Universitatea Politehnica Bucureşti

Facultatea de Inginerie Electrică

Program de studii: IEIA

Proiect de disertaţie

Coordonator ştiinţific:
Ş.l.dr.ing. IOAN DRAGOŞ DEACONU

Student:
ADRIAN ŞTEFAN CHIRIAC

0
 Cuprins

Introducere..............................................................................................2-3

Cap. 1 . Sistemul de anclanşare automată a rezervei

1.1 Rolul sistemelor de anclanşare automată a rezervei...........4
1.2 Tipuri de sisteme de anclanşare automată a rezervei.........5
1.3. Componenta hardware a sistemului AAR...........................6-11
1.4 Descrierea funcționării sistemului.........................................12-15
1.5 Algoritmul de comandă al automatului programabil..........16
1.6. Componenta software a sistemului AAR..............................17-25

Cap. 2. Sistemul monitorizare al sistemului de anclanşare automată a

rezervei
2.1 Rolul componentei de monitorizare.......................................27
2.2 Componenta hardware a sistemului de monitorizare..........28-31
2.3 Componenta software a sistemului de monitorizare............32-37

Concluzii.....................................................................................................38

Bibliografie.................................................................................................39

Anexe...........................................................................................................40-43

1
 Introducere
1. Sisteme de monitorizare de la distanţă
Un sistem de monitorizare reprezintă un sistem complex ce realizează o serie
de funcţii: achiziţionează informaţii din procesul supravegheat; transmite datele culese
din proces către nivelul central, prelucrează informaţiile la nivelul central şi prezintă
aceste informaţii operatorului uman prin intermediul unei interfeţe grafice, în timp
real; memorează succesiunea evenimentelor, în timp, ceea ce permite o analiza post
avarie; prelucrează statistic evenimentele apărute în proces [1]. Ca şi caracteristici un
astfel de sistem este recomandat să aibă următoarele cerinţe de bază: deschidere,
adaptabilitate, punerea la dispoziţie a datelor în timp util, securitatea şi siguranţa
datelor, datele necesare trebuie să fie cât mai puţine şi să reflecte cât mai precis starea
sistemului monitorizat, să fie dotat cu o interfaţă simplă şi comodă pentru utilizator.
Sistemul de monitorizare de la distanţă asigură continuitatea funcţionării în
parametrii normali ai echipamentelor industriale deţinute. Sistemul are ca obiectiv
principal monitorizarea parametrilor de funcţionare ai echipamentului pentru
prevenirea defecţiunilor. De asemenea, în cazul defectării unui echipament , sistemul
de monitorizare de la distanţă va asigura o intervenţie precisă şi urgenţă.
Un sistem de monitorizare este ideal pentru companiile care deţin echipamente
industriale a căror funcţionare este vitală pentru o bună desfăşurare a activităţilor de
producţie sau comerciale. [2] Sistemul funcţionează prin intermediul unei conexiuni la
o reţea de internet sau una GSM. Pachetul de servicii pentru acest sistem este
adaptabil în funcţie de cerinţe şi nevoi. Acesta are la bază un modul dotat cu
microprocesor care gestionează resursele modemului GSM. Acest modul se numeşte
"gsm_manager" şi are algoritmul propriu de funcţionare (codul sursă) şi protocolul de
comunicaţie cu modemul GSM şi modulul PLC (automat programabil pe bază de
microprocesor) [3]. Între modulul "gsm_manager" şi modulul de aplicaţie (PLC)
există un sistem paralel de comunicaţie numit magistrala de date. Pe această
magistrală de date se stabilesc ordinea şi importanţa evenimentelor monitorizate. La
modulul "gsm_manager" se pot conecta modulele audio/video dacă este cazul.

2
 2. Avantajele sistemelor de monitorizare de la distanţă
Sistemul de supraveghere al echipamentelor industriale de la distanţă prezintă
următoarele avantaje [4]:
- cunoaşterea exactă a naturii defecţiunilor apărute la echipamente;
- siguranţa în utilizare datorită monitorizării permanente a echipamentelor;
- fiabilitate ridicată a utilajelor industriale aflate în exploatare;
- sistem securizat de transmisie a datelor şi parametrilor monitorizaţi;
- timp redus de intervenţie al echipei de tehnicieni service;
- costuri reduse de depanare ale utilajelor dotate cu acest dispozitiv;
- consumuri optime de resurse energetice;
- alerte prestabilite prin SMS şi email;
- testarea echipamentului de la distanţă;
- supravegherea continuă a echipamentului;
- mobilitate şi eficacitate.

3
 Cap. 1 . Sistemul de anclanşare automată a rezervei (AAR)

1.1 Rolul sistemelor de anclanşare automată a rezervei

Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaţia de conectare
rapidă a consumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau
transformator), în cazul căderii circuitului normal de alimentare, ca urmare a unui
deranjament sau a unei deconectări impuse de către dispozitivele de protecţie [5,6].
Operaţia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la goluri de tensiune [7] ce
beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din surse diferite.
Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităţii energiei electrice
furnizate consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri
de tensiune cât şi de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente
consumatoare de energie electrică [8]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere
bruscă de tensiune, sub un nivel de prag, urmată de o revenire după un interval de
timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaţii ce afectează negativ consumatorii este
determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi de durată.
Consumatorii foarte importanţi ce nu suporta golurile de tensiune,
materializate prin întreruperea accidentală a furnizării energiei electrice, sunt denumiţi
consumatori vitali.
Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi
viaţa, în cazul activităţii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de
operaţie sau a centrelor de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de
depoluare atmosferică şi epurare a apei, confortul sau siguranţa oamenilor în cazul
sălilor de conferinţă, de spectacole, etc.
Pentru evitarea acestor efecte se alege soluţia alimentării consumatorilor vitali
din alte surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază.
Aceste surse pot proveni din alte reţele sau dintr-un grup electrogenerator propriu.
Reţelele electrice de rezervă pot prelua în întregime puterea consumată. În
cazul grupului electrogenerator, acesta dispune de putere limitată şi de aceea se va
face o selecţie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaţi la acesta, în funcţie de
importanta consumatorilor.
Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii
accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta

4
asigură continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suportă
goluri de tensiune de niciun fel sau cu o durată mai mare de 2 ÷ 3 secunde.
În general, sistemul de anclanşare automată a rezervei este necesar pentru
alimentarea cu energie electrică:
- în instalaţii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;
- în spitale sau instituţii publice de interes naţional unde continuitatea în
funcţionare este un factor vital;
- în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

1.2 Tipuri de sisteme de anclanşare automată a rezervei

Există dispozitive de AAR mecanice și electrice. Cele mecanice folosesc energia
înmagazinată în resoarte comprimate sau greutăți ridicate cu servomotor comandat, iar
cele electrice pot fi de tip convențional (cu relee) sau cu microprocesoare și automate
programabile (AP) [9].
Dintre toate categoriile de dispozitive de AAR, soluţia modernă o reprezintă
utilizarea automatelor programabile implementate în structura instalaţiilor electrice.
Sistemele automate de control a proceselor sunt un conglomerat de dispozitive
electronice care conferă stabilitate, acurateţe şi performanţă. Sistemele de operare pot
avea diverse forme de implementare pornind de la surse de alimentare şi până la
maşini. Fiind un rezultat rapid a progresului tehnologic, cele mai complexe operaţii au
fost rezolvate prin conectarea în sistem a unor automate programabile şi unităţi
centrale de proces.
Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu
automate programabile sunt următoarele:
- reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare
realizării AAR;
- reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaţie dinamică
prin folosirea dispozitivelor cu comutaţie statică;
- creşterea fiabilităţii instalaţiei AAR;
- automatul programabil poate rula programul de lucru independent de
calculator;

5
1.3. Componenta hardware a sistemului AAR
Ca parte practică a proiectului instalaţia de AAR trifazată modelează
comutarea între două linii electrice de bază şi de rezervă a unui consumator cu o
putere maximă de 10 kW [10]. Această instalaţie poate fi utilizată de asemenea pentru
rezervarea unei linii electrice cu un grup electrogen sau UPS de puteri
corespunzătoare . Schema electrică este prezentată în Fig. 1.

Figura 1 - Schema electrică de forţa a sistemului de anclanşare automată a rezervei.

6
 Echipamentele electrice pentru comutaţie, Q1 şi Q2 regăsite în Fig. 1 sunt
două disjunctoare trifazate cu valoarea nominală a curentului de protecţie de 16A.
Aceste elemente sunt prezentate în Fig. 2.
Practic, utilizate cu două scopuri. Cel principal este de protecţie împotriva
defectelor în instalaţia consumatorului, iar cel secundar, de a simula prezenţa sau lipsa
surselor de energie de alimentare (cea principală respectiv cea auxiliară sau de
rezervă).

Figura 2 - Disjunctoare trifazate de 16A (Q1 şi Q2).

Echipamentul electric pentru comutaţie Q3, este tot un disjunctor bipolar

monofazic cu un curent nominal de protecţie de 20A, prezentat în Fig. 3. El are rolul
de a alimenta şi de a proteja automatul programabil (denumit PLC în schema electrică
din Fig. 1) contra eventualelor scurtcircuite.

Figura 3 - Disjunctor monofazat bipolar de 20A (Q3).

7
 Pentru a asigura o funcţionare continuă în situaţiile în care sursa principală de
energie şi cea auxiliară nu mai sunt prezente, alimentarea automatului programabilului
se realizează practic de la o altă sursă de energie, precum o sursă neîntreruptibilă de
tip UPS. În platforma realizată alimentarea sa se face direct de la o fază a sursei
trifazată de tensiune folosită pentru alimentarea automatizării.
Alte elemente prezente în schema din Fig. 1 sunt releele de tensiune (a se
vedea Fig. 4) care au funcţia de a detecta pragurile de tensiune ale reţelei de
alimentare. Aceste praguri sunt reglate manual prin intermediul unor butoane rotative.
Rolul acestor praguri este de asigura alimentarea consumatorului doar atunci când
sursa de energie este caracterizată de un domeniu de tensiuni acceptabil pentru
consumatorul sistemului de anclanşare automată a rezervei.

Figura 4 - Relee de tensiune (U<).

Se pot regla atât pragurile pentru tensiunea de linie cât şi pentru tensiunea de
fază, iar suplimentar, timpul cât trebuie să fie tensiunea de alimentare sub pragurile
configurate pentru ca releul de tensiune să semnalizeze acest eveniment. Astfel
eventualele fluctuaţii ale tensiunii reţelei de alimentare sunt filtrate, atunci când durata
lor este sub o anumită valoare.
Starea fiecărei faze a celor două surse este semnalizată prin intermediul
lămpilor L1 - L6, câte 3 pentru fiecare sursă trifazată. Modulele celor 6 lămpi sunt
redate în Fig. 5. Cele 6 lămpi de semnalizare sunt tipul cu LED.

8
 Figura 5 - Lămpi de semnalizare ale stării fazelor surselor.

Comutarea între cele două surse se realizează cu contactoare trifazate ,

interblocajul fiind realizat din programarea automatului programabil cu monitorizarea
stării lor prin contactele auxiliare normal deschise. Cele două contactoare trifazate
(C1 şi C2) sunt reprezentate în Fig. 6.

Figura 6 - Contactoarele trifazate C1 şi C2 pentru alimentarea consumatorului.

Automatul programabil utilizat este de tipul Mitsubishi AL2-14MR-A, redat în

Fig. 7. Acesta este echipat cu afişaj cu iluminare ce poate fi utilizat atât pentru
introducerea şi monitorizarea programului cât şi ca interfaţă de operare HMI clasică
alfanumerică. În afara programării sub mediul ce rulează pe PC, este posibilă şi

9
programarea directă fără a fi necesare echipamente suplimentare. Astfel putem
interveni şi efectua modificări asupra programului chiar dacă nu avem calculatorul la
noi. Automatul programabil reprezintă o clasă nouă în domeniul automatizărilor
industriale. Cu un singur aparat uşor de utilizat se pot înlocui multe componente
discrete precum relee auxiliare, relee de timp, contoare.

Figura 7 - Automatul programabil Mitsubishi AL2-14MR-A.

Setul de instrucţiuni ALPHA a fost special conceput pentru a răspunde

exigenţelor din sectorul automatizărilor industriale. Programarea se realizează simplu
prin conectarea funcţiilor bloc predefinite. Până la 200 funcţii bloc pot fi utilizate într-
un singur program, fără restricţii privind numărul funcţiilor de acelaşi tip utilizate.
Sunt disponibile următoarele tipuri de funcţii bloc:
- operatori şi funcţii booleene complexe
- funcţii set / reset
- timere, countere
- afişări de mesaje şi parametri din proces
- procesări de semnale analogice (offset/gain, PID)
- operatori şi funcţii aritmetice
Automatul este programat cu acelaşi mediu software puternic AL-PCS/WIN,
ce rulează sub Windows. Mediul este foarte uşor de utilizat şi nu necesită cunoştinţe
speciale din partea utilizatorului. Cu acest mediu programarea se rezumă doar la
realizarea de conexiuni între funcţii bloc predefinite.

10
 În plus, acelaşi pachet software, permite utilizatorului simularea în modul
RUN (rulare) a aplicaţiei ceea ce face posibilă verificarea bunei funcţionări a
programului şi fără a avea la îndemână hardware-ul.
Funcţia de monitorizare a programelor este de asemenea posibilă prin fereastra
de monitorizare denumită „System sketch”.
O caracteristică importantă ce particularizează automatul Alpha este
reprezentată de posibilităţile multiple de comunicare. Alpha 2 poate fi integrat în
reţele ASI ca staţie slave locală, oferind pe lângă funcţia remote I/O şi posibilitatea
unui control inteligent local. Pentru aplicaţiile care nu sunt uşor accesibile, o a doua
interfaţă face posibilă conectarea sistemului cu un modem GSM.
Această interfaţă permite lui automatului Alpha 2 să fie accesat pentru
programare şi depanare chiar dacă se găseşte la sute de kilometri depărtare. Automatul
Alpha 2 poate de asemenea utiliza suportul GSM pentru transmiterea de mesaje SMS
şi email la destinaţii predefinite, soluţie ideală pentru raportarea stării curente a
procesului sau a stărilor de alarmă. Automatul Alpha2 are multe caracteristici
avansate ce oferă flexibilitate ridicată, păstrând în acelaşi timp un mod simplu şi uşor
de utilizat.
Pentru a se preveni accesul neautorizat şi modificări accidentale, programul
poate fi protejat prin parolă. În acest fel se asigură şi protecţia drepturilor de
proprietate intelectuală pentru cel care a creat programul, copierea nefiind posibilă în
cazul protejării programului prin parolă.
Automatul integrează o funcţie avansată clock-calendar cu până la 1200 de
comenzi ON/OFF ce pot fi programate cu zile, luni şi chiar ani în avans. În aplicaţiile
pentru controlul încălzirii şi iluminatului, în aplicaţiile de supraveghere şi alarmare,
această facilitate permite de exemplu adaptarea la programul de vacanţe şcolare, la
programul de lucru al fabricilor sau al celorlalte locaţii unde se execută controlul.
Mai mult, automatul programabil Alpha 2 trece automat la ora de iarnă/vară.
Administrarea ceasului de timp real devine şi mai simplă în cazul utilizării modulului
opţional de sincronizare prin radio DCF77.
Programele sunt stocate în siguranţă în EEPROM-ul intern al
microautomatului. Datele curente (valori curente de contori, înregistratoare de timp,
ceasul de timp real) sunt menţinute de un condensator până la 20 de zile de la
scoaterea de sub tensiune.

11
 Este proiectat pentru a funcţiona în domeniul de temperaturi de la -25 °C la
+55 °C. Această caracteristică îl face potrivit în aceeaşi măsură şi pentru aplicaţii de
interior şi pentru aplicaţii de exterior.

1.4 Descrierea funcționării sistemului

A. Există tensiune atât pe linia de baza cât şi pe cea de rezervă.

În această situaţie lămpile semnalizează prezenţa tensiunii pe toate fazele
(Fig. 8), releele de tensiune transmit aceeaşi informative către PLC , care comandă
prin alimentarea bobinei conectarea contactorului 1 .

Figura 8 - Semnalizarea prezenţei celor două surse de alimentare.

În Fig. 9 se prezintă indicaţiile regăsite pe afişajul automatului programabil.

Conţinutul se referă la starea celor două surse (U1 respectiv U2), dar şi la starea celor
două contactoare care alimentează consumatorul. Se constată că în această situaţie
contactorul C2 care este conectat cu sursa auxiliară de alimentare este deschis, iar
contactorul C1 care este conectat la sursa principală de alimentare este închis.

12
 Figura 9 - Indicaţiile pe ecranul automatului atunci când se semnalizează prezenţa
celor două surse de alimentare.

B. Una sau mai multe faze din alimentarea de rezervă sunt fără tensiune
În această situaţie lămpile de semnalizare aferente fazelor respective sunt
stinse (a se vedea Fig. 10), releul de tensiune detectează acest lucru şi transmite
informaţia la PLC care afişează stările reţelelor.

Figura 10 - Semnalizarea lipsei sursei auxiliare de alimentare.

13
 În Fig. 11 se prezintă indicaţiile regăsite pe afişajul automatului programabil.
Conţinutul se referă la starea celor două surse (U1 respectiv U2), dar şi la starea celor
două contactoare care alimentează consumatorul. Se constată că în această situaţie ,
sistemul semnalizează lipsa prezenţei sursei auxiliare, dar prezenţa celei principale. În
acest caz, contactorul C1 este închis şi alimentează consumatorul de la sursa U1, în
timp ce contactorul C2 este în stare deschisă.

Figura 11 - Indicaţiile pe ecranul automatului atunci când se semnalizează lipsa doar a

sursei auxiliare de alimentare.

C. Linia de baza este fără tensiune şi linia de rezervă este alimentată

În această situaţie lămpile corespunzătoare semnalizează absenţa sursei de
tensiune principală (lămpi stinse, a se vedea Fig. 12), ca urmare a faptului că releele
de tensiune au detectat lipsa tensiunii şi această informaţie este transmisă atât către
lămpi cât şi către automatul programabil, care la rândul său comandă deconectarea
contactorului de pe linia de baza şi conectarea contactorului de pe linia de rezervă prin
alimentarea bobinelor acestora.
În Fig. 13 se prezintă indicaţiile de pe afişajului automatului, care indică
activarea sursei auxiliare de rezervă ca urmare a nedetectării sursei principale de
alimentare, U1. Totodată contactorul C1 aferent sursei principale este menţinut în
stare deschisă, în timp ce contactorul C2 cuplat la sursa auxiliară este închis pentru ca
sistemul AAR să menţină continuitatea alimentării consumatorului.

14
 Figura 12 - Semnalizarea lipsei sursei auxiliare de alimentare.

La revenirea tensiunii pe linia de bază , lămpile corespunzătoare sunt aprinse,

releele de tensiune sesizează acest lucru, transmit informaţia către automatul
programabil şi acesta comandă cu o temporizare prestabilită deconectarea
contactorului de pe linia de rezervă şi conectarea contactorului de pe linia de bază,
revenind la starea iniţială.

Figura 13 - Indicaţiile pe ecranul automatului atunci când se activează rezerva.

15
 1.5 Algoritmul de comandă al automatului programabil
Din punctul de vedere al automatului programabil există alocate următoarele
intări cu următoarele semnificaţii:
I3 – senzorul de detecţie probleme pentru reţeaua 1 (sursa principală)
I6 – senzorul de detecţie probleme pentru reţeaua 2 (sursa de rezervă)

Din punct de vedere al ieşirilor, s-au stabilit următoarele:

O2 – comanda pentru contactorul C2
O3 – comanda pentru contactorul C1 (aici este o problemă cu automatul în
sensul că releul din interiorul automatului de la ieşirea O1 este blocat pe contacte
închise şi deci a trebuit folosită o altă ieşire)

Când aceste intrări I3 sau I6 devin active înseamnă că reţeaua 1 respectiv

reţeaua 2 sunt prezente, adică au tensiune.
Semnificaţiile intrărilor pentru algoritmul de comandă este prezentat în mod
sistematic în cadrul Tabelului 1.

Tabel 1 – Algoritm de comandă

I3 I6 Reţea 1 Reţea 2
0 0 Probleme Probleme
0 1 Probleme OK
1 0 OK Probleme
1 1 OK OK

În funcţie de aceste situaţii se stabilesc stările (închis / deschis) ale

contactoarelor C1 şi C2, adică de la care sursă este alimentat consumatorul în fiecare
situaţie posibilă.
Se consideră prioritară reţeaua 1 (sursa principală). Astfel indiferent, de ceea
ce se întâmplă în reţeaua 2, dacă reţeaua 1 este OK automat se închide doar C1.
Dacă se constată ca reţeaua 1 (principală) a picat şi reţeaua 2 este OK se va
activa rezerva, adică se va închide doar C2 şi C1 se deschide.

16
 Dacă se constată că reţeaua 1 (principală) a revenit în timp ce rezerva este
activă atunci se va opri alimentarea de la rezervă (deschidere C2) şi se va alimenta
consumatorul de la reţeaua 1 (închidere C1).
Toate aceste evenimente sunt afişate şi pe ecranul automatului.
Reţeaua 2 este considerată ca fiind rezerva. Aşadar ori de câte ori reţeaua 1
devine indisponibilă, dacă reţeaua 2 este disponibilă se va activa aceasta, adică
consumatorul se alimentează de la sursa de energie de rezervă, în mod automat.

1.6. Componenta software a sistemului AAR

Programul implementat în automat este realizat în limbajul FBD (functional

block display) fiind singurul disponibil pentru acest tip de automat. Programul este
redat în Fig. 14.

Figura 14 – Programul implementat în limbajul FBD (Functional Block Display).

17
 În stânga sunt intrările (Ix), iar în dreapta ieşirile (Ox). Funcţiile logice sunt
implementate cu ajutorul unor blocuri specializate. În acest program s-au utilizat
următoarele funcţii:
- NOT (NU logic): B11, B24
- AND (ŞI logic): B10, B17, B25
- OR (SAU logic): B23
- NOR (SAU-NU logic): B30
- DISPLAY (afişaj): B12, B16, B20, B22, B26, B28, B29
- DELAY (întârziere): B15, B21, B27
În continuare se va prezenta fiecare scenariu în parte şi se va descrie modul de
funcţionare al programului implementat.

Scenariul 1 – ambele reţele sunt indisponibile

În Fig. 15 se prezintă ce arată simulatorul în această situaţie.

Figura 15 – Simulatorul în cazul lipsei ambelor reţele.

În această situaţie blocul logic B30 (NOR) va da la ieşirea sa 1 logic, deoarece

18
 I3  I6  0  0  1 (1)

Pe ecranul automatului se va afişa intermitent mesajul din Fig.16. O astfel de

situaţie este una ipotetică, deoarece într-o funcţionare normală o asemenea situaţie
este în afara a ceea ce se înţelege prin sistem de anclanşare automată a rezervei.

Figura 16 – Afişajul în situaţia în care nu este disponibilă niciuna dintre reţele.

Perioada de intermitenţă este stabilită ca un parametru în timpul programării,

după cum se arată în Fig. 17., zona – „String Property”, opţiunea „Flicker”, câmpul –
„Period: 10”. Aceasta înseamnă că perioada de intermitenţă va fi 10×100ms =
1000ms, 1 secundă. Textul stă afişat 500ms, iar 500ms ecranul este gol.

Figura 17 – Exemplu de configurare ecran.

19
 Scenariul 2 – doar reţeaua 1 este disponibilă
În Fig. 18 se prezintă simulatorul c această situaţie. Se utilizează blocul logic
B10 care primeşte 1-logic de la I3 şi 0-logic de la I6 negat prin blocul B11. Simultan
se activează blocul de afişaj B12 şi cu blocul de întârziere de propagare a semnalului
B15.

Figura 18 – Simulatorul în cazul disponibilităţii doar a reţelei 1.

Funcţia logică pentru blocurile B12 şi B15 este identică, şi anume:

B12, B15  I 3  I 6  1  0  1 (2)

Cu alte cuvinte, blocurile B12 şi B15 sunt active doar dacă I3 este activ
simultan cu I6 dezactivată. Prin activarea blocului B12 se afişează pe ecranul
automatului textul din Fig. 19.

20
 Figura. 19 – Afişajul în situaţia în care doar reţeaua 1 este disponibilă.

Întârzierea din blocul B15 este de 2 secunde, stabilită în timpul programării,

după cum se exemplifică în Fig. 20. Unitatea de timp aleasă este 1 secundă, aşadar
este necesar stabilirea unui factor de scalare 2 pentru a obţine această perioadă de
timp. Întârzierea este necesară pentru a putea da posibilitatea utilizatorului să observe
comportamentul aplicaţiei, din momentul detecţiei prezenţei tensiunii reţelei. După
expirarea celor două secunde se afişează starea finală, care pe lângă starea reţelelor se
afişează şi starea contactoarelor, Fig. 21.

Figura 20 – Exemplu de setare întârziere.

21
Figura 21 – Afişajul în situaţia în care doar reţeaua 1 este disponibilă şi consumatorul
este alimentat de la această reţea.

Scenariul 3 – atât reţeaua 1 şi reţeaua 2 sunt disponibile

În Figura 22 se prezintă simulatorul în această situaţie. Se observă că ambele
intrări I3 şi I6 sunt active. De această dată blocul B17 are următoarea valoare logică:

B17  I 3  I 6  1  1  1 (3)

Figura 22 – Simulatorul în cazul disponibilităţii ambelor reţele 1 şi 2.

22
 În cuvinte această expresie se traduce „doar dacă ambele reţele sunt active
simultan”.
Ieşirea acestui bloc (B17) activează blocul B20 de afişaj. Mesajul se prezintă
în Fig. 23.

Figura 23 – Afişajul în situaţia în care ambele reţele sunt disponibile.

După o întârziere de două secunde introdus cu ajutorul blocului B21 se afişeză

şi starea consumatorului, exemplificată în Fig. 24.

Figura 24 – Afişajul în situaţia în care ambele reţele devin disponibile şi consumatorul

este alimentat de la reţeaua 1.

Scenariul 4 – reţeaua 1 devine indisponibilă şi reţeaua 2 este disponibilă

(anclanşarea rezervei)
În Fig. 25 se prezintă simulatorul în această situaţie.
Pentru acest scenariu importantă B25. Funcţia logică aferentă ieşirii acestuia
este:

B 25  I 3  I 6  0  1  1 (4)

Doar dacă reţeaua 1 nu este activă (I3 = 0), dar reţeaua 2 este activă (I6 = 1)”.
În primă fază, utilizatorului îi este semnalizată starea celor două reţele prin afişarea
mesajului programat în blocul de afişare B26, al cărui efect se prezintă în Fig. 26.

23
 Figura 25 – Simulatorul în cazul indisponibilităţii doar a reţelei 1.

Figura 26 – Afişajul în situaţia în care ambele reţeaua principală devine indisponibilă

şi se pregăteşte activarea rezervei (reţeaua 2).

După ce utilizatorul este înştiinţat despre starea celor două reţele şi că urmează
activarea rezervei, cu ajutorul blocului de întârziere B27 în care sunt programate 2
secunde, se afişează şi totodată comută consumatorul pe reţeaua de rezevă prin
închiderea contactorului C2, Fig. 27.

24
Figura 27 – Afişajul în situaţia în care rezerva este activă, iar consumatorul este
alimentat prin contactorul C2.

25
 Cap. 2 . Sistemul monitorizare al sistemului de anclanşare
automată a rezervei

2.1 Rolul componentei de monitorizare

Sistemele de monitorizare au rolul principal de a surprinde starea sistemului
monitorizat şi de a o transmite la distanţă către un punct de stocare a informaţiilor şi
de luare a unei decizii. Un sistem de monitorizare trebuie să fie capabil să preia într-
un timp suficient de scurt informaţiile din sistem pe care ulterior să le convertească în
valori numerice ale unor parametri. Aceste seturi de valori trebuie transmise către
centrul de prelucrare principal, iar prin urmare această transmisie trebuie să se
efectueze în condiţii de protecţie şi siguranţă.

2.2 Componenta hardware a sistemului de monitorizare

Structura hardware a sistemului monitorizat pentru anclanşarea automată a
rezervei este prezentată în Fig. 28, unde se indică componenta emiţător.

Figura 28 - Partea emiţător a sistemului de monitorizare a anclanşării

automate a rezervei.

Sistemul AAR este cel prezentat în detaliu în cadrul capitolului 1.

Modulul de adaptare (condiţionare) este realizat în conformitate cu schema
electronică din Fig. 29. El este utilizat pentru a prelua starea surselor de tensiune.
Avantajul major al acestui circuit este că se asigură o izolare galvanică între sistemul
monitorizat şi platforma Arduino la care acest modul este cuplat. Modulul de adaptare
este inspirat din [11] dar este modificat prin adăugarea a două porţi logice inversoare

26
astfel încât să existe atât un semnal 0-logic şi unul 1-logic atunci când se aplică
tensiune.
Elementul optocuplor protejează împotriva propagării defectelor din partea de
forţă spre partea de monitorizare, de mică putere.

Figura 29 - Partea emiţător a sistemului de monitorizare a anclanşării

automate a rezervei.

Realizarea practică a acestui circuit este prezentată în Fig. 30, implementarea

prealabilă pe breadboard. Implementarea finală se prezintă în Fig. 31.

Figura 30 - Realizarea modului de achiziţie a stării surselor de tensiune pe

breadboard.

Deoarece trebuie monitorizate două surse de energie, circuitul este realizat

practic de două ori. La intrare sunt cele două borne unde se aplică tensiunea
alternativă (220V...230V, 50Hz, sinusoidală) , iar la ieşire se furnizează o tensiune

27
continuă de 5V. Dacă tensiunea alternativă lipseşte la intrare atunci la ieşire se obţine
o tensiune de ordinul milivolţilor, adică practic o tensiune nulă.

Figura 31 - Realizarea modului de achiziţie a stării surselor de tensiune.

Cele două tensiuni continue de nivel mic sunt citite de către platforma Arduino
şi în acest fel se cunoaşte (monitorizează) stare surselor de alimentare.
Legătura fizică dintre acest modul şi sursele de alimentare este realizată cu
ajutorul unor cabluri care au fost în prealabil torsadate (Fig. 32), în scopul diminuării
pe cât posibil a interferenţelor electromagnetice provenite de la partea de forţă.

28
 Figura 32 - Torsadarea cablurilor de legătură dintre modulul de adaptare
şi automate a rezervei.

În Fig. 33 se prezintă modul de cuplare al acestor cabluri cu instalaţia, adică

punctele de conexiune sunt aceleaşi cu intrările I3 şi I6 ale automatului programabil.

Figura 33 - Cuplarea cablurilor torsadate la instalaţia de forţă.

Starea contactoarelor este preluată direct pe platforma Arduino deoarece se

utilizează sursa de alimentare de pe platforma Arduino. Practic se foloseşte o pereche
de contacte auxiliare normal deschise, prezente la fiecare contactor, după cum se
prezintă în Fig. 34. Aceste cabluri sunt conectate la platforma Arduino la pinii 11
respectiv 12 şi +5V.

29
 Figura 34 - Cuplarea cablurilor torsadate la contactele auxiliare ale contactoarelor.

Semnalele de stare ale contactoarelor (închis / deschis) şi starea celor două

surse sunt transmise către platforma hardware Arduino UNO. Ulterior, pe baza
programului implementat în microcontrolerul prezent pe platforma Arduino aceste
semnale sunt reprezentate în format binar 0 – contactor deschis (nealimentat),
respectiv 1 – contactor închis (alimentat).
Odată cu primirea comenzii de transmisie a stării contactoarelor aceasta este
trimisă la distanţă tot pe baza programului implementat prin intermediul serviciului
SMS (Short Message Service) folosind tehnologia GSM (Global System for Mobile),
folosind un modem SIM800L. Despre acest modul mai multe date se dau în Anexa 5.
În Fig. 35 se prezintă modul de cuplare al modemulului SIM800L la platforma
Arduino UNO.

Figura 35 - Cuplarea modulului GSM la platforma Arduino UNO [12].

Schema generală de cuplare a modemului, adaptorului de tensiune şi a

platformei Arduino UNO se reprezintă în Fig. 36.

30
 Figura 36 - Schema electrică a componente de monitorizare (inclusiv partea de
transmitere a datelor).

O privire de ansamblu asupra întregului sistem AAR şi partea de monitorizare

aferentă a acestuia se prezintă în Fig. 37.

31
Figura 37 - Schema electrică a componente de monitorizare (inclusiv partea de
transmitere a datelor).

32
 2.3 Componenta software a sistemului de monitorizare
Programul implementat în microcontrolerul existent pe platforma Arduino
UNO, are în principiu două părţi. O parte gestionează preluarea informaţiilor despre
contactoare şi sursele de alimentare, iar o alta gestionează partea de comunicaţie.
Algoritmul este următorul. Pentru ca sistemul să comunice prin SMS starea
sistemului, trebuie ca acesta să primească un SMS al cărui conţinut este „yy”. Odată
primit acest SMS sistemul răspunde cu un SMS (către nr. 0730176682) următorul
text:

U1 = [0] U2 = [1] C1 = [0] C2 = [1]

atunci când sursa de rezervă este activată şi deci consumatorul este alimentat de la
sursa de rezervă. U1 şi U2 reprezintă cele două surse (0 - lipsă tensiune, 1 - prezenţă
tensiune), iar C1 şi C2 reprezintă cele două contactoare (0 - contactor deschis, 1 -
contactor închis).

Partea care gestionează informaţiile (monitorizarea)

Liniile de cod care se referă la partea de monitorizare a sistemului sunt
următoarele:

const int senzorC1 = 3; // numar intrare digitala, senzor contactor C1

const int senzorC2 = 6; // numar intrare digitala, senzor contactor C2
const int senzorU1 = 11; // numar intrare digitala, senzor sursa U1
const int senzorU2 = 12; // numar intrare digitala, senzor sursa U2

int C1,C2,U1,U2;

// stocare informatii despre sistem

if (digitalRead(senzorU1) == HIGH) {U1=1;}
else {U1=0;} // variabile in care se stocheaza 0/1 - sursa alimentare lipsa/prezenta

if (digitalRead(senzorU2) == HIGH) {U2=1;}

else {U2=0;} // variabile in care se stocheaza 0/1 - sursa alimentare lipsa/prezenta

33
 if (digitalRead(senzorC1) == HIGH) {C1=1;}
else {C1=0;} // variabile in care se stocheaza 0/1 - contactor deschis/inchis

if (digitalRead(senzorC2) == HIGH) {C2=1;}

else {C2=0;} // variabile in care se stocheaza 0/1 - contactor deschis/inchis

Pentru partea de transmisie la distanţă a datelor liniile de cod se prezintă în

listingul complet al programului. Totuşi se exemplifică câteva elemente de bază
pentru transmiterea şi recepţionarea unui SMS.
În Fig. 38 se redă secvenţa din program care are drept efect trimiterea unui
mesaj text prin serviciul SMS, al cărui conţinut este „TEST”, la numărul 0730176682.

Figura 38 – Secvenţă din program pentru trimitere unui mesaj.

Efectul în cadrul ferestrei de monitorizare a portului serial, pusă la dispoziţie

de mediul de programare Arduino este reprezentat în Fig. 39.

Figura 39 – Fereastră monitorizare port serial la trimiterea unui SMS.

Pentru citirea unui SMS primit se foloseşte următoarea secvenţă de cod:

34
 mySerial.println("AT+CMGF=1"); //Setare Mod SMS Text
delay(1000);
mySerial.println("AT+CNMI=1,2,0,0,0"); //Configurare receptie SMS-uri noi
delay(1000);
mySerial.println("AT+CMGL=\"REC UNREAD\""); // Citire mesaje necitite

Pentru preluarea mesajelor de către echipament din reţea se utilizează

comanda AT+CNMI=<mode>[,<mt>[,<bm>[,<ds>[,<bfr>]]].
Comportamentul modemului este configurat cu ajutorul parametrilor
respectivi. În continuare se dau câteva explicaţii pentru o parte dintre aceştia. Orice
mesaj vehiculat în interiorul unei reţele de telefonie are un anumit cod asociat, a cărui
semnificaţie şi valoare poate diferi în funcţie de tipul de mesaj, după cum urmează:
1 - mesaj uzual
2 - mesaj provenit din reţea cu scop de informare (broadcast message)
3 - mesaj cu raport privind situaţia SMS-urilor (SMS status report)
Acest coduri sunt însă ignorate atunci când parametrul mode = 1 şi sunt
preluate ca atare. Parametrul mt indică modul în care se stochează mesajele primite.

În continuare se prezintă listing-ul complet al programului implementat în

microcontrolerul de pe platforma Arduino UNO.

#include <SoftwareSerial.h>
SoftwareSerial mySerial(7,8); // nr. pini de pe Arduino
// (TX SIM800, RX SIM800)

char incomingByte;
String inputString, mesajPrimit, mesajTrimis;

const int senzorC1 = 3; // numar intrare digitala, senzor contactor C1

const int senzorC2 = 6; // numar intrare digitala, senzor contactor C2
const int senzorU1 = 11; // numar intrare digitala, senzor sursa U1
const int senzorU2 = 12; // numar intrare digitala, senzor sursa U2

35
int C1,C2,U1,U2;

void setup()
{

// #############################################################################
//Incepere comunicatie seriala cu Arduino si mediul Arduino IDE (Serial Monitor)
// #############################################################################

Serial.begin(9600);
mySerial.begin(9600);

// ################################
// Verificare conexiune cu SIM800L
// ################################
while(!mySerial.available()){
mySerial.println("AT");
delay(1000);
Serial.println("Se conecteaza...");
}
Serial.println("Conexiune realizata!");

void loop()
// #########################################################################
// Citire SMS.
// #########################################################################
mySerial.println("AT+CMGF=1"); //Setare Mod SMS Text
delay(1000);
mySerial.println("AT+CNMI=1,2,0,0,0"); //Configurare receptie SMS-uri noi
delay(1000);
mySerial.println("AT+CMGL=\"REC UNREAD\""); // Citire mesaje necitite

{
if(mySerial.available()){
delay(100);

36
 // Preluare caractere din buffer-ul serial
while(mySerial.available()){
incomingByte = mySerial.read();
inputString += incomingByte;
}
delay(10);

//mesajul receptionat este prelucrat

//Serial.println(inputString);
inputString.toUpperCase(); // Conversie la litere mari
delay(50);
mesajPrimit=inputString;

//Stergere mesaje pentru a elibera memoria modemului

if (inputString.indexOf("OK") == -1){
mySerial.println("AT+CMGDA=\"DEL ALL\"");
delay(1000);}

inputString = "";
}

// ######################################
// Se genereaza SMS cu starea sistemului
// ######################################

if (digitalRead(senzorU1) == HIGH) {U1=1;}

else {U1=0;}

if (digitalRead(senzorU2) == HIGH) {U2=1;}

else {U2=0;}

if (digitalRead(senzorC1) == HIGH) {C1=1;}

else {C1=0;}

if (digitalRead(senzorC2) == HIGH) {C2=1;}

else {C2=0;}

37
 mesajTrimis = "U1 = [" + String(U1,DEC) + "] U2 = [" + String(U2,DEC) +"] C1 = [" + String(C1,DEC) +
"] C2 = [" + String(C2,DEC) + "]";

// ######################################
// Trimitere SMS
// ######################################

// Se trimite SMS cu starea sistemului doar daca s-a receptionat

// un SMS cu continutul "yy"

if (mesajPrimit == "yy")
{
Serial.println("Trimitere SMS...");
//Set SMS format to ASCII
serialSIM800.write("AT+CMGF=1\r\n");
delay(1000);
//Send new SMS command and message number
serialSIM800.write("AT+CMGS=\"0730176682\"\r\n");
delay(1000);
//Send SMS content
serialSIM800.write(mesajTrimis);
delay(1000);
//Send Ctrl+Z / ESC to denote SMS message is complete
serialSIM800.write((char)26);
delay(1000);
Serial.println("SMS Trimis!");
}
}

38
Concluzii
În cadrul lucrării s-au prezentat elementele necesare care stau la baza
proiectării, realizării unui sistem de anclanşare automată a rezervei, dar şi a testării
acestuia. Pentru sistemul de anclanşare automată a rezervei s-au stabilit o serie de
specificaţii tehnice pentru fiecare element component (automat programabil/releu
inteligent, senzori şi traductoare analogice de tensiune, modulul de telecomunicaţie),
s-a creat şi implementat aplicaţia software atât pentru automatul programabil cât şi
pentru modulul de telecomunicaţie a stării sistemului.).
Sistemele de monitorizare de la distanţă trebuie să îndeplinească următoarele
funcţii: măsurare, achiziţie măsurători, prelucrare date, supraveghere, comandă şi
interblocarea elementelor de comutare (separatoare şi întrerupătoare), comunicaţie
protejată (în cazul de faţă modem radio). Componenta software nu este de neglijat,
deoarece aceasta este responsabilă pentru deciziile privind modul de operare al
sistemului urmărit. Această componentă trebuie să fie suficient de rapidă şi să ofere o
situaţie clară şi cât mai detaliată asupra stării sistemului monitorizat.
Sistemul a fost proiectat pentru a transmite starea sistemului (starea celor două
surse de alimentare şi a celor două contactoare) prin intermediul serviciilor SMS
folosind reţelele de telefonie GSM.

39
Bibliografie

[1] https://www.icmet.ro/Etapa%201%20MONITEH.pdf
[2] http://www.e-energetice.ro/monitorizare-la-distanta
[3] Bogdan ONETE, Sisteme informatice elemente fundamentale – curs, Bucureşti;
[4] http://sed.ro
[5]*** Dictionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html
[6]***http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-
automata-a-rezervei-aar.html
[7] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare si
definire a unui indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice.,
Revista Energetica, cod CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.
[8] Stoian, C., Călugăru, St., Rusu, L., Ultrarapid device for automatic release of the
spare, The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.
[9] ***http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-
automata-a-rezervei-aar.html
[10] Chiriac A., Sistem de anclanşare automată a rezervei – AAR, Proiect de licenţă,
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Fac. Inginerie Electrică, Bucureşti,
2015.
[11] http://www.electroschematics.com/6994/220v-power-line-interface/
[12] http://i2.wp.com/albsquared.com/wp-content/uploads/2015/08/SIM800L.png

40
Anexa 1 - Modem GSM SIM800L

Modulul SIM800L este un modul GSM versatil de dimensiuni reduse care

suportă conexiune de voce, de date și SMS.

Specificații

• GSM Quad-Band 850/900/1800/1900MHz

• GPRS multi-slot clasă 12/10
• GPRS mobile station clasă B
• GSM 2/2+
• Clasă 4 (2 W la 850/900MHz)
• Clasă 1 (1 W la 1800/1900MHz)
• FM: frecvență între 76 și 109 Mhz reglabila cu pas de 50 Khz
• Suportă setul de comenzi AT (3GPP TS 27.007, 27.005 și AT augmentat de
SIMCOM)
• Interfață serială
• Tensiune de alimentare: 3.4-4.4 V
• Funcționează între -40 și +85 °C
• GPRS clasă 12, maxim 85.6 kbps
• Suportă PBCCH
• Suportă scheme de codare CS 1, 2, 3, 4
• Stiva PPP
• CSD până la 14.4 kbps
• Suportă USSD
• Suportă SMS
• Suportă modul text și modul PDU
• Suportă protocolul 0710 MUX
• Suport integrat pentru TCP / UDP
• Supor pentru FTP / HTTP
• MMS
• E-mail
• Detecție DTMF
• Tricodec
• Half Rate (HR)
• Full Rate (FR)
• Enhanced Full Rate (EFR)
• AMR
• Half Rate (HR)
• Full Rate (FR)
• Suportă algoritmi pentru eliminarea ecoului
• Interfață cartela SIM 3 V / 1.8 V

41
Anexa 2 – comenzi AT (conform V.25TER)
Comandă Descriere
A/ RE-ISSUES THE LAST COMMAND GIVEN
ATA ANSWER AN INCOMING CALL
AT D MOBILE ORIGINATED CALL TO DIAL A NUMBER
ATD><N> ORIGINATE CALL TO PHONE NUMBER IN CURRENT
MEMORY
ATD><STR> ORIGINATE CALL TO PHONE NUMBER IN MEMORY
WHICH CORRESPONDS TO FIELD <STR>
AT D L REDIAL LAST TELEPHONE NUMBER USED
ATE SET COMMAND ECHO MODE
AT H DISCONNECT EXISTING CONNECTION
AT I DISPLAY PRODUCT IDENTIFICATION INFORMATION
ATL SET MONITOR SPEAKER LOUDNESS
AT M SET MONITOR SPEAKER MODE
+++ SWITCH FROM DATA MODE OR PPP ONLINE MODE
TO COMMAND MODE
AT O SWITCH FROM COMMAND MODE TO DATA MODE
AT P SELECT PULSE DIALLING
AT Q SET RESULT CODE PRESENTATION MODE
AT S 0 SET NUMBER OF RINGS BEFORE
AUTOMATICALLYANSWERING THE CALL
AT S 3 SET COMMAND LINE TERMINATION CHARACTER
AT S 4 SET RESPONSE FORMATTING CHARACTER
AT S 5 SET COMMAND LINE EDITING CHARACTER
AT S 6 PAUSE BEFORE BLIND DIALLING
AT S 7 SET NUMBER OF SECONDS TO WAIT FOR
CONNECTION COMPLETION
AT S 8 SET NUMBER OF SECONDS TO WAIT FOR COMMA
DIAL MODIFIER ENCOUNTERED IN DIAL STRING OF
D COMMAND
ATS10 SET DISCONNECT DELAY AFTER INDICATING THE
ABSENCE OF DATA CARRIER
ATT SELECT TONE DIALING
AT V TA RESPONSE FORMAT
AT X SET CONNECT RESULT CODE FORMAT AND
MONITOR CALL PROGRESS
ATZ RESET DEFAULT CONFIGURATION
AT & C SET DCD FUNCTION MODE
AT & D SET DTR FUNCTION MODE
AT & F FACTORY DEFINED CONFIGURATION
AT & V DISPLAY CURRENT CONFIGURATION
AT & W STORE ACTIVE PROFILE
AT + G C A P REQUEST COMPLETE TA CAPABILITIES LIST
AT + G M I REQUEST MANUFACTURER IDENTIFICATION

42
AT+GMM REQUEST TA MODEL IDENTIFICATION
AT + G M R REQUEST TA REVISION IDENTIFICATION OF
SOFTWARE RELEASE
AT+GOI REQUEST GLOBAL OBJECT IDENTIFICATION
AT + G S N REQUEST TA SERIAL NUMBER IDENTIFICATION
(IMEI)
AT + I C F SET TE-TA CONTROL CHARACTER FRAMING
AT + I F C SET TE-TA LOCAL DATA FLOW CONTROL
AT + I P R SET TE-TA FIXED LOCAL RATE
AT+HVOIC DISCONNECT VOICE CALL ONLY

43
Anexa 3 – abrevieri şi convenţii

http://gprsbee.com/wp-
content/uploads/2015/05/sim800_series_at_command_manual_v101.pdf

ME (Mobile Equipment);

MS (Mobile Station);

TA (Terminal Adapter);

DCE (Data Communication Equipment) sau fax DCE (FAX modem, FAX board);

TE (Terminal Equipment) – echipamentul care controlează modemul GSM (prin

comenzi AT), echipament aflat la celălalt capăt al comunicaţiei seriale;

DTE (Data Terminal Equipment) – „aplicaţia” care rulează pe sistemul embedded;

44