Sunteți pe pagina 1din 59

OVIDIU SPATARI PETRU ROSCA

SISTEME
DE
ACHIZITIE DATE

APLICATII DE LABORATOR
Sef lucr. dr. ing. Ovidiu SPATARI
Conf. dr. ing. Petru ROSCA

SISTEME DE ACHIZITIE DATE

© ULBS 2005
CUPRINS:

• LUCRAREA 1- MASURAREA NUMERICA A FRECVENTEI pag.2


• LUCRAREA 2- AMPLIFICATOARE INSTRUMENTALE pag.8
• LUCRAREA 3- CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE pag.13
• LUCRAREA 4- CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA pag.18
• LUCRAREA 5- CONVERTOARE TENSIUNE FRECVENTA pag.21
• LUCRAREA 6- CONVERTOARE NUMERIC-ANALOGICE pag.24
• LUCRAREA 7- CONVERTOARE ANALOG NUMERICE 1 pag.30
• LUCRAREA 8- CONVERTOARE ANALOG NUMERICE 2 pag.34
• LUCRAREA 9- PORTUL PARALEL - APLICATIA 1 pag.39
• LUCRAREA 10 - PORTUL PARALEL - APLICATIA 2 pag.46
• LUCRAREA 11 - PORTUL SERIAL pag.49
• LUCRAREA 12 – HANDYSCOPE pag.55
FRECVENTMETRUL DIGITAL SI INTERFATA DE ACHIZITIE
Q= 10MHz 490 490 490 475 447 2101
+ 5V + 5V + 5V + 5V + 5V + 5V
10MHZ IN INB LT
B VCC 4,7μ VCC 4,7μ INB VCC 4,7μ VCC 4,7μ VCC 4,7μ VCC 4,7μ
1K 1K RB0
R0(1) R0(1) R0(1) QA D1 QA b0 a 7 X 330 AC
A a
R0(2) INA R0(2) INA R0(2) QB b1 b b
D2 QB B c c
R9(1) QD R9(1) QD R9(1) QC D3 QC b2 d d
404 1n
404 C
R9(2) R9(2) R9(2) b3 e e
QA QA QD D4 QD D f f
EN1 RB1 g g PZ
GND GND GND INA EN2 GND GND
GND

493 + 5V
490 + 5V
490 + 5V
490 475 447 2101
+ 5V + 5V + 5V + 5V
INB VCC INB VCC 4,7μ INB VCC 4,7μ INB VCC VCC LT VCC VCC
QA RB0
R0(1) R0(1) R0(1) QA QA b4 7 X 330 AC
QB D1 A a a
R0(2) INA R0(2) INA R0(2) QB b5 b b
QC INA D2 QB B c c
R9(1) QD R9(1) QD R9(1) QC b6 d d
QD D3 QC C
R9(2) R9(2) R9(2) b7 e e
R0(1) QA QA QD D4 QD D f f
EN1 RB1 g g PZ
R0(2) GND GND GND GND INA EN2 GND GND GND

400 490 + 5V 490 490 475 447 2101


Y1 + 5V + 5V + 5V + 5V + 5V
INB VCC 4,7μ INB VCC INB LT
+ 5V 4,7μ VCC VCC VCC VCC
R0(1) RB0
Y2 R0(1) R0(1) QA QA b8 7 X 330 AC
INA D1 A a a
R0(2) R0(2) INA R0(2) b9 b b
QB D2 QB B
R9(1) R9(1) b10 c c
QD QD R9(1) QC D3 QC d d
Y3
R9(2) C
QA R9(2) R9(2) b11 e e
QA QD D4 QD D f f
EN1 RB1 g g PZ
GND GND GND INA EN2 GND GND GND
GAME
INTRARE DIGITALA 2X4052 P
10KHZ K 10HZ b0 X1 379 H
b4 X2 X 7 O
DECADA I b8 X3
+ 5V 6
470
RESET X4 5
R
160K b1
400 + 5V b5 Y2 4 T
MEMORARE END CONVERSIE b9 Y3 3
80K Y4 A 0 2 U
+ 5V B 0
16K
BC171
STARTCONVERSIE
INH
0 0 L
37AH
47 b2 X1 7
X 0
1N4148
b6 X2
0 6 P
413 b10 X3
0
410 400
X4 5
4
A
b3
b7 Y2 3 R
b11 Y3 2
INTRARE ANALOGICA
Y4 A A
INH B 0 L
E
L 7
SISTEME DE ACHIZITIE DATE FRECVENTMETRUL NUMERIC

ƒ LUCRAREA NR. 1
MASURAREA NUMERICA A FRECVENTEI
FRECVENTMETRUL NUMERIC

I.PARTEA TEORETICA.
PRINCIPIUL FRECVENŢMETRUL NUMERIC
Un semnal s( t ) se numeste periodic daca pentru orice ( t ) , exista “ T “ diferit de 0
astfel incat s( t+T ) = s ( t ). Marimea “T” se numeste perioadă . Prin definitie numim
frecvenţa de repetitie a fenomenului marimea f=1/T. Frecventa de repetitie arată de cate ori
se repetă semnalul s ( t ) intr-o secunda. Unitatea de masura a frecventei este Hertzul
definit ca frecventa unui fenomen periodic care are ca ciclu pe o secunda. In general
frecventele se pot masura prin diferite procedee: compararea cu elemente cunoscute sau
prin metode de numarare a ciclilor intr-un interval de timp dat. Dezvoltarea tehnicii digitale si
a metodelor de stabilizare a frecventei oscilatoarelor a condus la raspandirea acestui din
urma procedeu, care permite precizii foarte bune
Oscilatoarele cu quartz.
Sunt circuite formate dintr-un oscilator electronic avand incorporat un cristal de quartz
piezoelectric termostatat. Cristalul este dispus in bratele unei punti rezistive ( fig.7.1 ).
Sistemul este prevazut cu un control automat al amplificarii. Stabilitatea obtinuta este de
circa 10-10 pe zi , dupa 90 de zile de functionare. Ca la orice oscilator cu quartz , apare un
fenomen de imbatranire care corespunde la o schimbare a frecventei de 5 10-10 pe zi , in
prima perioada de functionare ( dupa 30 de zile si inainte de un an ), dupa care se

Q= 10MHz

1K 1K
1nF

1/4 404 1/4 404

stabilizeaza la10-10 pe zi.


fig.1.1
Metode de masurare a frecventei
Metodele si aparatele de masurare a frecventei sunt dupa principiu , analogice sau
numerice . Dup precizia urmarita , metodele utilizate pentru masurarea frecventei se pot
grupa in trei mari categorii. Din prima categorie fac parte metodele analogice in care se pot

2
SISTEME DE ACHIZITIE DATE FRECVENTMETRUL NUMERIC

obtine precizii de 2%. din adoua categorie fac parte metodele numerice , cu care se pot
realiza precizii mult mai mari , pana in jurul valorii de 10-12. In a treia grupa intra metodele
de mare precizie,la care se realizeaza precizii de 10-14. Aceste precizii sunt in prezent
obisnuite in laboratoarele specializate in generarea si masurarea precisa a frecventelor.
Metodele numerice se bazeaza pe masurarea numarului de cicli N ai fenomenului studiat ,
intr-un interval de timp Te: frecvente fiind f=N/Te .
Frecventmetrele numerice
Sunt de mai multe tipuri : dupa valoarea masurata : frecvente medie ,instantanee, nominala.
Schema lor cuprinde un numar de elemente specifice interconectate astfel incat sa permita
masurarea frecventelor si a perioadelor. aceste elemente sunt : oscilatorul de referinta ,
baza de timp care are rolul de a diviza frecventa provenita de la oscilatorul de referinta in
scopul obtinerii unei serii de repere de frecventa, circuit formator de semnal , circuit poarta
,circuite de numarare, bloc de comanda si control, circuite de decodificare si afisare.
Schema bloc a frecventmetrului numeric este prezentata in fig.1.2

POARTA
fX 1
3 DECODIFICATOR
NUMARATOR

2
MEMORIE

SELG
SELECTIE GAME

RESET MEM. DATE

DIVIZOR DE BLOC DE C-DA


OSCILATOR
INTERFATA

PORTURI PC

FRECVENTA SI CONTROL

fig.1.2
Principiul frecventmetrului numeric
Se considera o poarta “ SI “ cu doua intrari 1 si 2 si o iesire 3 precum si semnalele aplicate
: la intrarea 1 un tren de impulsuri dreptunghiulare de perioada Tf, la intrarea 2un semnal de
durata Tp ( intervalul de timp Tp se va numi timpul de deschidere a portii principale ). La
iesirea 3 va apare o secventa de N impulsuri, se poate scrie relatia ( 1 )
Tp
Tp=NTf sau N= (1)
Tf
In fig.1.3 este data forma semnalelor 1,2 si 3

3
SISTEME DE ACHIZITIE DATE FRECVENTMETRUL NUMERIC

1
TX

2
TP

3
TP = NTX

fig.1.3
Masurarea frecventei fx :
Se presupun impulsurile de la intrarea 1 ca fiind de frecventa necunoscuta fx, adica de
perioada Tx- seva inlocui Tx cu Tf considerand ca la intrarea 2 semnalul aplicat este de
1 secunda ( Tp=1s ) de unde vom avea relatia ( 2 )
1
N= = fx (2)
Tx
In concluzie pentru a masura frecventa se numara impulsurile ce trec prin poarta principala
intr-un interval de timp egal cu o secunda sau cu multiplii sau sub multiplii ai secundei;
rezultatul se exprima in Hz, kHz sau MHz
Masurarea perioadei Tx :
In acest caz poarta principala este deschisa un interval de timp egal cu perioada Tx a
semnalului de intrare si la cealalta intrare a portii se aplica impulsuri de durata cunoscuta
T0. Astfel in relatia ( 2 ) Tp devine Tx si Tf=T0 deci se poate scrie relatia ( 3 )
Tx
N= ( 3)
T0

Rezultatul masurarii are dimensiunea μs sau ms dupa cum T0 are valoarea 1μs sau 1ms.
Eroriile frecventmetrelor numerice
Eroriile ce apar in astfel de sisteme sunt de mai multe categorii. In principiu , fiecare
element poate introduce erori. Astfel dispozitivul de formare a impulsurilor poate fi actionat
de trecerile prin 0, daca semnalul masurat este afectat de zgomot se pot inregistra treceri
prin 0 false. Deasemenea pot apara erori datorate functionarii defectuase a oscilatorului
pilot care in loc sa functioneze pe frecventa f0 functioneaza pe o frecventa f’0. Toate aceste

4
SISTEME DE ACHIZITIE DATE FRECVENTMETRUL NUMERIC

erori sunt mici in comparatie cu erorile sistematice , dintre care cea principala este
inregistrarea posibila a unui impuls in plus fata de cea ce trebuia inregistrat, datorat unei
relatii nedorite intre durata intervalului in care se numara impulsurile si modul in care aceste
impulsuri sosesc la numarator.
II. PARTEA EXPERIMENTALĂ:
Se va utiliza pentru masurare standul de laborator pentru masurarea numerica a
frecventei cu urmatoarele caracteristici tehnice:
- intervalul de masura 1Hz...1MHz
- semnale TTL
- Impedanta de intrare 1,35MΩ/35pF
1. Pentru diferite frecvente ale semnalului de intrare explicati functionarea frecventmetrului
numeric ( vezi schema electrică în detaliu )
sesizati blocurile componente ale schemei si explicati functionarea fiecarui bloc in parte
-Cu osciloscopul se va vizualiza semnalele de intrare , baza de timp si semnalele
generate de blocul de comanda si control
-Cititi pe afisajul digital valoarea frecventei si comparati-o cu valoarea citita pe
afisajul binar
Rezultatul citirii se trece in TAB1
fX TX AFIS. AFISARE BINARA
[Hz] [s] ZEC. MSB
LSB
b11 b10 b9 b8 b7 b6 b5 b4 b3 b2 b1 b0
Hz 1
50
100
KHz 1
50
100
300
500
999

5
SISTEME DE ACHIZITIE DATE FRECVENTMETRUL NUMERIC

2. Studiaţi şi explicaţi protocolul de achiziţie pentru frecvenţmetrul numeric utilizat la pct. 1

fig.1.4

6
SISTEME DE ACHIZITIE DATE AMPLIFICATOARE INSTRUMENTALE

ƒ LUCRAREA NR. 2
CIRCUITE DE CONDITIONARE
AMPLIFICATOARE DE INSTRUMENTATIE

I.PARTEA TEORETICA.
Măsurarile de precizie care necesită amplificarea unor semnale de nivel
foarte redus in prezenţa unor tensiuni de mod comun mari , cum ar fi semnalele
furnizate de punţi de masura , termocupluri sau alte traductoare montate la distanta
faţă de punctul de citire si prelucrare a datelor , necesită utilizarea unor
amplificatoare de mare performanţă.
Un astfel de amplificator este amplificatorul de instrumentatie care de regulă
este un amplificator diferenţial cu o amplificare finită , foarte precis reglabilă prin
conectarea in exteriorul circuitului integrat a unor rezistente sau perechi de
rezistente cu impedanţă de intrare şi factorul de mod comun (CMMRR) de valori
foarte mari.
Amplificatorul de instrumentatie permite realizarea de performante superioare
amplificatoarelor operationale in ceea ce priveste tensiunea de decalarj , deriva
termica , liniaritatea , stabilitatea şi precizia factorului de amplificare , fiind diferite
fundamental de A.O. prin faptul ca sunt destinate sa funcţioneze numai in circuite
inchise , elementele de reacţie incluzându - se în structura circuitului integrat.
Configuratia unui astfel de amplificator instrumental este diferită putând fi
realizate cu componente discrete şi amplificatoare operaţionale sau in tehnologie
monolitica sau hibridă. La aparatura de masura control amplificarea in tensiune se face
adesea cu amplificatoare diferenţiale la care una din intrari este folosită pentru intrarea de
semnal , iar cealalta pentru conectarea retelei de reacţie. Daca s-ar folosi un singur
amplificator operaţional reţeaua de reacţie ar reduce impedanţa de intrare la valori
ce nu pot fi admise în asemenea aplicaţii si de aceea s-au imaginat structuri speciale
de amplificatoare diferenţiale cu două sau mai multe A.O.(amplif. operat.). Deci
ampificatoarele de instrumentatie sunt diferentiale cu intrari flotante fata de masa , cu
impedanta mare atit pe modul diferential cit si pe modul comun avind iesire fata de
masa pe o rezistenta foarte redusa. Ideal tensiunea de iesire Ue este data de relaţia
Ue=Ad(Ui1-Ui2) (1)

8
SISTEME DE ACHIZITIE DATE AMPLIFICATOARE INSTRUMENTALE

In realitate ,tensiunea de iesire Ue cuprinde 2 componente conform schemei de


modulare a unui amplificator instrumental (fig.2.1)

fig. 2.1
Relatiile de functionare sunt urmatoare :
Ue= Uea +Ueb (2)
Uea=Ad(Ui2-Ui1)=AdUid (3)
Ueb=Acm(Ui1+Ui2)/2= AcmUicm (4)
Din relatiile 2,3,4 rezulta că:
Ue=AdUid+AcmUicm=Ad(Uid+ Uicm/RRMC) (5) unde:
Ad = factor de amplificare diferenţial
Acm = factor de amplificare de mod comun
RRMC= Ad/Acm=factor de rejecţie al modului comun
Factorul Uicm/RRMC din relaţia (5) reprezinta eroarea introdusă datorită lui
Acm≠0.Se observa că cu cât RRMC este mai mare cu atât erorea amplificatorului
este mai mică. Schema unui astfel de amflificator instrumental este următoarea :

fig.2.2

9
SISTEME DE ACHIZITIE DATE AMPLIFICATOARE INSTRUMENTALE

Amplificatorul instrumental cuprinde:- un preamplificator cu intrare şi ieşire


diferenţială realizat cu AO1 şi AO2 ,urmat de un amplificator diferenţial cu AO3.
Amplificarea realizatţ de amplificator este:
Ad1=1+2R2/Rg (6)
iar cea realizata de amlificatorul AO3 este:
Ad2= R4/R3 (7)
Din (6) ,(7) câstigul total al amplific. pentru semnal diferenţial de intrare va fi:
Ad=Ue/(Ui2-Ui1)=Ad1Ad2= R4/R3(1+2R2/Rg) (8)
Prin imperecherea convenabilă din punct de vedere al decalajului de
tensiune şi al derivei de temperatură a amplificatoarelor AO1 şi AO2 se obţin pe
ansamblul decalaj neglijabil şi derivă termică de până la 0,25 μV/o C.
II. PARTEA EXPERIMENTALĂ.
Scopul urmărit constă în măsurarea principalilor parametrii ce caracterizează
funcţionarea AI. având schema din fig.2.2 şi anume:
-Amplificarea Ad
-banda de trecere la semnal mic
-timpul de stabilire
-factorul de recepţie a semnalului de mod comun.
2.1 Se va măsura amplificarea An utilizând montajul din fig. 2 în care
generatorul G furnizeză la iesire o tens. sinusoidală cu frecvenţa f=1KHz.

fig. 2.3
Se va determina caracteristica de transfer Ue=f(Ui) rglând nivelul tensiunii furnizate
de generator incepând cu valoarea zero.
Măsurarile se vor efectua cu un voltmetru electronic de c.a. VN şi se trec in tabelul
urmator: Se va considera Rg=1K.

10
SISTEME DE ACHIZITIE DATE AMPLIFICATOARE INSTRUMENTALE

Ui(mV)
Ue(V)
An=Ue/Ui
Panta semidreptei care aproximează cel mai bine caracteristica reală de transfer
reprezintă parametrul căutat. Utilizând cele două caracteristici de transfer , reală respectiv
ideală se va determina apoi neliniaritatea amplificării
An − Ad
ε= 100[%] (9)
Ad
unde An este determinata de caracteristica de transfer reală iar Ad se determină cu relaţia
(8).
2.2 Utilizând montajul din fig. 2 se determină banda de trecere la semnal mic trasând
caracteristica amplificare frecvenţă Ue=f2(fi) pentru Ui=50mV=ct. si fi=0-1MHz. Pe baza
cesteia se determina frecventa limita superioara a benzii de trecere.
2.3. In vederea măsurarii timpului de stabilire se oscilografiază tensiunea la iesire
AI în situaţia în care sunt aplicate la intrarea sa impulsuri dreptunghiulare.

fig. 2.4.
2.4. Pentru măsurarea factorului de rejecţie a semnalului de mod comun se utilizează
montajul din fig. 4. Mărimea parametrului căutat se calculează conform relaţiei de definiţie
RRMC=20log (Ad/Acm)=20logAd(Ucm/Up) (10) în care

11
SISTEME DE ACHIZITIE DATE AMPLIFICATOARE INSTRUMENTALE

Acm=Up/Ucm
Up= indicaţia voltmetrului numeric
Ucm= tensiunea de mod comun aplicată la intrarea amplificatorului. Este o tensiune
continuă sau o tensiune alternativă sinusoidală cu frecvenţa f = 50Hz si 10Vvv
Valoarea lui Ad este cea determinata la punctul 2.1.
III. PRELUCRAREA REZULTATELOR
1.Pentru 2.1 se va trasa caracteristica Ue=f(Ui) pentru valori ale rezistentei Rg de 0,5K si
1k, precum şi calculul lui ε pentru ambele cazuri.
2.Folosind rezultatele de la 2.2. trasaţi caracteristica amplitudine-frecvenţă Ue=f(fi) şi
determinaţi frecvenţa limită superioară a benzii de trecere.
3.În urma rezultatelor de la 2.3 stabiliţi timpul de stabilire al AI.
4.Folosind relaţia (10) calculaţi factorul de rejecţie al modului comun (RRMC) al
amlificatorului de instrumentaţie.

APLICATII UTILIZAND CIRCUITUL AMPLIFICATOR INSTRUMENTAL AD623

a) amplificator punte tensometrica

b) amplificator termocuplu fig. 2.5

12
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

ƒ LUCRAREA NR. 3
CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

I.PARTEA TEORETICA.
Circuitele de eşantionare şi memorare (în limba engleză sample and hold) realizează
prelevarea valorii, de la un moment dat, a unui semnal analogic (tensiune electrică) şi
memorarea acestei valori. În starea de memorare impusă prin nivelul logic 1 al semnalului
de comandă al semnalului de comandă E/M, circuitul de eşantionare şi memorare
funcţionează ca şi repetor. Frontul de coborâre al semnalului de de comandă E/M
determină memorarea valorii tensiunii de intrare ui de la momentul corespunzător frontului.
Această valoare a tensiunii de intrare este menţinută la ieşirea circuitului de eşantionare şI
memorare în intervalul corespunzător stării de memorare impusă prin nivelul logic 0 al
semnalului de comandă E/M (fig.3.1).

fig.3.1
Principala utilitate a circuitelor de eşantionare şi memorare (CEM) este în sistemele
de achiziţie date unde ieşirea CEM este conectată la intrarea convertorului analog numeric.
În starea de memorare CEM menţine constantă tensiunea de la intrarea convertorului
analog numeric obtinându-se astfel mărirea valorii limitei superioare a domeniului de
frecvenţe la care CAN este utilizat la rezoluţia maximă dată de numărul de biţi ai acestuia
(cu condiţia ca tensiunea de intrarea CAN să nu se modifice în intervalul efectuării
conversiei cu mai mult de ±1/2LSB).
• Caracteristicile circuitelor de eşantionare şi memorare în corelaţie cu sistemul de
achiziţie.
tap- timpul de apretură reprezintă intervalul dintre frontul de comandă a stării de
memorare pentru CEM şi comutarea efectivă a circuitului în starea de memorare. În
procesele de achiziţie fronturile de comandă a stării de memorare trebuie să fie decalate
înainte cu tap faţă de momentele impuse de prelevare a eşantioanelor (fig.2).

13
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

fig.3.2
tiap - instabilitatea timpului de apretură reprezintă limita maximă a variaţilor aleatoare
ale timpului de apretură. Valorile memorate ale eşantioanelor sunt afectate de erori cu limita
maximă
εmax=pmaxtiap
unde pmax reprezintă panta maximă a semnalului de intrare ui. În procesele de achiziţie
eroarea εmax trebuie să sadisfacă relaţia:
εmax=pmaxtiap≤1/2 LSB
ts- timp de stabilizare reprezintă durată necesară stabilizării ieşirii CEM în starea de
memorare.
tac- timp de achiziţie reprezintă intervalul de timp între frontul de comandă a stării de
eşantionare şi momentul în care ieşirea CEM urmăreşte intrarea cu o precizie dată (eroare
mai mică decât 1/2LSB). Apărând datorită întârzierii la comanda de comutare în stare de
eşantionare, timpul de achiziţie reprezintă o caracteristică importantă a CEM care limitează
în procesul de achiziţie frecvenţa de eşantionare.
Δue/Δt - viteză de alterare constă în modificarea tensiunii ue de la ieşirea CEM şi
trebuie să fie mai mică decât 1/2LSB.
diafonia - caracterizează variaţile tensiunii ue de la ieşirea CEM în starea de
memorare datorate variaţilor tensiunii de intrare ui, în practică trebuie să fie mai mică decât
1/2LSB.

Principii constructive ale circuitelor de eşantionare şi memorare.

14
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

Pentru realizarea practică a acestor circuite sunt utilizate circuite amplificatoare


operaţionale, condensatoate ca elemente de memorare şi comutatoare prin care se
realizează comanda în stările de eşantionare şi respectiv memorare. Amplificatorul
oparaţional de la intrare AO1 asigură o impedanţă mare de intrare pentru CEM şi impedanţă
mică de încărcare pentru condensatorul C în starea de eşantionare (fig.3). Amplificatorul de
ieşire AO2 realizat cu tranzistoare TEC în circuitul de intrare, cea ce duce la descărcarea
lentă a condensatorului C şi deci la o viteză de alterare redusă. Valoarea capacităţii C
(elementul de memorare) este aleasă în funcţie de caracteristicile sistemului în care este
folosit circuitul de eşantionare şi memorare. Reducerea erorilor de decalaj ale CEM se
poate obţine prin includerea celor două amplificatoare operaţionale AO1 şi AO2 într-o buclă
de reacţie globală (fig.11.4). Utilizarea reacţiei globale are principalul efect de eliminare a
erorilor de decalaj corespunzătoare amplificatorului operaţional de ieşire AO2. În starea de
memorare cele două operaţionale funcţionează separat în configuraţie de repetoare.

fig.13.3

fig.3.4
În figura 3.4 diafonia rezultă ca urmare a transmiterii tensiunii de la ieşirea
amplificatorului operaţional de intrare AO1 prin capacitatea parazită Cd a comutatorului K în
poziţia corespunzătoare stării de memorare şi este cu atât mai pronunţată cu cât raportul
Cd/C este mai mare.

15
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

• Ansamblul circuit de eşantionare şi memorare - convertor analog-numeric (fig.3.5).

fig.3.5
START CONV. semnal activat de sistemul de prelucrare numerică ce permite
declanşarea procesului de converise analog-numerică.
STARE CONV. semnal activat de convertorul analog-numeric şi indică efectuarea de
către CAN a unui ciclu de conversie.
În scopul achiziţionării unui eşantion CEM este comandat în starea de memorare
după timpul t1, dar declanşarea conversiei se face după un timp de stabilire a ieşirii CEM, t2
(t2-t1≥tap+ts). Durata t3 semnifică sfârşitul conversiei analog-numerice şi este indicat de
comutarea în 0 a semnalului STARE CONV. cu t3-t2=TC, unde TC este timpul de conversie
al CAN. Tot în acest moment (t3) CAN oferă sistenului de prelucrare numerică rezultatul
conversiei b1,b2,...,bN. Această stare este menţinută până la momentul t4 astefel încât t4-
t3≥tac unde tac este timpul de achiziţie al CEM. Perioada de achiziţie minimă caracteristică
ansamblului CEM-CAN, Tacmin reprezintă intervalul de timp dintre momentele de prelevare a
două eşantioane consecutive:
Tacmin=(t4-t1)min=tap+ts+TC+tac
Atenţie !: Conform teoremei eşantionării (teorema lui Shannon), pentru evitarea
efectelor de aliniere, este necesar ca valoarea minimă a frecvenţei de eşantionare să fie:
fe >2 fi condiţia Nyquist
unde fi este frecvenţa maximă din spectrul semnalului analogic de intrare ui.

16
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

• Circuitul de eşantionare şi memorare (sample and hold) LF198A.


Circuitul LF 198A/ LF398A este produs de firma National Semiconductor pe o
structură monolitică în tehnologie BI-FET. Circuitul respectă principile teoretice ale
eşantionarii şi memorarii, pe lângă avantajul construcţiei monolitice dispune şi de o precizie
mare cea cel face extrem de folosit în aplicaţile moderne cu sisteme de achiziţie. Se pot
enumera câteva caracteristici tehnice interesante pentru orice proiectant de sistem de
achiziţie: tensiunea de alimentare ±5V la ±12V, timp de achiziţie 10μs, intrări compatibile
TTL, C-MOS, P-MOS, offset mic la intrare etc.
In figura 3.6 este prezentată ordinea şi semnificaţie pinilor pentru un tip de capsulă
(fig3.6), şi o aplicaţie standard de circuit de eşantionare şi memorare cu LF198A (fig3.6b).

fig. 3.6

17
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE ESANTIONARE SI MEMORARE

II. PARTEA EXPERIMENTALĂ:


1. Se va studia ansamblul CEM-CAN prezentat în figura 3.7 şi se va explica
funcţionarea lui.
2. Analizaţi CEM prezentat şi stabiliţi timpul minim de achiziţie al ansamblului CEM-
CAN.
3. Oscilografiaţi semnalele de START şi STARE CONVERSIE .
4. Modificănd frecvenţa de eşantionare verificaţi respectarea condiţiei Nyquist şi a
teoremei eşantionării (Shannon) şi stabiliţi momentul apariţiei efectului de aliniere.

fig.3.7

18
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA

ƒ LUCRAREA NR. 4
CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA
REDRESOARE DE PRECIZIE CU AMPLIFICATOARE OPERATIONALE

I.PARTEA TEORETICA.
I. Redresorul monoalternanţă de precizie.
Este utilizat pentru conversia semnalelor de curent alternativ în semnale de curent continu.
Se numeşte de precizie deoarece la mai mici valori pozitive ale semnalului de intrare acesta
este practic transferat la ieşire (monoalternanţă). In funcţionare se regăsesc următoarele
cazuri (fig. 8.1):
- Tensiunea Ui<0, curentul de sarcină nu poate fi asigurat de ieşirea AO, deoarece
ar trebui ca Io să aibă un sens invers prin diodă. Dioda blocată provoacă
întreruperea buclei externe de reacţie a amplificatorului repetor deci tensiunea de
ieşire Ue este nulă.
- Tensiunea Ui>0, ieşrea AO tinde spre valori pozitive şi aduce dioda în stare de
conducţie stabilind astfel calea de reacţie pozitivă rezultând Ue=Ui.

UD

Ui U0 RS Ue

fig. 4.1

Evitarea saturaţiei în buclă deschisă a AO (cazul ) se face încluzând în schema rezistenţele


R1 şi R2 ca în fig.4.2 evidenţiindu-se şi aici două cazuri:
- Tensiunea Ui=0, D1 şi D2 sunt blocate şi Ue=Ui=0
- Tensiunea Ui>0, ieşirea creşte foarte repede datorită buclei de reacţie lucru ce
duce la trecerea în conducţie a lui D2 şi blocarea lui D1.
R2
Us = − Ui
R1
- Tensiunea Ui<0, ieşirea scade foarte repede datorită buclei de reacţie lucru ce
duce la trecerea în conducţie a lui D1 şi blocarea lui D2.
US=0

18
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA

D1

Ui D2

U0 RS Ue

fig. 4.2
II.Redresorul bialternanţă de precizie.
Se caută redresarea ambelor alternanţe prin însumarea tensiunii redresate de primul
AO cu chiar tensiunea de intrare (fig.4.3). Amplitudinea tensiunii de intrare este amplificată
cu doi (tensiunea U1) pe semiperioada alternaţei pozitive. Al doilea bloc cu AO (sumator)
realizează însumarea tensiunii U1 cu Ui.
- pentru Ui<0, U1=0 şi US=-Ui
- pentru Ui>0, U1=-2Ui şi US=-(2Ui+Ui)=-Ui
Formele de undă a celor două tipuri de redresoare sun date în figura 8.4.

2R

D1
R
R
Ui D2 R

U0 U1
RS Ue
R

fig. 4.3

19
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA

Ui

Ue MONOALTERNANTA

U1

Ue
BIALTERNANTA

fig.4.4

II. PARTEA EXPERIMENTALA


1. Construiţi pe hârtie milimetrică diagrama de semnale a redresorului bialternanţă
din figura 4.5.

20K
1N4001D1
10K
+ 12V
10K 2 7
Ui + 12V
6 D2 10K 7
2
3 Lm 308 6
8 U0 1N4001 U1 Lm 308
3
41 8
RS Ue
41
-12V 10K
-12V

fig. 4.5

20
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA

ƒ LUCRAREA NR. 5
CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA
CONVERTOARE TENSIUNE-FRECVENTA

I.PARTEA TEORETICA.
Asemenea convertoare sunt din ce în ce mai utilizate în sistemele de achiziţia datelor
în special pentru achiziţia turaţiei, perioadei şi frecvenţei. Utilizarea unei conversii tensiune
frecvenţă la locul de măsură face ca transmisia de date până la centrul de achiziţie să se
facă mult mai sigur. Pentru construcţia unui convertor tensiune frecvenţă cu performanţe
bune putem opta pentru schema din figura 9.1 în care circuitul LM555 este folosit ca
oscilator astabil. Incărcarea condensatorului de temporizare C=10nF este asigurată de un
generator de curent constant realizat cu amplificatorul AO1 şi tranzistorul T1. Alimentarea
„sub masă” (0...-15V) al circuitului temporizator produce la ieşire impulsuri logice negative
cu o perioadă T. Deoarece intrările AO au acelaşi potenţial curentul care străbate rezistenţa
R1 este egal cu Ui/R1. Timpul în care condensatorul C se încarcă între UPJ şi UPS(10V) este
dat de relaţia:
R 1C(UPS − UPJ )
Tinc =
Ui
unde: UPJ şi UPS sunt tensiunile de prag ale comparatorului SUS şi JOS din 555.
Perioada totală a oscilaţiei de ieşire este:
(UPS − UPJ )
T = Tinc + Tdesc = R 1C + Tdesc
Ui
Frecvenţa ieşirii este inversul perioadei:
1 Ui
f = ≈
T R1C(UPS − UPJ )
Se observă că se poate realiza o conversie tensiune frecvenţă liniară dacă descărcarea
condensatorului C se face rapid. Acest lucru se poate face pe două căi: alegerea unei
valoare relativ mică pentru capacitatea C şi prin alegerea unei frecvenţe maxime de lucru
mult mai mică decât durata de descarcare a condensatorului C.
Domeniul de frecvenţe este afectat în partea de jos de tensiunea de decalaj şi de
coeficientul de variaţie cu temperatura a tensiunii de offset a AO. Utilizînd schema din figura
9.1 se poate construi un convertor pe trei decade de frecvenţă, 10Hz...10KH pentru tensiuni
cuprinse în intervalul 10mV...10V. Dezavantajul schemei constă în faptul că este sensibilă
la valoarea tensiunii de alimentare negativă de –15V. Dezavantajul este înlăturat de soluţia
propusă în schema din fig.5.2.

21
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA

+ 15V
INTRARE 10K 7
2
6 T
10K Lm201A
3
8 4 8
ALO V+
7
4 1 6,8p DESC
2,2K
-15V 6
PS IES 3 IESIRE
2 PJ 5
C 2,5K

5,6K
1 -15V T
-15V

fig. 5.1
+ 5V

4 8
10K ALO V+
2n
7 DESC
IESIRE
+ 15V IES 3
100K 7 6 PS
2
INTRARE 741
6 2
PJ C 5
100K 3
10n
10n 2n 1
2n 4
-15V

fig. 5.2

II. PARTEA EXPERIMENTALA


1. Pentru diferite valori ale tensiunii de intrare (10mV....500mV) trasaţi caracteristica
de transfer pentru convertorul prezentat în figura 5.1.
2. Explicaţi funcţionarea schemei din fig. 5.2. care sunt avantajele şi dezavantajele
utilizării ei.
3. Construiţi schema electrică a unui convertor pe trei decade de frecvenţă,
10Hz...10KH pentru tensiuni cuprinse în intervalul 10mV...10V.

22
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOGICA

III. APLICATII CU CIRCUITUL CONVERTOR FRECVENTA – TENSIUNE LM 2907


ƒ TAHOMETRU CU RELUCTANTA VARIABILA

fig.5.3

23
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CONVERTOARE NUMERIC ANALOGICE

ƒ LUCRAREA NR. 6
CONVERTOARE NUMERIC ANALOGICE
CONVERTORUL NUMERIC ANALOGIC DAC08

I.PARTEA TEORETICA.
Acestea transformă intr-un cod numeric o marime analogică (tensiune , curent)
proportională cu echivalentul in sistem zecimal al numarului dat. Convertorul are o sursa de
referinta (UR, IR) care asigură suportul analogic al conversiei. Dacă mărimea de ieşire a
CNA este o tensiune U, convertorul efectueaza operatia matematică de inmulţire :U=NU R

(1)
unde N este numarul de convertit. Relatia (1) reprezinta caracteristica de transfer statica a
CNA.Dacă numărul de intrare este dat in cod binar natural subunitar , relaţia (1) se poate
scrie:
U=URS ai2-i =UR(a12-1+ a22-2+ ...+ an2-n)
Caracteristica statică de transfer ideală aunui CNA cu patru biţi in cod binar natural este
dată in fig.1. Rezoluţia convertorului este :
1 LSB = 2-n
cu echivalentul analogic:
r = UR2-n

fig.6.1
ƒ CNA cu rezistente ponderate
Cuprinde oretea de rezistente,un grup de comutatoare electronice si un AO utilizat ca
sumator. Bi'ii a1,a2,...,an se aplică simultan , valoarea lor determină pozitia comutatoarelor

24
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CONVERTOARE NUMERIC ANALOGICE

Sk : (ak=1 rezultă Sk inchis ak=0 rezultă Sk deschis). curentul Ik in starea inchisă a lui Sk este
:
Ik= -UR/2k-1 R
iar in starea deschisă este 0.

fig. 6.2
Deci pentru orice valoare ak: Ik=ak(-UR/2k-1 R)
Tensiunea la iesirea AO se obtine prin însumarea curenţilor parţiali:

U0 = −R r ∑I k = ∑a
2R r UR 2 R r UR
k 2−k = N
R R
ƒ Convertoril digital-analogic de 8 biti DAC 08
În marea familie a convertoarelor , circuitul integrat DAC 08 convertor pe 8 biţi ,
ocupă o poziţie de standard individual. Circuitul are o precizie de 0,19 % suficientă pt.
aplicaţile industriale obisnuite. Fiind un circuit de viteză (timp de stabilire 100ns) poate fi
utilizat la achiziţii de date pentru controlul proceselor industriale şi prelucrări numerice .
Versabilitatea in utilizare este justificată şi de posibilitatea interfaţării cu orice tip de
logică (TTL, CMOS) , de gama largă a tensiunilor de alimentare 4,5 V - 18V ce pot fi
nesimetrice precum şi consumul redus (33mW la +- 5V) independent de stările celor 8 biţi
din intrările logice. Circuitul are 2 ieşiri de curent notate cu I0 si I0. Aceşti curenţi au
proprietatea ca suma lor este constantă si egală cu 255/256*Iref , unde Iref este curentul
impus din exterior care intră în terminalul 14, ei fiind furnizaţi de blocul comutatoare curenţi
, obţinându-se prin insumarea curenţilor din ieşirile ficăruia din cele 8 comutatoare. Curentii
I1 -I8 furnizaţi de blocul “Reţea ponderare curenţi “ sunt o fracţiune crescătoare cu puterile lui
2 din curentul Iref ; astfel Ik=IRef /2k pentru k=1...8. Aceşti curenţi sunt aplicaţi la intrările celor
8 comutatoare de curent. Astfel în funcţie de configuraţia logică a intrărilor b0...b7, se obţine

25
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CONVERTOARE NUMERIC ANALOGICE

un curent I0 proporţional cu valoarea numerică a cuvântului binar format din cei opt biţi.
Valoarea maximă a curentului I0 se obţine atunci când toţi curenţii Ik sunt comutaţi la
această ieşire. Se obţine:
8 8
I 0 = ∑ I k = I Re f ∑
1 255
k = I
k =1 k =1 2 256 Re f
Curentul IRef este furnizat din exterior cu ajutorul unui generator de curent sau de un
generator de tensiune VRef şi o rezistenţă RRef care determină valoarea curentului:
I Ref=V Ref/R Ref
Rezistenţa conectată la intrarea V Ref(-) este egală cu cea care determină valoarea
curentului I Ref (conectată la Vref(+)) având rolul de a compensa efectul curentului din intrarea
Vref (+) asupra curentului I0 transferat către blocul "Retea ponderare curenţi ".
DAC 08 configuraţie şi valori limită absolute (fig.3)

fig.6.3
Tensiunea de alimentare = ±15V, Putere anticipată= 500mW, Rezuluţia= 8 biţi,
Curentul de referinţă= 5mA, Timp de propagare= 35ns, Timp de stabilire= 100ns
DAC 08 Scheme fundamentale de utilizare.Observaţii: Alimentarea circuitului se face între
9V ÷ 36V. În cazul utilizării unor surse de alimentare de ± 5V se recomandă curenţi de
referinţă de 1mA. Circuitul funcţionează dacă tensiunea totală de alimentare între V+ şi V-
este cel puţin 8V.

26
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CONVERTOARE NUMERIC ANALOGICE

ƒ Date tehnice DAC08


Schema internă de principiu:

fig. 6.4
Reguli de conectare:

27
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CONVERTOARE NUMERIC ANALOGICE

fig. 6.5
II. PARTEA EXPERIMENTALĂ
1. Explicaţi funcţionarea circuitului DAC 08.
2. Studiaţi şi explicaţi schema convertorului digital analogic din figura 6.6.
3. Utilizând standul de laborator pentru studiul convertoarelor numeric analogice completaţi
tabelul TAB1. Cu datele obţinute trasaţi caracteristica de transfer al CNA studiat.
4. Proiectaţi convertorul binar-zecimal din schema din figura 6.6.

TAB1.
B8
B B7B B6B B5
B B4B B3 B B2
B B1B N10 U0
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 0 1 1
... ... ... ... ... ... ... .. ... ...
0 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 0 0 0 1 0
... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
1 1 1 1 1 1 0 0
1 1 1 1 1 1 0 1
1 1 1 1 1 1 1 0
1 1 1 1 1 1 1 1

28
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CONVERTOARE NUMERIC ANALOGICE

fig.6.6

29
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

ƒ LUCRAREA NR. 7
CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICĂ
CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE PARALELE

I.PARTEA TEORETICA.
Sunt cele mai rapide convertoare analog-digitale. Tensiunea de referinţă UR este
divizată în 2n praguri egale q=UR/2n (q-treaptă de cuantizare sau cuanta convertorului) cu o
reţea de rezistenţe egale R înseriate. La cele 2n-1 comparatoare se aplică tensiunea de
măsurat Ux şi tensiunile de prag de comparaţie 1q, 2q, ...(2n-1)q. toate comparatoarele la
care Ux este mai mare decât pragurile de referinţă vor avea starea de ieşire 1
(comparatoarele de la q la mq) iar la care Ux este mai mică decât pragurile respective
starea ieşirii va fi 0 (comparatoarele de la (m+1)q la (2n-1)q). la ieşirea blocului de divizare
comparare se obţine un şir de stări logice 00...011...11 (m de 1 şi 2n-m-1 de 0) care este
reprezentarea raportului Ux/UR în cod binar unitar normal (fig.7.1).

fig.7.1
Trecerea de la codul binar unitar normal la un cod uzual ( cel mai adesea codul binar
natural) se face cu ajutorul ubui codificator CD, care cuprinde circuite logice combinaţionale.
Principalul dezavantaj al acestor convertoare este volumul mare de elemente componente.
De exemplu pentru schema din fig.1 pentru n=12 biţi cuprinde 4095 comparatoare, 4096
rezistenţe şi un număr mare de circuite logice combinaţionale. Codificarea din codul unitar

30
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

normal în cod binar se poate face prin utilizarea memorilor ROM, iar volumul mare de
comparatoare prin realizarea lor în tehnică LSI.
Deoarece semnalul de intrare UX este de tip continuu iar semnalul de ieşire are valori
discrete în timp rezultă posibilitatea existenţei unor erori de aproximare (de cuantizare) care
au valoarile cuprinse între ±0,5 LSB pentru caracteristica de transfer din fig.2a. Erorile de
cuantizare pot fi exprimate prin relaţile:
N
e = UX − UR ∑b k 2 − k [ v]
k =1
N N
UX − ∑b k 2 N − k [v]
2
e=
UR k =1
unde biţii bk sunt corelaţi cu tensiunea de intrare UX, în concordanţă cu fig.2a.
Dacă semnalul de la intrarea unui CAN este de ambele polarităţi, în intervalul de
variaţie a lui UR (dela -UR/2 la +UR/2, cu valori tipice de ±5V şi ±10V), convertorul analog
numeric se numeşte bipolar şI are caracteristica de transfer prezentată în figura 2b. Pentru
codificarea ieşirilor numerice a convertoarelor analog-numerice cel mai folosit cod este
complementul faţă de doi în care semnificaţia bitului MSB este de bit de semn.Precizia
(eroarea) totală a unui CAN este dată de diferenţele dintre caracteristica reală şi cea ideală
şi include toate erorile de câştig, decalaj, neliniaritate, precum şi derivele acestora.

fig.7.2
Etalonarea unui CAN constă în calibrarea decalajului urmată de calibrarea câştigului.
Pentru un CAN unipolar, calibrarea decalajului se face astfel încât prima tranziţie

31
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

(00...000→00...001) a secvenţei de ieşire să corespundă unei tensiuni de intrare de 0,5LSB.


Calibrarea câştigului se face astfel încât ultima tranziţie (11...110→11...111) a secvenţei de
ieşire să corespundă unei tensiuni de intrare de UR-1,5LSB. Pentru un CAN bipolar,
calibrarea decalajului se face astfel încât prima tranziţie (10...000→10...001) a secvenţei de
ieşire să corespundă unei tensiuni de intrare de 0,5LSB. Calibrarea câştigului se face astfel
încât ultima tranziţie (11...110→11...111) a secvenţei de ieşire să corespundă unei tensiuni
de intrare de
UR/2-1,5LSB.
Pentru caracteristica de transfer din fig.2b eroarea de cuantizare e este în funcţie de
tensiunea de intrare UX. Puterea erorii de cuantizare se calculează cu relaţia:
1
+
2
P = e2ef = ∫ e de 2

1

2

unde eef este valoarea efectivă a erorii de cuantizare. Prin calculul integralei se
obţine:
1LSB
eef =
12
Numărul N de biţi corespunzător convertorului analog numeric poate fi exprimat în
funcţie de puterea erorii de cuantizare:
UR UR
2N = =
1LSB 12 P
Convertoarele analog numerice sunt utilizate în sisteme de achiziţie date pentru
transformarea semnalelor analogice în semnale numerice. Această trasformare este
realizată prin conversii analog numerice succesive cu frecvenţa de eşantionare fe. Conform
teoremei eşantionării pentru evitarea efectelor de eliniere este necesar ca valoarea minimă
a frecvenţei de eşantionare să sadisfacă relaţia:
fe≥2fxmax condiţia Nyquist
unde fxmax este frecvenţa maximă a spectrului semnalului analogic de intrare UX.
II. PARTEA EXPERIMENTALĂ
1. Studiaţi schema electrcă a convertorului analog numeric prezentat în figura 3 şi stabiliţi
treapta de cuantizare. şi tipul convertorului.
2. Explicaţi logica proiectării circuitului logic combinaţional codificator.
3. După stabilirea cuantei trasaţi caracteristica de transfer a convertorului analogic
prezentat. Datele se vor trece în tabelul TAB1.

32
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

TAB1
Cuanta Valoare Afişare cuante Afişare Afişare binară
măsurată zecimală
0
1
2
3
4
5
6
7

fig.7.3

33
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

ƒ LUCRAREA NR. 8
CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICĂ
CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE CU APROXIMATII SUCCESIVE

I.PARTEA TEORETICA.
Acest tip de convertoare asigură o viteză de lucru relativ mare şi o precizie
bună la un grad de complexitate mediu. La funcţionare după metoda aproximaţiilor
succesive se foloseşte compararea bit cu bit în loc de numărarea continuă . La
comanda de start a conversiei se genereaza un semnal egal cu Vm/2 cu care se
compară tensiunea de intrare. Vm este domeniul de variaţie maximă a tensiunii de
intrare Vin . Dacă Vin>Vm/2 MSB este 1; dacă Vin<Vm/2 , MSB este 0 . Pentru
determinarea urmatorului bit se genereaza semnalul 3/4*Vm dacă MSB este 1 sau
1/4*Vm dacă MSB este 0 . Al doilea bit este 1 sau 0 după cum Vin>3/4*Vm , sau
Vin<3/4*Vm cand MSB = 1 . Cu MSB = 0 , al doilea bit este 1 pentru Vin>1/4*Vm sau
pentru Vin<1/4*Vm etc. , procesul continuand pana se ajunge la bitul de semnificatie
minima .
> 7/8*Vm , 1
> 6/8*Vm ,1 -- Vin
< 7/8*Vm , 0
> 1/2*Vm , 1 -- Vin
> 5/8*Vm , 1
< 6/8*Vm ,0 -- Vin
< 5/8*Vm , 0
Vin
> 3/8*Vm , 1
> 1/4*Vm , 1 -- Vin
< 3/8*Vm , 0
< 1/2*Vm , 0 -- Vin
> 1/8*Vm , 1
< 1/4*Vm , 0 -- Vin
< 1/8*Vm ,0

MSB . . . . . LSB

fig.8.1 Succesiunea comparărilor la un convertor A/D cu aproximaţii succesive şi


cu rezoluţia de 3 biti.

In figura 2 se dă schema bloc pentru un convertor A/D cu aproximaţii


succesive fără reacţie denumit cu propagare de tip serie , sau mai simplu convertor
serie cu rezoluţia de 3 biti , pentru a exemplifica realizarea conversiei după
succesiunea dată in figura 1 . Schema este realizată cu trei comparatoare C2 , C1 , C0

34
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

şi trei convertoare digital - analogice D/A1 , D/A2 , D/A3 toate cu acelasi domeniu de
variaţie maximă , Vm . De exemplu , dacă 6/8*Vm<Vin<7/8Vm , atunci comparatorul C2
are la ieşire nivelul 1 logic deoarece Vin>Vm/2 convertorul D/A2 asigură la iesire
nivelul 6/8*Vm şi deci C1 are la iesire nivelul corespunzatorlui 1 logic . Convertorul
D/A3 are la ieşire nivelul 7/8Vm şi comparatorul C0 este la ieşire cu nivelul 0 logic (
LSB = 0 ).

fig. 8. 2. Convertor A/D cu aproximaţii succesive pe trei biţi.

Convertoarele A/D cu aproximaţii succesive sunt realizate de obicei cu un


singur comparator şi cu reacţie , caz în care se cere o logică mai complicată şi
evident creşte durata ciclului de conversie . O schemă simplificată pentru un astfel
de convertor este data in figura 3.

fig. 8.3 Convertor A/D cu aproximaţii succesive cu un singur comparator.


SAR -- registru de aproximatii succesive

35
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

La comanda start , SAR dă la ieşire numărul 100...0 , care comandă


convertorul D/A , la ieşirea căruia se obţine o tensiune Vm/2. Dacă tensiunea de
intrare Vin>Vm/2 , comparatorul îşi păstrează starea şi la al doilea impuls de tact
SAR generează la ieşire numărul 1100...0 ; dacă Vin<Vm/2 comparatorul işi schimbă
starea la ieşire , ceea ce determină ca SAR sa genereze numarul 0100...0 . La
ieşirea convertorului în cele 2 situaţii se obţin tensiunile 3/4Vm sau , respectiv Vm/4.
Procesul de conversie se termină când se ajunge la ultimul bit . Durata ciclului
de conversie la un convertor cu rezoluţia de n biti , depinde de duratele celor n
incercări de comparaţie , care pot fi egale , aceasta depinzând de faptul dacă se
schimbă sau nu starea la ieşirea comparatorului.
Convertor A/D cu aproximaţii succesive cu comparare in curent.
Pentru creşterea vitezei de conversie , la intrarea comparatorului se foloseşte
direct curentul de iesire al covertorului , eliminându - se astfel influenţa timpului de
răspuns al amplificatorului de la ieşirea convertorului D/A . Acest regim de lucru se
exemplifică in figura 4 . Tensiunea la ieşirea comparatorului este pozitivă când i0>iin .
Această tensiune se limitează la +5V , tensiunea diodei Zener . Tensiunea negativă la
ieşirea comparatorului este limitată la tensiunea de deschidere a diodei.

fig. 8.4 Convertor A/D cu aproximaţii succesive cu comparare în curent.


Convertoarele D/A cu aproximaţii succesive nu pot fi folosite în aplicaţii de tip
histogramă în care se lucrează cu distribuţii de amplitudine . Aceasta se datorează
treptelor de cuantificare inegale, ceea ce determină neliniaritate diferentială mare.
II. PARTEA EXPERIMENTALA:
1. Se va studia convertorul analog numeric cu aproximaţii succesive prezentat în figura 5 şi
se va explica funcţionarea lui.

36
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

2.În urma analizei circuitului se va stabili treapta de cuantizare şi domeniul maxim de


conversie
3.Completaţi tabelul TAB1 unde B0÷B8 este numărul binar rezultat, N10 este valoarea lui
B

zecimală iar Uin tensiunea analogică de intrare.


TAB1
Uin N10 B0
B B1B B2B B3 B B4B B5
B B6
B B7
B

fig.8.5

APLICATII CU CIRCUITUL CONVERTOR ANALOG NUMERIC ADC0804

37
SISTEME DE ACHIZITIE DATE CIRCUITE DE CONVERSIE ANALOG-NUMERICA

ƒ MODUL CONVERSIE CONTINUĂ

fig.8.6

38
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

ƒ LUCRAREA NR. 9
STUDIUL PORTULUI PARALEL STANDARD PC
APLICATIE- COMANDA UNUI MOTOR PAS CU PAS

I.PARTEA TEORETICA.
ƒ PORTUL PARALEL STANDARD PC
Conţine o structură de trei regiştrii doi unidirecţionali şi unul bidirecţional adresabili
ca orice locaţie de memorie de la adresele 378H – registrul de date (bidirecţional), 37AH
- registrul de control (unidirecţional numai pentru scriere) şi 379H – registrul de stări
(unidirecţional numai pentru citire). Trebuie remarcat faptul că regiştrii portului paralel au
funcţile adaptate pentru imprimantă (de aici şi denumirea lor). Se va prezenta în continuare
structura lor şi pinii de comandă cu o codificare specifică imprimantei.

STRUCTURA PORTULUI PARALEL PC


REGISTRUL DE CONTROL (NUMAI SCRIERE)
7 6 5 4 3 2 1 0
37AH 0 0 0
bit Semnificatie pin
0 + STROBE 1
1 + AUTO LINE 14
2 - INIT 16
3 + SLCT IN 17
4 + IRQ ENABLE
REGISTRUL DE STARI (NUMAI CITIRE)
7 6 5 4 3 2 1 0
379H 0 0 0 bit Semnificatie pin
3 - ERROR 15
4 + SLCT 13
5 + PE 12
6 - ACK 10
7 - BUSY 11

REGISTRUL DE DATE (BIDIRECTIONAL)


7 6 5 4 3 2 1 0
378H

b 7 b 6 b 5 b 4 b 3 b 2 b 1 b 0 Semnificatie
9 8 7 6 5 4 3 2 pin
fig. 9.1

ATENŢIE !: Pentru utilizarea portului paralel este necesară compatibilitatea de


semnale TTL. Deoarece ieşirile portului nu suportă un curent mare este necesară
interfaţarea lor cu celelalte blocuri ale S.A.D. prin intermediul amplificatoarelor de linie (ex.
7404). Masa va fi comună la pinul 25.

39
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

fig.9.2 cupla paralela

APLICATIE: COMANDA UNUI MOTOR PAS CU PAS


Motorul electric pas cu pas este un convertor electromagnetic care realizează
conversia impulsurilor de comandă aplicate fazelor motorului într-o mişcare de rotaţie ce
constă din deplasări unghiulare discrete, de mărime egală şi care reprezintă paşii motorului.
Numărul paşilor efectuaţi trebuie să corespundă, în cazul unei funcţionări corecte, cu
numărul impulsurilor de comandă aplicate fazelor motorului.
Majoritatea motoarelor pas cu pas sunt bidirecţionale şi permit o accelerare, oprire şi
reversare rapidă fără pierderi de paşi, dacă sunt comandate cu o frecvenţă inferioară
frecvenţei limită corespunzătoare regimului respectiv de funcţionare. Pentru extinderea
funcţionării motoarelor pas cu pas la viteze mai mari decât viteza corespunzătoare
frecvenţei limită, este necesară o accelerare prin creştere treptată a frecvenţei impulsurilor
de comandă.
Motoarele pas cu pas sunt utilizate în special în aplicaţiile unde se doreşte realizarea
unei mişcări incrementale, folosind sisteme de comandă numerică.
Avantajele utilizării motoarelor pas cu pas sunt următoarele:
- asigură univocitatea conversiei impuls-deplasare şi pot fi utilizate în
circuit deschis
- gamă largă de frecvenţe de comandă
- precizie şi putere de rezoluţie (număr de paşi pe rotaţie) mărite
- permit porniri, opriri, reversări, fără pierderi de paşi

40
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

- memorează poziţia
- sunt compatibile cu tehnica numerică
Dezavantajele utilizării motoarelor pas cu pas sunt:
- unghi de pas, deci increment de rotaţie, de valoare fixă pentru un
motor dat
- randament scăzut
- capacitate limitată în ceea ce priveşte acţionarea unor sarcini cu
inerţie mare
- viteză de rotaţie relativ scăzută
- necesită o schemă de comandă adaptată la tipul constructiv respectiv
şi relativ complexă, pentru asigurarea unei funcţionări la viteze mari.

Motoare pas cu pas cu reluctanţă variabilă

fig.9.3.Structură MPP cu reluctanţă variabilă


Înfăşurarea 1. 1001001001001001001001001
Înfăşurarea 2. 0100100100100100100100100
Înfăşurarea 3. 0010010010010010010010010

Motoare unipolare

fig.9.4. Structură MPP unipolare

41
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

Înfăşurarea 1a. 1000100010001000100010001


Înfăşurarea 1b. 0010001000100010001000100
Înfăşurarea 2a. 0100010001000100010001000
Înfăşurarea 2b. 0001000100010001000100010
timp --->
Înfăşurarea 1a. 1100110011001100110011001
Înfăşurarea 1b. 0011001100110011001100110
Înfăşurarea 2a. 0110011001100110011001100
Înfăşurarea 2b. 1001100110011001100110011
timp --->
Înfăşurarea 1a. 11000001110000011100000111
Înfăşurarea 1b. 00011100000111000001110000
Înfăşurarea 2a. 01110000011100000111000001
Înfăşurarea 2b. 00000111000001110000011100
timp --->

Motoare bipolare

fig.9.5. Structură MPP bipolare


Terminal 1a. +---+---+---+--- ++--++--++--++--
Terminal 1b. --+---+---+---+- --++--++--++--++
Terminal 2a. -+---+---+---+-- -++--++--++--++-
Terminal 2b. ---+---+---+---+ +--++--++--++--+
timp --->

42
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

În figura de mai jos este dată schema bloc a circuitului de comandă pentru un motor
pas cu pas de tip bipolar cu magnet permanent.

SURSA DE ALIMENTARE

PC IZOLARE CONTROLLER CIRCUIT DE


GALVANICĂ PUTERE

MPP

fig.9.6. Schema bloc

Blocurile componente sunt:


- uComputer – calculatorul
- Controllerul – integrează toate circuitele de control necesare pentru
comanda motoarelor pas cu pas bipolare şi unipolare (în cazul prezentat
este vorba de un motor bipolar)
- Circuitul de putere – punte duală alcătuită din tranzistoare de putere
- Separator galvanic – separare galvanică realizată cu optocuploare.
- Sursa de alimentare – asigură o tensiune de 12V şi una de 5V
Controllerul – circuitul L297 a fost proiectat pentru a fi utilizat în circuite cu punţi de
tip dual sau cu circuite de putere discrete, pentru aplicaţii de comandă a motoarelor. El
primeşte semnalul de ceas, semnalul de direcţie şi semnalul de mod de la un
microcalculator şi generează semnalele de control pentru circuitele de putere. În plus el
conţine şi două circuite chopper PWM pentru a regula curentul prin înfăşurări.
Dacă modul „pas întreg” este selectat când translatorul este într-o stare
corespunzătoare unui număr impar obţinem o secvenţă cu două faze active, cu pas întreg
ca în figura de mai jos:

43
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

În contrast, modul „o fază activă cu pas întreg” este obţinut selectând modul pas
întreg atunci când translatorul se află într-o stare corespunzătoare unui număr par:

Schema electrica desfasurata:

44
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

Valideazã / Invalideazã circuitul

Stabileste Reseteaza Valideaza Rotire Rotire Stop Rotire Rotire


turatia circuitul circuitul continua pas cu pas continua pas cu pas
inapoi inapoi inainte inapoi

45
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

ƒ LUCRAREA NR. 10
STUDIUL PORTULUI PARALEL STANDARD PC
APLICATIE- MASURAREA MOMENTULUI, FORTEI SI GREUTATII CU UN SISTEM DE
ACHIZITIE MULTICANAL

I.PARTEA TEORETICA.
ELEMENTE DE TENSOMETRIE
Efectul tensorezistiv, adică dependenţa rezistenţei de tensiunea mecanică, a fost
descoperit de lordul Kelvin în anul 1856, însă utilizarea practică a efectului în tensometrie
începe din anul 1920. Pentru majoritatea materialelor solide limita de elesticitate pentru care
nu apare o deformaţie permanentă este corespunzătoare unei alungiti relative de 0,2%
(2000μm/m), această limită corespunde pentru o solicitare de 200-800 N/mm2 la oţel, 30-
120N/mm2 la cupru etc. Parametrul care stabileşte prporţionalitatea între alungirea relativă
şi tensiunea mecanică (Legea lui Hooke) este modulul de elasticitate a lui Young -E, care
4
are valori de ordinul 18 10 - 29 104 N/mm2 pentru oţel şi 10 104 - 14 104 N/mm2 pentru
cupru. O dată cu modificările de natură mecanică ale unui corp metalic sau semiconductor,
supus unei solicitări mecanice, are loc şi o modificare a rezistivităţii acestuia. Funcţionarea
traductoarelor tensometrice rezistive (numite şi timbre sau mărci tensometrice) se bazează
pe fenomenul de modificare a rezistenţei unui material conductor sau semiconductor când
acesta este supus unei deformaţii mecanice. Constructiv un timbru tensometric metalic este
realizat dintr-o depunere în formă de zigzag a unui fir conductor sau folie pe un suport
izolator, el lipindu-se de piesa a cărei deformaţie se măsoară.
I.1. Principiul de funcţionare a traductoarelor tensorezistive.
Considerând un conductor uniform de secţiune S, lungime l şi rezistivitate ρ, variaţia
rezistenţei sale datorată variaţiei dimensiunilor produse de alungirea Δl, va fi:
ρ l l
ΔR = Δl − ρ 2 ΔS + Δρ
S S S
sau prin împărţire la R, variaţia relativă va fi:
ΔR Δl ΔS Δρ
= − +
R l S ρ
întrucât:
ΔS Δl
= −2μ
S l
unde μ este coeficientul Poisson (raportul dintre contracţia transversală şi alungire) şi
admiţând pentru rezistivitate o variaţie liniară cu volumul V, de forma:

46
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

Δρ ΔV ΔlS + lΔS Δl
=k =k = k (1 − 2 μ)
ρ V V l
rezultă în final expresia:
ΔR Δl Δl
= [1 − 2 μ + k (1 − 2 μ)] = K = Kε
R l l
unde:
σ
ε=
E
ε - este deformaţia produsă de forţa ce acţionează pe unitatea de suprafaţă într-un solid, σ -
este efortul unitar şi E – modulul de elasticitate. Coeficintul K poartă denumirea de factor de
marcă, depinde de natura materialului şi de tehnologia de realizare a mărcii şi reprezintă
sensibilitatea acestui senzor (variaţia relativă de rezistenţă raportată la alungirea relativă).
I.2. Adaptoare pentru traductoare tensometrice.
Variaţile relativ mici ale rezistenţei mărcii tensometrice atunci când este supusă la
deformaţii impun utilizarea unor adaptoare performante. În aceste adaptoare se pot
diferenţia două blocuri distincte: o schemă de măsurare de tip punte Wheatstone, în care se
conectează elementele sensibile, motiv pentru care se numeşte punte tensometrică, şi un
circuit final de amplificare şi conversie în semnak util (semnal unificat). În fig.15.1a este
prezentată schema sfert de punte în care este plasat un singur senzor tensorezistiv exterior
şi trei rezistenţe calibrate montate în adaptor. Montajul în semipunte (fig.15.1b) este realizat
din două rezistenţe tensorezistive exterioare şi două rezistenţe calibrate montate în adaptor.
Puntea completă (fig.10.1c) este relizată numai din senzori pe toate cele patru braţe ale
punţii (punte cu toate braţele active).

fig. 10.1

47
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL PARALEL PC

PLACA DE ACHIZITIE CU SASE CANALE DE INTRARE .

+ 5V
3 + 5V
+ 7
350 350
1
MMC4051
K= 2 6 13 VDD 16
n= 4 RG= 1,13K AD 623 14
D0
D1 6
8 5 15 INH
REF. + 2,500V D2
350 350 2 - 4 12 D3
1 D4
U=
A 5V
5 D5
3
+ 5V Y
3 2
350
+ 7 D6
350 4 D7
1
K= 2 6
n= 4 RG= 1,13K AD 623 8 V
SS

8 5
REF. + 2,500V 7 V
350 350 2 - 4 EE

A B C
11 10 9
U=
A 5V

+ 5V
3
+ 7
350 350
1
ADC0804 + 5V
2
K= 2 6 RD VDD 20
n= 4 RG= 1,13K AD 623 1 CS
10uF PORTUL PARALEL
8 5
REF. + 2,500V 14
7 V(-)
350 350 2 - 4
IN INTR
5 16
17
8 AGND WR 3 START 1 37AH
U=
A 5V
10 DGND D0 11 9
D1 12 8
+ 5V D2 13
3 7
350
+ 7 6 D3 14 6
350 V(+ )IN 15
1 D4 5
K= 2 6 16
4
n= 4 RG= 1,13K AD 623 VREF/2
D5 17
D6 18 3
8 5 2 378H
REF. + 2,500V D7
350 350 2 - 4
CLKR CLKN
18...25
19 4
U=
A 5V
10K

+ 5V 150p
3
350 350
+ 7
1
K= 2 6
n= 4 RG= 1,13K AD 623
8 5
REF. + 2,500V
350 350 2 - 4

+ 5V
U=
A 5V

+ 5V
3
350
+ 7 10uF
350 2K
1
K= 2 6
n= 4 RG= 1,13K AD 623 + 5V
8 5
REF. + 2,500V
8 - 2

350 350 2 - 4
1
LM 358
LM 336
U= 5V
REFERINTA. + 2,500V
A

4 + 3
10K

Trafo
220/1x12V 3PM05

1 3
220V c.a. 7805 + 5V
2
1500uF 0.33uF 1uF

fig.10.2

48
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL SERIAL PC

ƒ LUCRAREA NR. 11
STUDIUL PORTULUI SERIAL STANDARD PC
APLICATIE- VOLTMETRU DIGITAL PE INTERFATA SERIALA

I.PARTEA TEORETICA.
1. PORTUL SERIAL PC
Transmisia se face secvenţial bit după bit pe un singur canal de transmisie. Obţinerea
cuvântului serial la emisie se face prin intermediul unor regiştri cu încărcare paralelă şi
deplasare serială (ex. CDB 495). Mecanismele de transmisie şi recepţie sunt prezentate în
figura 11.1.
EMISIA PARALEL-SERIE
1 0 1 1 0 1 0 0

CLOCK

SERIAL OUT
CLOCK

SERIAL OUT

0 0 1 0 1 1 0 1

RECEPTIA SERIE-PARALEL

SERIAL INPUT CLOCK

1 0 1 1 0 1 0 0

CLOCK

SERIAL IMPUT

0 0 1 0 1 1 0 1

fig.11.1.

49
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL SERIAL PC

2. TRANSMISIA SERIALĂ ASINCRONĂ


Pentru realizarea transmisiei seriale asincrone cuvântul util de date este “împachetat”
cu biţi de start (1bit), stop (2 biţi) şi de paritate (1 bit par sau impar) ca în figura 2. Vitezele
de transmisie (biţi/secundă) standard utilizate sunt: 150, 300, 600, 2400, 9600, 19200 şi
38400 biţi /secundă.

1
0 0 1 1 0 0 1 1 0 10 1 t

BITI DE DATE BITI DE STOP


BITDE START BITDE PARITATE
fig.11.2
3. INTERFAŢA RS 232/ V24
Codul RS 232 = codul EIA- Electrical Industries Association.
Codul V24 = Codul European (similar cu RS 232).
DTE = data terminal equipment = sistem terminal (modem, aplicaţii microsistem)
DCE = data communication equipment = sistem de calcul (calculator).
3.1. RS 232 Semnale şi alocarea pinilor:
PIN CIRCUIT V24 ABREVIERI SENS DESCRIERE
DTE: DCE
1 101 PGND = Protective earth
2 103 Tx Trasmitted data
3 104 Rx Received data
4 105 RTS Request to send
5 106 CTS Clear to send
6 107 DSR Data set ready
7 102 GND Signal earth
8 109 RLSD Received line signal detect
9 Unassigned
10 Unassigned
11 126 Unassigned
12 122 RLSD2 Secondary RLSD
13 121 CTS2 Secondary CTS
14 118 Tx2 Secondary Tx
15 114 TSET Transmitter signal element timing
16 119 Rx2 Secondary Rx
17 115 RSET Received signal element timing
18 Unassigned
19 120 RTS2 Secondary Rx
20 108 DTR Data terminal ready
21 SQD Signal quality detector
22 125 RI Ring indicator
23 111 DSRS Data signallind-rate selector
24 XTxCk External tranmitter clock
25 Unassigned

50
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL SERIAL PC

3.2. Conectorii RS 232

CONECTOR DE 25 PINI CONECTOR DE 9 PINI

PGND 1 DCD1
Tx 2 14 NC Rx 2 6 DSR
15 TxCk Tx 3 7 RTS
Rx 3
16 NC 8 CTS
RTS 4 DTR 4
17 RxCk 9 RI
CTS 5 SGND 5
18 NC
DSR 6
SGND 7 19 NC
8 20 DTR
RLSD
9 21 NC
NC
NC 10 22 RI
NC 11 23 NC
NC 12 24 NC
NC 13 25 NC

3.3. Cablul null-modem

DTE CABLUL NULL - MODEM DCE


1 1
Tx 2 2
Rx 3 3
4 4
5 5
6 6
7 20 7
8 20
8
9 9
10 10
11 11
12 12
13 13

X-ON (cu cerere de intrerupere Ctrl-Q)


PROTOCOALE
X-OFF(fara cerere de intrerupere Ctrl-S)

3.4. Consideraţii electrice (nivele logice de tensiune)

IESIRE - EMISIE INTRARE- RECEPTIE DRIVER


NIVEL LOGIC " TTL " NIVEL LOGIC " RS232 "
+ 15V + 15V
V1 V2
NIVEL LOGIC " 0 " NIVEL LOGIC " 0 "

+ 5V V1
+ 5V + 5V
Margine de zgomot
2V V2 0 1 0 0 1
-5V
+ 15V
-5V
NIVEL LOGIC " 1 " NIVEL LOGIC " 1 "
-15V
-15V -15V

51
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL SERIAL PC

1. INTERFATA SERIALA CU O CONVERSIE A/D PE 12 BITI UTILIZAND CIRCUITE


DIN SERIA MAX.

52
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL SERIAL PC

2. VOLTMETRU DIGITAL UTILIZÂND MICROCONTROLERUL C2051 PE INTERFATA


SERIALA MAX 232 .

VOLTMETRU SERIAL

VCC VCC
VCC
11,059MHz 10uF
1 20 1 16
1uF
33pF 33pF 2 19 2 15
3 18 3 14
17 1uF 4 13
4 MAX232
5 16 5 12
C2051
6 15 6 11
1uF
7 14 7 10
8 13 8 9
9 12
10 11
10K VCC VCC
2,2K
1 20 DCD 1
2 19 Rx 2 6 DSR
2,2K
Tx 3 7 RTS
3 18
DTR 4 8 CTS
4 17 9 RI
150pF
5
SGND 5
ADC0804 16
6 15
INTRARE ANALOGICA 14
7
8 13
9 12
10 11

53
SISTEME DE ACHIZITIE DATE PORTUL SERIAL PC

MICROCONTROLERUL C2051

CONVERTORUL ANALOG-NUMERIC PE 8 BITI ADC0804

CIRCUITUL DE INTERFATRE SERIALA MAX232

54
SISTEME DE ACHIZITIE DATE HANDYSCOPE HS3

ƒ LUCRAREA NR. 12
ACHIZITIE DE DATE PE HANDYSCOPE H3 (USB PORT)

12. 1 PREZENTARE GENERALA – FUNCTIONAREA CA OSCILOSCOP

12.2. FUNCTIONAREA CA ANALIZOR DE SPECTRU

55
SISTEME DE ACHIZITIE DATE HANDYSCOPE HS3

12.3. FUNCTIONAREA CA VOLTMETRU

12.3. FUNCTIONAREA CA GENERATOR DE FUNCTII

56