Sunteți pe pagina 1din 21

BLOCUL DE COMANDA, REGLARE SI CONTROL

COMANDA INDIVIDUALA REPARTIZATA A MASINILOR SI PROCESELOR


COMANDA MANUALA( de exemplu scheme de pornire/oprire sau inversare de sens ale masinilor electrice din sistemele de actionare)

COMANDA AUTOMATA, ceea ce presupune derularea automata a unor secvente de lucru si generarea de traiectorii (pentru scula prelucratoare, piesa sau alte subansamble) pe baza unui program.
2009-2010 SEM - Curs 5 1

Intreruptor

Contacte contactor

Releu termic

Element termic

Contact auxiliar contactor

Bobina contactor Contact releu termic

COMANDA MANUALA
2009-2010 SEM - Curs 5 2

Dulap de comanda

2009-2010

SEM - Curs 5

Sisteme dedicate

Dispozitive de automatizare secventiala

Comanda numerica

Comanda cu calculatorul
2009-2010 SEM - Curs 5

COMANDA AUTOMATA
4

MODELUL PE CINCI NIVELE I SISTEMELE DE COMAND AFERENTE. Host Hal de produc ie, nivel intreprindere Grupare logic de celule (linie tehnologic, linie flexibil de fabrica ie, etc) Grupare logic de maini utilizate pentru a aduga valoare unuia sau mai multor produse Robo i, benzi transportoare, mainiunelte Echipamente, utililaje, elemente necesare produc iei ( vane, motoare, sisteme de ac ionare aferente, etc)
SEM - Curs 5

PC

Zon

Calculator de proces

Celul

Automate programabile, sisteme de comand numeric, PC

Main

Automate programabile, sisteme de comand numeric

Echipament

Sisteme de comand dedicate (microcontrolere, DSP, etc)

2009-2010

SISTEME DE COMAND DEDICATE (embedded systems)

Un sistem dedicat este un sistem integrand in structura sa si un computer, creat si dezvoltat pentru o aplicatie anume.

EXEMPLE

Sistem antifurt la automobile Sistem de comanda a ferestrelor la automobile Masini de spalat Cuptorul cu microunde Sistem de directie la automobile

2009-2010

SEM - Curs 5

MICROPROCESOARE DE UZ GENERAL (general purposes) Se utilizeaza in general in sistemele de calcul.

SPECIALIZATE Se utilizeaza in sistemele dedicate.

PENTRU PROCESARE DIGITALA DE SEMNAL Se utilizeaza in general in sisteme de control al miscarii.

2009-2010

SEM - Curs 5

ARHITECTURA SISTEMELOR DEDICATE


execut instruciunile din memorie; efecuteaz calcule instruciunilor, sau procesare asupra datelor, corespunztor

Unitatea central (UC), microprocesorul

iniializeaz schimbul de date cu perifericele. asigur efectuarea secvenial a operaiilor i este de obicei implementat printr-un oscilator cu quar.

Ceasul

stocheaz instrucinile din program; stocheaz datele (constante sau variabile) utilizate de program; schimb date cu microprocesorul.

Memoria

Periferice
asigur anumite servicii microprocesorului i permite conexiunea cu exteriorul.

De date De adrese

o reea de conexiuni ntre microprocesor i celelelalte elemente componente.

Magistrale

2009-2010

De control

SEM - Curs 5

Sistem dedicat cu arhitectur Von Neumann.

Ceas Memorie Periferice

Microprocesor
Date Adrese Control Sistemul de magistrale

Sistem dedicat cu arhitectur Harvard.


Ceas

Memorie program

Microprocesor

Memorie date

Periferice

Date Adrese Control Sistemul de magistrale Program Bus

Date Adrese Control Sistemul de magistrale Data Bus

2009-2010

SEM - Curs 5

PROGRAMAREA SISTEMELOR DEDICATE

Sistem host Program n limbaj de nivel superior

Compilator Program n limbaj de asamblare

Asamblor Cod obiect Linker Program surs Program n limbaj de asamblare Asamblor Cod obiect Program executabil Loader Emulator Sistem target

Debugger

instrument de tip cross-development

2009-2010

SEM - Curs 5

10

APLICATII ALE SISTEMELOR DEDICATE


CONTROLUL SISTEMULUI DE TRACIUNE
Sec iune transversal printr-un motor cu ardere intern, cu vizualizarea ac ionrii unei supape.

Arborele cu came

Supap

Arborele cotit Sistem de ac ionare a unei supape (biela manivela la sistemele clasice) 2009-2010 SEM - Curs 5 11

Supapa electromagnetica

Cu sistem electrohidraulic

Cu motor electric 2009-2010 SEM - Curs 5 12

SISTEM ELECTROHIDRAULIC DE FRANARE

Senzor fixat pe pedala de frn

Pomp hidraulic

Unitatea de control

Acumulator

Valv func ionare normal/safe-mode

2009-2010

SEM - Curs 5

13

SISTEM ELECTROMECANIC DE FRANARE


1 sensor de vitez fixat pe roat 2 senzor de detec ie a unghiului volanului 3 accelerometru 4 frn electromecanic 5 modul de comand a actuatorului frnei electromecanice 6 baterie de alimentare 7 sistem starter - alternator

2009-2010

SEM - Curs 5

14

SISTEM DE DIRECTIE ASISTAT ELECTRIC

2009-2010

SEM - Curs 5

15

DISPOZITIVE DE AUTOMATIZARE SECVENTIALA

Automatul programabil este un echipament destinat automatizrilor industriale, care nlocuiete circuitele de comand secvenial n logic cablat.
5 Vdc Alimentare UC i I/O

Surs alimentare automat

Date UC Modul intrare Modul ieire

Alimentare asigurat de utilizator

Surs separat pentru elementele de execu ie

Principalele elemente ale unui automat programabil.

2009-2010

SEM - Curs 5

16

Structura unit ii centrale


LAN Local Area Network Unitate programare ROM:
- Sistem de operare - Programe aplica ie - Drivere - Func ii preprogramate

Echipamente Slave

ROM protejat (baterie) sau EEPROM


- Programe utilizator - Date configura ie - Date retentive

Microprocesor

GESTIONARE COMUNICA IE

RAM:
- Programe utilizator - Date configura ie - Date retentive - Imagine date intrare - Imagine date ieire - Alte date adresabile - Date de lucru - Buffer comunica ie

Module I/O locale

Sta ii I/O externe (remote)

Module I/O de extensie

2009-2010

SEM - Curs 5

17

Blocuri de intrare/ieire

Blocurile analogice I/O - conecteaz la automatul programabil senzori al cror semnal de ieire este proporional cu valoarea mrimii msurate, respectiv, actuatoare a cror de ieire variaz proporional cu semnalul primit de la automat. Plaje de valori : 420 mA, 020mA, 05 V, -55 V, 010 V, -1010 V Blocurile digitale I/O - se conecteaz la senzori i actuatoare care funcioneaz pe principiul ON/OFF, semnalele de intrare/ieire fiind semnale digitale.

Module externe de conectare - pentru intrri i ieiri aflate la distane considerabile de automatul programabil

Modulele inteligente I/O au n structur propriul microprocesor i propria memorie. Aceste blocuri au fost proiectate i realizate pentru scopuri speciale, cum ar fi numrtoare de frecven nalt, sau module de servocontrol pentru motoare electrice.

Modulele de comunicaie sunt module inteligente care permit transferul de date de la/la UC spre/dinspre o reea de comunicaie. 18

2009-2010

SEM - Curs 5

SISTEME DE COMANDA NUMERICA

Functii ale sistemelor de comanda numerica: introducerea de date de la periferice sau manual; realizarea unor traiectorii impuse ale punctelor de interaciune sculpies, cu o anumit precizie; comanda i supravegherea desfurrii diferitelor etape tehnologice ale procesului de uzinare; realizarea unor parametri optimi ai regimurilor de prelucrare; asigurarea posibilitilor de integrare a instalaiei ntr-o structur de fabricaie unitar i flexibil.

2009-2010

SEM - Curs 5

19

Structura unui sistem de comand numeric

BLOC INTRODUCERE DATE ELEMENTE COMPONENTE ALE UNEI CN

BLOC DE AFIARE

BLOC DE CALCUL BLOC DE MSUR

BLOC DE INTERFA ARE I/O

2009-2010

SEM - Curs 5

20

Variante de prelucrare cu sisteme cu comand numeric

P2(X2,Y2)

P2 P1(X1,Y1) O O P4 P3 P5 X

P1 P0 X

Pozi ionare
Y

Prelucrare paraxial

P
n

P1

Conturare

2009-2010

SEM - Curs 5

21

S-ar putea să vă placă și