“Toată lumea vrea să trăiască pe vârful muntelui, fără să bage de

seamă că adevărata fericire rezidă în felul de a-l escalada”

(Gabriel Marcia Marquez)

METODOLOGIA
CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
ŞI CREATIVITĂŢII TEHNICE
(Modul: Metodologia
cercetării ştiinţifice)

VALERIU DULGHERU
„Veţi crea veţi avea. Nu veţi crea, nu veţi fi”
(A. Haven)
 Dezvoltarea societăţii

Separarea populaţiei în cele

trei clase mari.
NTS 8000 6000 4000 2000 EN 2000 TI Populaţia

Curba evoluţiei nivelului tehnico-

Apariţia satelor

1956
ştiinţific global al omenirii.

Populaţia totală

A I
M
TI
EN 1000 2000
 Conform opiniei lui A. Toffler
societatea umană a cunoscut pe
parcursul multimilenarei sale
istorii trei etape distincte:

- primul val sau civilizaţia agricolă

(8000 î.e.n. – 1750 e.n.);
- al doilea val sau civilizaţia
industrială (1750 - 1955);
- al treilea val (care începe cu anul
1955) - VALUL INFORMAŢIEI.
EVOLUŢIA ELECTRONICII
Provocările
secolului
XXI
 „Omul modern risipeşte fără grijă
resursele neregenerabile,
combustibilii naturali, mineralele,
ceea ce riscă să provoace ruinarea
civilizaţiei actuale”, spune Jean Dorst
în cartea sa „Înainte ca natura să
moară”. Cercetătorii ştiinţifici trebuie
să găsească soluţii la provocările
mileniului „înainte ca natura să
moară”.
 Bazele
metodologiei
cercetării
ştiinţifice
ASPECTE FILOSOFICE ALE TEORIEI CUNOAŞTERII
Ştiinţa, potrivit Dicţionarului Pétit Robert, este
definită drept „cunoaştere exactă, universală şi
verificabilă”.
Prin ştiinţă înţelegem ansamblul sistematic de
cunoştinţe veridice despre natură, societate şi
gândire, reproducerea, reflectarea generalizată
şi abstractizată a realităţii.
Prin generalizare se obtin teoriile. Numite si "legi
ale naturii", teoriile sunt enunturi care si-au
probat eficienta in a descrie un numar
determinat de fenomene.
Conform filosofului K. Popper metoda cunoasterii
stiintifice este o metodă critica, “metoda cautarii
erorilor si a eliminarii erorilor în slujba cautarii
adevarului, în slujba adevarului“.
Caracteristici generale
Ştiinţa
Metodă
Metodologie
Tehnici
METODA (de la grecescul methodos = drum,
cale, mod de cercetare, de cunoaştere şi de
transformare a realităţii obiective) este
aspectul teoretic cel mai activ al ştiinţei,
care jalonează calea dobândirii de
cunoştinţe noi. Metoda mai poate fi definită
şi ca procedeu sau ansamble de procedee
folosite în vederea cunoaşterii unui obiect.
METODOLOGIE (gr. Methodos = cale, mijloc si
logos = ştiinţa). Prin metodologie înţelegem
ansamblul metodelor folosite într-o ştiinţa
anumită al cărui fundament îl constituie
sistemul celor mai generale legi si principii
TEHNICI SI PROCEDEE DE CERCETARE
Procedeele si tehnicile constituie modul
particular în care este aplicată o metodă la
domeniul specific al cercetării. Ele sunt
modalităţi practice de acţionare in cadrul
metodei. Spre exemplu, aplicarea metodei
observaţiei presupune atât perceperea
sistematică a fenomenului cât si înregistrarea
obiectivă a datelor. În acest scop se folosesc
tehnicile foto – cinematografice, înregistrările
magnetice, actografice ş.a.m.d. Transcrierea,
sistematizarea şi prelucrarea datelor se face
după diferite procedee grafice, statistice,
informatice, etc.
METODELE GÂNDIRII CONCRETE
După sensul de mişcare al gândirii, se
diferenţiază raţionamentul inductiv
(de la particular la general) şi
raţionamentul deductiv (de la general
la particular).
Inducţia
Deducţia
Analogia
 Metode de cercetare cu
grad înalt de generalizare
Metoda istorică;
Metoda experimentală;

Metoda matematico-statistică;

Metoda sistemică;

Metoda euristică;

Modelarea.
 METODA SISTEMICĂ
Noţiunea de sistem este aplicabilă, în măsura
egală, în orice domenii ale cercetării ştiinţifice,
indiferent dacă este vorba despre fenomene
materiale sau ideale.
Sistemele se clasifică în: reale (fizice, chimice,
biologice, psihice, sociale, etc.), realizabile
(tehnice), posibile (matematice, logice), etc.
În funcţie de raportul lor cu ambianţa şi cu
structura lor internă, se poate vorbi despre:
sisteme închise (care nu interacţionează cu
ambianţa), sisteme deschise (care
interacţionează cu mediul), sisteme stabile şi
instabile, sisteme statice şi dinamice (sau
Tipuri de cercetare
Cercetare fundamentală
Cercetare aplicativă
Dezvoltare tehnologică
 Modelarea
Modelul similar (omolog) –
există diferenţe de mărime;
Modelul analog – are aceleaşi
caracteristici ca şi fenomenul pe
care îl modelează;
Modelul simulator – mimează
unele procese.
 MODELUL DESCRIPTIV AL
PERSONALITĂŢII CREATOARE
“Creierul care nu munceşte rugineşte”

Creierul - centrul vital al gândirii

Gândirea convergentă Gândirea divergentă

(logica) (Imaginaţia)
(2 x 2 = 4) A(?) + B(?) = C(?)

Aptitudini specifice: Aptitudini specifice:

Inteligenţă Fluiditate

Creierul – un superordinator, care pentru Flexibilitate

a putea fi folosit are nevoie de
“programe” şi “instrucţiuni” de utilizare. Originalitate
Model similar (omolog)
Modelul matematic al angrenajului precesional
X D = R cos δ [− cosψ sin(Z 1ψ Z 2 ) + sinψ cos(Z 1ψ Z 2 ) cos θ ] − R sin δ sinψ sinθ ;
YD = − R cos δ [sinψ sin(Z1ψ Z 2 ) + cosψ cos(Z1ψ Z 2 )cos θ ] − R sin δ cosψ sin θ ;
Z D = − R cos δ cos(Z 1ψ Z 2 ) sinθ − R sin δ cos θ
π π
ξ = X ′E′ sin + [RD cos(δ + θ + β ) + YE′′ ]cos ;
Z1 Z1
π π
ζ = X ′E′ sin γ cos − [RD cos(δ + θ + β ) +YE′′ cos +
Z1 Z1
+ [RD sin(δ + θ + β ) + Z ′E′ ]cos γ .

unde 12
 2 π 
sin γ = tg (δ + θ + β )  cos + tg (δ + θ + β ) ;
 Z1 
12
π  2 π 
cos γ = cos  cos + tg (δ + θ + β ) .
Z1  Z 1 
 Modelul matematic al roţii
Chişinău dinţate
Paşii generării danturii roţii dinţate în programul Autodesk Inventor
 Modelul matematic al tehnologiei de fabricare
a angrenajului precesional
Axul
Ecuaţiile parametrice ale mişcării principal
sculei, când δ >0:
Know
Χ D = − RU cos(1 − cosθ )cosψ sinψ − RU sin δ sinψ ;
-How
ΥD = − RU cos δ (sin 2 ψ − cosθ cos 2 ψ ) + RU sin δ cosψ ;
Ζ D = − RU cos δ cosψ − RU sin δ .
Masa
Înfăşurata suprafeţelor de lucru ale sculei proiectată de
pe plan: lucru

( E 1 E 2 )2 + ( X − X 1 )2 + ( Y − Y1 )2 + ( Z − Z 1 )2 − ( X − X 2 )2 − ( Y − Y2 ) − ( Z − Z 2 )2
ξ= ;
2( E 1 E 2 )
ζ = ( X − X 1 )2 + ( Y − Y1 )2 + ( Z − Z 1 )2 − ξ 2 ,

unde E1 E 2 = ( X 2 − X 1 )2 + ( Y2 − Y1 )2 + ( Z 2 − Z 1 )2 .
Traiectoria sculei
în OXYZ
Traiectoria sculei
în OX1Y1Z1
Înfăşurata în
OX1Y1Z1
Controlul preciziei de prelucrare a profilului
dinţilor prin suprapunerea modelelor fizic şi
matematic
Modelul matematic al roţii dinţate
Roata reală

Modelul matematic

Analiza comparativă a modelelor măsurat şi matematic

Turbulenţa dezvoltată de pale în zona mediană a rotorului

Forţele ce acţionează asupra rotorului

Modele dinamice
Model simulator
 Nanotransmisii mecanice moleculare

Vincenzo Balzani, Alberto Credi, Margherita Venturi.

Light-powered molecular-scale machines.
Dipartimento di Chimica “G. Ciamician”, Universitа di
Bologna, via Selmi 2, 40126 Bologna, Italy. Pure Appl.
Chem., Vol. 75, No. 5, pp. 541–547, 2003 Autor: Mark Sims
http://nanoengineer-
1.com/content/index.php?option=com_content&task=view&id=46&Itemid=56

Scientists from A*STAR’s Institute of Materials Research and Engineering (IMRE),

led by Professor Christian Joachim,* have scored a breakthrough in
nanotechnology by becoming the first in the world to invent a molecular gear of
the size of 1.2nm whose rotation can be deliberately controlled. This achievement
NASA Sponsored Computational Nanotechnolology Project marks a radical shift in the scientific progress of molecular machines and is
http://www.wag.caltech.edu/gallery/gallery_nanotec.html published on 14 June 20009 in Nature Materials.
 EFECTE
DE
ILUZIE OPTICĂ
DE CE ILUZIE ?
 Putem spune, in acest caz, ca este
vorba de o imperfectiune a ochiului
uman, o iluzie. Iluziile kinetce cuprind
numai elemente statice care insa, dupa
numai cateva clipe de privit, creeaza
impresia de miscare.
 Astfel, proverbul care spune, “crede
numai ceea ce vezi” nu mai este o
metoda pentru cunoastere a
adevarului obiectiv. Desigur, oricine
poate crede tot ceea ce vede, dar
convingerile trebuie sa fie in
concordanta cu realitatea obiectiva, si
nu considerat de la sine, ca e adevarat
“tot ce este acolo.”
 Dar se poate ca ceea ce pare a fi
realitate, este doar o luzie…
DECI, CREZI CA VEZI SPIRALE ? EI BINE, CREIERUL TAU
POATE CONSTRUI O SPIRALA, DAR NICAIERI ÎN ACESTE
GRAFICE NU EXISTA SPIRALE. CURBELE FORMEAZA
CERCURI CONCENTRICE INDEPENDENTE !
ÎN CIUDA
IMPRESIEI CA
ACEASTA
ARATA CA O
ANIMATIE
GRAFICA, CEVA
CE SE MISCA.
"MISCAREA"
ARE LOC DOAR
ÎN MINTEA TA.
FIXATI OMUL DIN
CENTRU, APOI
APROPIATI-VA SI
DEPARTATI-VA DE
ECRAN.
PRIVITI CU ATENTIE
CENTRUL, DUPA
CARE OBSERVATI
ROTIREA
CERCURILOR !
OBSERVATI
MISCARILE DE-A
LUNGUL SPIRALEI
ALBASTRE.
ACEASTA ILUZIA
COMBINA "PERETELE
CAFENELEI" CU O
ILUZIE FIZIOLOGICA DE
MISCARE. PRIMA
ILUZIE, CEA A LINIILOR
PARALELE ESTE USOR
DE SESIZAT.
INIŢIEREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

Fixarea
TEMEI DE
CERCETAT

Desfăşurarea
STUDIULUI BIBLIOGRAFIC
STIMULAREA ÎNCREDERII ÎN SINE
„Nu îndrăznim, nu pentru că problemele sunt dificile,
ci, fiindcă nu îndrăznim, ele sunt dificile”
(Seneca)

Am facut-o !

Pot !

Încerc !

Stiu
, cum !

Cum ?

Vreau !

Nu pot s-o fac ?

Nu pot s-o fac.

 CAPITOLUL 1
ELEMENTE FORMATIVE
 1.1.Schimbarea mentalităţii, condiţie
necesară pentru o cercetare creativă
 1.2.Cultura generală, suport pentru
cercetarea creativă
 1.3.Creativitatea şi inovarea
 1.4.Igiena activităţii de cercetare creativă
 1.5.Etica cercetării
 1.6.Alegerea subiectului unei cercetări
 1.6.1.Selectarea subiectului unei cercetări
fundamentale
 1.6.2.Selectarea subiectului unei cercetări
aplicative
1.6. ALEGEREA SUBIECTULUI UNEI CERCETĂRI

Cercetarea fundamentală Cercetarea aplicativă

 Mai este necesară - vizite sporadice sau
cercetarea sistematice la agenţii
fundamentală acum? economici;
 Mai este necesară - întâlniri la manifestări
cercetarea ştiinţifice;
fundamentală la noi? - analiza situaţiilor de
criză, a cazurilor de
avarii catastrofale.
Transmiterea cunoştinţelor
SPIRALA UNEI CERCETĂRI INOVATIVE

Aplicaţia
 alegerea subiectului ; industrială

 formularea problemei Diseminare Valorificare

ştiinţifice ; Realizarea
şi atestarea
- publicaţii
- brevet

 documentarea; produsului Proiectarea

soluţiei
Verificarea
 formularea ipotezelor; soluţiei
Formularea
 verificarea ipotezelor; Verificarea
soluţiei

 formularea soluţiei; ipotezelor

verificarea soluţiei;
Formularea
 ipotezelor

 poiectarea soluţiei; Documentarea

 realizarea şi certificarea Formularea
problemei
produsului; ştiinţifice

 valorificarea rezultatelor
cercetării creative. Subiect Necesitatea
practică

NECESITATEA REFORMULĂRII TEMEI DE CERCETARE
EXEMPLUL 1

Beneficiarul : Tema reformulată:

 Se cere să se Cercetări privind
mărească puterea realizarea unui
instalată a acţionării sistem de acţionare
unui transportor cu cu motor asincron şi
raclete din abatajul convertor static a
unei exploatări miniere transportoarelor cu
raclete din abatajele
miniere” .
STABILIREA OBIECTIVELOR

 cerinţele (aşteptările)
beneficiarului şi ale s
re c

Rafinare
finanţatorului (dacă este altul

obiectiv
o g i
Pr iinţif nic
şt teh
decât beneficiarul direct); şi
 resursa financiară disponibilă
sau solicitată; Obiectivul final
Stadiul viitor
 resursa umană disponibilă Rafinare
sau ce va fi angrenată în titlu proiect
de cercetare
proiectul de cercetare,
inclusiv aspiraţiile membrilor
echipei de cercetare; Obiectivul iniţial
Stadiul actual
 intervalul de timp în care
trebuie finalizat proiectul de
cercetare.
 CATEGORII DE OBIECTIVE

Exemple

1.Obiective
1.Obiective
Fundamentale
măsurabile
.Obiective de bază 2.Obiective de
2.Obiective anuale
.Obiective derivate dezvoltare
3.Obiective pentru
3.Obiective derivate
tineri
 2 3
1 LITERATURA
LITERATURA
LITERATURA
TERŢIARĂ PRIMARĂ
SECUNDARĂ DE SPECIALITATE
DE SPECIALITATE DE SPECIALITATE

Cărţi de referinţă Indexuri de reviste Articole ştiinţifice

Tratate de specialitate Colecţii de sumare Brevete, invenţii
Monografii Abstracte Teze
 CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ
ON-LINE

 Cum se construieşte un concept de cercetat?

Identificarea cuvintelor-cheie & concepte principale

Listarea sinonimelor fiecărui concept

Gândirea unor termeni “de graniţă”

pentru o mai bună perspectivă asupra
conceptului căutat
SURSE PRIMARE
 Pe suport de hârtie larg Sub formă orală
difuzate Vizitele de documentare
-Tratatele Conferinţele publice
-Monografiile Prelegerile universitare
-Sintezele analitice Discuţiile amicale – povestea
-Revistele endoscopului
-Brevetele de invenţie
-Standardele, normativele
-Cataloage de firmă
 Cu circulaţie restrânsă
-Teze de doctorat
-Rapoartele de cercetare
-Volumele conferinţelor ştiinţifice
CĂUTAREA INFORMAŢIILOR
CĂUTAREA ELECTRONICĂ A INFORMAŢIILOR
OBŢINEREA INFORMAŢIILOR CU AJUTORUL MOTOARELOR DE CĂUTARE

Motoare specializate
 http://scholar.google.com - rezultate din documente stiintifice;

 http://www.ssrn.com - rezultate din articole stiintifice;

 http://www.weblog.ro – asigura acces la biblioteci

 http://www.timsoft.ro/weblog - informatii din domeniul cercetarii

 http://ocw.mit.edu/index.html - cursuri IT

 http://opencontent.org/ocwfinder - cursuri gratuite

Motoare generale
 http://www.google.ro

 http://www.altavista.com

 http://www.voila.fr

 http://inoseek.go.com
CĂUTAREA INFORMAŢIILOR
CĂUTAREA ELECTRONICĂ A INFORMAŢIILOR

OBŢINEREA INFORMAŢIILOR CU AJUTORUL MOTOARELOR DE CĂUTARE

Cum se poate obţine informaţia rapid şi

eficient? Ca în orice activitate trebuie să te documentezi, să înveţi.
Iată câteva surse:
 http://www.net4u.ro/tips/av1.html
 http://www.net4u.ro/tips/av2.html
 http://www.roportal.ro/articole/2.htm - Cum să cauţi pe
Internet
 http://primulpas.ro/cautare.htm - Căutarea pe Internet.
UTILIZAREA FORMEI “SISTEM” “MONITORIZARE” “SECURITATE” IN LOC DE SISTEM
MONITORIZARE PARAMETRII DE SECURITATE
UTILIZAREA FORMEI “SISTEM” “MONITORIZARE” “SECURITATE” IN LOC DE SISTEM
MONITORIZARE PARAMETRII DE SECURITATE
VERIFICAREA IPOTEZELOR ŞI SOLUŢIILOR STIINŢIFICE ŞI
TEHNICE

 pe modele abstracte (matematice);

 pe modele numerice (simulare pe calculator);

 pe modele fizice la scară redusă (vezi teoria

similitudinii);
 pe modele fizice la scară 1:1
 VERIFICAREA PE MODELE MATEMATICE
 Exemplu. Se consideră
acţionarea unui ascensor pentru
alimente care funcţionează în
serviciul S3 dar, cu certitudine,
mai puţin de 8 ore pe zi. Din
motive de spaţiu, motorul ales
după metodologia clasică nu
poate fi utilizat. Se propune
utilizarea unui motor din grupa
de putere imediat inferioară −
t
deoarece, datorită inerţiei
termice importante, motorul θ = θ init + (θ s − θ init )e Ti
ajunge la echilibrul termic şi
implicit la supratemperatura
nominală după un interval de
funcţionare mai mare de 8 ore.
ГОСТ 7.79-2000 (ИСО 9-95)
МЕЖГОСУДАРСТВЕННЫЙСТАНДАРТ
Система стандартов по информации,
библиотечному и издательскому делу
ПРАВИЛА ТРАНСЛИТЕРАЦИИ КИРИЛЛОВСКОГО ПИСЬМА
ЛАТИНСКИМ АЛФАВИТОМ
Издание официальное МЕЖГОСУДАРСТВЕННЫЙ СОВЕТ
ПО СТАНДАРТИЗАЦИИ, МЕТРОЛОГИИ И СЕРТИФИКАЦИИ
Минск

1 РАЗРАБОТАН Всероссийским институтом научной и

технической информации Российской Академии наук и
Министерства науки и технологий Российской Федерации,
Техническим комитетом по стандартизации ТК 191
«Научно-техническая информация,
библиотечное и издательское дело» ВНЕСЕН Госстандартом
России
2 ПРИНЯТ Межгосударственным Советом по
стандартизации, метрологии и сертификации (отчет
Технического секретариата № 17 от 19—22 июня 2000 г.)