Seminar DE

Seminarul nr. 4
Tranzistorul bipolar (TB)
Probleme cu 2 TB
P1. Amplificatorul de semnal mic din fig. 1 este realizat cu un tranzistor pnp, Q1, caracterizat în
PSF prin factor de amplificare în curent, 1=230 și tensiune emitor-bază, UEB1=0,7V și cu un
tranzistor npn, Q2, caracterizat în PSF prin 2=140 și UBE2=0,67V.
a) Motivați în ce conexiune se află fiecare TB;
b) Determinați PSF-ul tranzistoarelor;
c) Care sunt parametrii de semnal mic?
d) Ce amplitudinea va avea semnalul de la ieșire dacă cel de intrare are 1mV?
e) Care este rezistența de intrare în fiecare tranzistor, Rin,Q1, respectiv Rin,Q2?

V1
R1 R3 R4 R6 10V
100k 3.9k 100k 5k
C2 C3
ie s

Q 2N 3906 10uF Q2
C1 10uF R8
in 10k
4.7uF
V2 Q1 Q 2N 3904
VOF F = 0
VAMPL = 1m V
F R EQ = 1kH z
AC = R2 R5 R7 C4
100k 22k 1k 470uF

B1=230 B2=140
UEB1=0,7V UBE2=0,67V 0

Fig. 1. Schema circuitului din problema P1

Rezolvare
a) Q1 este în conexiune CC deoarece semnalul se aplică în bază prin C1 și se culege din emitor
prin C2 (nu s-a pomenit nimic de colector). Q2 este în conexiune EC deoarece semnalul se
aplică prin C2 în bază și se culege prin C3 din colector (nu s-a pomenit nimic de emitor).

b) PSF-ul tranzistoarelor se determină pe schema echivalentă de c.c. din fig. 2:

V1
R1 R3 R4 R6 10V
100k 3.9k 100k 5k

UEB1 IC2
Q 2N 3906 IB2 Q2

IB1 Q1 Q 2N 3904
UEC1 UBE2
IC1 UCE2

R2 R5 R7
100k 22k 1k

B1=230 B2=140
UEB1=0,7V UBE2=0,67V 0

Fig. 2. Schema echivalentă de c.c. pentru determinarea PSF-urilor TB

Fiecare TB este polarizat în bază cu ajutorul unui divizor rezistiv (R1, R2 la Q1, respectiv R4, R5 la
Q2). Pentru un calcul exact se aplică echivalarea Thévenin în circuitul de bază al fiecărui TB și
rezultă circuitele echivalente din fig. 3 pentru Q1, respectiv fig. 4 pentru Q2.

V1 V1
R1 R3 10V V Th 1 R3 10V
100k 3.9k 3.9k
IE1
UEB1 Echivalare UEB1
Q 2N 3906 THEVENIN R Th 1 Q 2N 3906

IB1 Q1 IB1 Q2
UEC1 UEC1
IC1 IC1

R2
100k

B1=230 B1=230
UEB1=0,7V 0 UEB1=0,7V 0

Fig. 3. Circuitul echivalent de c.c. pentru determinarea PSF la Q1

Page 1 of 6
 Seminar DE

unde
R1 100 k
V Th1= V 1= ×10 V =5 V
R 1 + R2 200 k
1 1
RTh1=R 1∨¿ R2= = =50 k Ω
1 1 1 1
+ +
R 1 R 2 100 k 100 k

V1 V1
R4 R6 10V R6 10V
100k 5k 5k

IC2 Echivalare IC2

IB2 Q2 THEVENIN IB2 Q3
R Th 2

Q 2N 3904 Q 2N 3904
UBE2 UBE2 IE2
UCE2 V Th 2 UCE2

R5 R7 R7
22k 1k 1k

B2=140 B2=140
UBE2=0,67V 0 UBE2=0,67V 0

Fig. 4. Circuitul echivalent de c.c. pentru determinarea PSF la Q2

unde
R5 22 k
V Th 2= V 1= ×10 V =1,8V
R 4+ R5 122 k
1 1
RTh2 =R 4∨¿ R 5= = =18 k Ω
1 1 1 1
+ +
R 4 R5 22 k 100 k
 PSF, Q1
T II K aplicată pe ochiul care conține UEB1 se scrie
V Th 1=I E 1 R3 +U EB 1 + I B 1 RTh 1, dar I E 1= ( β 1+1 ) I B 1. Prin înlocuire și rezolvând pentru IB1, se scrie
V Th 1−U EB 1 5 V −0,7V 4,3V
I B 1= = = =0,0045 mA=4,5 μA
RTh1 + ( β 1 +1 ) R 3 50 k +231 ×3,9 k 950,9 k
I C 1=β 1 I B 1=230 × 0,0045mA =1,035 mA
I E 1= ( β 1+1 ) I B 1=231 ×0,0045 mA =1,04 mA
T II K aplicată pe ochiul care conține UEC1 se scrie
V 1=I E 1 R3 +U EC 1, de unde U EC 1=V 1−I E 1 R3=10 V −1,04 mA ×3,9 k =5,94 V
Astfel, PSF la Q1 se scrie

{
U BE 1=−U EB 1=−0,7 V
I B 1 =4,5 μA
PSF , Q1=
I C1 =1,035 mA
U CE1=−U EC 1=−5,94 V
 PSF, Q2
T II K aplicată pe ochiul care conține UBE2 se scrie
V Th 2=I B 2 RTh2 +U BE 2+ I E 2 R7 , dar I E 2 =( β 2+1 ) I B 2. Prin înlocuire și rezolvând pentru IB2, se scrie
V Th2−U BE 2 1,8 V −0,67 V 1,13 V
I B 2= = = =0,0071 mA=7,1 μA
RTh2 + ( β 2 +1 ) R 7 18 k + 141×1 k 159 k
I C 2=β 2 I B 2=140 × 0,0071mA =0,99 mA
I E 2 =( β 2+1 ) I B 2=141 ×0,0071 mA =1mA
T II K aplicată pe ochiul care conține UCE2 se scrie
V 1=I C 2 R6 +U CE2 + I E 2 R7, de unde

Page 2 of 6
 Seminar DE

U CE 2=V 1−I C 2 R6 −I E 2 R 7=10 V −0,99 mA × 5 k−1 mA ×1 k =4,05 V

Astfel, PSF la Q2 se scrie

{
U BE 2=0,67 V
I =7,1 μA
PSF , Q1= B 1
I C 1=0,99 mA
U CE2=4,05V

c) În cadrul parametrilor de semnal mic ai TB se determină rezistența r  pentru fiecare tranzistor în

funcție de curentul de colector din PSF
β1 230
r π 1= = =5,55 k Ω
40 × I C 1 40 ×1,035 m
β2 140
r π 2= = =3,54 k Ω
40 × I C 2 40 ×0,99 m

d) Amplificarea în tensiune se determină pe schema echivalentă de c.a. din fig. 5, în care

condensatoarele s-au considerat scurtcircuit (adică au reactanță aproximativ egală cu zero pentru
domeniul de frecvențe în care lucrează amplificatorul) iar bateria de c.c. V1 s-a pasivizat.

R1 R3 R4 R6
100k 3.9k 100k 5k
ie s

Q 2N 3906 Q2
R8
in 10k

V2 Q1 Q 2N 3904
VOFF = 0
V A M P L = 1m V
F R EQ = 1kH z
AC = R2 R5 R7
100k 22k 1k

Fig. 5. Schema echivalentă de c.a. obținută prin înlocuirea condensatoarelor cu scurtcircuit

și pasivizarea bateriei de c.c.

Pentru determinări valorice, tranzistoarele se înlocuiesc cu modelul pi-hibrid simplificat și rezultă

circuitul din fig. 6:
Rin,Q1

ib1
in
V2
VOF F = 0 R1 R2 rp i1 B 1 * ib 1
VAMPL = 1m V Uin 100k 100k 5.55k
0
F R EQ = 1kH z
AC = Rin,Q2
0 0 0
(B1+1)ib1 ib2
ie s

rp i2 B 2 * ib 2 R6 R8
R3 R4 R5 3.54k 5k 10k
3.9k 100k 22k Uies
Uin
0 0
0 0 0
0 Rech2

Rech1
Fig. 6. Schema echivalentă de c.a. pentru determinarea amplificării în tensiune și
a rezistențelor de intrare în fiecare tranzistor

U ies
Au =
U¿
U ies=− β2 i b 2 Rech 2
RDC

Page 3 of 6
 Seminar DE

R ech1
i b 2= ( β +1 ) i b 1
Rech1 +r π 2 1
U¿
U ¿ =i b 1 r π 1 + ( β 1 +1 ) i b1 ( Rech 1∨¿ r π 2 ) ⇒ i b 1=
r π 1 + ( β 1 +1 ) ( Rech1 ∨¿ r π 2 )
1 1
Rech 2=R6∨¿ R 8= ==3,33 k
1 1 1 1
+ +
R6 R 8
5 k 10 k
1 1
Rech 1=R3∨¿ R 4∨¿ R5= = =3,2 k
1 1 1 1 1 1
+ + + +
R3 R4 R5 3,9 k 100 k 22 k
1 1
Rech 1∨¿ r π 2= = =1,68 k
1 1 1 1
+ +
R ech1 r π 2 3,2k 3,54 k

Au ={−β 2 Rech 2 } × { Rech 1

( β +1 ) ×
Rech 1+ r π 2 1 }{ 1
r π 1 + ( β 1 +1 ) ( Rech1 ∨¿ r π 2 ) }
Au ={−140× 3,33 k } × {3,2 k3,2+3,54
k
k
( 230+1 ) }×
{5,55 k +( 230+1
1
) 1,68 k }
−140 ×3,33 k × 3,2 k × 231
Au = =−129,9
6,74 k × 393,63 k

e) Rezistența de intrare în primul tranzistor este

U r π 1 ib 1 + ( β 1 +1 ) i b 1 ( Rech 1∨¿ r π 2 )
R¿ ,Q 1= ¿ = =r π 1 + ( β 1+ 1 )( R ech1∨¿ r π 2 )
ib 1 ib 1
R¿ ,Q 1=5,55 k + ( 230+ 1 ) 1,68 k =393,63 k
Prin simplă inspecție vizuală, se observă că rezistența de intrare în Q2 este r2
R¿ ,Q 2=r π 2=3,54 k

P2. Determinați amplitudinea semnalului sinusoidal de la ieșirea circuitului din fig. 7, dacă
amplitudinea semnalului de la generator, în gol, este 5mV. În PSF, tranzistorul se caracterizează
prin UBE=0,65V și =160.
V1
R1 R3
100k 5k 12V
C2 R5
ie s
Generator de semnal
Q1 10uF 20k
Rg C1
in
10k 10uF
Vg Q 2N 2222
VOFF = 0
V AMPL = 5m V
F R EQ = 1k H z
AC = Uin R2 R4 Uies
12k 500

UBE=0,65V
B=160 0

Fig. 7. Schema circuitului din problema P2

Rezolvare
Amplitudinea semnalului de ieșire se determină cu relația
U ies=¿ A u∨×U ¿
Deci trebuie calculată amplificarea de semnal mic a circuitului, iar pentru a putea face asta, mai
întâi trebuie determinat curentul de colector din PSF. Cu valoarea lui se determină rezistența
dinamică bază-emitor, r.

Page 4 of 6
 Seminar DE

Pentru determinarea curentului de colector, se lucrează pe schema obținută prin echivalare

Thévenin din fig. 8, unde

R2 12 k
V Th = V 1= ×12V =1,29 V
R1 + R2 112 k
1 1
RTh =R1∨¿ R2= = =10,7 k Ω
1 1 1 1
+ +
R 1 R2 100 k 12 k

V1 V1
R1 R3 R3
100k 5k 12V 5k 12V

IC IC

IB Q1 Echivalare IB Q2
R Th
THEVENIN

Q 2N 2222 10.7k Q 2N 2222

UBE UCE V Th UBE IE UCE

1.29V
R2 R4 R4
12k 500 500

UBE=0,65V UBE=0,65V
B=160 0 B=160 0

Fig. 8. Schema echivalentă de c.c. obținută prin echivalare Thévenin

V Th =I B R Th +U BE + I E R 4, dar I E =( β+ 1 ) I B . Prin înlocuire și rezolvând pentru IB, se scrie

V Th −U BE 1,29 V −0,65V 0,64 V
I B= = = =0,007 mA=7 μA
RTh + ( β +1 ) R4 10,7 k +161 ×0,5 k 91,2 k
I C =β I B =160 ×0,007 mA =1,12 mA
β 160
r π= = =3,57 k Ω
40× I C 40 × 1,12m
Amplificarea în tensiune se determină pe schema echivalentă de c.a. din fig. 9:
Rin Rin,Q1

Rg ib
in ie s
Vg 10k
VOFF = 0 R1 R2 rp i B ib R3 R5
V AMPL = 5m V 100k 12k 3.57k 5k 20k
F R EQ = 1k H z Uin Uies
AC =
0 0 0 0 0
(B+1)ib

R4
500

Fig. 9. Schema echivalentă de c.a.

U ies
Au =
U¿
U ies =− β i b ( R 3∨¿ R5 )
U¿
U ¿ =i b r π + ( β+1 ) i b R 4 ⇒ i b=
r π + ( β+ 1 ) R 4
−β ( R3∨¿ R5 ) −160 × 4 k
Au = = =−7,6
r π + ( β +1 ) R 4 3,57 k + 161× 0,5 k
1 1
R3∨¿ R 5= = =4 k
1 1 1 1
+ +
R3 R5 5 k 20 k
Amplitudinea tensiunii de la intrarea amplificatorului, Uin, se obține din Vg aplicând regula
divizorului de tensiune (fig. 10). Rezistențele care determină divizarea sunt Rg și Rin.

Page 5 of 6
 Seminar DE

Generator de semnal
Rg
in
10k
Vg
VOF F = 0
VAMPL = 5m V R in
F R EQ = 1kH z
AC =
Uin

0
Fig. 10.
R¿
U ¿= Vg
R ¿+ R g
R¿ =R1∨¿ R2 ∨¿ R ¿,Q 1
R¿ ,Q 1=r π + ( β+1 ) R4 =3,57 k +161 ×0,5 k =84,07 k
1 1
R¿ = = =9,5 k
1 1 1 1 1 1
+ + + +
R1 R2 R ¿,Q 1 100 k 12 k 84,07 k
9,5 k
U ¿= × 5 mV =2,44 mV
9,5 k +10 k
U ies=¿ A u∨×U ¿ =7,6 × 2,44 mV =18,54 mV
Formele de undă obținute prin simulare SPICE au aspectul din fig. 11:
20mV

0V

-20mV
0s 1.0ms 2.0ms 3.0ms 4.0ms 5.0ms
V(Rg:1) V(IN) V(IES)
Time
Fig. 11. Formele de undă pentru tensiunea generatorului (verde), Uin (roșu) și Uies (albastru)

Page 6 of 6