Sunteți pe pagina 1din 3

Automatizare industrial

Automatizarea industrială este un domeniu interdisciplinar între inginerie mecanică și inginerie


electrică, ca parte a științei inginerești, care folosește metode ce conduc la automatizarea mașinilor
și instalațiilor pentru funcționarea lor independentă, fără participarea umană. Complexitatea și
independența mașinilor și instalațiilor determină gradul lor de automatizare.
Progresele realizate în senzorică și prelucrarea primară a semnalelor electronice a dezvoltat
semnificativ procesul de automatizare. Automatizarea a ameliorat situația in activități cu grad mare
de periculozitate, a eliberat personalul de deservire de munci stresante de rutină, a crescut calitatea
și productivitatea muncii, reducînd substanțial costurile de personal. Activitățile umane sunt dirijate,
în principal, pentru eliminarea interferențelor și a altor activități atipice de detecție a defectelor, de
întreținere și a altor activități similare acestora.

Importanța automatizării industriale[modificare | modificare sursă]


Tehnica de automatizare este o disciplină independentă, cu aplicabilitate în toate domeniile
tehnologice.

 Măsurarea
Pentru majoritatea mărimilor fizice au fost dezvoltate proceduri speciale de automatizare.
Aceasta a condus la producerea unei mari varietății de senzori. Exemplu: măsurarea
debitului folosind forța Coriolis. Valoarea măsurată în sine este transformată in semnal unitar
pentru a fi utilizată digital în continuare în procesul de automatizare. 

 Comanda
Și această activitate a fost digitizată. În locul legăturilor fizice fixe între senzori și elementele
de execuție (actori) (VPS) este folosit un sistem flexibil bazat pe un controler logic
programabil (PLC).

 Reglarea
Toate relațiile cauză-efect într-o buclă de control sunt independente de folosință si au fost
examinate independent de domeniul de utilizare pentru a avea o aplicativitate cit mai largă.
Au fost găsite o multitudine de soluții pentru cazuri specifice de utilizare.

 Comunicarea
Cu cît este mai ridicat gradul de automatizare, cu atît mai numeros este necesarul de senzori
și actuatori (Elemente de execuție). Pentru comunicarea între aceste elemente au fost create
diferite rețele de tip Fieldbus(d), adică rețele locale cum ar fi: PROFIBUS, Interbus, AS-
Interface (fosta ASI), sisteme Ethernet în timp real, cum ar fi PROFINET sau EtherCAT și
sisteme fără fir. Conexiuni de mare viteză necesare în unele mașini și instalații au dus la
sisteme locale închise care lucrează pentru a prelucra semnalul in timp real, adică fără
întîrzieri.

Camera  pentru controlul unor procese automatizate (aici: SAE panoul de control)

 Interfața om-mașină
Rolul operatorului în deservirea mașinii sau instalației este apriori analizat. Operatorul
trebuie să fie informat suficient, în timp util și fără erori privind condițiile de funcționare pentru
a lua deciziile corecte. Panoul de comandă trebuie să fie ușor accesibil și intuitiv pentru o
înțelegere facilă. Semnalele sunt supuse la o verificare de plauzibilitate.
 Siguranța
Respectarea normelor este o condiție prealabilă pentru crearea de mașini și sisteme sigure.
Tehnologie de automatizare este esențială în formularea acestor reguli. Exemplu tipic:
Protecția de explozie.

 Punerea în aplicare
Specialiștii in automatizare lucrează împreună cu constructorii de mașini sau inginerii de
proces. Pentru aceasta, există metode verificate, cum ar fi schema de conducte și
instrumente in instalații, ca un document de bază. Un alt exemplu este conceptul Fly-by-wire
pentru aeronave.
Limitele automatizării industriale[modificare | modificare sursă]
Aplicarea tehnologiei de automatizare a fost implementată la început în producție la scară largă. Prin
utilizarea mai multor sisteme flexibile, este posibil în zilele noastre, utilizarea automatizării pentru
producția de loturi mici și chiar pentru piese individuale.
Limita de utilizare a automatizării este dictată de economicitate. Automatizarea unor secvențe
complexe de mișcări este în cele mai multe cazuri posibilă în principiu, dar poate fi costisitoare prin
utilizarea mai multor roboți complicați (programare scumpa) . În multe cazuri, este, de asemenea, la
nivelul de salarizare din țările industriale occidentale – este mai ieftină munca automatizată decît
munca umană. Acest lucru este valabil mai ales pentru asamblarea finală de produse.
O altă limită a tehnicii de automatizare poate fi cazul în care sînt necesare decizii creative, sau
flexibile de rezolvare a problemelor – aceste sarcini pot fi rezolvate rareori satisfăcător de un sistem
de automatizare .

Metodele tehnicii de automatizare[modificare | modificare sursă]


Proiectarea, implementarea și punerea în funcțiune a mașinilor și instalațiilor sunt specific
orientate[1]. Metodele și soluțiile sunt rezultatul unei model generalizat de observare a sistemelor
fizice reale. Metodele tehnicei de automatizare sunt, în parte, adaptate anumitor procese specifice.

Supapa de control ca un dispozitiv de acționare într-un proces automatizat.

Cele mai multe dintre metodele moderne generale de automatizare a proceselor folosesc modele
teoretice sau experimentale ale proceselor în formă analitică. Pe baza acestor modele se pot
fundamenta științific metode pentru proiectarea și punerea în funcțiune a diferite funcții de
automatizare. Acestea includ metode precum:

 Identificarea și estimarea parametrilor


 Control adaptiv
 Monitorizare și diagnoză
 Logică Fuzzy
 Algoritmi evolutivi
 Rețele neuronale artificiale
Sistemele de automatizare fundamentate științific au condus la modele de reglare și comandă (cu
auto-reglare sau continuu adaptive) care se autocontrolează și oferă funcții de diagnoză.
Metode orientate la proces sînt utilizate pentru dezvoltarea de dispozitive și sisteme mecatronice.
Acestea includ, de exemplu, modelarea asistată de calculator, simularea și controlul digital al
roboților, mașinilor-unelte, motoarelor cu combustie internă, autovehiculelor, acționări hidraulice,
pneumatice și acționări electrice, la care sînt dezvoltate și testate in practică metode de
autodiagnoză. Soluția de automatizare ar trebui să utilizeze infrastructura existentă și sa fie adaptată
la procesele existente.[2] De o deosebită importanță sunt dezvoltarea și testarea de metode de
Inteligență Computațională, adică o combinație de logică Fuzzy, rețele neurale și algoritmi evolutivi
de optimizare.

Importanța economică și socială a automatizării [modificare | modificare sursă]


Automatizarea și raționalizarea merg mână-în-mână. În producție scade lucrul manual, creste
productivitatea și rezulta scăderea costurilor forței de muncă. Automatizarea pentru orice ramura
economica este o cauză importantă a scăderii volumului de muncă ca urmare a creșterii
productivității. Automatizarea, de asemenea, creează locuri noi de muncă. Există noi mașini și
sisteme cu un grad mai mare de automatizare. Acestea au, de obicei, o piață mai mare de
desfacere. Instalațiile și mașinile automatizate au un ciclu de producție scurt și pot fi ușor
modernizate și adaptate la noi produse.
Succesele și importanța industriilor-cheie sunt posibile datorita îmbunătățirilor constante în
automatizare. Mașinile reduc proporția de muncă monotonă pentru oameni. Automatizarea nu este
limitată numai pe aplicații industriale. Exemple: în zona de servicii de plată automată la bănci, sau
factura auto-generată de energie electrică. De asemenea, multe dintre activitățile din gospodărie (de
exemplu, spălatul hainelor cu ajutorul unei mașini de spălat) sau în viața de zi cu zi (reglarea
presiunii de frânare a unui autovehicul cu ajutorul unui sistem frânare anti-blocare (ABS) și/sau ESP)
au apărut ca urmare a proliferării proceselor de automatizare.