Automatiză r

i în stații
electrice
Automatizarea este o ramură a tehnicii, al cărei scop este ca
mașinile și instalațiile să lucreze automat, deci independente Stații
de o continuă și/sau directă intervenție a forței de muncă
umane.
electrice
 Universitatea din Pitești
Facultatea de Ș tiințe
Specializarea: Energetică și tehnologii nucleare

AUTOMATIZĂRI ÎN STAȚII ELECTRICE

Coordonator științific:

Dr. Ing. GHIȚĂ GABRIEL

Student:

Soare George Bogdan

2020

1
Cuprins

1. Rezumat 2
2. Stații electrice 4
3. Automatiză ri în stații electrice 6
3.1. Automatizarea 6
3.2. Importanța automatiză rii 7
3.3. Automatiză ri în stații electrice 8
4. Bibliografie 12

2
 1.Rezumat
O stație de energie electrică este o parte a unei rețele electrice, situată în același loc,
fiind constituită în principal din capetele unei linii electroenergetice de transport sau de
distribuție, echipamente electrice, clădiri, și eventual transformatoare electrice.
Prin urmare, o stație electrică este un element de rețea, care servește la transportul și
distribuția energiei electrice. Ea face posibilă ridicarea tensiunii electrice pentru transmisie,
iar apoi la celălalt capăt al liniei electrice coborârea acesteia pentru consumul energiei
electrice de către utilizatori (persoane fizice sau industriale). Stațiile electroenergetice se
găsesc astfel la capetele liniilor de distribuției și de transmisie.

Stațiile de înaltă tensiune au trei funcții principale:

 Conectarea unei a treia rețele electrice;

 Interconectare între diferite linii electrice (asigură distribuția energiei electrice între diferite
linii conectate la stației);
 Transformarea energiei electrice în energie de diferite nivele de tensiune.

Fig 0: Stație electrică prevazută cu transformator

3
 2. Stații electrice

Stațiile electrice pot fi privite drept noduri în care se injectează sau se consumă energie
printr-o serie de derivații electrice, de circuite. Stația electrică este formată dintr-un ansamblu
de circuite dispuse ordonat într-un spațiu determinat, iar nodul electric apare extins în spațiu
sub forma barelor colectoare. Instalațiile electrice dintr-o stație sunt denumite şi instalații de
comutație deoarece prezintă posibilități de conectare sau deconectare a diferitelor circuite de
derivație aferente.

După modul de participare la tranzitul de energie, instalațiile electrice se împart în:

1.Instalațiile principale sau primare, care participă direct la tranzitul de energie, proiectate
pentru valori ridicate de tensiune şi curent: generatoare, transformatoare, aparate de
comutație.

2.Instalații secundare care deși nu iau parte direct la tranzitul şi distribuția energiei sunt de
mare ajutor în dialogul direct între operatorul uman şi elementele de circuit primar. Servesc
pentru măsură, comandă, semnalizare, protecție, automatizare şi comporta scheme mai
complicate față de instalațiile primare. Sunt instalații de joasă tensiune şi se alimentează în
general de la surse speciale (Ualim ≤ 220 V).

După modul de reprezentare prin scheme, instalațiile electrice de comutație pot avea:

1. Scheme monofilare principale în care se indică numai aparatele mai importante, cu

legătura dintre ele şi generatoare, transformatoare etc.

2. Scheme monofilare complete (propriu-zise) specifică în plus toate aparatele de

comutație, de măsură, de automatizare şi tipul acestor aparate.

3. Schemele trifilare sunt necesare când există diferențe de aparataj între cele trei faze (de
exemplu în tracțiunea electrica feroviara: 25 kV). Se folosesc mai rar, de obicei instalațiile
electrice trifazate reproduc același sortiment de aparate pe fiecare faza. Micile diferențe care
apar de la o fază la alta se specifica pe schema monofilară acolo unde este nevoie.

După numarul barelor colectoare (0, 1, 2, 3), schemele se împart în doua categorii şi
anume: scheme fără bare colectoare şi scheme cu bare colectoare, acestea din urma se
subdivid în scheme cu 1, 2, 3 bare colectoare cu sau fără posibilități de ocolire a
întreruptoarelor circuitelor aferente etc.

4
Schema de ansamblu a unei stații electrice:

A: Primarul stației

B: Secundarul stației

1. Liniile de tensiune primare

2. Înpământare

3. Liniile de tensiune de primare

4. Transformatorul pentru măsurarea tensiunii

5. Întreruptorul de intrare

6. Separator

7. Transformator de curent

8. Descărcător de înaltă tensiune

9. Transformatorul principal

10. Camera de comandă

11. Gard împrejmuire perimetru

12. Liniile de putere din secundar

5
 3.Automatizări în stațiile electrice

3.1 Automatizarea

Automatizarea este o ramură a tehnicii, al cărei scop este ca mașinile și instalațiile să

lucreze automat, deci independente de o continuă și/sau directă intervenție a forței de muncă
umane.
Cu cât acest țel este realizat mai optimal, cu atât este mai ridicat gradul de automatizare. In
instalațiile automatizate operatorul uman preia sarcini de supraveghere, de aprovizionare cu
material, de transport a produselor finite, de întreținere și alte activități similare. Noile realizări
ale electrotehnicii (microprocesoare) accelerează hotărâtor procesele de automatizare. Pe
lângă protejarea forței de muncă umane de activități grele și monotone, automatizarea ridică
calitatea produselor precum și productivitatea proceselor cu o reducere corespunzătoare a
costurilor pentru resursele umane folosite.

Fig 2: Sistem de distribuire al controlului

6
 3.2 Importanța automatizării

Automatizarea este o tehnică complementară indispensabilă în toate domeniile tehnicii.

Metodele și soluțiile aplicate sunt un rezultat al modelării fenomenelor fizice reale.

Automatizarea implică:

 Măsurători - pentru fiecare mărime fizică au fost dezvoltate metode de măsurare

specifice. Aceasta a condus la crearea unui mare număr de sensori de măsură.

 Comandă - Această activitate începută cândva cu montaje de comandă și

programare realizate cu legături electrice fizice (conductori) fixe care realizau un
anumit program de lucru, se realizează în prezent în măsură predominantă cu
instalații care utilizează un procesor electronic, sau chiar mai multe laolaltă, în care
programul este memorat și diversele interblocări funcționale sînt virtual create.

 Reglare - Interacțiunile într-un circuit de reglare au fost studiate și concluziile au fost

generalizate pe tipuri de regulatoare, independent de domeniul de aplicare.

 Comunicare - Cu cât gradul de automatizare este mai ridicat, cu atât sunt necesari
mai mulți "senzori" și "traductori"

 Deservire - Operatorul într-o instalație de automatizare este ajutat de un sistem de

observație (vizualizare), care-i pune la dispoziție informațiile necesare pentru
funcționarea mașinii sau instalației de care este răspunzător

 Implementare - Specialistul în automatizare lucrează nemijlocit în contact cu

constructorul mașinii și instalației, deoarece el necesită pe lîngă descrierea
funcționării mașinii, schemele de instalații, de instrumente, de flux tehnologic,etc.

7
 3.3 Automatizări în stații electrice

Principalele tipuri de automatizări întâlnite în stațiile electrice sunt:

 Reanclanșarea automata rapidă;

 Anclanșarea automata a rezervei;
 Descărcarea automata a sarcinii.

1.Reanclașarea automată rapidă (RAR)

Liniile electrice aeriene, datorităcondițiilor specifice în care lucrează, reprezintă
elemente ale sistemelor energetice care sunt cele mai mult supuse deranjamentelor. Multe din
defectele ce apar pe liniile electrice aeriene (LEA) au un caracter trecător, în care caz, dacă linia
s-ar scoate de sub tensiune un timp necesar stingerii arcului de la locul de defect, atunci la
restabilirea alimentării cu tensiune există foarte multe șanse ca defectul să nu mai apară.

Un dispozitiv R.A.R. reprezintă cea mai răspândită automatizare de rețea și constă dintr-
o instalație complexă care realizează reaclanșarea automată a unui întreruptor declanșat după
un timp relativ scurt la această declanșare.

Se spune că RAR este reuișt dacă defectul a fost trecător, respectiv că RAR este nereușit
dacă defectul este persistent.

Datele statistice arată că 80÷90% din defectele de pe LEA sunt trecătoare, în timp ce pe
LES (liniile electrice subterane) numai cca. 2÷5% din defecte au caracter trecător.

Se numește timp de R.A.R. sau pauză RAR intervalul de timp în care linia ramâne fără
tensiune și se definește prin relația:

tR.A.R. = taî + ts

taî este timpul de anclanșare a întreruptorului;

ts este timpul reglat al schemei.

8
Din punct de vedere al timpului de întrerupere a alimentării liniei pe durata unui ciclu,
schemele de R.A.R., se impart în:

 Scheme R.A.R. ultrarapide, având tR.A.R. <(0,05…0,15)s;

 Scheme R.A.R. rapide, având tR.A.R. = (0,05….0,15)s;
 Scheme R.A.R. lente, având tR.A.R. > 1,5s.

După numarul de acționări, se deosebesc sisteme de:

 R.A.R. simplu, cu o singură acționare (cu un ciclu), care este cel mai răspândit;
 R.A.R. multiplu (sau R.A.R. cu acțiune repetată), cu două sau mai multe cicluri, care
poate fi întâlnit pe liniile pe care apar multe supratensiuni atmosferice.

2.Anclanșarea automată a rezervei (AAR)

La alegerea soluțiilor de alimentare a consumatorilor trebuie săse țină seama de importanța

acestora, de continuitatea necesară în alimentare de energie, de cheltuielile de investiții,
exploatare și întreținere, etc.

Indiferent de importanța consumatorului, schemele de alimentare trebuie concepute astfel

încât, în timpul unei avarii pe linia sau sursa de alimentare normală să existe posibilitatea unei
alimentări de rezervă.

Pentru aceasta consumatorii pot avea o dublă alimentare (de exemplu din două linii aflate în
permanen în funcționare) sau o singură alimentare în funcționare normală și una de rezervă,
care intervine numai când alimentarea normală a ieșit din funcțiune.

Prin conectarea (anclanșarea) automată a alimentării de rezerv, notată prescurtat AAR, se

înțeleg dispozitivele care, în cazul deconectării din orice cauză a alimentării normale,
conectează automat alimentarea de rezervă.

Pornirea schemei de AAR se face în momentul dispariției tensiunii pe bara supravegheată astfel:

 temporizată – la scăderea tensiunii pe bara alimentată sub 0,25Un;

 rapid – la declanșarea intempestivă sau prin protecție a căii de alimentare principală.

9
 Schemele AAR nu trebuie să acționeze în cazul defectelor în rețeaua
consumatorilor, care pot duce la scăderi importante ale tensiunii și care
trebuie să fie eliminate de protecția acestuia.

3.Descărcarea automată a sarcinii (DAS)

Atât timp cât se menține echilibrul dintre puterea electrică activă generată în sistem și
cea consumată, frecvența rămâne în jurul valorii de 50Hz.

La conectarea unor consumatori mari, sau la deconectarea unor grupuri generatoare (sau
centrale), acest echilibru se pierde determinând scăderea frecvenței inadmisibil de mult.
Scăderea frecvenței în SEE determină scăderea productivității, sau chiar ieșirea din funcțiune a
unor consumatori. De asemenea scăderea frecvenței determină și importante reduceri ale
tensiunii la nodurile generatoare (deci și la consumatori).

În consecință, este posibilă apariția unui deficit de putere reactivă, însoțit de scăderea în
continuare a tensiunii în diferite puncte ale SEE. Se produce astfel, un fenomen de avalanșă de
frecvențăși tensiune.

În aceste condiții, unica soluție pentru evitarea unei avarii generalizate în SEE rămâne
sacrificarea anumitor consumatori, mai puțin importanți, prin întreruperea automată a
alimentării lor. Dispozitive de automatizare care realizează deconectarea automată a

10
consumatorilor la scăderea frecvenței în SEE se numesc dispozitive de descărcare automată a
sarcini (DAS).

În funcție de parametrul supravegheat se definesc mai multe tipuri de DAS:

 DAS de frecvență – DAS – F;

 DAS de tensiune – DAS – U;
 DAS de putere – DAS – P;
 DAS de curent – DAS – I.

11
 Bibliografie

1.  Millions of SE Asian jobs may be lost to automation in next two decades: ILO, 7 iulie 2016, Reuters,
accesat la 19 august 2016
2. Robot factories could threaten jobs of millions of garment workers, 16 iulie 2016, Tansy Hoskins, The
Guardian, accesat la 19 august 2016
3. Tilo Heimbold: introducere în tehnologia de automatizare.
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sta%C8%9Bie_electric%C4%83
5. http://retele.elth.ucv.ro/Stan%20(Ivan)%20Felicia/PECS%20I/Laborator%209.pdf
6. https://biblioteca.utcluj.ro/files/carti-online-cu-coperta/367-7.pdf

12