reviziilor, prin folosirea unui carucior/caseta de rezerva. Utilizarea sistemului debrosabil permite realizarea unei constructii fara separatoare, ceea ce conduce la reducerea greselilor de manevrare cu separatorul (n general, nsotite de arc electric liber) si contribuie sensibil la compactarea celulei. Este favorizata, de asemenea, utilizarea elementelor prefabricate. Constructiile debrosabile implica nsa blocaje speciale pentru interzicerea deplasarii caruciorului atunci cnd ntreruptorul si eventual separatoarele nu sunt n pozitie deschis. Sunt necesare, de asemenea, masuri speciale de protectie mpotriva atingerii elementelor ramase sub tensiune dupa scoaterea caruciorului.

56

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

n constructia statiilor moderne, tendinta generala este de a utiliza echipamente prefabricate. Echipamentele prefabricate prezinta avantaje cunoscute de multa vreme cum ar fi de exemplu: reducerea investitiilor n partea de constructie a statiilor, economie de timp si manopera la montaj, nlocuire rapida etc. Fiind un tot unitar realizat la scara industriala, care se livreaza complet pregatit si ncercat electric, celulele prefabricate beneficiaza de un control de calitate care le garanteaza siguranta si securitatea n functionare. n plus, cerintele mereu n crestere privind ameliorarea calitatii distributiei de energie electrica conduc spre descentralizarea automatizarilor si dezvoltarea dispozitivelor de teleconducere, a caror realizare industriala permite cresterea sensibila a fiabilitatii si scaderea costurilor. Progresele din domeniul aparatajului electric, precum si a echipamentelor de controlcomanda, au condus la o reducere sensibila a dimensiunilor celulelor prefabricate, la o diminuare a cheltuielilor de punere n functiune si de exploatare (s-a ajuns la solutii care nu necesita practic ntretinere), la cresterea duratei de viata a instalatiilor, precum si la o crestere a fiabilitatii sistemului pe ansamblu. n continuare sunt prezentate diferite module de echipare electrica pentru principalele tipuri de circuite utilizate n instalatiile electrice, avantajele sau dezavantajele fiecarei variante de echipare, precum si domeniile lor de utilizare. 3.3.1. LINII ELECTRICE

Liniile electrice reprezinta laturi n cadrul retelelor electrice, prin care se realizeaza evacuarea puterii produse n centrale electrice, transportul sau distributia energiei electrice. 3.3.1.1. Circuite de linie de joasa tensiune Astfel de circuite distribuie energia electrica de la tablourile generale ale posturilor de transformare spre locurile de consum (mici consumatori din domeniul public sau abonati la joasa tensiune). n figura 4.1 sunt prezentate cteva variante de echipare a unor circuite de linie cu tensiunea sub 1 kV. Variantele de echipare a, b, c se caracterizeaza prin faptul ca protectia circuitului n caz de scurtcircuit este realizata rapid si relativ ieftin utiliznd sigurante fuzibile). .Printre dezavantajele protectiei prin fir fuzibil se pot mentiona: sensibilitate mai redusa a acestui mod de protectie (n unele cazuri, valoarea curentilor de sarcina n regim normal de functionare este apropiata de cea a curentilor de scurtcircuit monofazat, protectia prin sigurante fuzibile fiind deci insensibila la acestia din urma); din cauza dispersiei relativ mari a caracteristicilor de topire a fuzibilelor, siguranta n functionare a sigurantei este mai redusa, comparativ cu alte aparate de protectie; din aceeasi cauza, sigurantele fuzibile nu sunt indicate pentru protectia n regim de suprasarcina, (mai ales la suprasarcini mici de circa 1,1 1,5 In);

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

57

exista riscul ca fuzibilul sigurantei sa se arda doar pe una dintre faze, ceea ce poate conduce, n cazul consumatorilor trifazati, la regimuri de functionare nesimetrice; cu ajutorul sigurantelor fuzibile nu pot fi facute manevre de comutatie manuala dect la sarcini foarte mici. Prin urmare, scheme de echipare a liniilor n varianta a se utilizeaza n cadrul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori monofazati, fara suprasarcini si fara comutatii frecvente.

Fig. 3.1. Variante de echipare a liniilor de joasa tensiune

Comutatia circuitului (manevre n regim normal de functionare) se mbunatateste n varianta b, prin introducerea unui ntreruptor cu prghie, cu ajutorul caruia se poate conecta/deconecta manual circuitul de linie la/de la barele colectoare ale tabloului de distributie. n varianta c, utilizarea separatorului de sarcina asigura comutatia circuitului (eventual, prin telecomanda), adaugnd n plus si functia de separare (izolare). Pentru asigurarea selectivitatii si sensibilitatii protectiei, variantele a, b, c se utilizeaza pentru echiparea liniilor radiale de joasa tensiune, de lungimi reduse. n varianta d, utilizarea ntreruptorului automat asigura: protectia la scurtcircuit (de regula, prin intermediul unui declansator electromagnetic, care n caz de scurtcircuit actioneaza mecanic direct asupra contactelor principale ale ntreruptorului); protectia la suprasarcina (de regula, prin intermediul declansatorului termic, care n caz de suprasarcina actioneaza mecanic direct asupra contactelor principale ale ntreruptorului); comutatia circuitului (conectare/deconectare n regim normal de functionare). ntreruptoarele automate sunt aparate complexe, care necesita periodic lucrari de ntretinere/reparatie. Pentru a se putea lucra la ntreruptorul liniei cu mentinerea continuitatii n alimentare a altor circuite racordate la acelasi sistem de bare colectoare, n schema se introduce separatorul fata de barele colectoare (Sb).

58

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

n cazul unei linii alimentate de la ambele capete (retele buclate) este necesara introducerea pe circuit a unui separator de linie (Sl), care permite efectuarea de lucrari la ntreruptor fara scoaterea circuitului de linie de sub tensiune. Exista variante n care ntreruptorul automat este debrosabil, caz n care se poate renunta al separatoarele fata de bare si fata de linie. 3.3.1.2. Circuite de linie de nalta tensiune Astfel de circuite realizeaza transportul/repartitia ntre nodurile (statiile) SEN, precum si distributia energiei electrice catre locurile de consum (distributie publica sau catre abonati). n toate variantele de echipare prezentate n figura 3.2 apare separatorul fata de barele colectoare (Sb), avnd ca functie principala izolarea echipamentelor electrice din aval (n cazul efectuarii unor lucrari de revizie/reparatie) fata de tensiunea barelor colectoare. Din motive de electrosecuritate, separatoarele sunt astfel construite nct, la un separator deschis, nivelul de izolatie dintre contactele unei faze este mai mare dect nivelul de izolatie ntre fiecare contact si pamnt. Separatorul este un aparat de comutatie care, spre deosebire de ntreruptor, nu este prevazut cu dispozitiv de stingere a arcului electric. Cu separatorul sunt permise doar manevre de comutatie sub curent neglijabil (0,5 A pentru separatoare cu tensiuni nominale de pna la 400 kV inclusiv). n general, pentru a se evita consecintele deosebit de grave ale arcului electric care ar aparea n cazul unor manevre gresite, separatoarele electrice se prevad cu diferite sisteme de blocaj. Variantele de echipare a, b se caracterizeaza prin faptul ca protectia circuitului n caz de scurtcircuit este realizata rapid si cu investitii relativ reduse utiliznd sigurante fuzibile. Lund n considerare avantajele/dezavantajele sigurantelor fuzibile prezentate n paragraful precedent, astfel de scheme se utilizeaza, n general, pentru distributie publica la medie tensiune. n varianta a, separatorul Sb permite doar comutatia liniei n gol. n varianta b, utilizarea separatorului de sarcina asigura comutatia circuitului (eventual, prin telecomanda), adaugndu-se n plus si functia de separare (izolare). Pentru delimitarea unei zone de lucru ntr-o instalatie electrica, normele de protectie a muncii (NPM) impun legarea instalatiei la pamnt si n scurtcircuit, pe toate partile de unde ar putea aparea tensiune. Desi delimitarea zonei de lucru presupune n prealabil scoaterea acesteia de sub tensiune si separarea (vizibila), exista pericolul reaparitiei tensiunii, de exemplu, ca urmare a unor manevre gresite, sarcini capacitive, curenti indusi, fenomene atmosferice. Scurtcircuitarea si legarea la pamnt a unei parti de instalatie se poate face cu legaturi: portabile: scurtcircuitoare mobile, construite pentru LEA sau pentru statii si posturi de transformare (clasice sau cu puncte fixe de aplicare);

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

59

fixe: cutite de legare la pamnt (CLP); legaturile fixe sunt de preferat daca: distantele de izolatie ale instalatiei sunt mari, instalarea scurtcircuitoarelor mobile fiind dificil de realizat (Un 220 kV); exista pericolul unor apropieri periculoase de parti aflate sub tensiune; exista pericolul unor curenti mari de scurtcircuit (peste 40 kA). Conform PE 101, se monteaza cutite de legare la pamnt: pe toate liniile electrice de nalta tensiune (figura 3.2); pe barele colectoare si de ocolire cu Un 110 kV; pentru legarea la pamnt a oricarei portiuni cuprinsa ntre aparate de conectare (ntreruptoare, separatoare) pentru Un 220 kV. Sub aspect constructiv, cutitele de legare la pamnt se pot realiza ca un aparat independent sau pot fi asociate altui aparat (de exemplu, unui separator care, n afara cutitelor sale principale, mai este prevazut cu unul sau doua cutite de legare la pamnt). n variantele de echipare c si d , protectia circuitului n caz de scurtcircuit sau suprasarcina este realizata mai scump, dar mai sigur, prin utilizarea unui ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare sau alti senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum si de actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (conectare sau deconectare n regim normal de functionare).

Sb
SFMT SFMT

Sb I I SL
c d

CLP

SS SL
a b

CLP CLP

Fig. 3.2. Variante de echipare a liniilor de nalta tensiune.

Separatorul de linie (SL) permite efectuarea de lucrari la ntreruptor fara scoaterea circuitului de linie de sub tensiune. Manevrarea aparatelor de comutatie si separare la un astfel de circuit trebuie sa tina seama de cele precizate mai sus n legatura cu separatorul : acesta nu trebuie manevrat n sarcina pentru ca se va distruge si va avaria toata instalatia. Ca urmare, manevrarea separatoarelor Sb si SL se va face numai cu ntreruptorul deschis.

60

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

n ceea ce priveste manevrarea cutitului de legare la pamnt (CLP) aceasta se va face numai cu cutitul separatorului principal ( pe care se afla montat CLP-ul) deschis si numai dupa verificarea lipsei tensiunii n zona pe care o va lega la pamnt CLP-ul. n varianta d cele doua CLP-uri aflate de-o parte si de alta a ntreruptorului au rolul de a lega la pamnt zona de lucru unde se afla ntreruptorul realizata prin deschiderea separatorului de bare Sb si a separatorului de linie SL. Este o situatie specifica statiilor cu tensiuni mari (220 400 kV). 3.3.2. GENERATOR SI BLOC GENERATOR-TRANSFORMATOR Din motive economice, tensiunea la bornele generatoarelor sincrone folosite n centrale electrice este o valoare din gama de medie tensiune care nu corespunde ntotdeauna cu una dintre valorile normate prin SR-CEI 38 (tabelul 1.1). n astfel de cazuri, racordarea generatoarelor la reteaua electrica se face prin intermediul unui transformator ridicator. Generatorul si transformatorul de racordare la retea constituie un bloc energetic, caracterizat prin aceea ca orice defectiune la unul dintre elemente scoate din functiune ntreg ansamblul.
Un UnG Un > UnG

TB

SnT SnG Un/UG

~
a

ADR

ADR

~
b

Fig. 3.3. Variante de echipare a circuitelor de generator si bloc generator-transformator

n tabelul 3.1 sunt prezentate cazurile cele mai uzuale ntlnite n centralele sistemului energetic national romnesc. Protectia circuitelor de generator sau bloc generator-transformator n caz de scurtcircuit sau suprasarcina se realizeaza cu ajutorul unui ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare sau alti senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum si de actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (decuplarea de la retea sau cuplarea n paralel cu sistemul energetic, dupa verificarea conditiilor de sincronizare).

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

61

Tabelul 3.1 Corelatia ntre tensiunea nominala a retelei, respectiv, tensiunea si puterea nominala a generatoarelor electrice

Unretea [kV] UnG [kV] PnG [MW]

6(*) 6,3 25

110 10,5 50...120

110 13,8 120

110-220 15,75 160...200

110-220 18 165

220-400 20...24 250

(*) - conform recomandarilor CEI, aceste valori nu trebuie utilizate pentru retele de distributie publica.

Pentru a se putea lucra la ntreruptor cu mentinerea continuitatii n alimentare a celorlalte circuite racordate la acelasi sistem de bare colectoare, n schema se introduce separatorul fata de bare (Sb). Pe ct posibil, n zona generator-transformator de bloc se evita montarea aparatajului de comutatie, mai ales din cauza solicitarilor termice si electrodinamice mari la care ar trebui sa reziste acest echipament n caz de defect la bornele generatorului. Legatura parcursa de curenti mari (de regim normal sau de defect) dintre generator si transformatorul de bloc este realizata din conductoare neizolate rigide n constructie capsulata, n vederea cresterii sigurantei n functionare a blocului (protejarea acestui circuit mpotriva diversilor agenti externi si deci reducerea riscului de scurtcircuit, eliminarea pericolului atingerilor accidentale etc.). n cazul grupurilor de putere mare, capsularea se realizeaza monofazat, pentru diminuarea eforturilor mecanice corespunzatoare curentilor mari n caz de scurtcircuit si pentru limitarea extinderii defectului monofazat la celelalte faze ale circuitului. Generatoarele sunt prevazute cu un automat de dezexcitare rapida (ADR), pentru a se ntrerupe ct mai rapid circuitul de excitatie a masinii sincrone n caz de scurtcircuit la bornele sau n interiorul acesteia. n absenta acestei automatizari, masina (desi decuplata de la retea si cu admisia de abur nchisa rapid), ar continua sa se nvrta n virtutea inertiei, alimentnd n continuare defectul pna la oprirea completa si agravndu-i deci consecintele termice si electrodinamice. 3.3.3. (AUTO)TRANSFORMATOR n statiile electrice de transformare se instaleaza transformatoare si autotransformatoare de putere care permit interconectarea mai multor retele de tensiuni diferite. 3.3.3.1. (Auto)transformator avnd toate nfasurarile de nalta tensiune n figura 3.4 sunt prezentate variante de echipare a unor circuite de (auto)transformator cu doua sau trei nfasurari, avnd toate nfasurarile cu tensiunea nominala peste 1 kV.

62

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

U1

U1

U3

U2
a

U2 b

Fig. 3.4. Variante de echipare a circuitelor de (auto)transformator a - transformatoare cu doua nfasurari si autotransformatoare cu tertiar nefolosit; b - transformatoare cu trei nfasurari, TID, autotransformatoare cu tertiar folosit.

Protectia circuitelor de (auto)transformator n caz de scurtcircuit sau suprasarcina se realizeaza cu ajutorul ntreruptoarelor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare de masurare sau alti senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum si de actionare. n plus, ntreruptoarele asigura comutatia circuitului (cuplarea/decuplarea n regim normal de functionare). Pentru a se putea lucra la ntreruptoare cu mentinerea continuitatii n alimentare a celorlalte circuite racordate la aceleasi sisteme de bare colectoare, n schema se introduc separatoarele fata de bare (Sb). n varianta b, separatorul fata de transformator (St) permite efectuarea de lucrari la un ntreruptor cu mentinerea tranzitului de energie pe celelalte nfasurari ale transformatorului. 3.3.3.2. Variante de echipare pentru posturi de transformare Posturile de transformare reprezinta statii cobortoare la joasa tensiune, echipate n general cu transformatoare cu doua nfasurari de mica putere (al caror curent secundar nu depaseste, de regula, 2500-4000A). n SEN sunt n functiune peste 65000 posturi de transformare, totaliznd o putere instalata de aproximativ 23000 MVA. Dupa destinatie, posturile de transformare se realizeaza n varianta retea si n varianta abonat, cu alimentare n cablu sau aeriana. Varianta retea cu alimentare n cablu se proiecteaza pentru alimentarea retelelor de distributie publica de joasa tensiune radiale si buclate care deservesc consumatori casnici si tertiari, fiind echipate, n general, cu un transformator de putere 250-630 kVA la tensiunea primara de 20 kV. Din postul de transformare pot fi alimentate si alte mici receptoare, care nu ridica probleme deosebite de continuitate n alimentare si care nu produc perturbatii n punctul comun de racord la retea, ca de exemplu mici unitati comerciale, ateliere, depozite etc.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

63

Varianta retea cu alimentare aeriana poate alimenta retele de distributie de joasa tensiune radiale, care deservesc, de regula, consumatorii casnici si iluminatul public din mediu rural. Varianta abonat de realizare a posturilor de transformare este prevazuta pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari. n functie de nivelul de siguranta necesar a fi asigurat, pot fi echipate cu unul, doua sau mai multe transformatoare. n toate variantele de echipare prezentate n figura 3.5 apare separatorul fata de barele colectoare (Sb), avnd ca functie principala izolarea echipamentului electric din aval (n cazul efectuarii unor lucrari de revizie/reparatie) fata de tensiunea barelor colectoare. Cu separatorul sunt permise doar manevre de comutatie cu transformatorul n gol. Echiparea pe partea de tensiune superioara. Variantele a si b se caracterizeaza prin faptul ca protectia circuitului n caz de scurtcircuit este realizata rapid si cu investitii relativ reduse utiliznd sigurante fuzibile. Lund n considerare avantajele/dezavantajele sigurantelor fuzibile prezentate anterior, astfel de scheme se utilizeaza, n general, pentru posturile de transformare realizate n varianta retea. Din cauza unui risc mare de aparitie a unor regimuri de alimentare nesimetrice, o astfel de echipare este neindicata n cazul posturilor de transformare care alimenteaza consumatori trifazati. n varianta a, separatorul Sb permite doar comutatia transformatorului n gol. n varianta b, utilizarea separatorului de sarcina asigura comutatia circuitului (eventual, prin telecomanda), adaugndu-se n plus si functia de separare (izolare). n varianta de echipare c, protectia circuitului n caz de scurtcircuit sau suprasarcina este realizata mai scump, dar mai sigur, prin utilizarea unui ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare, de protectie si de controlcomanda, precum si de actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (conectare sau deconectare n regim normal de functionare).

U1

U2 1kV a b c

Fig. 3.5. Variante de echipare a posturilor de transformare.

64

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Echiparea pe partea de joasa tensiune. Utilizarea unui simplu separator este ntlnita n alimentarea unor retele radiale, comutatia acestuia fiind permisa doar n gol sau dupa deconectarea unui aparat de comutatie corespunzator pe partea de medie tensiune. Scheme de echipare a posturilor de transformare cu sigurante fuzibile se utilizeaza n cazul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori monofazati, fara suprasarcini si fara comutatii frecvente. Echiparea pe joasa tensiune cu ntreruptoare automate este obligatorie n cazul alimentarii unor retele buclate sau a unor abonati importanti. 3.3.4. CIRCUITE DE ALIMENTARE A RECEPTOARELOR ELECTRICE Pentru alegerea variantei de echipare a alimentarii unor receptoare electrice sunt necesare informatii cu privire la tensiunea si puterea nominala a receptorului, precum si numarul de actionari ale circuitului respectiv. De la caz la caz protectia la scurtcircuit se asigura prin utilizarea sigurantelor fuzibile sau a ntreruptoarelor. Pentru asigurarea functiilor de izolare si/sau comutatie se pot utiliza separatoare obisnuite (circuite comutate n gol), separatoare de sarcina (comutatii manuale) sau ntreruptoare (atunci cnd sunt necesare manevre rare de comutatie, manuale sau telecomandate). n cazul unor actionari frecvente se utilizeaza contactoare prevazute cu relee termice, care asigura un numar mare de comutatii, precum si protectia la suprasarcina (spre deosebire de declansatoare, releele termice actioneaza asupra unor contacte electrice nseriate n circuitul bobinei de comanda a contactorului). n figura 3.6 sunt prezentate cteva variante de echipare a circuitelor de alimentare a motoarelor electrice de joasa si de medie tensiune. n general, se prefera echiparea cu: ntreruptor: pentru receptoare de putere/tensiune mare (In > 300A, respectiv, Un 6 kV); contactor (prevazut cu relee termice) asociat cu sigurante fuzibile: n celelalte cazuri, mai ales pe circuitele cu actionari frecvente (> una/ zi).
Un 1 kV Un > 1 kV

a
a - de joasa tensiune; b - de medie tensiune

Fig. 3.6. Variante de echipare a circuitelor motoarelor electrice

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

65

3.3.5.

MASURAREA TENSIUNII SI PROTECTIA LA SUPRATENSIUNI

Pentru alimentarea cu tensiune a circuitelor secundare din statii electrice se pot folosi transformatoare de tensiune conventionale sau alti senzori de tensiune. Protectia la supratensiuni se poate realiza utiliznd de exemplu, descarcatoare cu rezistenta variabila (DRV) sau cu oxizi metalici (DOM). Att echipamentele folosite n statii electrice pentru masurarea tensiunii, ct si cele utilizate ca protectie mpotriva supratensiunilor se conecteaza n derivatie: la barele colectoare ale statiei (ntr-o celula speciala, denumita celula de masurare cu sau fara descarcator); n spatii apartinnd altor circuite electrice primare (de linie, de transformator etc.).

c c

Fig. 3.7. Variante de echipare a celulelor de masurare cu sau fara descarcator

n figura 3.7 sunt prezentate cteva variante de echipare a celulelor de masurare cu sau fara descarcator. Separatorul fata de bare (Sb) permite cuplarea celulei la sistemul de bare colectoare, respectiv, decuplarea acesteia n caz de revizie sau reparatie. Protectia sistemului de bare n caz de scurtcircuit n transformatorul de tensiune se poate realiza prin nserierea unei sigurante fuzibile pe circuit (fig. 3.7,a). Din cauza unor supratensiuni relativ mari, care s-ar putea produce prin arderea firului fuzibil, o astfel de varianta de echipare a celulelor de masurare se utilizeaza doar pentru medie tensiune. Pentru instalatii de Un 110 kV se prefera varianta din fig. 3.7,b, prelundu-se riscul ca un defect pe circuitul de masurare a tensiunii sa conduca la deconectarea sistemului de bare colectoare si deci a tuturor circuitelor alimentate de la acesta. Cutitele de legare la pamnt sunt utilizate n caz de revizii/reparatii la sistemul de bare colectoare si pot fi amplasate n orice celula din statie (nu apartin functional celulei de masurare sau descarcator). Montarea transformatoarelor (senzorilor) de tensiune si a descarcatoarelor n spatii apartinnd altor circuite conduce la reducerea riscului de aparitie a unor defecte pe barele colectoare. Creste nsa numarul de aparate instalate n statie.

66

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Racordarea acestora la circuite se face de regula direct, fara aparataj de protectie sau de comutatie (figura 3.8). La tensiuni nalte se pot utiliza transformatoare de tensiune capacitive, care n afara functiei de masurare a tensiunii, pot fi utilizate si drept capacitate de cuplare a telefoniei de nalta frecventa.

Un

110 kV Un< 110 kV

Un

110 kV

Un

110 kV

~
Fig. 3.8. Variante de racordare a transformatoarelor demasurare de tensiune si a descarcatoarelor pe diverse circuite

3.3.6. RACORDAREA TRANSFORMATOARELOR DE CURENT Pentru realizarea functiei de protectie, ntreruptoarele de nalta tensiune sunt, de regula, nsotite de transformatoare sau alti senzori de curent, care permit detectarea curentului de scurtcircuit. Montarea acestor aparate (figura 3.9) se face de regula n aval de ntreruptor (n raport cu sistemul de bare colectoare), pentru a se evita ca un defect n transformatorul de curent sa fie defect pe barele colectoare si sa conduca la scoaterea de sub tensiune a tuturor circuitelor racordate n acel nod electric. De asemenea, pentru a se putea scoate de sub tensiune pentru revizii, reparatii si transformatorul de curent odata cu ntreruptorul, acesta se amplaseaza ntre separatorul de linie si ntreruptor
Un 110 kV Un< 110 kV

Fig.3.9.Amplasarea transformatoarelor de masurare de curent

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

67

Ceea ce trebuie retinut n legatura cu amplasarea transformatoarelor de curent este faptul ca ntreruptoarele de nalta tensiune au instalatia de protectie la scurtcircuit realizata separat si alimentata de la un transformator de curent. Ca urmare, n toate instalatiile care folosesc ntreruptoare de nalta tensiune vom gasi ntotdeauna, montat lnga ntreruptor, un transformator de curent sau ceva similar (senzor de curent). n celelalte cazuri amplasarea unui transformator de masurare de curent este dictata de necesitatea masurarii unor curenti mari, care nu pot fi masurati direct. 3.4. CONDITII DE CALITATE A ALIMENTARII

n cele ce urmeaza se va face o analiza comparativa a performantelor schemelor electrice de conexiuni privind alimentarea cu energie electrica, n conditii de calitate si eficienta economica, cu respectarea stricta a cerintelor privitoare la protectia vietii oamenilor si a mediului ambiant. n general, calitatea alimentarii cu energie electrica se poate considera ca fiind n mod direct determinata de urmatorii factori: siguranta n functionare a instalatiei, care se defineste prin aptitudinea instalatiei de a-si ndeplini functiile pentru care a fost creata, de-a lungul unei perioade de referinta date; calitatea produsului furnizat consumatorilor, respectiv, calitatea energiei electrice tranzitate prin instalatia respectiva, care se poate defini prin aptitudinea energiei electrice de a satisface necesitatile consumatorilor (conformitatea produsului cu normele de calitate); compatibilitatea instalatiei cu mediul nconjurator, prin care se ntelege aptitudinea instalatiei de a functiona n mediul sau ambiant ntr-un mod satisfacator si fara a produce perturbatii intolerabile pentru tot ceea ce se afla n acest mediu. mbunatatirea nivelului calitativ al serviciului de alimentare cu energie electrica este un proces complex, care necesita n general cheltuieli suplimentare, verificarea eficientei economice a masurilor adoptate pentru cresterea calitatii presupunnd analiza corelatiilor ntre variatia costurilor calitatii (investitii, cheltuieli de exploatare, daune) si variatia indicatorilor de masurare a calitatii.. 3.5. SCHEME CU UN SISTEM DE BARE COLECTOARE SI UN NTRERUPTOR PE CIRCUIT

Pentru exemplificarea avantajelor/dezavantajelor unor astfel de scheme electrice, precum si pentru delimitarea unor preferinte n ceea ce priveste domeniul lor de utilizare, n cele ce urmeaza se considera cazul unei statii de transformare cu Un 110kV.

68

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

3.5.1.

VARIANTA DE BAZA n varianta de baza (figura 3.10), schema cu un sistem de bare colectoare (1BC) presupune existenta unui singur nod de conexiuni, la care sunt racordate circuite cu solutii de echipare simple (doua circuite de linie si doua circuite de (auto)transformator). n continuare, schema din figura 3.10 va fi considerata ca varianta de referinta, pentru analiza comparativa a diferitelor tipuri de scheme de conexiuni utilizate n statii electrice.

Fig. 3.10. Exemplu de schema electrica de conexiuni cu un sistem de bare colectoare

Principalele avantaje ale schemelor cu 1BC sunt configuratia lor mai simpla si numarul de aparate mai redus n raport cu alte tipuri de scheme electrice de conexiuni. Ca urmare, la aceste scheme sunt necesare eforturi mai mici de investitie si totodata (prin reducerea numarului surselor potentiale de defecte/greseli de manevrare), numarul ntreruperilor n alimentare este potential mai mic. Deoarece contin echipament putin, astfel de scheme necesita suprafete de teren mai mici pentru dispunere, fiind indicate si n cazul statiilor amplasate n constructii (de interior). Principalul dezavantaj al schemelor cu 1BC consta n faptul ca defectele (sau reviziile) la sistemul de bare/separatoarele de bare sau refuzul de actionare al unui ntreruptor conduce la scoaterea ntregii statii din functiune. n cazul unor ntreruperi n zona barelor colectoare, daunele ca urmare a nelivrarii energiei electrice vor fi cu att mai mici, cu ct vor fi conectate mai putine circuite la sistemul de bare colectoare. n cazul reviziilor/reparatiilor la o celula, ntreruperea n alimentare va afecta numai circuitul aferent celulei respective. Daunele ca urmare a nelivrarii energiei electrice pot fi reduse daca circuitul respectiv este rezervat (pna la zero, n cazul unei rezerve de 100%). Scheme cu 1 BC si un ntreruptor pe circuit sunt folosite pentru toate treptele de tensiune din retelele de distributie, atunci cnd aparatajul electric este fiabil, presupune mentenanta redusa si/sau consumatorii admit ntreruperi n alimentare ori pot fi preluati de alta sursa de rezerva.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

69

3.5.2.

SECTIONARE LONGITUDINALA A SISTEMULUI DE BARE Cresterea sigurantei n functionare a schemelor cu un sistem de bare colectoare si un ntreruptor pe circuit se poate face prin sectionare longitudinala a sistemului de bare. Probabilitatea ca un defect la sistemul de bare , la separatoarele de bare sau refuzul de actionare al unui ntreruptor sa afecteze mai multe sectii de bare este relativ redusa. Prin sectionare se reduce deci numarul de circuite ntrerupte ca urmare a unor defecte/revizii n zona barelor si a separatoarelor de bare, daca se tine seama de unele aspecte: se pot crea attea sectii de bare cte surse de alimentare exista pentru statia respectiva; consumatorii vor fi ct mai uniform repartizati pe sectii, iar cei cu dubla alimentare vor fi racordati la sectii diferite; ntre sectii se prevad circuite suplimentare (cuple longitudinale), care permit alimentarea a doua sectii de la aceeasi sursa, n cazul defectarii/revizuirii uneia dintre surse. n figura 3.11 este prezentat un exemplu de schema de conexiune pentru o statie de 110kV/MT, cu doua sectii de bare. Fiecare sectie de bare este alimentata din SEN prin cte o linie electrica, iar numarul plecarilor din statie este egal repartizat pe cele doua sectii. n cazul unor ntreruperi (planificate sau nu) n zona barelor si a separatoarelor de bare, daunele de nelivrare a energiei electrice vor fi mai mici, fiind afectati doar jumatate dintre consumatorii alimentati de la sistemul de bare colectoare. Aceasta modificare a variantei de baza presupune un efort suplimentar de investitii, pentru echiparea cuplei longitudinale ntre sectiile de bare.

Sectia A

Sectia B BC Cupla longitudinala

Fig.3.11. Exemplu de schema electrica de conexiuni cu doua sectii de bare colectoare

70

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Deoarece n costul unei celule, ponderea principala revine ntreruptorului, pentru reducerea cheltuielilor cu echiparea statiei se cauta solutii de micsorare a numarului de ntreruptoare. n acest scop se pot utiliza mai multe tipuri de cuple longitudinale (figura 3.12).

Fig. .3.12. Variante de echipare a circuitelor de cupla longitudinala

Cupla longitudinala cu un separator (figura 3.12, a) presupune o investitie minima, dar ofera o elasticitate n exploatare foarte redusa, deoarece cuplarea/decuplarea celor doua sectii de bare se poate face numai n absenta sarcinii (dupa deconectarea surselor de alimentare). De asemenea, n cazul unor manevre gresite cu separatorul cuplei sau n cazul revizuirii acestuia, trebuie scoase din functiune ambele sectii de bare. Acest ultim dezavantaj poate fi partial remediat prin prevederea unui al doilea separator de cupla (figura 3.12, b). Cele doua separatoare din figura 4.3,b se pot izola reciproc, ceea ce permite mentinerea n functiune a uneia dintre cele doua sectii de bare, atunci cnd se lucreaza la cealalta sectie. Elasticitate si siguranta maxima n exploatare sunt oferite de cupla longitudinala cu doua separatoare si un ntreruptor (figura 3.12, c). Conectarea/deconectarea longitudinala a sectiilor se face n acest caz numai cu ajutorul ntreruptorului (capabil sa stinga arcul electric). Lucrarile de revizie/reparatie la ntreruptorul cuplei se pot face cu mentinerea ambelor sectii de bare sub tensiune. n regim normal de functionare, circuitul cuplei longitudinale este mentinut n starea n functiune sau n rezerva calda (separatoarele cuplei sunt nchise, ntreruptorul fiind declansat) n functie de conditiile de exploatare de la un moment dat.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

71

De exemplu, daca una din sectiile de bare nu are o sursa de alimentare(aceasta este n reparatie sau revizie) atunci trebuie sa mentinem cupla n functiune. Daca nsa ambele sectii au surse de alimentare este de preferat ca circuitul de cupla longitudinala sa fie mentinut n starea de rezerva calda. Mentinerea cuplei n rezerva calda prezinta unele avantaje pentru siguranta n functionare a statiei: se evita ca n cazul unui scurtcircuit pe una din sectii sa declanseze doua ntreruptoare (al sursei de alimentare si al cuplei longitudinale), situatie care ar conduce la expunerea celeilalte sectii, n cazul nefunctionarii ntreruptorului cuplei; se scurteaza durata manevrelor de conectare; se reduce riscul unor manevre gresite cu separatoarele; se reduce valoarea curentilor de scurtcircuit n cazul unui scurtcircuit pe una dintre sectiile de bare. Pentru cresterea continuitatii n exploatare, cuplele longitudinale echipate cu ntreruptor se prevad cu sisteme de anclansare automata a rezervei (AAR). Mai nou, se foloseste denumirea transfer automat. 3.5.3. SCHEME CU UN SISTEM DE BARE COLECTOARE SI CU OCOLIRE Ca urmare a solicitarilor la care sunt supuse n exploatare, ntreruptoarele sunt aparatele din statii care necesita de regula cele mai frecvente lucrari de ntretinere sau de remediere a unor defecte. Pe durata efectuarii acestor lucrari se ntrerupe functionarea circuitelor respective si se pot nregistra daune. Pentru reducerea acestora devine uneori justificata din punct de vedere economic prevederea unui ntreruptor suplimentar, intercalat pe o legatura ocolitoare, astfel nct acesta sa poata nlocui, pe rnd, cte un ntreruptor din statie. Prin ocolire se reduce timpul de ntrerupere n alimentarea cu energie electrica, pe un circuit la care a aparut un defect. Lucrarile planificate n zona unei celule se executa fara ntrerupere n alimentare. n figura 3.13 este prezentat un exemplu de schema de conexiuni cu un sistem de bare colectoare si bara de ocolire (numita frecvent n exploatare si bara de transfer). Instalatiile cu ocolire presupun investitii suplimentare din cauza introducerii ntreruptorului de ocolire (care mpreuna cu separatoarele sale formeaza cupla de ocolire), a sistemului barelor de ocolire si a separatoarelor de ocolire, pentru fiecare circuit care urmeaza a fi ocolit. De asemenea, comparativ cu varianta de baza din figura 3.10, ocolirea presupune un consum suplimentar de teren pentru amplasarea statiei. Calculele arata ca instalatiile cu bare de ocolire sunt pot rezulta eficiente din punct de vedere economic atunci cnd:

72

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

durata nelivrarii de energie, ca urmare a lucrarilor de revizie/reparatie n celule este mare (statii cu multe circuite nerezervate ntre ele, cu echipamente nvechite, cu fiabilitate redusa, cu solicitari frecvente ale ntreruptoarelor etc.); sarcina electrica vehiculata pe circuite este mare (ocolirea se prevede n statii cu Un 110kV); exista o mare sensibilitate la ntreruperi a zonelor alimentate si circuitele nu sunt rezervate prin alte cai de alimentare.

BC Ioc B oc Soc

Fig.3.13. Exemplu de schema de conexiuni cu un sistem de bare colectoare si bara de ocolire

Manevrele pentru ocolirea unui ntreruptor aflat n functiune trebuie astfel etapizate nct sa nu conduca la ntreruperea tranzitului de energie pe circuitul respectiv. Acest lucru este perfect posibil. Etapele unei astfel de manevre sunt urmatoarele: se aduce n starea n functiune cupla de ocolire, punnd n acest fel sub tensiune bara de ocolire; daca bara de ocolire este fara defecte ntreruptorul cuplei de ocolire ramne nchis; n caz contrar el va declansa prin protectiile sale; spunem ca, astfel, am verificat izolatia barei de ocolire; se nchide separatorul de ocolire, punnd astfel n paralel ntreruptorul cuplei de ocolire cu ntreruptorul pe care vrem sa-l scoatem n reparatie sau revizie; se deschide ntreruptorul circuitului respectiv si apoi se separa deschiznd cele doua separatoare : cel de bare si cel de linie; pe toata durata reparatiei functiunile ntreruptorului ocolit vor fi preluate de ntreruptorul cuplei de ocolire. Manevra de revenire se poate face, de asemenea, fara ntreruperea circuitului respectiv.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

73

3.5.4.

SCHEME CU BARE COLECTOARE SECTIONATE LONGITUDINAL SI CU OCOLIRE

Pentru marirea continuitatii n alimentarea consumatorilor, schemelor cu simplu sistem de bare colectoare sectionat longitudinal li se poate asocia ocolirea.
B oc

BC

BC a

BC

B oc

B oc

BC

BC b

BC

BC c

BC

BC

Fig.3.14. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu un sistem de bare colectoare si bare de ocolire

Pentru o elasticitate ridicata n functionarea unor astfel de scheme, corespunzator fiecarui nod de bare se pot prevedea cuple individuale: una longitudinala si doua de ocolire (figura 3.14, a). n conditiile unei elasticitati mai reduse, efortul de investitii poate fi sensibil micsorat prin folosirea unor cuple cu functiuni multiple. Printr-o selectare convenabila a separatoarelor de bare, cu ajutorul unei astfel de cuple pot fi realizate pe rnd, doua (figura 3.14, b) sau toate cele trei cuple (figura 3.14, c). Dezavantajul principal al folosirii unor cuple cu functiuni multiple este acela ca n caz de revizie sau defectare a ntreruptorului de cupla se pierd toate posibilitatile de cuplare a diverselor noduri ntre ele. n plus, n cazul unui refuz al singurului ntreruptor de cupla este deconectata toata statia (ntrerupere totala), iar comutatia prin separatoare este o potentiala sursa de incidente pe barele colectoare, cu consecinte foarte grave. 3.6. SCHEMA CU DOUA SISTEME DE BARE COLECTOARE SI UN NTRERUPTOR PE CIRCUIT

n cazul sectionarii longitudinale, sectiile apartinnd aceluiasi sistem de bare sunt dispuse una n prelungirea alteia. Fiecare circuit din statie poate fi racordat doar la una dintre sectiile de bare si si pierde alimentarea, n caz de indisponibilitate a sectiei respective. Din aceasta cauza, sectionarea longitudinala este considerata o sectionare rigida.

74

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Spre deosebire de aceasta, un mod de sectionare elastic poate fi considerat acela care permite cuplarea circuitelor, pe rnd, la oricare dintre sectiile de bare. Aceasta se poate realiza prin sectionarea transversala a sistemului de bare din varianta de referinta. Sectionarea transversala presupune cresterea numarului de separatoare de bare, care pe lnga functia de izolare a circuitului fata de sistemul de bare, capata si functia suplimentara de selectare a sistemului de bare pe care urmeaza sa functioneze acesta. Prin sectionare transversala rezulta scheme cu mai multe sisteme de bare colectoare. 3.6.1. VARIANTA DE BAZA n varianta de baza, schemele cu doua sisteme de bare colectoare (2BC) presupun existenta a doua noduri de conexiuni dispuse alaturat, fiecare circuit fiind prevazut cu cte doua separatoare de bare, care sunt folosite att pentru selectarea sistemului de bare la care urmeaza a fi racordat circuitul respectiv, ct si pentru separarea celulei la care se lucreaza fata de barele colectoare. n figura 3.15 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare pentru statia de transformare 110 kV/MT, folosita ca exemplu n cazurile anterioare.
Fiecare circuit se poate racorda la oricare dintre sistemele de bare colectoare, aceasta manevra efectundu-se n regim normal de functionare fara ntreruperea functionarii.

Fiecare bara colectoare poate fi izolata n scopul executarii lucrarilor de ntretinere, fara ntreruperea vreunui circuit. Un incident pe un sistem de bare ntrerupe doar circuitele racordate n nodul respectiv, timpul de nelivrare a energiei fiind cel necesar efectuarii manevrelor de trecere a circuitelor pe celalalt sistem de bare colectoare (deci mult mai mic dect timpul de nelivrare n cazul variantei de referinta, necesar pentru reparatii).

Fig.3.15. Exemplu de schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

75

Cuplarea celor doua noduri de conexiuni prin nchiderea ambelor separatoare de bare ale aceluiasi circuit presupune riscul unor avarii grave (nsotite de arc electric) si deci o astfel de manevra este strict interzisa. Cuplarea sistemelor de bare poate fi facuta numai prin intermediul ntreruptorului cuplei transversale, denumit astfel deoarece n teren se adopta o dispunere paralela a celor doua sisteme de bare colectoare. Cupla transversala este un circuit specific tuturor schemelor cu un singur ntreruptor pe circuit si doua (sau mai multe) sisteme de bare. Functiile cuplei transversale sunt : punerea sub tensiune a unui sistem de bare colectoare cu scopul de a verifica starea izolatiei acestuia; ntre doua sisteme de bare legate prin cupla transversala, circuitele pot fi redistribuite fara a fi necesare ntreruperi n functionarea acestora; legarea n paralel a doua sisteme de bare colectoare, ambele aflate sub tensiune; ocolirea ntreruptorului unui circuit, cu doua scurte ntreruperi n functionarea circuitului respectiv. Ca urmare a prezentei celui de al doilea sistem de bare, respectiv, a suplimentarii numarului de separatoare pe fiecare circuit, precum si a introducerii circuitului de cupla transversala, cresc cheltuielile de investitii pentru echiparea statiei, precum si cheltuielile de ntretinere (comparativ cu varianta de referinta, prezentata n figura 3.10). Este redus nsa considerabil timpul de ntrerupere n alimentare si numarul circuitelor afectate de revizia/reparatia unui sistem de bare (deci puterea nelivrata). Este foarte important de retinut ca, n regim normal de functionare nici un circuit (n afara celui de cupla transversala) nu poate functiona cu ambele separatoare de bare nchise simultan.
3.6.2. SCHEMA CU DOUA BARE COLECTOARE SI CU SECTIONARE LONGITUDINALA

Pentru marirea continuitatii n alimentarea consumatorilor, schemelor cu bare colectoare duble (sectionare transversala) li se asociaza sectionarea longitudinala a unuia sau a ambelor sisteme de bare. n statiile cu doua sisteme de bare, se justifica mai frecvent sectionarea longitudinala a unuia singur dintre cele doua noduri de conexiuni. Pentru o elasticitate ridicata n functionarea unor astfel de scheme, corespunzator fiecarei noi sectii de bare se pot prevedea cuple individuale: una longitudinala si doua transversale (figura 3.16, a). n conditiile unei elasticitati mai reduse, efortul de investitii poate fi sensibil micsorat prin folosirea unei cuple longo-transversale (figura 3.16, b). Cu ajutorul unei astfel de cuple cu functii multiple pot fi realizate pe rnd o cupla longitudinala si doua cuple transversale.

76

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Doua variante de cuple cu functii multiple care pot fi folosite n cazul sectionarii longitudinale a ambelor sisteme de bare sunt prezentate n figura 3.16, c si 3.16, d. n varianta din figura 3.16, c pot fi realizate pe rnd doua cuple longitudinale, respectiv, doua cuple transversale. n varianta din figura 3.16, d, n locul celor doua cuple longitudinale pot fi realizate doua cuple n cruce (n diagonala).

Fig. 3.16. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu doua sisteme de bare colectoare si sectionare longitudinala

Modalitatea si gradul de sectionare dintr-o statie de conexiuni se stabilesc n functie de conditiile concrete de functionare. Principalele avantaje urmarite prin aceasta sunt cresterea continuitatii n alimentare si micsorarea curentilor n caz de scurtcircuit. Pentru marirea continuitatii n alimentare, pe lnga sectionare mai trebuie asigurata si o repartitie judicioasa a circuitelor ntre noduri. Pentru reducerea curentilor de scurtcircuit, statia functioneaza cu cuplele longitudinale sau transversale normal deschise. 3.6.3. SCHEMA CU DOUA BARE COLECTOARE SI CU OCOLIRE Similar celor prezentate n paragraful 3.5.3, pentru reducerea daunelor de nelivrare a energiei ca urmare a efectuarii unor lucrari la celule, devine uneori justificata din punct de vedere economic prevederea unei legaturi ocolitoare, astfel nct acesta sa poata nlocui, pe rnd, cte un ntreruptor din statie, fara ntrerupere n alimentare. n figura 3.17 este prezentat un exemplu de schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare si bara de ocolire (numita uneori si bara de transfer). Asa cum s-a aratat deja n paragraful 3.5.3, instalatiile cu ocolire presupun investitii suplimentare din cauza introducerii cuplei de ocolire, a sistemului barelor de ocolire, precum si a separatoarelor de ocolire, pentru fiecare circuit care urmeaza a fi ocolit. De asemenea, comparativ cu varianta de baza din figura 3.10, ocolirea presupune un consum suplimentar de teren pentru amplasarea statiei.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

77

Fig. 3.17. Exemplu de schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare si sistem de bare de ocolire

n unele cazuri se utilizeaza scheme simplificate, folosindu-se cuple cu functiuni multiple, la care se combina cupla transversala cu cupla de ocolire (figura 3.18, a), fie la bara de ocolire si cupla de ocolire (figura 3.18, b si c), ceea ce conduce la reducerea costurilor de realizare a statiei si a suprafetei de teren necesare pentru dispozitia constructiva.

Fig. 3.18. Scheme simplificate cu doua sisteme de bare colectoare si ocolire

78

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Fig. 3.18. Scheme simplificate cu doua sisteme de bare colectoare si ocolire

Ca si n celelalte cazuri, folosirea unor cuple cu functiuni multiple prezinta dezavantajul ca n caz de revizie sau defectare a ntreruptorului de cupla se pierd toate posibilitatile de cuplare a diverselor noduri ntre ele. n plus, n cazul unui refuz al singurului ntreruptor de cupla este deconectata toata statia (ntrerupere totala), iar comutatia prin separatoare este o potentiala sursa de incidente pe barele colectoare, cu consecinte foarte grave. n variantele de schema prezentate n figurile 3.18, b si c ocolirea se face prin cupla transversala nseriata cu unul dintre cele doua sisteme de bare colectoare, care n prealabil trebuie degajat de alte circuite. Prin urmare, pe durata fiecarei perioade de ocolire, n statiile cu astfel de scheme se dispune de un singur sistem de bare colectoare, celalalt sistem devenind bara de ocolire. Trebuie remarcat ca n toate variantele din figura 3.18 manevra de ocolire a unui ntreruptor de circuit se face fara ntreruperea circuitului respectiv. 3.7. SCHEMA CU 2BC SI N+1 INTRERUPTOARE FOLOSITE N COMUN DE N CIRCUITE

La aceste scheme, din punct de vedere al investitiei revin (N+1)/N ntreruptoare pe circuit. Pentru N=1 avem schema cu 2 ntreruptoare pe circuit, pentru N=2 avem schema cu 1,5 ntreruptoare pe circuit iar pentru N=3 avem schema cu 1,33 ntreruptoare pe circuit. Mai des ntlnite n practica sunt schemele de conexiuni cu 1,5 sau 2 ntreruptoare pe circuit. n regim normal de lucru, o astfel de schema, functioneza cu toate aparatele de comutatie nchise si ambele sisteme de bare colectoare n functiune. Astfel de scheme prezinta flexibilitate foarte mare n timpul exploatarii si disponibilitate marita, deoarece:

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

79

n regim normal de functionare, ambele sisteme de bare colectoare sunt mentinute sub tensiune; toate comutatiile se fac prin ntreruptoare, ceea ce reduce riscul unor avarii grave (nsotite de arc electric liber); fiecare bara colectoare poate fi izolata n scopul executarii lucrarilor de ntretinere, fara ntreruperea vreunui circuit; un incident pe un sistem de bare nu afecteaza nici un circuit, deci nu conduce la ntreruperi n alimentare; lucrarile de revizie/reparatii la ntreruptoare se pot efectua fara ntreruperea functionarii circuitului respectiv, deci fara daune de nelivrare. Datorita avantajelor mai sus mentionate, este redus considerabil timpul de ntrerupere n alimentare si puterea nelivrata, nemaifiind necesare circuite suplimentare de cupla transversala si de ocolire. Principalul dezavantaj al unor astfel de scheme consta n cresterea investitiilor pentru echiparea statiilor, att din cauza numarului sporit de ntreruptoare pe circuit, ct si ca urmare a costurilor mai ridicate pentru asigurarea protectiilor. n figura 3.19 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de bare colectoare si doua ntreruptoare pe circuit. Fiecare circuit este n permanenta cuplat prin celula cu ntreruptor la ambele sisteme de bare colectoare, deci prezinta avantajele unei duble alimentari. Ca urmare a dublarii numarului de ntreruptoare pe fiecare circuit, cresc nsa sensibil cheltuielile de investitii pentru echiparea statiei, precum si cheltuielile de ntretinere (comparativ cu varianta de referinta, prezentata n figura 3.10). Acest tip de schema prezinta interes n cazul circuitelor pentru care trebuie asigurata o foarte mare siguranta n functionare.

Fig. 3.19. Scheme cu 2 ntreruptoare pe circuit

Fig. 3.20. Schema cu 1,5 ntreruptoare pe circuit

80

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Punerea n functiune la CET Isalnita, a primului grup frantuzesc de 315 MW, care reprezenta cel mai mare grup din tara la acea data (31 decembrie 1967), s-a facut prin celula cu doua ntreruptoare. Pe de alta parte, anumite firme constructoare realizeaza scheme cu bare colectoare duble n sistem duplex si la medie tensiune, prin montarea pe fiecare circuit a cte doua celule prefabricate cu bare colectoare simple si ntreruptor. O cale de reducere a investitiilor, aplicata n cazul statiilor de foarte nalta tensiune, o constituie utilizarea a cte trei ntreruptoare pentru doua circuite (figura 3.20). Ramne nsa ca dezavantaj costul ridicat al realizarii protectiilor si al reanclansarii automate rapide, caci ntreruptorul median trebuie sa functioneze independent n fiecare din directiile celor doua plecari. Un alt dezavantaj este acela ca, n anumite situatii ntreruptorul de lnga bara colectoare trebuie sa duca sarcina a doua circuite, deci trebuie sa aiba un curent nominal mare. Calculele tehnico-economice arata ca astfel de scheme pot rezulta eficiente din punct de vedere economic mai ales atunci cnd: durata nelivrarii de energie, ca urmare a lucrarilor de revizie/reparatie n statii este mare; sarcina electrica vehiculata pe circuite este mare (de regula, n statii cu Un 220 kV); exista o mare sensibilitate la ntreruperi a zonelor alimentate si circuitele nu sunt rezervate prin alte cai de alimentare. Un exemplu de utilizare n Romnia a schemei electrice cu 1,5 ntreruptoare pe circuit este cel al statiei de 400 kV, realizata pentru evacuarea puterii produse si interconectarea cu SEN a CNE Cernavoda. Dezavantajele prezentate mai sus se amplifica atunci cnd folosim mai mult de trei ntreruptoare n comun. Ca urmare, scheme cu 1,33 ntreruptoare pe circuit sunt foarte rare si nu s-au realizat scheme cu 5 ntreuptoare folosite n comun de 4 circuite 3.8. SCHEME POLIGONALE

Datorita conturului nchis, desi unui circuit i revine cte un singur ntreruptor, schema prezinta avantajele conectarii fiecarei plecari la retea prin cte doua ntreruptoare. Daca ne referim la schemele anterioare, se poate spune ca n cazul schemelor poligonale toate ntreruptoarele sunt folosite n comun de toate circuitele . Aceasta conduce la o mai mare flexibilitate, mai ales n ceea ce priveste ntretinerea ntreruptoarelor, cu costuri mai reduse dect n cazul schemelor prezentate n paragraful 3.6: toate comutatiile se fac prin ntreruptoare (figura 3.21), ceea ce reduce riscul unor avarii grave (nsotite de arc electric liber);

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

81

deconectarea/declansarea oricarui ntreruptor se face fara ntreruperea sarcinii pe circuit, deci nu este necesara prevederea unui sistem de ocolire; legaturile transversale ntre noduri sunt asigurate prin laturile poligonului (echipate cu ntreruptoare), deci un circuit de cupla transversala este inutil. Printre dezavantajele schemelor poligonale se pot mentiona: amperaj mai mare pentru ntreruptoare, deoarece atunci cnd inelul poligonal este deschis unele ntreruptoare trebuie sa asigure sarcina mai multor circuite electrice; sub acest aspect, schema este mai indicata la Un 220 kV; volum mai mare de protectii si scheme de circuite secundare mai complicate; dificultati legate de numarul uneori insuficient al nfasurarilor secundare cu care sunt prevazute transformatoarele de curent pentru alimentarea protectiilor (se poate ajunge la folosirea n comun a unei nfasurari pentru mai multe protectii sau la suplimentarea numarului de transformatoare de masurare); este de preferat ca numarul maxim de circuite racordat la o schema poligonala sa nu depaseasca 6-8 circuite.
L L

T a

T b

Fig. 3.21. Schema electrica poligonala a - schema de principiu; b - schema corespunzatoare planului de amplasare

Schemele poligonale constituie o alternativa importanta a schemelor cu 1,5 ntreruptoare pe circuit pentru realizarea schemelor de conexiuni la statii electrice de foarte nalta tensiune (spre exemplu, statia de 750 kV de la Isaccea este un patrat).

82

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

3.9.

SCHEME BLOC SI VARIANTE DE MARIRE A FLEXIBILITATII ACESTORA

O schema bloc constituie un ansamblu functional care este disponibil numai daca toate elementele sale componente sunt disponibile. Volumul foarte redus de aparataj electric necesar pentru echipare, precum si lipsa unor legaturi intermediare cu alte blocuri conduce la unele avantaje: investitii minime; surse potentiale de defect mai putine; spatiu foarte restrns pentru amplasarea n teren; simplificare a exploatarii; limitare a curentilor de scurtcircuit, datorita unui grad de functionare n paralel mai redus. Principalul dezavantaj consta n aceea ca, din punct de vedere fiabilistic, blocul constituie o structura de tip serie: la defectarea unui element al din structura sa, tot ansamblul iese din functiune. Scheme bloc sunt folosite atunci cnd fiabilitatea elementelor componente este ridicata (necesita mentenanta redusa) si/sau sarcina admite ntreruperi n alimentare ori poate fi preluata de alta sursa. Cresterea flexibilitatii schemelor bloc se poate realiza prin marirea volumului de aparataj utilizat pentru echiparea schemei, ceea ce permite modularea unor subansambluri functionale, astfel nct la defectarea unui element sa nu se piarda tot ansamblul. 3.9.1. SCHEME PENTRU CENTRALE n cazul centralelor electrice se utilizeaza scheme bloc formate din generator, transformator (ridicator) pentru evacuarea puterii si transformator (cobortor) pentru alimentarea serviciilor proprii (fig. 3.22, a). Uneori, blocul include si o linie electrica de evacuare a puterii n sistem (fig. 3.22, b). Cresterea flexibilitatii operationale, a numarului de combinatii posibile si a sigurantei n functionare se poate realiza prin introducerea n schema a unui ntreruptor de generator (fig. 3.23). n centrale echipate cu grupuri de putere unitara redusa, se pot realiza scheme electrice cu doua generatoare, bloc cu un singur transformator ridicator (figura 3.23, a), iar n cazul centralelor electrice echipate cu grupuri de mare putere se pot adopta variante de echipare cu un grup bloc cu doua transformatoare ridicatoare (figura 3.23, b). Aceasta din urma varianta de echipare mareste disponibilitatea centralei, permitnd ca n caz de indisponibilitate a unuia dintre transformatoare, generatorul sa poata fi mentinut n functiune la sarcina partiala. n plus, astfel se rezolva mai usor problema transportului unitatilor de (auto)transformare de foarte mare putere, din fabrica si pna la locul de montare.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

83

L Tbloc Tsp Tre Tbloc Tsp Tre

s.p

s.p

Fig. 3.22. Scheme electrice bloc utilizate n centrale electrice a - schema bloc G+TB+Tsp ; b - schema bloc G+TB+Tsp+LE

Actualmente, mai mult de 60% din totalul centralelor electrice din ntreaga lume sunt echipate cu ntreruptor de generator [56], deoarece prin aceasta: se elimina necesitatea prevederii unui transformator suplimentar de T/MT pentru alimentarea serviciilor proprii la pornirea/oprirea blocului; se evita producerea unor tensiuni tranzitorii, ca urmare a transferului automat al surselor de alimentare normala si de rezerva a serviciilor proprii.
L L

Tbloc

Tbloc,1

Tbloc,2

Tsp

Tsp

~
G1

~
G2 a s.p.

~
G b s.p.

Fig. 3.23. Scheme electrice bloc cu flexibilitate marita utilizate n centrale electrice a - cu grupuri de putere unitara mica; b - cu grupuri de putere unitara mare

84

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

Functiile pe care le preia ntreruptorul de generator sunt: izolarea generatorului fata de retea; aceasta functie este deosebit de importanta, mai ales n cazul centralelor de vrf, unde manevrele de cuplare/decuplare se fac des si trebuie ca aparatul de comutatie sa dispuna de o buna anduranta electrica si mecanica; peste 80% dintre centralele cu turbine pe gaze, care sunt cele mai frecvent construite n prezent, datorita costului relativ mai scazut si a disponibilitatii mai mari (comparativ cu centralele clasice) si care au porniri/opriri dese, sunt prevazute cu ntreruptor de generator; la centralele cu turbine pe gaze, IG are n plus o functie n procesul de pornire al centralei; mai nainte de a putea functiona autonom, generatorul trebuie adus la o anumita viteza de rotatie, cu ajutorul unui motor de lansare sau utiliznd regimul de functionare al generatorului ca motor; n acest ultim caz, se injecteaza generatorului un curent de frecventa variabila, produs de un convertizor static de frecventa, prin intermediul unui cablu de medie tensiune si un separator introduse n carcasa ntreruptorului de generator; sincronizarea generatorului cu sistemul; n caz de cuplare n opozitie de faza, ntreruptorul de generator (dispus pe legatura capsulata a generatorului, deci cu risc de conturnare din cauze externe practic nul) dispune de o marja de siguranta mai mare la solicitari electrice dect ntreruptorul de nalta tensiune; ruperea curentilor de scurtcircuit debitati de generator, n caz de defect la transformatorul de putere sau la cel servicii proprii, ntr-un timp foarte scurt (sub 80 ms). Costul unui astfel de ntreruptor de generator (introdus pe legatura capsulata dintre generator si transformator) este foarte ridicat, ca urmare a solicitarilor mari din regim normal si de scurtcircuit, la care trebuie sa faca fata IG . n aceeasi legatura capsulata, pot exista diferite optiuni de echipare: separatoare, cutit(e) de legare la pamnt pe fiecare parte, transformatoare (senzori) de masurare a curentului si tensiunii etc. Uneori, pentru reducerea investitiilor, la bornele generatorului electric se utilizeaza separatoare de sarcina de constructie speciala. 3.9.2. SCHEME DE RACORD ADNC Statiile de distributie tip racord adnc (SRA) sunt prevazute cu una sau doua celule bloc linie electrica - transformator de forta, prevazute cu ntreruptoare doar pe partea de alimentare a liniei electrice si pe partea de tensiune inferioara a transformatorului. Transformatorul fiind amplasat aproximativ n centrul de sarcina al consumatorului, astfel de scheme sunt folosite n scopul reducerii pierderilor de energie n retelele electrice.

SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE

85

Acest tip de statie este destinat alimentarii obiectivelor industriale de putere importanta, a centrelor urbane cu densitate mare de sarcina etc. Alimentarea SRA se face, de regula, de la barele statiilor de 110 kV sau din liniile electrice de distributie (tip intrare-iesire sau agatate n T), direct, fara bare colectoare pe partea de nalta tensiune si fara alte legaturi ntre caile de alimentare (figura 3.24). Deoarece protectia ntreruptorului de la capatul de alimentare al liniei este insensibila la o buna parte dintre defectele care se produc pe nfasurarile secundare ale transformatorului, n cazul unor curenti de scurtcircuit monofazat nu prea mari si daca ntreruptorul liniei rezista la defect kilometric, se poate utiliza SRA cu separator de scurtcircuitare la bornele transformatorului (figura 3.24, a). Acesta este prevazut cu dispozitiv de actionare rapida si se nchide automat n caz de defect n transformator, transformnd defectul n scurtcircuit trifazat, pentru a fi sesizat si deconectat de ntreruptorul de la capatul liniei de alimentare.

T a b

T c

Fig.3.24. Scheme electrice de distributie tip racord adnc a cu separator de scurtcircuitare; b prevazuta cu canal de telecomunicatii; c - cu ntreruptor pe partea de nalta tensiune a transformatorului

Atunci cnd nu sunt ndeplinite conditiile de utilizare ale separatorului de scurtcircuitare, buna functionare a unor astfel de scheme (figura 3.24, b) poate fi asigurata prin utilizarea unor canale de telecomunicatii (cabluri pilot, canale de nalta frecventa prin conductoarele liniilor de nalta tensiune, canale hertziene prin unde ultrascurte). Toate aceste solutii presupun nsa un efort de investitii pe care reducerea numarului de ntreruptoare nu-l poate uneori compensa. Pentru lungimi mari ale racordului (de regula, peste 10 km), poate rezulta oportuna din punct de vedere economic montarea unui ntreruptor suplimentar pe partea de nalta tensiune a transformatorului (figura 3.24, c).

86

Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS

3.9.3.

SCHEME DE TIP H Denumirea provine din asemanarea schemei de conexiuni cu majuscula H, schema fiind obtinuta prin legarea a doua celule bloc linie electrica - transformator de forta printr-o punte (cupla longitudinala). Schema prezinta o disponibilitate marita fata de SRA cu doua celule bloc linie - transformator, deoarece n cazul indisponibilitatii unui circuit din structura blocului, functionarea statiei poate continua cu elementele ramase, prin intermediul puntii (cuplei). n functie de pozitia puntii n raport cu ntreruptoarele schemei, se pot realiza scheme de tip H superior (figura 3.25, a) sau de tip H inferior (figura 3.25, b). Alegerea uneia dintre variante se poate face n functie de complexitatea manevrelor pe care le implica exploatarea circuitelor de linie, respectiv, de transformator.
L L L L

T a

T b

Fig. 3.25. Scheme electrice cu conexiuni tip H a - superior; b - inferior.

n cazul schemei H superior, manevrele de cuplare/decuplare a unui circuit de transformator se fac direct, prin comutatia unui singur ntreruptor si deci implica un numar mai mic de operatii dect manevrele corespunzatoare cuplarii/decuplarii unui circuit de linie. n cazul schemei H inferior, manevrele de cuplare/decuplare a unui circuit de linie se fac direct, prin comutatia unui singur ntreruptor, n timp ce manevra de scoatere n revizie a unui circuit de transformator implica cinci operatii succesive.

This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com. The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only. This page will not be added after purchasing Win2PDF.