ANEXA 3.1.

Cerere de finanare Proiecte Colaborative de Cercetare

Aplicativ
PN-II-PT-PCCA-2013-4

Acest document utilizeaz fontul Arial, mrime 11 puncte, spaiu ntre linii unic i 2,5 cm
pentru margini. Orice modificare a acestor parametri (cu excepia figurilor i legendelor
corespunztoare), precum i depirea numrului maxim de pagini stabilit pentru fiecare
seciune, poate duce la descalificarea automat a cererii de finanare.

Acest document va fi ncrcat obligatoriu ca un fiier PDF neprotejat (document generat dintr-un
fiier de text n PDF, i NU document scanat) n platforma de depunere on-line.

1/6

CERERE DE FINANARE PROIECTE COLABORATIVE DE CERCETARE APLICATIV ...........................1

0.

REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT ................................................................................3

1.

DESCRIEREA TEHNIC I TIINIFIC A PROPUNERII DE PROIECT ..........................................3

1.1.

Aria tematic a propunerii de proiect i relevana ....................................................6

1.2.

Contribuia proiectului raportat la stadiul actual .....................................................7

1.3.

Obiectivele i rezultatele proiectului ......................................................................10

1.4.

Originalitatea i contribuia inovativ a proiectului .................................................12

1.5.

Caracterul inter-, multi-, sau trans- disciplinar al proiectului...................................13

2. IMPACTUL I DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI ......................................................14

2.1

Diseminarea i exploatarea rezultatelor proiectului ...............................................14

2.2

Aplicaii posibile cu potenial de pia ....................................................................14

2.3

Estimarea mbuntirii calitii vieii, raportat la performaa actual a

Produselor, tehnologiilor i/sau serviciilor ..............................................................15

2.4

Integrarea proiectului cu strategia de dezvoltare a ntreprinderilor partenere ........15

2.5

Proprietate intelectual .........................................................................................16

DESCRIEREA CONSORIULUI ............................................................................................17

3.1

Directorul de proiect ..............................................................................................17

3.2

Structura consoriului ............................................................................................18

3.3

Responsabil partener ............................................................................................19

3.4

Structura echipei de cercetare a fiecrui partener ................................................20

3.5

Complementariti i sinergii n cadrul consoriului ................................................26

MANAGEMENTUL PROIECTULUI.........................................................................................28

4.1

Plan de lucru, livrabile i ncrcarea per partener..................................................28

4.2

Coordonarea i programul de lucru .......................................................................37

4.3

Infrastructura de cercetare disponibil i dezvoltarea ulterioar ............................39

4.4

Alocarea resursei umane ......................................................................................41

4.5

Bugetul proiectului i alocarea pe parteneri...........................................................43

REFERINE .....................................................................................................................44

2/44

0. REZUMATUL PROPUNERII DE PROIECT

Prezenta propunere de proiect urmareste construirea i punerea n aplicare a unei retele
inteligente de mica putere in joasa tensiune la nivel pilot (model demonstrativ functional) , n
scopul de a modela comportamentul realist al unui sistem de putere mare in care
interactioneaza prosumerii, consumatorii, producatorii independenti de energie regenerabila
si operatorul sistemului de distributie la diverse semnalele de pret ale energiei. Reteaua
inteligenta experimentala prin comunicarea bidirectionala si controlul n timp real al fluxului
energetic bidirectional dintre prosumeri i operatorul sistemului de distributie va permite
operatorului sa optimizeze consumul de energie al consumatorului (la cererea acestuia) n
funcie de preferinele de pre si necesitati , cu asigurarea cerintelor de calitate ale energiei si
stabilitatii dinamice ale retelei. De asemeni proiectul isi propune elaborarea, evaluarea si
integrarea de soluii software pentru gestionare dinamica a energiei n reelele locale de
distribuie de joas tensiune la nivelul consumatorului si a operatorului sistemului de
distributie.

1. DESCRIEREA TEHNIC I TIINIFIC A PROPUNERII DE PROIECT

Reele clasice de alimentare cu energie au fost proiectate pentru un flux cu un singur
sens de electricitate, dar n cazul n care o sub-retea locala genereaza mai multa energie
decat consuma, fluxul invers de energie poate ridica probleme de siguran i fiabilitate. O
reea inteligent (Smart Grid) are scopul de a gestiona aceste situaii. Definitia europeana
pentru Smart Grids o regasim in
European Technology Platform Reea de energie
electric, care pot integra inteligent comportamentul i aciunile tuturor utilizatorilor conectai
la ea - generatoare, consumatori - n scopul de a livra eficient aprovizionarea durabil,
economic i sigur de energie electric''1.In literatura americana definitia data de U.S.
Departmentof Energy (DOE) este: Reea distribuita si automatizata de livrare a energie. . .
caracterizata printr-un flux bidirecional de energie electric i de informaii si. . . capabila s
monitorizeze orice, de la centralele electrice pana la preferinele clientului sau a aparatele
individuale si care incorporeaza in reea beneficiile de calcul distribuit i de comunicaii
pentru a furniza informaii n timp real i pentru a permite un echilibru aproape instantanee a
cererii i ofertei la nivelul dispozitivului "2. Pe de alta parte Directiva 27/2012 privind
eficiena energetic indica conectarea i repartizarea surselor de producere la tensiuni mai
sczute3 i la cererea consumatorului final, acesta solicit operatorilor contoarelor s se
asigure c respectivul contor sau respectivele contoare pot msura energia electric
exportat ctre reeade la sediul consumatorului final4si innd seama de extinderea
continu a reelelor inteligente, statele membre ar trebui s se asigure c autoritile
naionale de reglementare n domeniul energiei sunt n msur s se asigure c tarifele de
reea i reglementrile stimuleaz mbuntirea eficienei energetice i sprijin stabilirea
dinamica preurilor pentru msurile de gestionare a rspunsului la cerereadoptate de ctre
consumatorii finali5. In contextul aceleiasi directive autoritile naionale de reglementare,
prin elaborarea de tarife i regulamente privind reeaua, n cadrul Directivei 2009/72/CE i
innd seama de costurile i beneficiile fiecrei msuri n parte, stimuleaz operatorii de
reea s pun la dispoziie servicii de sistem utilizatorilor de reea care s le permit s pun
n aplicare msuri de mbuntire a eficienei energetice n contextul dezvoltrii continue a
reelelor inteligente6iar tarifele permit furnizorilor s mbunteasc participarea
consumatorilor la eficiena sistemului, inclusiv rspunsul la cerere7. Mecanismele de
finanare ale statelor membre pot s furnizeze resurse pentru cercetare, demonstrare i
1

European Technology Platform for Electricity Networks of the Future (Smart Grids ETP). See http://www.smartgrids.eu
U.S. Department of Energy (DOE), Office of Electricity Delivery & Energy Reliability. Seehttp://energy.gov/oe/office-electricity-delivery-and-energy-reliability
Anexa XI alin 2 d al DIRECTIVEI 2012/27/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 privind eficiena energetic, de modificare a
Directivelor 2009/125/CE i 2010/30/UE i de abrogare a Directivelor 2004/8/CE i 2006/32/CE
4
Idem art 9 alin 1c
5
Idem paragraful 45
6
Idem Articolul 15 alin 1 Transformarea, transportul i distribuia energiei
7
Idem Articolul 15 alin 4 Transformarea, transportul i distribuia energiei
2
3

3/44

accelerarea absorbiei de tehnologii la scar mic i de microtehnologii n vederea producerii

de energie, precum i pentru optimizarea conectrii acestor generatoare la retea8. Noile
tehnologii pentru -producerea, informatizarea reelelor, stocarea energiei, eficiena ncrcarii,
controlul i comunicatiile, pieele liberalizate i de provocarile de mediu- necesit o viziune
comun i o cunostere a comportamentului dinamic al reelelor inteligente astfel incat
acestea sa satisfaca nevoile clienilor si a unui spectru mai larg de pri interesate.
Consumul monofazat al rezidentelor si totodata productia intermitenta a surselor
regenerabile vor altera radical profilurile de sarcina ale consumurilor energetice din retea,
si totodata si profilurile de sarcina ale substatiilor MV, care alimenteaza suprafete
suprasaturate cu case individuale, pe acoperisul carora aceste surse vor fi instalate. Reteaua
inteligenta prezinta un potential mare de dezvoltare a inovarii in modurile cum electricitatea
este produsa, gestionata si consumata. Aplicatii ale tehnologiilor informatiei si comunicatiilor,
si in special oportunitatile furnizate de Internet, pot contribui la sustinerea alimentarii cu
energie electrica, in conditiile unui impact limitat asupra mediului. Conceptul proiectului este
dezvoltarea si validarea solutiilor hardware si software pentru integrarea sistemelor
producator-consumator (prosumer), si a producatorilor independenti de energie din surse
regenerabile in retelele de distributie de joasa tensiune, si testarea acestora la nivel pilot
implementate in reteaua inteligenta experimentala. Realizarea fizica a retelei are ca scop
stabilirea comportamentului dinamic al unui smart grid experimental in joasa tensiune in
care interactioneaza in timp real distribuitorul de energie , generarea distribuita trifazata din
surse regenerabile (producator independent) si generarea /consumul monofazat al
consumatorilor activi (prosumeri) si pasivi
implicit, stocarea energiei cu ajutorul
hidrogenului si conversia acestuia cu ajutorul pilelor de combustie, la semnale de tarifare
orara variabila a energiei.
Reteaua inteligeneta experimentala in joasa tensiune propusa in acest proiect se
compune din:
1. pe partea energetica :
un transformator trifazat cu o putere<10kVA a Operatorului Sistemului de Distributie
(DSO) ce alimenteaza sase consumatori monofazati (din care doi prosumeri) fiecare
cu o putere instalata <1,5kW;
Sistem distribuit de producere a energiei regenerabile la nivel de prosumer ce contin
surse regenerabile monofazate diferite cu putere instalata <1,5kW (unul are turbina
eoliana iar celalalt panouri fotovoltaice);
un producator de energie regenerabila din energie fotovoltaica cu o putere instalata
de <4 kW in sistem trifazat si sistem de stocare a energie. Sistem fotovolatic poate fi
conectat direct la retea sau poate stoca energia produsa in hidrogen cu ajutorul unui
electrolizor.Hidrogenul astfel produs si stocat in butelii poate fi convertit cu ajutorul
unei pile de combustie tip PEM in energie electrica in functie de intervalul orar al
tarifarii energiei injectate in Smart Grid;
Smart metering bidirectional tip Advanced Metering Infrastructure devices (AMI
Smart Meter) pentru toti actorii producatori de energie din Smart Grid si unidirectional
de tip AMR pentru consumatorii pasivi.
2. Pe partea informationala ( figura 1) :
Simulator software de pret al energiei;
Soft specializat pentru gestionarea dinamica a cererii de energie a consumatorilor
pasivi respectiv soft pentru gestionarea dinamica a productiei/consumului de energie
pentru prosumeri. Aceste softuri vor fi instalate la nivelul consumatorilor pe tableta ;
Soft specializat pentru gestionarea dinamica a productiei / conversiei de energie la
nivelul producatorului independent de energie regenerabila;

Idem Preambul 53

4/44

Soft specializat implementat in serverul DSO-ului pentru gestionarea dinamica a

smart grid-ului ;
Sistem bidirectional de comunicatii intre consumatori -DSO si simulatorul de pret.
Arhitectura retelei inteligente experimentale va fi realizata in acord cu prevederile standardul
IEC 61850 si 61968 conceputa cu control descentralizat. Deasemenea, este necesara
definirea mecanismelor de control
cheie si a solutiilor IT, care sa fie
adoptate
pentru
exploatarea
beneficiilor furnizate de combinatiile
casa inteligenta-surse regenerabile
-retea inteligenta. Mecanismele
adecvate de control si monitorizare
trebuie sa fie capabile sa echilibreze
mizele diversilor actori din sistem.
Managementul
surselor
de
energie regenerabila (control PV,
eoliana) de la prosumer (figura 2)
trebuie realizat de propriul sistemul
de control distribuit. Consumul de
energie din casa (aparate casnice,
iluminat etc) este gestionat de un
Figur 1 Fluxul informational bidirectional
controler
specializat
(Load
Controler).
Aceste
dispozitive
inteligente locale sunt conectate printr-o retea locala (Home Area Network ) la un dispozitiv
de operare local (Human Main Interface-HMI ). Cu acest HMI, prosumer-ul gestioneaza fluxul
de energie bidirectional (Smart metering) si primeste informatiile de la operatorul sistemului
de distributie si piata(tarif energie). Contorizarea inteligenta permite masurarea mai precisa a
consumului/ productiei, si totodata este conectata la o unitate centrala printr-o retea de
comunicatie, imbunatatind colectarea datelor in scopuri de facturare. Contorizarea inteligenta
furnizeaza informatii asupra tipurilor de consum, contribuind la consumuri mai sustenabile si
la economii de energie. Datele de la prosumer sunt transmise la concentratorul de date,
plasat in centrul de control al utilitatilor (Distribution System Operator-DSO).
Concentratoarele de date vor fi conectate cu sistemul central din DSO, prin intermediul
retelelor web (Internet / GPRS / Mesh Secured Network) pe reteaua de energie electrica.
De asemeni, Human Main Interface va
primi informatii de la simulatorul de pret al
energiei electrice. Sistemul dezvoltat si
validat va fi proiectat intr-o arhitectura cu
structura deschisa pentru integrarea
diferitelor resurse regenerabile distribuite,
de la prosumer-i in retelele inteligente.
Arhitectura deschisa stabileste protocoale
de comunicatie, care permite sistemelor
de control de la diversi furnizori sa
schimbe informatii, sa sincronizeze
echipamente si sa obtina o functionare
optima a constructiei si a retelei
inteligente. Masurarea si inregistrarea
informatiilor asupra continuitatii si calitatii
Figur 2 Managementul energiei la prosumer
energiei la nivelul fiecarui consumator si
livrarea acestor date catre operatorul de sistem al retelei inteligente face ca DSO sa obtina
informatii detaliate despre tipurile de sarcina ale consumatorilor, despre incarcarea fazelor si
productia surselor regenerabile. In baza acestor informatii pot fi luate decizii privind
echilibrarea si stabilitatea dinamica a retelei,oferind operatorului de sistem un avantaj

5/44

competitiv considerabil asupra altor actori din piata, in oferirea de servicii. Arhitectura
sistemului trebuie sa permita controlul de la distanta al conexiunilor, fara a fi nevoie sa se
intre in cladire (de ex. limitarea temporara, intreruperea si restaurarea alimentarii cu energie
electrica). ICT supervizeaza fluxurile de informatii dintre actorii retelei de energie electrica,
monitorizeaza calitatea energiei electrice,consolidand capacitatile de tranzactionare in timp
real, prevenirea defectelor, gestionarea activelor, controlul generarii si participarea la cererea
de energie. Pentru integrarea resurselor regenerabile distribuite de la prosumer-i in retelele
de distributie de joasa tensiune si transformarea acestora in retele inteligente,e nevoie de
dezvoltarea si implementarea de instrumente software specifice pentru prosumer-i si DSO.
Solutiile software care vor fi dezvoltate, testate si implementate in acest proiect au doua
componente: una asociata prosumer-ilor si cealalta asociata operatorului sistemului de
distributie(DSO).
1.1. ARIA TEMATIC A PROPUNERII DE PROIECT I RELEVANA
Prezenta propunere de proiect se incadreaza in Direcia de cercetare 2.1 Sisteme i
tehnologii energetice durabile; securitatea energetic Tematica de cercetare 2.1.4
Promovarea tehnologiilor energetice curate, a msurilor de protecie a mediului i a reducerii
emisiilor de gaze cu efect de ser deoarece pune accent pe crearea unui sistem flexibil de
energie urmarind comportamentul dinamic al unui smart gridexperimental in joasa tensiune
in care interactioneaza in timp real distribuitorul de energie , generarea distribuita mono si
trifazata din surse regenerabile ,consumatorii pasivi si active ( prosumeri) implicit stocarea
energiei cu ajutorul hidrogenului si conversia acestuia cu ajutorul pilelor de combustie ,
hidrogen ce va juca un rol important n sistemul energetic viitor.
Tehnologiile curate utilizate in acest proiect pot fi diferentiate in tehnologiide
operare(TO) ale retelei inteligente si tehnologii informationale (TI). Tehnologiilede operarevor
fiaplicaii software care ofer controlul operaional n timp real al reelei electrice. Aplicaiile
tehnologice operaionale vor include control, supervizare si achizitie de date tip SCADA,
sistemul de management al distribuiei (DMS-pentru localizarea defectelor, izolare,
reconfigurare si optimizare) si sistemul de management al energiei (EMS) pentru gestionarea
surselor i consumatorilor.
Tehnologiile informaionale vor fi aplicatii software de luare a deciziilor comerciale, de
planificare i de alocare a resurselor. Aplicaiile tehnologiilor informaionale includ sistemul de
informaii despre clieni (gestionarea datelor clientului, date de contorizare i facturare),respectiv
sistemele de tarifare a energiei electrice, de gestionare a cererilor consumatorilor/prosumerilor,
de colectare i gestionarea datelor de msurare.
Prima relevanta practica a acestei propuneri de proiect se concentreaza asupra
gestionarii dinamice a ofertei si cererii de energie in conditiile producerii si consumului
monofazat la nivel de consumator/prosumer, cu asigurarea simetrizarii incarcarii fazelor.
Acestea sunt cruciale pentru integrarea unor cantinati mari de energii regenerabile si
imputernicirea consumatorilor in a deveni participanti activi in piata de electricitate. O
problema foarte importanta o constituie conectarile /deconectarile consumatorilor rau platnici
si totodata comutarile consumatorilor /prosumerilor pentru echilibrarea fazelor.
A doua relevanta practica a acestei propuneri de proiect se focuseaza asupra
consumatorilor si prosumerilor. Acestia isi poate configura consumul zilnic orar in functie de
sistemul tarifar dinamic al energiei electrice (eg.time-of-use tariffs; (b) critical peak pricing;
(c) real time pricing; and (d) peak time rebates)9. La nivel UE exista 866 de tarife standard
disponibile pentru consumatori, iar n unele ri, preurile sunt calculate separat pentru
diferite intensiti de putere. Belgia, Finlanda i Germania au cel mai mare numr total de
tarife oferite (aproximativ 100). Numarul mare de tarife este dat de furnizori diferii care difer
n termeni de: costuri fixe sau variabile, preuri unice sau de vrf/n afara orelor de vrf, dac
energia electric este produs din surse regenerabile i dac tariful este disponibil pentru
clienii cu consumuri anuale diferite (1MWh, 3,5MWh sau10MWh).
9

Anexa XI- Energy efficiency criteria for energy network regulation and for electricity network tariffs Directiva 27/2012

6/44

1.2. CONTRIBUIA PROIECTULUI RAPORTAT LA STADIUL ACTUAL

Inovarea si inteligenta in infrastructura de electricitate sunt esentiale in atingerea
obiectivelor UE 2020, privind politica energetica si schimbarile de mediu. In UE, viziunea
sistemului viitor de furnizare a energiei electricei trebuie sa prevada utilizarea tehnologiilor
noi, inteligente pentru controlul optimal al retelelor electrice, si sa stimuleze participarea
activa a consumatorilorii. Aceasta viziune merge mana in mana cu realizarea obiectivelor UE
20/20/20, garantand o inalta securitate, calitate si eficienta economica a furnizarii de energie
electrica intr-un mediu de piata deschisa. Aceste ambitii pot fi practic realizate de retelele
inteligente, si in fapt, dezvolatarea inteligentei retelelor deja se intamplaiii.

Figure 3. Evolutia sectorului energiei electriceiv

Metaforic vorbind, retelele inteligente reprezinta sistemul nervos centralv al retelei de
energie electrica. Prin utilizarea ICT, reteaua inteligenta este un instrument de comunicare,
transmitand informatii despre starea retelei in timp real, fiind numita si internetul energiei
electricevi, dupa cum se arata in urmatoarea diagrama bloc de referintavii.

Figure 4. Diagrama conceptuala a sistemului informatic al retelei de energie electricaviii

Retelele inteligente au abilitatea sa imbunatateasca managementul pe ansamblu
sistemului de energie electricaix cu beneficii pentru toti jucatoriix, in special pentru
consumatorixi, carora li se permite sa joace un rol mai activ in functionarea pietei de energie

7/44

electricaxii.Cand vorbim de retele inteligentexiii, o conditie esentiala este utilizarea contoarelor

digitale, asa numitele contoare inteligente, in locul contoarelor Ferraris analogicexiv.
Contorizarea inteligenta este vazuta ca un factor crucial pentru o functionare inteligenta a
pietei interne de energie electrica si o implementare cu success a politicilor UE privitoare la
eficienta energetica, energiile regenerabile si securitatea in furnizarea energiei electricexv,
fiind o punte intre cladirile inteligente si retelele inteligentexvi. Contorizarea inteligenta
asigura toti actorii relevanti (figura 4) ca ambele fluxuri, de energie si informational, sunt
bidirectionale, combinand contorizarea electronica cu tehnologiile moderne ale informatiei si
comunicatiilor.
In ultimii ani, initiativele in retele inteligentexvii au cunoscut o crestere numerica si o
diversificare a scopurilor, cu diferite rezultate, in toata Europa. O retea electrica europeana
mai simpla, mai puternica si mai inteligenta va avea un rol major in introducerea in sistem a
unor surse regenerabile si descentralizate. Lund in considerare clasificarea proiectelor cu
finantare de la UE, aceasta propunere de proiect este de tip implementare demonstrativa la
prosumer, prin realizarea unui pilot la scara, la nivelul retelei de joasa tensiune. Din punct de
vedere al functionalitatii retelei inteligente experimentale promovata de acest proiect pe
modelul EEGI de retea inteligenta (figura 5) prezenta propunere abordeaza legatura dintre
nivelul 4 Management energetic inteligent (al eficientei, agragarii si retailului la utilizatorii
finali) si 5 Consumatori inteligenti (constienti si participanti activi).

Figura 5 Nivele functionale ale retelelor inteligente

Fiecare proiect functionalxviii necesita un set de proiecte demonstrative locale si
activitati de cercetare dezvoltare asociate pentru a acoperi diferentele de conditii locale
(clima, retele existente, reglementari) si solutii alternative de testare in aceeasi problema .
Din punctul de vedere al integrarii surselor regenerabile, proiectul se concentreaza pe
integrarea resurselor de energie distribuite (DER) la nivelul prosumer si a raspunsului la
cerere (DR). La nivel european regasim proiecte axate pe integrarea resurselor de energie
distribuite i pe rspuns la cerere precum:

OpenNode, OpenMeter, SyM2 sunt proiectele axate pe raspunsul la cerere, care

testeaza dinamica preturilor sau participarea consumatorilor, prin testarea angajamentului
efectiv al consumatorilor. Castigarea increderii si participarii consumatorilor este principala
provocare in domeniu. Acestia beneficiaza de implementarea contoarelor inteligente, care
sunt elemente cheie pentru cresterea initiativelor raspuns la cerere. Peste 30% din proiectele
cu contoare inteligente sunt in faza de implementare, in timp ce etapa C-D contine un numar
limitat de proiecte.

8/44


MeRegio, ESBSmart Meter, E-telligence pentru demonstrarea si implementarea
contoarelor inteligente ce combina instalarea contoarelor inteligente cu programe de raspuns
la cerere. Proiectul MeRegio ofer un alt exemplu n care aparatele de uz casnic sunt legate
ntre ele prin dispozitive de comunicatii i conectate la un sistem de management energetic.
Proiectul ADDRESSxix face un pas inainte i se concentreaz pe crearea unui nivel de pia
pentru rspuns la cerere. Aceasta presupune prezena unui contor inteligent (pentru
facturare) si a unui dispozitiv de gestionare a energiei (Energy Box), pentru a aciona ca o
interfa de consum pentru agregator. Proiectul STAMI Enelxx a dezvoltat o interfa web
dedicata pentru a colecta, la cerere i n timp real, date precise stocate n contoare
inteligente pentru optimizarea retelei
Din punct de vedere informational capabilitatile avansate ale ICT permit masurarea unor
atribute ale energiei electrice (calitatea energiei, sursa de generare, pretul in timp real etc),
precum si profiluri ale consumatorilor. De exemplu, proiectul Smart Wattsxxi vizeaz soluii de
implementare pentru a informa clienii cu privire la locul i modul n care a fost produs
energia electric, cum a fost transportata, si cat costa efectiv. n zona de automatizare a
casei, care este perceputa n primul rnd ca mbuntirea calitii vieii (de exemplu, case
mai confortabile, mai sigure), ICT are potenialul de a contribui la eficiena energetic, prin
utilizarea sistemelor de management si control mbuntit, bazate pe aparate inteligente i
reele de comunicaii. Dei sistemul de reele prin linia de alimentare nu este un concept
nou, transmisia de band larg peste linia de alimentare (BPL) trebuie s depeasc nc
problemele de interferen pentru a deveni o alternativ viabil la medii de transmisie de
date obisnuite, cum ar fi fibra-optica si Ethernet obisnuit prin fire de cupru. BPL este un
sistem folosit pentru a transmite date n ambele sensuri pe cablurile existente de distribuie a
energiei electrice ntr-o zon metropolitan. Acest lucru permite operatorilor s evite
cheltuiala cu o reea de fire dedicate pentru comunicatia de date. Cu toate acestea,
deoarece BPL folosete unele dintre frecvenele radio utilizate si pentru comunicatia prin
sisteme radio, interferenele i integritatea datelor reprezinta o problem considerabil. BPL
ar avea aplicatii excelente n multe domenii industriale i ar permite companiilor de utiliti s
foloseasc contorizarea inteligent i management de sarcin, furnizand intr-un mod facil si
fiabil o comunicatie bidirecional cu echipamentele clientului. Noul standard pentru
transmisii de banda larga prin liniile retelei de energie electrica (IEEE 1901 - Speciificatii
ale nivelului fizic si de control al accesului la mediu) include practicile care sunt relevante
pentru dezvoltarea i implementarea unei reele inteligente sigura, interoperabila i
robustaxxii.De asemeni standardul IEEE 1901 a fost creat pentru dispozitive de comunicaii
de mare viteza care utilizeaza linii electrice (de asemenea, cunoscut sub numele de banda
larga peste linii electrice). Standardul ofer rate de date de peste 500 Mbps in aplicatii LAN
i este utilizat cu frecvente de transmisie sub 100 MHz.
Trebuie subliniat ca, pentru gestionarea Smart Gridurilor in medie si inalta tensiune,
exista solutii soft produse de firme, precumxxiii:
Digi International este un lider n managementul reelelor inteligente / energiei, avand
gateway-uri inteligente de energie cu comunicatie ZigBee implementate.
Grid Net furnizeaza primul si singurul sistem de operare universal de retele
inteligente, pentru orice dispozitiv i orice tehnologie de band larg.
Power Tagging are capacitatea de a trimite bidirectional semnale n timp real, despre
starea retelei de distribuie, si permite izolarea defectelor.
Din diagrama bloc de referin pentru retelele informationale in Smart Grid, prezenta
propunere abordeaza fluxul energetic si informational aferent consumatorul final. Aplicaii
inovatoare pentru consumatorii finali graviteaz n mod clar n jurul contorului inteligent. Insa,
softurile actuale pot gestiona, la nivel de DSO sau TSO, producatori DER si Smart Griduri
trifazate in care nu exista consumatori, respectiv prosumer-i monofazati. De asemenea,
acestea nu pot face echilibrarea incarcarii fazelor.Prezenta propunere de proiect urmareste

9/44

sa realizeze, prin solutiile hardware si software, echilibrarea de sarcina a cererii si productia

echilibrata de energie electrica, iar la nivel de consumator / prosumer sa faciliteze economia
de energie prin imputernicirea consumatorilor sa devina participanti activi in alegerile lor de
energie. n plus, operaiunile "inteligente" n sectorul TIC n sine pot contribui la limitarea
impactului asupra mediului. tehnologia cloud computing deine potenial pentru abordarea n
mod eficient a cererii de energie electric de vrf.
Solutiile hardware si software pentru integrarea prosumer-ilor in reelele de distribuie de
joas tensiune vor fi validate prin incercari pilot la scara, implementate n Smart Grid
experimental de joas tensiune. In aceasta propunere de proiect de tip cercetare, dezvoltare
i implementare, consumatorii (prosumer-ii) interacioneaza cu toi actorii din retea.
Validarea de noi metode i instrumente n propunerea de proiect actuala se va baza pe
existenta unei familii recente de proiecte (de exemplu, S3C-2012, EcoGrid -2011). Obiectivul
general al proiectului S3C este de a promova un comportament inteligent de energie in
gospodrii i IMM-uri n Europa, prin participarea activa a utilizatorilor (folosind o abordare
centrat pe om din tiinele sociale i comportamentale). In proiectul EcoGrid va fi dezvoltat
un concept de pia n timp real pentru a oferi noi opiuni, micilor utilizatori finali de energie
electric In privinta stocarii energiei amintim proiectul ESTERxxiv, iar in privinta gestionarii
energiei in locuiinte amintim proiectul "Energy@Home", al carui scop este dezvoltarea unui
sistem, in care aplicatiile inteligente se pot autogestiona, prin ajustarea consumului de
energie electrica, in functie de alimentarea cu energie electrica si pret, sau pentru evitarea
suprasarcinilor in casa.
Prezenta propunere de proiect aduce contributii in privinta potenialului de realizri
neexploatat precum:
Sporirea capacitii consumatorilor de a-i controla cheltuielile cu energia ; Pe ntreg
teritoriul UE, gradul de contientizare n rndul consumatorilor este sczut, doar unul din trei
consumatori comparnd oferte. Studiulexxv, asupra funcionrii pieelor cu amnuntul ale
energiei electrice indica pentru consumatorii din UE ca ar putea economisi pn la 13
miliarde EUR pe an dac ar opta pentru cel mai ieftin tarif disponibil la electricitate. Acest
potenial este n prezent n mare parte neexploatat, ntruct multe persoane nu sunt nc pe
deplin contiente de oportunitile create de pia, sau nu le pot utiliza n totalitate.
Un control mai bun al consumului prin tehnologii inteligente facand consumatorii s i
gestioneze mai bine facturile, permindu-le s consume energie ntr-un mod mai eficient din
punct de vedere al costurilor i i produc mai uor propria electricitate.
O utilizare i dezvoltare mai eficient a reelelor intrucat retelele inteligente pot
mbunti flexibilitatea sistemului i integrarea la scar larg a electricitii din surse
regenerabile de energie, precum i participarea, pe lng producie, a resurselor legate de
reacia din partea cererii. Aceasta va permite productorilor de energie regenerabil s
participe pe deplin la o pia cu adevrat competitiv i s preia treptat aceleai
responsabiliti ca productorii convenionali, inclusiv n ceea ce privete echilibrarea
1.3. OBIECTIVELE I REZULTATELE PROIECTULUI
Obiectivului tiinific principal este de a elabora, evalua i integra soluii software de
gestionare dinamica a energiei n reelele locale de distribuie de joas tensiune prin
realizarea unei reele inteligente la nivel pilot funcional care sa conduca la o cunoastere a
comportamentului dinamic al reelelor inteligente astfel incat sa satisfaca nevoile clienilor.
Obiectivele specifice ale proiectului deriva din raspunsurile date chestiunilor de
cercetare si anume:

Introducerea masiva a surselor de energie regenerabila in retelele electrice afecteaz

stabilitatea dinamica a retelei?
O1.Studiul comportamentului dinamic al reelelor inteligente in care puterea instalata din
surse regenerabile este comparativ egala cu puterea instalata a distribuitorului de energie.

Excesul de productie al surselor de energie regenerabila poate fi stocat in Smart grid?

O2.Studiul conversiei energiilor regenerabile in alte forme de energie in vederea stocarii

10/44

O3.Noi modalitati de stocare a energiei stocare in hidrogen.

Energie stocata in Smart grid poate fi reutilizata?

O4.Studiul conversiei energiei stocate in Smart Grid in energie utila

Sistemul energetic multi-stratificat, multi-actor de tip Smart Grid poate satisface

cerintele sociale, economice, de mediu si securitate energetica?
O5.Studiul comportamentului dinamic al reelelor inteligente astfel incat sa satisfaca nevoile
clienilor.

Reeaua inteligent poate fi studiata ntr-un context mai larg de sustenabilitate,

inclusiv schimbri n economie, in comportamentul consumatorilor i variabilitatea climatic i
de adaptare?
O6.Algoritm de comanda control a productiei si consumului de energie la nivel de
prosumer/consumator pentru a dezvoltasoftware degestionare a energiei in vederea
conectari inteligente cu operatorul sistemului de distributie
O7. Algoritmi de vizualizare a productiei, consumului si calitatii energiei, la nivel de
prosumer/consumator si operator sistem de distributie , pe baza masuratorilor date de Smart
meter si a semnalelor de pret ale energiei.
O8 .Studii si analize privind echipamentele de comunicaiii protocoale de dezvoltare in
retele inteligente.

Reteaua de comunicare a retelei inteligente poate fi afectata de atacuri cibernetice?

O9.Managementul datelor din reteaua inteligenta si strategii privind confidenialitatea lor

Reteaua inteligenta poate fi gestionata dinamic de DSO in conditiile respectarii

standardelor tehnice privind calitatea energiei furnizate?
O10. Studiul echilibrarii dinamice a retelei inteligente pentru incadrarea energiei furnizate in
parametrii precizati de standarde
O11.Analiza comportarii retelei inteligente in cazul situatiilor anormale (scurtcircuite,izolare
defect, etc).
O12. Studiul si analiza deciziilor operatorului de sistem, privind funcionarea retelei
inteligente cu luarea n considerare a informaiilor colectate i ateptrilor transmise de
prosumeri/consumatori, pentru a gestiona fiabil si economic sistemul.

Reteaua inteligenta prioritizeaza productia din surse regenerabile?

O 13.Optimizarea surselor active i eficiena de operare.

Reteaua inteligenta responsabilizeaza partile interesate (consumatori, guverne i alte

instituii)?
O 14.Stabilirea unei structuri piramidale pentru gestionarea energiei la nivel rezidenial,
acesibila consumatorului care sa faciliteze interoperabilitatea ntre el si actorii pietei de
energie.
O 15. Diseminarea pe scara larga a beneficiilor privind tarifarea corecta pentru energia
electric produs i consumata oferita de retelele inteligente.
O 16.Studii, analize si propuneri de modificari legislative privind furnizarea de energie in
cadrul retelelor inteligente.
Rezultatele imediate ale proiectului sunt cele doua solutii informatice una pentru
prosumeri/consumatori si a doua pentru operatorul sistemului de distributie si o structura
hardware , ce vor permite gestionarea eficienta a energiei in retele inteligente.
Solutiile software pentru prosumeri din punct de vedere al tehnologiilor informationale
(TI) includ cerinte minime din Anexa VII a Directivei privind Eficienta Energetica 27/2012/UE.
Uneltele software implementate la nivelul prosumerilor vor oferi informatii despre rata
curenta a consumului (evolutii grafice, istoric al consumului, informatii de referinta,
consum/salvari/cheltuieli cumulative de la inceputul perioadei contractuale, portia din
consumul individual provenind din energii regenerabile si salvarile de CO2 aferente, etc)
Aceleasi unelte software vor oferi informatii despre calitatea energiei (tensiune, frecventa,
durata intreruperilor, fluctuatii) si vor primi informatii despre pretul energiei in timp real (timp
de utilizare, costuri fixe sau variabile, preuri unice sau de vrf/n afara orelor de vrf, etc).
De asemenea sistemul va stabili referinte pentru electricitatea produsa/consumata in

11/44

rezidenta si exportata/importata in retea. Informatiile cu privire privire la datele

consumatorului vor fi disponibile si pentru terte parti cu acordul consumatorului. Din punct de
vedere al tehnologiilor de operare (TO) solutia sofware va gestiona puterile cerute/produse
de consumatori/prosumeri prin limitarea acestora in functie de cerintele si comportamentul
individual al consumatorului si vor da posibilitatea de control asupra consumului energetic
(aparate electrocasnice, iluminat, etc) si gestionarea energiei produse in rezidenta.
Softul implementat la operatorul sistemului de distributie (DSO), din punct de vedere al
tehnologiilor informationale (TI), va primi informatii de la toti consumatorii conectati la Smart
Grid cu privire la consumuri/productii individuale, limitari orare de consum. Softul va fi capabil
sa faca stocarea datelor masurate si inregistrate in diferite perioade de timp, acces la datele
privind istoria consumului si prelucrarea datelor in vederea planificarii si optimizarii
consumului de energie si a reducerii pierderilor. Din punct de vedere al tehnologiilor de
operare (TO) solutia software va permite transferul de la distanta a consumatorului pe fazele
mai putin incarcate pentru echilibrarea retelei sau intreruperea/limitarea furnizarii energiei.
De asemenea softul va da posibilitatea operatorului de sistem sa gestioneze energia
producatorului independent de energie regenerabila in functie de balanta dintre cerere si
oferta, acceptand injectia directa de energie in retea sau stocarea acesteia la producator.
Totodata pe langa monitorizarea si stocarea datelor privind consumul si productia de
energie din Smart grid sistemul sofware implementat la nivelul DSO va analiza calitatea
energiei electrice din Smart Grid, va compara parametri de calitate ai energiei (nivel tensiuni,
THD, nesimetrii , etc) cu valorile standardizate si va comanda reconfigurarea sistemului
astfel incat functionarea sa se incadreze in limitele standardizate. In cazurile limita in care
productia de energie regenerabila din Smart grid este mai mare decat consumul, sistemul
sofware va comanda stocarea surplusului de energie in hidrogen prin punerea in functiune a
electrolizorului. In situatia in care consumul din retea depaseste productia instantanee a
surselor regenerabile, sistemul software poate comanda functionarea on-grid a pilei de
combustie. Structura hardware a reletei inteligente realizata prin acest proiect va permite
controlul tuturor componentelor energetice la nivelul prosumerilor si operatorului de sistem si
le va integra in fucntie de modurile de operare dezvoltate si implementate pentru gestionarea
energiei.
1.4. ORIGINALITATEA I CONTRIBUIA INOVATIV A PROIECTULUI
Originalitatea proiectului consta in realizarea unui Smart Grid experimental
prinintegrarea surselor de energie eolian i solar intr-o retea de distributie cu putere
comparativa a surselor regenerabila cu a transformatorului distribuitorului ce alimenta
reteaua si studierea interactiunilor intre actorii implicatii. Prezenta surselor regenerabile
mono si trifazate la prosumeri , sporete variabilitatea ofertei i a cererii i crete dificultatea
de a pstra un echilibru ntre ofert i cerere n orice moment. Totodata functionarea Smart
Grid i punerea n aplicare la scara larga trebuie s includ aspecte sociale i culturale mai
largi (comportamentul prosumeri/consumatori), pentru ca reele inteligente sa aibe succes.
Principala inovatie a acestei propuneri de proiect o reprezinta realizarea unei conexiuni
complete bidirectionale atat pe fluxul energetic cat si informatic intre prosumeri si operatorul
de sistem cu asigurarea unui flux informational in joasa tensiune catre terte parti. Contributia
inovativa va fi realizarea softurilor ce gestioneaza dinamic cererea si oferta de energie din
retea prioritizand productia de energie regenerabila si stocarea acesteia cu echilibrarea
incarcarii fazelor in joasa tensiune la nivel pilot (model demonstrativ functional), n scopul de
a modela comportamentul realist al unui sistem de putere mare in care interactioneaza
prosumerii, consumatorii, producatorii independenti de energie regenerabila si operatorul
sistemului de distributie cu testarea comportamentului consumatorilor/prosumerilor la
semnalele de pret ale energiei. Reeaua inteligenta este astfel studiata si neleasa ca sistem
complex tehnic - social - economic cu layere fizice, informatice si de luare a deciziilor
(sociale) ce interacioneaza intre ele cu schimbarea condiiilor externe.

12/44

1.5. CARACTERULINTER-, MULTI-, SAUTRANS- DISCIPLINAR AL PROIECTULUI

Dezvoltarea de sisteme educaionale vor necesita abiliti i tehnologii n afara
inginerie electrice. Proiectarea si realizarea de retele inteligente se va baza pe cunostinte
transversale din comunicare, optimizare,
control, cu constrngerile sociale i de
mediu, precum i tehnici de optimizare
dinamic. Introducerea Smart gridurilor face
ca sistemele de energie electrica sa devina
complexe intrucat peste nivelul fizic al
sistemelor actuale (physical layer) se vor
suprapune
si
interactiona
sistemul
informational (cyber layer) si binenteles
acceptiune sociala in care oamenii iau
decizii
(social
layer).
Straturile
interacioneaz ntre ele dar i cu intrri
externe (figura 6) determinand performana
general a sistemului care poate fi msurat
printr-un set de valori semnificative
(economii de energie, poluarea mediului,
Figura 6 Sistemul energetic multi-stratificat eficiena pieei). Unul dintre scopurile
practice ale acestui proiect este de a
examina modul cel mai bun de a valorifica energia din surse regenerabile la nivel de
prosumer i a creea o retea inteligenta in viziunea unui viitor energetic durabil. Apariia
fluxului de putere bidirectional ncorporat in sistemul de energie electrica duce la o
complexitate n stratulfizic. Realizarea acestui strat in Smart Gridul experimental se bazeza
pe competentele si cunostiintele cercetatorilor din domeniile electric, energetic, si al
automaticii. Printre problemele tehnice ce trebuie rezolvate evidentiem capacitatea de
control a retelei urmare a impredictibilitatii energiei eoliene si solare, cu valorificarea energiei
monofazate produsa de prosumeri si asigurarea echilibrului dinamic intre cerere si oferta la
variante de modificare a tarifului energiei. Layerul informational este stratul n care
informaiile pentru operaiunile tehnice / economice se schimba in mod bidirectional si se
bazeaza tehnologia informatiei si calculatoare. Schimbul de informatii trebuie realizat ,pe un
sistem de comunicare / comanda / control n care se transfera date tehnice din retea, n
termeni de informaii digitale i analogice, pentru factorii de decizie ce comanda actiunile de
control. Schimbul de informaii este, de asemenea, esenial n buna funcionare a pietei de
energie electric prin informaii n timp real al pretului energiei (pia cu amnuntul) i
funcionarea bursei de energie (piaa en-gros). Insa, rezultatele proiectului implica factorii de
decizie politica pentru a explora provocrile tehnologice si provocrile asociate cu informarea
i motivarea consumatorilor (social layer). Implicarea factorilor de decizie politica priveste
capacitatea i valoarea de flexibilitatea cererii/productiei n cldirile rezideniale, echilibrarea
dorinelor consumatorilor cu cerintele concurente ale operatorului de sistem (fiabilitatea
sistemului de energie, eficiena economic) si binenteles politica tarifarii energiei. Luarea
deciziilor include proceduri umane (legi si regulamente), pentru a influena comportamentul
diferitilor juctori i a interaciunilor acestora cu sistemul de energie electrica. Avand ca
rezultat direct implicarea factorilor de decizie politica si a consumatorilor (din afara mediului
academic) prin activitatatile 5 si 6 caracterul multi-disciplinar al proiectului devine transdisciplinar. Trans-disciplinaritatea ca metoda de rezolvare a problemelor mediului nonacademic este menit s contribuie la creterea dreptului ca cei implicai s aib un cuvnt
de spus (legat de tarif si si consum), la crearea unei culturi antreprenoriale a consumatorilor
i de a face graniele permeabile dintre tiin i societate. Trans-disciplinaritatea acestui
proiect se manifesta si-n evaluarea tehnologiei informatiei si durabilitatea software create
prin acest proiect.
Accentul in acest proiect va fi pus n interiorul fiecrui strat n mod tradiional, dar in
mod special, pe interfata dintre straturi si interaciunea dintre toate "straturile". Reteaua

13/44

inteligenta este complexa dar nu complicata, ceea ce trezete complexitate este

interaciunea dintre toate "straturile". In cadrul proiectului vor fi cercetate i testate strategii
pentru o serie de fenomene i scenarii reprezentative avand ca scop inelegerea
caracteristicilor eterogene ale viitoarelor sisteme energetice inteligente. Comportamentele
complexe in sistem pot fi legate de responsabilitile i capacitile participanilor individuali
ai
sistemului (prosumeri, consumatori, DSO). Comportamentele emergente ale
prosumatori/consumatorilor pot fora dezvoltarea de noi mentaliti, care ar putea duce la
apariia de reele sociale pe Internet, prin care vor mprti beneficiile, privind tarifarea
corecta pentru energia electric produs i consumata. Acest tip de analiz poate influena
standardizarea i regulamentele n toate stadiile de evoluie a sistemului Smart Grid.

2. IMPACTUL I DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

2.1 DISEMINAREA I EXPLOATAREA REZULTATELOR PROIECTULUI
Planul de diseminare i exploatare a rezultatelor proiectului consta in furnizarea de informaii
utile cu privire la rezultatele proiectului, precum i creterea gradului de contientizare cu privire
la existena acestor rezultate si se bazeaza analiza nevoilor grupurilor tinta formate din:
Consumatori, prosumeri si Operatori ai Sistemelor de Distributie ca viitori beneficiari i
utilizatori ai celor doua softuri dezvoltate si implementate in cadrul Smart Gridului
experimental ;
Studentii si masteranzi ca viitori operatori si dezvoltatori de retele inteligente (ex-post
diseminare si exploatare).
Plan de diseminare al proiectului prin participarea activa a cercetatorilor din entitatile ce
formeaza parteneriatul si tinand cont de grupurile tinta consta in :

site-ul proiectului in care sunt descrise obiective, activitatile, scopul si rezultatele

estimate ale proiectului cu o baz de date de personal ce primesc informatii ( contacte
de proiecte-cheie), baza actualizata pe msur ce proiectul avanseaz;
activiti de relaii publice, prin care se distribuie comunicate de pres si articole n
reviste comerciale relevante, ale organizatiilor profesionale precum AGIR ,Asociatia
Specialistilor in Automatica,Societatea Inginerilor Energeticieni din Romnia S.I.E.R.etc
si realizarea de link-uri intre site-ul proiectului si organisme/ asociaii profesionale care ar
fi n msur s promoveze proiectul;
utilizarea de vehicule de diseminare , cum ar fi seminarii i conferine pentru a oferi
documente privind activitatea n curs la finalul fiecarei
etape cheie a proiectului si
binenteles o conferin final de diseminare a rezultatelor proiectului;
Real time web access la Smart Gridul experimental in care se monitorizeaza on-line
functionarea acestuia;
Participarea cercetatorilor la conferinte nationale si internationale cu lucrari stiintifice din
tematica proiectului.
Monitorizarea n mod constanta activitatilor de diseminare i exploatare i revizuirea
aciunilor pilot pe baza feedback-ului grupurilor tinta vor constitui modalitati de up-datare a
planului de diseminare. Partenerii consortiului vor folosi liniile existente de comunicaii i
propria reputaie de a sensibiliza contacte noi cu poteniali utilizatori finali.
2.2

APLICAII POSIBILE CU POTENIAL DE PIA

Pentru a face rezultatele durabile dup finalizarea proiectului , in speta cele doua tipuri de
solutii software Partenerul P1 TNE ca membru al grupului TeamNet, in calitate de
dezvoltator de solutii soft dar si de beneficiar al acestor softuri , va dezvolta un plan ex-post
de diseminare si exploatare in cadrul grupurilor tinta enumerate la 2.1 cu accent deosebit la
Operatorii Sistemelor de Distributie, furnizorii de servicii energetice si consumatori.
Activitile din acest plan de exploatare vor implica :
actualizarea rezultatelor dup finalizarea proiectului;
recunoatere/certificare ORDA a solutiilor software ;

14/44

implicarea factoriilor de decizie in domeniul energiei in special ANRE pentru

certificarea ANRE a solutiilor software;
exploatarea rezultatelor catre alte grupuri int (de ctre alte sectoare precum
industrial, al constructiilor , public);
comercializarea rezultatelor proiectului.

ESTIMAREA MBUNTIRII CALITII VIEII, RAPORTAT LA PERFORMAA ACTUAL A

PRODUSELOR, TEHNOLOGIILOR I/SAU SERVICIILOR

2.3

Sistemele noastre energetice se afl n faza iniial a unei tranziii majore. Sunt
necesare investiii semnificative pentru a nlocui sistemele n curs de nvechire ale Romaniei
a le decarboniza cu consecinta directa asupra calitatii vietii i a le eficientiza din punct de
vedere energetic, precum i pentru a spori securitatea aprovizionrii. Pentru perioada 20142020, Comisia a propus o concentrare semnificativ a eforturilor din cadrul politicii de
coeziune a UE n domeniul energiei din surse regenerabile i al eficienei energetice,
incluznd reelele inteligente, precum i un accent puternic pe CDTI.
Pentru a valorifica la maximum avantajele pe care le aduce piaa intern si Smart
grid-urile, consumatorii, trebuie s aib posibilitatea i s se simt motivai s joace un rol
activ pe pia. Consumatorii finali casnici sunt mai pasivi dect marii clieni industriali i, prin
urmare, nregistreaz pierderi, ntruct diferenele de pre disponibile rmn neexploatate.
Acest lucru s-ar putea datora, lipsei de transparen i/sau de informaii uor de folosit de
ctre consumatori. Smart gridul experimental permite analiza furnizrii de servicii diverse i
inovatoare pentru consumatori prin fluxul de informatii referitor la tariful energiei primit de la
furnizori si a informatiilor referitoare la cantitatile de energie consumate/produse de la
contoarul inteligent. Informatiile primite de consumator ar putea implica schimbarea
furnizorului pentru a reduce facturile sau a crete calitatea serviciilor, alegerea formulelor de
pre care recompenseaz utilizarea eficient a energiei sau faciliteaz microgenerarea
profitand de scderea preurilor n perioadele de cerere sczut, evitnd, n acelai timp,
consumul de energie n perioadele de vrf. Solutile software pentru consumator/prosumer
ca rezultat direct al proiectului vor contribui la mbuntirea calitii vieii avand in vedere
cresterea preurilor finale ale energiei pentru consumatori urmare a eliminarii treptate, n timp
util, a preurilor reglementate. Analiza comportamentului dinamic al retelei inteligente si
avantajele acesteia fata de reteaua clasica permit dezvoltarea unei piee competitive, cu
productori multipli i operatori de reele avnd structuri disociatesi totodata funcionrii
pieei n vederea ncurajrii investiiilor corespunztoare. Piaa va indica ntotdeauna
valoarea economic a energiei electrice n fiecare moment. Preurile vor fi reduse atunci
cnd se nregistreaz o cretere brusc a ofertei (spre exemplu, atunci cnd exist cantiti
mari de energie eolian i solar), i mai ridicate n perioadele de penurie. Semnale de pre
dinamice sunt eseniale pentru a ncuraja consumatorii i prestatorii de servicii de pe partea
cererii s reduc consumul n perioadele de vrf ale cererii. Semnalele de pre au, de
asemenea, un rol crucial n ceea ce privete ncurajarea flexibilitii pe partea ofertei, care
const n posibilitatea de a ridica sau de a reduce rapid capacitile de stocare sau de
producie. Datorita semnalelor de pre dinamice consumatorii vor avea din ce n ce mai mult
posibilitatea s i moduleze cererea de energie n funcie de situaia real de pe pieele
energiei. Aceast reacie din partea cererii va permite consumatorilor s economiseasc
bani, sporind n acelai timp eficiena i stabilitatea sistemelor energetice.
2.4

INTEGRAREA PROIECTULUI CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE A NTREPRINDERILOR

PARTENERE

Efectul stimulativ al activitilor de cercetare-dezvoltare-inovare const n generarea de

rezultate cu aplicabilitate direct i dezvoltarea unor produse, servicii i tehnologii cu valoare
adugat mare. Aadar, activitatea de CDI contribuie la reducerea deficitului tehnologic prin
creterea competitivitii economice i asigurarea unei dezvoltri durabile a partenerului
P1.Proiectul sprijin parteneriatul cu institute de cercetare-dezvoltare/universiti i industrie,

15/44

n scopul obinerii unor rezultate deosebite, solicitate de industrie, n cele mai dinamice
domenii ale CD precum Smart Grid. Totodat, tema propus urmrete dezvoltarea
tehnologic bazat pe cercetarea industrial (aplicativ) i dezvoltarea experimental
(precompetitiv). In prezent TeamNet Engineering ofer expertiz tehnic n conceperea
soluiilor privind proiectarea i punerea n funciune a sistemelor de automatizare de
tipSCADA (supervisory control and data acquisition)/ HMI(human machine interface),de la
cele mai simple pn la cele mai complexe. Firma Implementeaza soluii tehnico-economice
optime pentru necesitile clienilor n domeniul ingineriei electrice, aenergiei (smart grid,
smart metering, renewable sources),automatizriindustriale, software specific de aplicaie.
Printre productorii de echipamente electrice i de automatizare cu care societatea
noastr colaboreaz se afl: Allen Bradley, Siemens, VIPA, Schneider, Telemecanique,
Eaton (Moeller), ABB, Schenck, ASC, Limab, ThermoFisher, Sprecher-Automation, Elsist
etc.Partenerul (TNE) va avea un rol important att n asigurarea finanrii proiectului ct i a
sustenabilitii. Totodat, datorit experienei vaste n activitile de proiectare i realizare a
sistemelor de acionare electric i de automatizare a proceselor, solicitantul va fi implicat
activ la activitile de proiectare i realizare a sistemului.
Acest proiect va fi realizat prin colaborarea solicitantului Universitatea Dunrea de Jos din
Galai (UNI), a Universitatii Politehnica din Bucuresti si Partenerul 1 TeamNet Engineering cu
responsabilitati complementare. Tematica proiectului a fost propusa de solicitant care isi
asuma participarea la activitatile de cercetare din cadrul proiectului, acestea incluzand si
activitatile de validare a rezultatelor obtinute pe statia pilot, in principal, si in secundar la cele
de dezvoltare de software pentru realizarea platformei care se dezvolta. TeamNet Engineering care este intreprindere partenera, isi va asuma in principal activitatile de dezvoltare
software a platformei si secundar, va participa la activitatile de cercetare stiintifica de dezvoltare de modele si algoritmi de control.
2.5

PROPRIETATE INTELECTUAL

In cadrul acodurilor de parteneriat, se specifica ca Drepturile de proprietate

intelectual rezultate din proiect se vor repartiza ntre parteneri respectnd contribuia
fiecrui partener . In cazul in care rezultatele colaborarii cu partenerii vor fi inglobate intr-un
dispozitiv vandabil comercial, acesta va fi patentat. Proprietatea intelectuala a aplicatiiilor
comune va fi distribuita intre parteneri, in raport cu gradul de participare al fiecarui partner.
Totusi, proprietatea intelectuala a algoritmilor, dezvoltarilor teoretice si noile cunostinte din
timpul proiectului apartin celor care le-au elaborat, si altor colaboratori, care au fost inclusi
activ in publicarea la conferinte si reviste. Cercetatorii echipei vor fi responsabili de
referentierea corecta a lucrarilor publicate sau nepublicate a altor cercetatori. Drepturile
intelectuale, industriale si comerciale ale membrilor echipei vor fi in raport cu gradul de
participare, si cu legislatia in vigoare.Partenerii implicati in proiect sunt entitati de cercetareproiectare de referinta, cu prestigiu in tara si in Europa, cel putin. Eventualele aspecte noi
legate de proprietatea intelectuala vor fi rezolvate prin discutii cu argumente relevante si in
spiritul cooperarii academice pentru cercetare si progres.

16/44

3 DESCRIEREA CONSORIULUI
3.1

DIRECTORUL DE PROIECT

Badea Nicolae, 53 ani, profesor ( 2004), doctor (1997), inginer (1985) in cadrul
Departamentului de Automatica si Inginerie Electrica titular al disciplinelor Surse regenerabile
de energie si Echipamente electrice are o experienta profesionala de 28 ani in domeniul
energiei din care 24 de ani experienta profesionala in cercetarea academica. Membru in peste
20 de echipe de cercetare la diverse proiecte castigate la competitii nationale si internationale.
Din peste 90 de lucrari stiintifice publicate are 13 lucrari stiintifice indexate ISI/BDI in Scopus
(http://www.scopus.com/authid/36536590900), doua brevete de inventie depuse si doua premii
din care unul la Salonul International de Inventica.
Lista celor mai importante cinci publicaii :
1.Analysis by Indicators Performance of the Conceptual Structures mCCHP-SE using Renewable Energy Sources,Author(s):Nicolae Badea, Ion Voncila, Marcel Oanca, Ion Paraschiv- Journal of Energy and Power Engineering Volume 6 Number 10 October 2012 pag
1597-1604 ISSN 1934-8975 DavidPublising USA
2. Numerical simulation of the conceptual model for mCCHP-Stirling Engine based on renewable energy sources, Author(s): Badea, Nicolae; Ceanga, Emil; Caraman, Sergiu; Barbu,
Marian, Source: Selected Topics in System Science and Simulation in Engineering Pages:
170-179 Published: Japan,2010 ISSN1792-507X ISBN 978-960-474-230-1 pag.170-

179
3.Comparative analysis of co-generation structures comprising supplementary systems with
renewable energy sources, Author(s) : Ion Voncila, N Badea ,M Scortescu, - 7th International
Symposium "ADVANCED TOPICS IN ELECTRICAL ENGINEERING" ATEE, May, 12-14,
2011, Bucharest, pp. 583-589, ISSN 2068-7966. ISBN: 978-1-4577-0507-6.
4.TheLegal Framework for Microgeneration Systems in the Deployment of Smart
Grids,Author(s):G.V. Badea and N. Badea, Source: Proceedings of The 3rd edition of the International Conference on Microgeneration and Related Technologies (Naples, Italy, April
15-17, 2013), ISBN: 9788890848902, pg. 834-841
5.Power quality experimental analysis of a micro-combined cooling heat and power system
for the connection to a Smart Grid, Author(s) : N. Badea, I. Paraschiv, M. Oanca and G.V.
Badea, Source: Proceedings of The 3rd edition of the International Conference on
Microgeneration and Related Technologies (Naples, Italy, April 15-17, 2013), ISBN:
9788890848902, pg.1016 -1023
Brevete:
1. N. Badea, N. Cazacu. E. Ceanga A. Epureanu -Sistem integrat de poligenerare descentralizata a energiei din surse regenerabileNr. OSIM-A/00402/06.06.2011
2. N. Badea, N.Cazacu -Sistem independent de reteaua de energie electrica, pentru producere de energie electrica si caldura prin microcogenerare folosind pila de combustie Nr.
OSIMA-/01143/19.11.2010
Proiecte anterioare in calitate de director de proiect:
1. Proiect National , Title: Sisteme autonome de generare a energiei prin trigenerare utilizand
combustibili ecologici- SAGETRIGEN- Programul PNCDI-2, Proiectul nr 21063/18.09.2007,
Durata 2007 -2010(www.sagetrigen.ugal.ro ).
2. Proiect International ,Title: Integrated micro CCHP - Stirling Engine based on renewable
energy sources for the isolated residential consumers from South-East region of Romania
(m-CCHP-SE)- Programul EEAGrants Proiectul nr RO-054/2009, Durata 2009-2011,
(www.mcchp.ugal.ro )
Premii:
1.Premiul pentru :Sistem integrat de trigenerare din surse regenerabile destinat rezidentelor
independente din zona de sud-Est a Romaniei in cadrul Salonului regional al cercetarii ed.a III-a
Galati 2010 : Camera de Comert Industrie si Agricultura Galati in parteneriat cu ANCS
2. Diploma de excelenta si Medalia de argint pentru Sistem integrat de poligenerare a energiei
din surse regenerabile- Salonul international de inventica PROINVENT -ed. X-a 2012 ClujNapoca

17/44

3.2

STRUCTURA CONSORIULUI

CO-Institutia Coordonator, Universitatea Dunrea de Jos din Galai, acronim

UDJG (http://www.ugal.ro ), este o instituie public de educaie i cercetare, n inginerie i
alte domenii ale tiinei. Universitatea este acreditat pentru cercetare tiinific de ctre
ANCS cu Decizia nr.9673 / 17.06.2008. n ultimii 5 ani, activitatea de cercetare a Universitii cuprinde un numr de 116 proiecte naionale i 8 proiecte internaionale de cercetare.
Departamentul de Automatic i Inginerie Electric are ca preocupare major dezvoltarea
durabil a sistemului energetic i eficiena energetic. Mai mult dect att, Departamentul
de Automatic i Inginerie Electric conduce programul de master: Utilizarea Eficient a
Energiei i Surse Regenerabile de Energie. Pentru acest program de master, departamentul dispune de laboratoare specializate, cum ar fi: Sistem integrat de microtrigenerare cu
surse regenerabile pentru conversia energiei, Surse regenerabile de energie, Calitatea
energiei electrice i eficiena energetic a reelelor electrice centralizate i descentralizate,
Sisteme de acionri electrice regenerative. Membrii departamentului au realizat mai multe
proiecte naionale i un proiect internaional. Astfel n perioada 2007-2010 a fost realizat un
sistem de cogenerare cu pile de combustie de tip PEM (0,72 kWe) i central termic
(24kWt) fr conectare la reea, i care a avut ca scop modelarea sistemului, experimentarea modelului, determinarea eficienei energetice a sistemului, precum i optimizarea
proceselor de conversie a energiei (www.sagetrigen.ugal.ro ). n aceeai perioad, un alt
proiect de cercetare a tratat: Metode de evaluare a calitii alimentrii cu energie electric
pentru creterea eficienei energetice n sistemele electrice cu surse regenerabile (a se vedea: www.mecener.ugal.ro). Proiectul internaional (2009-2011), cu titlul "Sistem integrat de
micro-trigenerare - cu motor Stirling, bazat pe surse regenerabile de energie pentru consumatorii rezideniali izolai din Sud-Est-ul Romniei (Integrated micro CCHP - Stirling Engine
based on renewable energy sources for the isolated residential consumers from South-East
region of Romania)" a avut scopul de a dezvolta un sistem de trigenerare pentru producerea simultan de energie electric, cldur i frig pentru o cas izolat (sistem insular).
Tehnologia web inovatoare, baza foarte mare de date (peste 130 de mrimi monitorizate),
precum i afiarea pe net n timp real, face ca acest proiect implementat n campusul universitii, s fie o aplicaie performant ( www.mcchp.ugal.ro ).
Partenerului P1 acronim TNE este reprezentat de firma TeamNet Engineering
SRL, (http://www.teamnet.ro), prin departamentul de CDI si Automatizari industriale, care
are n obiectul de activitate: Proiectare i cercetare, dezvoltare software pentru controlul
proceselor, execuie i punere n funciune a instalaiilor tehnologice, de automatizri
industriale i a sistemelor de comunicaii. TeamNet Engineering ofer concepte inteligente
inovatoare de sisteme de automatizri i tehnologia informaiei. i implementeaz proiecte
cu soluii i programe software de aplicaie de nalt nivel tehnologic. Proiectele complexe tip
"la cheie", pe care le coordonm, includ componente de proiectare multidisciplinar, uzinri
i montaj echipamente, instalare i punere n funciune a sistemelor electrice de acionri i
automatizri i comunicaii, aplicaii cu PLC-uri i PC-uri industriale, software de aplicaie i
baze de date relaionale. Specialitii firmei au realizat cu succes numeroase lucrri de
modernizare i automatizare pentru ArcelorMittal Galai, Tehnosteel Iai, Metalurgica Aiud,
Kober Svineti, Rompetrol Petromidia etc. Preocuprile i realizrile n domeniul calitii,
mediului, sntii i securitii ocupaionale au primit recunoatere din partea firmei SC
CERTIND SA, prin certificarea sistemului integrat calitate-mediu n conformitate cu
standardele: ISO 9001:2008, ISO 14001:2005. Prin executia sistemului experimental,
partenerul P 1 va fi beneficiarul unui transfer de cunostinte si tehnici moderne in domeniul
CDI, si-i va permite sa adapteze sistemul fizic experimental, hardware si software, la
diverse aplicatii din mediul industrial.
Partener P2 - Universitatea Politehnica din Bucureti, acronim UPB
(www.upb.ro) , are multe laboratoare oferind faciliti moderne dedicate activitilor de
cercetare tiinific. Membrii echipei de cercetare din UPB lucreaz n cadrul

18/44

Departamentului de Maini Electrice, Materiale i Acionri din cadrul Facultii de Inginerie

Electric i centrului de cercetare Echipamente Electromecanice de Conversie a Energiei
(ECEE) n special n laboratoarele de: automate programabile (PLC), acionri electrice i
maini electrice. Infrastructura de cercetare existent n aceste laboratoare include, printre
altele: calculatoare de ultim generaie (staii de lucru fixe sau portabile), diferite tipuri de
maini electrice, sisteme de achiziii de date constituite din dispozitive de achiziie de date
National Instruments, mpreun cu software-ul LabView dedicat (care este utilizat att
pentru achiziia de date n timp real specifice sistemului de acionare electric n scopul de
a monitoriza i diagnostica, ct i pentru efectuarea de teste termice la diferite tipuri de
maini electrice), automate programabile cu software dedicat i nu n ultimul rnd platforme
educaionale i alte aplicaii bazate pe echipamentele menionate.
Universitatea
Politehnica din Bucureti (UPB), nfiinat n 1818, este cea mai veche i cea mai
prestigioas coal de inginerie din Romnia. Rezultatele cercetrilor i profilul publicaiilor
a crescut semnificativ n ultimii ani, ca urmare a investiiilor n noi centre de cercetare, ceea
ce a dus la recunoaterea naltului nivel prin indicele ISI. Echipa de cercetare din UPB are
o experien vast n domeniul proiectrii i analizei de maini electrice, n sisteme
analogice i digitale de acionare controlate, inclusiv sisteme bazate pe PLC-uri, n sisteme
de nalt eficien, prin urmare, echipa este pe deplin calificat pentru proiectarea i
dezvoltarea aplicaiilor de optimizare n inginerie, cu prioritate n domeniul ingineriei
electrice. Experiena membrilor echipei UPB n coordonarea i gestionarea unor importante
programe naionale / internaionale de cercetare va fi de nepreuit n finalizarea cu succes a
acestui proiect
3.3

RESPONSABIL PARTENER

Responsabil partener P1-TNE

Nicu ROMAN, 56 ani, Doctor n Automatic, Director TeamNet Engineering
Sucursala Galati. In cadrul colectivului Cercetare-Dezvoltare al firmei TeamNet
Engineering, in calitate de Director Sucursala Galati, am coordonat si participat la
realizarea proiectelor de cercetare, automatizare, software specific de aplicatie,
implementare si punere in functiune proiecte pe care firma TeamNet Engineering le are
cu parteneri societati comerciale. n cadrul activitii profesionale desfurate pn acum,
am participat la aplicarea tehnicilor de control automat n cazul a diverse tipuri de procese
tehnologice. Toate aceste participri au vizat implementarea pe procese reale a tehnicilor
de modelare, estimare i conducere automat. Consider c experiena dobndit n cadrul
acestor proiecte, mi permite implicarea n implementarea tehnicilor de control automat n
aplicaia propus n cadrul acestui proiect.
Lista celor mai importante trei granturi:
Sistem automat de urmrire si conducere a procesului de laminare a benzilor nguste si
subtiri din oel pe un laminor cuarto-reversibil (contract realizat n cadrul unei colaborri
cu Ministerul Cercetrii si Tehnologiei Bucuresti) (2008 - 2011)
Structuri si algoritmi de prelucrare a imaginilor si recunoasterea formelor n urmrirea si
conducerea proceselor de laminare a produselor plate (contract realizat n cadrul unei
colaborri cu Ministerul Cercetrii si Tehnologiei Bucuresti) (1996-1999)
Metode de reglare numeric a grosimii benzilor cu optimizarea parametrilor si
constantelor specifice procesului de laminare la rece (contract realizat in cadrul unei
colaborri cu Ministerul Cercetarii si Tehnologiei Bucuresti) acest proiect a obtinut
medalie de aur la salonul de Inventica de la Bruxeles in anul 1995. (1995-1997)
Lista celor mai importante trei publicaii
: Adaptive Automatic Gauge Control of a Could Strip Rolling,Author(s): Roman, N;
Ceanga, E; Bivol, I, Caraman S,Source :ProcessAdvances in Electrical and Computer
Engineering Volume:10 Issue:1, 2010 Pages: 7-17
Phase error compensation in automatic gauge control,Author(s):Roman, N., Caraman,
S., Barbu, M., Bivol, I. Ceanga, E Source: Proceedings CSCS-18, 18 th International

19/44

Conference on Control Systems and Computer Science, May, 24-27, 2011, Bucharest,
Romania, pp. 483-488, Editura Politehnica Press, ISSN 2066-4451;
On thresholding for signal denoising with wavelets,Author(s): Gogu, A., Roman, N.
Alexiu, M., Aiordchioaie, D.Source: Proceedings of ISEEE 2008 International
Symposium on Electrical and Electronics Engineering, Galai, 2008, p. 24-29;
Brevete:
Roman, N.; Bivol I; Caraman S; Ceanga E; Luca, L., Process for adjusting thickness of
cold-rolled thin strips uses some advanced active compensation systems, starting from
measured values of rolling effort, of deviations of strip thickness as related to imposed value
and of strip speed. Patent Number(s): RO125827-A2International Patent
Classification:B21B-037/16; B21B-037/48; B21B-037/54, Assignee: GALFINBAND SA,
2010.
Responsabil partener P2-UPB
LectorAurel-Ionu Chiril, Ph.D.ing are 32 de ani (nascut in martie1981) si activeaz n
domeniul ingineriei electrice din 2004. A obtinut titlul de doctor inginer n inginerie electric in
anul 2010. In Universitatea POLITEHNICA din Bucureti, Facultatea de Electrotehnic este sef
lucrari (preda automate programabile, teoria controlului i control automat) si director general
al Centrului de Cercetare Electromechanical Energy Conversion Equipment. A fost membru n
mai multe proiecte de cercetare naionale i internaionale precum ELETAD
267322/15.04.2011 - SP1-JTI-CS-2009-02-GRC-03-001(FP7), FUSTOCAT, 132/02.10.2006.
A publicat peste 50 de lucrari stiintifice.
Lista lucrarilor stiintifice:
Interactive design of electrical machines taking into account the measurement uncertainties, Author(s) Aurel Ionu CHIRIL, Ioan Drago DEACONU, Valentin NVRPESCU and Mihaela ALBU, Source: IEEE International Workshop on Advanced Methods for
Uncertainty Estimation in Measurement (AMUEM'09), Bucharest, Romania, ISBN 978-14244-3593-7, IEEE Catalog Number CFP09AMU-CDR, Library of Congress 2008911557,
pg. 89-92, July 6-7, 2009
Gui interfaces for off-line determination of dc electric motor parameters, Author(s) Anca
Simona DEACONU, Ioan Drago DEACONU, Aurel Ionu CHIRIL, Source: The 7TH
International Symposium On Advanced Topics in Electrical Engineering (ATEE 2011),
Bucureti, Romnia, Ed. Politehnica Press, IEEE Catalog Number CFP1114P-CDR,
ISSN 2068-7966, pg. 87-92, Paper B12, May 12-14, 2011
Petri net versus ladder diagram for controlling a process automation, Author(s): Valentin
NVRPESCU, Ioan-Drago DEACONU, Aurel-Ionu CHIRIL, Anca-Simona DEACONU, Source: The 8TH International Symposium On Advanced Topics in Electrical Engineering (ATEE 2013), Bucureti, Romnia, Ed. Printech, ISSN 2068-7966, pg. 16, IEEE
Catalog Number CFP1314P-CDR, ISBN CD 987-1-4673-5978-8, Paper ELMAD P6, May
23-25, 2013
Membru in asociatii profesionale :
Membru IEEE din 2006 in Industrial Electronics, Instrumentation and Measurement, Power Electronics, Signal Processing and Vehicular Technology Societies.
3.4 STRUCTURA ECHIPEI DE CERCETARE A FIECRUI PARTENER
A.Structura echipei de cercetare a coordonatorului -UDJG
1. Toader MUNTEANU- 56 ani, Doctor n Inginerie Electrica, Profesor n cadrul Departamentului de Automatic i Inginerie Electric, Prorector la Universitatea "Dunrea de
Jos" din Galai. Coordonator/director/responsabil la 12 contracte de cercetare castigate la
competitii nationale, pe teme inrudite cu tema proiectului pierderi in retelele electrice, eficienta energetica in sistemele de putere, calitatea energiei electrice, surse regenerabile; audit electroenergetic. Membru in peste 20 de echipe de cercetare la diverse proiecte castigate
la competitii nationale si internationale. Autor a peste 100 de lucrari stiintifice din care cele
mai multe in domeniul temei proiectului: energie electrica, eficienta energetica, pierderi in

20/44

instalatii si retele electrice, calitatea energiei; gestiunea energiei, optimizarea conversiilor

electromecanice. Consider c experiena dobndit permite implicarea n implementarea
acestui proiect ca responsabil stiintific.
Lista celor mai importante trei publicaii :
Comparison Between Different Control Strategies For Shunt Active Power Filters, Author(s): Toader MUNTEANU, Gelu GURGUIATU, Ciprian BLNU, Source:Buletinul
AGIR nr. 3/2012 iunie-august, pp. 385 390, ISSN 2247-3548
Power quality improvement using renewable energy Author(s): Gelu GURGUIATU, Ionel VECHIU and Toader MUNTEANU Source:"International Conference on Renewable
Energies and Power Quality (ICREPQ'11)", which will be held in the Canary Islands Convention Centre, Las Palmas de Gran Canaria (Spain) from 13 to 15 of April, 2011
Reducing the Voltage Sags by Using Short-Term Storage Systems Author(s): Gelu
GURGUIATU, Ciprian BLNU, Toader MUNTEANU, Source: Proceedings of the
16th International Conference on System Theory, Control and Computing Joint
Conference SINTES 16, SACCS 12, SIMSIS 16, ISBN 978-606-8348-48-3, 12 - 14
October 2012, Sinaia, Romania
Apartenen la asociaii profesionale de prestigiu la nivel internaional
Din 2001, Membru in Asociaia Comitetul Roman al Consiliului Mondial al Energiei
WORLD ENERGY COUNCIL (CNR CME).
2. Voncila Ion - 51 ani, doctor inginer n domeniul Inginerie Electric, director al Departamentului de Automatic i Inginerie Electric, are o bogat experien n domeniu
obinut att prin implicarea direct n diverse proiecte de cercetare, n aceeai arie tematic
cu a actualului proiect, ct i prin materializarea cercetrilor proprii, n diverse lucrri tiinifice publicate n reviste de prestigiu i la diverse manifestri desfurate pe plan naional i
internaional.
Lista celor mai importante trei publicaii :
Dintre realizrile ultimilor ani, n ceea ce privete articolele tiinifice, care au o strns
legtur cu cercetrile ce urmeaz a se desfura n cadrul actualului proiect, menionm:
:Set of Rules in Order to Develop Control Systems Bases of Domestic Policies Using
Renewable EnergyAuthor(s) :Ion VONCIL, Nicolae BADEA, Nelu CAZACU, Ion PARASCHIV ,Sources: 6th WSEAS International Conference on DYNAMICAL SYSTEMS and
CONTROL (CONTROL10), Kantaoui, Sousse, Tunisia, May 3-6, 2010 published in ADVANCES in DYNAMICAL SYSTEMS and CONTROL by WSEAS Press, pp. 123-128,
ISSN: 1790-5117; ISBN: 978-960-474-185-4;
: Integrated system of production and adjustment of AC electric energy parameters for
low power isolated sites that use wind energy as primary energyAuthor(s) :Ion VONCIL, Mdlin COSTIN Sources: Annals of the University of Craiova, Electrical Engineering series, No. 35, 2011, pp. 134-139, published by Universitaria, ISSN 1842-4805,
Geometry optimization of electric motors of autonomous vehicles on energy efficiency
criteria Author(s) :Ion VONCIL, Elena VONCIL, Rzvan BUHOSU
Sources:Conferina Naional de Acionri Electrice, ediia XVI, Suceava, 2012, Buletinul
AGIR nr. 4/2012 (octombrie-decembrie), ISSN-L 1224-7928 pp. 23-30, Editura AGIR,
3. Caraman Sergiu-Viorel 58 de ani, Doctor Inginer n Sisteme Automate si Conductor de doctorat n domeniul Ingineria sistemelor, Profesor n cadrul Departamentului de
Automatic i Inginerie Electric, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, Romnia. A participat la peste 30 de granturi (n calitate de director sau membru al echipei). Dintre acestea,
poate fi mentionat proiectul RO0054/2009, Integrated micro CCHP Stirling Engine based
on renewable energy sources for the isolated residential consumers from South-East region
of Romania (m-CCHP-SE) membru al echipei de cercetare.A publicat peste 150 de lucrri
in reviste recunoscute in domeniu, cotate ISI (Chemical Eng. Journal, Control Engineering
Practice, AICHE Journal, Control engineering and applied informatics, Romanian Biotechno-

21/44

logical Letters etc.) sau in proceedings-urile unor manifestari stiintifice de prestigiu, organizate sub sigla IFAC, IEEE.
Lista celor mai importante trei realizri n domeniul proiectului:
Title: Numerical simulation of the conceptual model for mCCHP-Stirling Engine based on
renewable energy sources, Author(s): Badea, Nicolae; Ceanga, Emil; Caraman, Sergiu;
Barbu Marian, Source:: 9th WSEAS International Conference on System Science and Simulation in Engineering Location: Iwate Prefectural Univ, Iwate, JAPAN Date: OCT 04-06,
2010;
Title:Modelling and Control of an Autonomous Energetic System Obtained through Trigeneration - Author(s): Sergiu Caraman, Marian Barbu, Viorel Mnzu, Nicolae Badea and
Emil Ceang Source:Buletinul Institutului Politehnic Din Iasi, Universitatea Tehnic,
Gheorghe Asachi din Iasi, Tomul LVI (LX), Fasc. 4, 2010, Sectia Automatic si Calculatoare, pp. 43-51 Published: 2004;
Title:Neural networks for modelling and fault detection of the inter-stand strip tension of a
cold tandem mill, Author(s):Eugen Arinton, Sergiu Caraman, Jozef Korbicz Source:Control
Engineering Practice Journal, Ed. Elsevier, 2012, ISSN: 0967-0661,
Premii, apartenen la asociaii profesionale de prestigiu la nivel internaional
Membru al subcomitetului tehnic IFAC Bioprocesses and Bioengineering
Membru al societatii SRAIT (Societatea Romana de Automatica si Informatica Tehnica)
4. Marian BARBU, 35ani, Doctor n Automatic, ef Lucrri n cadrul
Departamentului de Automatic i Inginerie Electric, Universitatea "Dunrea de Jos" din
Galai. n cadrul activitii desfurate profesionale desfurate pn acum, a participat la
aplicarea tehnicilor de control automat n cazul a diverse tipuri de procese. Toate aceste
participri au vizat implementarea pe procese reale a tehnicilor de modelare, estimare i
conducere automat precum aplicaie cas inteligent (n cadrul unui proiect european),
instalaie mobil de tratare a apelor uzate, sistem recirculant de acvacultur intensiv etc.
Consider c experiena dobndit n cadrul acestor proiecte, permite implicarea n
implementarea tehnicilor de control automat n aplicaia propus n cadrul acestui proiect.
Lista celor mai importante trei publicaii:
Numerical simulation of the conceptual model for mCCHP-Stirling Engine based on
renewable energy sources, Author(s): Badea, Nicolae; Ceanga, Emil; Caraman, Sergiu;
Barbu, Marian, Source: Selected Topics in System Science and Simulation in
Engineering Pages: 170-179 Published: 2010
Test rig for stand-alone small power wind turbine emulation for variable wind and load,
Author(s) Vlad C., Burlibaa A., Munteanu T., Gurguiatu G., Barbu M., International
Conference on Renewable Energies and Power Quality (ICREPQ13), Renewable
Energy and Power Quality Journal (RE&PQJ), ISSN 2172-038 X, No.11, March 2013,
Bilbao, Spania.
Gain Scheduling Control for Wind Energy Conversion Optimization,Author(s) 3. Vlad C.,
Mnzu V., Barbu M., 16th International Conference on System Theory, Control and
Computing, Joint Conference SINTES 16, SACCS 12, SIMSIS 16, 12 - 14 October,
Sinaia, Romania, ISBN 978-606-8348-50-6.
5. Ene Antoaneta- Membru al echipei de cercetare, 49 ani , Doctor Inginer fizician
in cadrul Departamentul de Chimie, Fizic i Mediu al Universitatii Dunarea de Jos din
Galati a publicat peste 90 de lucrari stiintifice din care 26 articole n reviste indexate ISI
Web of Science; 34 articole n reviste BDI; 50 n reviste CNCSIS; A participat la 6 proiecte
internaionale n calitate de director/co-director , 1 proiect naional responsabil partener. 2
granturi ANCS n calitate de coordonator. Consider c experiena dobndit permite
implicarea n implementarea acestui proiect pentru analiza electrolizei si modalitati de
stocare a hidrogenului
Lista celor mai importante trei realizri n domeniul proiectului:

22/44

Title: Determination of polycyclic aromatic hydrocarbons by gas chromatography-mass

spectrometry in soils from Southeastern Romania, Author(s) :Ene A.,Bogdevich O.,Sion
A.,Spanos T, Source: Microchem. J. 100(2012)36-41;
Title: Soil pollution with toxic trace elements in selected Romanian sites studied by
instrumental neutron activation analysis, Author(s) Pantelica A., Freitas M.C., Ene, A.,
Steinnes, E., Source: Radiochimica Acta, 101, 45-50, DOI: 10.1524/ract.2013
.
Title: Researches on power consumptions savings in the electric arc furnaces by
preheating the metallic charge with exothermal mixtures, Author(s) Ivanescu, Al.,
Ivanescu, L., Ene, A., Achimfa, S, Source: Acta Mechanica Slovaca, 5(3), 417-420,
ISSN 1335-2393, 2001

6. Ciprian BLNU, 29 ani, Doctor n Inginerie Electrica, Asistent universitar n

cadrul Departamentului de Automatic i Inginerie Electric, Universitatea "Dunrea de Jos"
din Galai. Pe parcursul activitii profesionale desfurate pn n prezent, a participat la
dezvoltarea unei micro-reele electrice pentru studiul calitii energiei electrice. Ulterior,
activitatea de cercetarea s-a concentrat pe realizarea tezei de doctorat, intitulat Cercetri
i contribuii privind mbuntirea calitii energiei electrice n sistemele electrice.Consider
ca abilitatile si competentele dobandite, permit implicarea n implementarea tehnicilor de
gestionare a calitii energiei electrice n aplicaia propus n cadrul acestui proiect.
Lista celor mai importante trei publicaii :
Comparative Study of Three Phase 3-Leg Active Power Filters Connected to 4-Wire
Electrical Systems,Autor(s):Ciprian BLNU, Gelu GURGUIATU, Toader
MUNTEANU, Grigore FETECU and Olimpia GROZAVU, Source: Journal of Energy and
Power Engineering 6 (2012) 1527-1535
Improving Micro-Grid Power Quality Using Three-Phase Four-Wire Active Power
Conditioners, Autor(s):Ciprian BLNU, Ionel VECHIU, Gelu GURGUIATU ,
Source:Proceedings of the 16th International Conference on System Theory, Control and
Computing Joint Conference SINTES 16, SACCS 12, SIMSIS 16, ISBN 978-606-834848-3, 12 - 14 October 2012, Sinaia, Romania
Three-Phase Four-Wire Active Power Conditioners for Weak Grids, Autor(s):Ionel
VECHIU, Ciprian BLNU and Gelu GURGUIATU, Source:2012 International
Conference on Power Science and Engineering ICPSE 2012 Hong Kong. December 2930, 2012, publicata in: IJCEE, International Journal of Computer and Electrical
Engineering, Volume 5, n2, Pages 173-178, (April 2013), ISSN: 1793-8163.
.
7. Nicolau Viorel Membru al echipei de cercetare, 50 ani, Conf.dr.ing. in cadrul
Departamentului de Electronica si Telecomunicatii, Universitatea Dunarea de Jos din Galati, a publicat peste 70 de lucrari stiintifice (31 prim sau unic autor), din care 17 indexate ISI si
25 in BDI. A participat la 15 granturi/contracte de cercetare, din care la 7 in calitate de director sau responsabil stiintific. Este membru in mai multe societati profesionale de prestigiu:
IEEE din 1997 (Computational Intelligence Society, Signal Processing Society, Robotics and
Automation Society, Microwave Theory and Techniques Society), European Society for
Computer Simulation (SCS), Romanian Society of Automation and Technical Informatics
(SRAIT). Consider ca experienta dobandita permite implicarea in implementarea acestui
proiect, pentru sisteme de achizitii, prelucrarea semnalelor si comunicatii de date.
Lista celor mai importante trei publicatii:
Title: Estimation Aspects of Signal Spectral Components Using Neural Networks. Authors: V. Nicolau, M. Andrei. Source: 5th IEEE International Workshop on Soft Computing
Applications (IEEE-SOFA 2012), 22-24 Aug 2012, Szeged, Hungary. Book Series: Advances in Intelligent Systems and Computing, Book: Soft Computing Applications, vol.
195, pp. 521-530, Springer-Verlag Berlin/Heidelberg, Germany, ISBN 978-3-642-33940-0
(Print), ISBN 978-3-642-33941-7 (Online).
Title: On Image Transmission in MIMO Communication Channels using Alamouti
Space-Time Code. Authors: M. Andrei, V. Nicolau. Source: 2012 Annals of Dunarea de

23/44

Jos Univ. of Galati, Fascicle III, pp.13-18, 2012, Dunarea de Jos University of Galati,
ISSN 1221-454X.
Title: Modelling Aspects of a GSM Network in Galati Area for Intercellular Handover Control. Authors: V. Nicolau, G. Huiban, C. Miholca. Source: The Second International Symposium on Electrical and Electronics Engineering (ISEEE 2008), pp. 54-57, Galati, Romania, Ed. Galati University Press (GUP), cod CNCSIS 281, ISSN 1844-8054.
8. Ioan unea este nascut in 1955, de profesie inginer electronist, cu o experienta
de peste 25 de ani in domeniul eletcronicii si automatizarilor industriale. In aceasta perioada
a participat, sau a coordonat numeroase proiecte pentru elaborarea unor solutii inovatoare
pentru probleme tehnice formulate de mari agenti economici, cum ar fi Arcelor Mittal Galati,
sau Electrica S.A. Din 2008 activeaza ca sef de lucrari la Facultatea de Automatica,
Calculatoare, Inginerie Electrica si Electronica din Universitatea Dunarea de Jos, din Galati,
unde sustine cursuri de Proiectarea Sistemelor cu Microprocesoare si Comunicatii de Date in
Sisteme Distribuite, iar din 2010 este doctor in ingineria sistemelor, cu o teza despre
conducerea distribuita a robotilor mobili, Este autor sau coautor a trei carti, cinci cereri de
brevet de inventie inregistrate la OSIM si a peste 20 de articole stiintifice, majoritatea in
reviste sau in volumele unor conferinte internationale indexate ISI
Lista lucrarilor relevante in domeniul proiectului:
Susnea I. Mitescu M. Microcontrollers in practice ISBN: 3540253017, Springer Verlag,
New York, Heidelberg, 2005
Ioan Susnea, Distributed Neural Networks Microcontroller Implementation and Applications, Studies in Informatics and Control, ISSN 1220-1766, vol. 21 (2), pp. 165-172
Ioan Susnea, Grigore Vasiliu, Sistem de reglare a temperaturii in cladiri (Temperature
Control System for Buildings, National Patent Office OSIM Application number
A/01074/28.10.2011
In 2012, Dr. Ioan Susnea a fost desemnat Winner of Innocentive challenge #9932987
Describe Large-Scale Uses for Human-Machine Teamwork
B.Structura echipei de cercetare a partenerului P1-TNE
1. LUCA Laureniu, 42 ani, Inginer automatist, Doctorand, Responsabil Dezvoltare
Software, TeamNet Engineering Sucursala Galai In cadrul colectivului Cercetare-Dezvoltare
al firmei TeamNet Engineering, am participat la coordonarea si realizarea proiectelor de
cercetare, automatizare, software specific de aplicaie, implementare si punere in funciune
proiecte pe care firma TeamNet Engineering le are cu parteneri societati comerciale.Am
colaborat la realizarea de granturi in calitate de membru in echipa de cercetare la competiii
si programe din cadrul ANCS si MCT.n cadrul activitii profesionale desfurate, am participat la dezvoltarea de soluii cu aplicarea tehnicilor de control automat n cazul a diverse
tipuri de procese tehnologice. Toate aceste participri au vizat implementarea pe procese
reale a tehnicilor de modelare, estimare i conducere automat. Pentru realizarea tezei de
doctorat studiez metode avansate de control pentru procesele biotehnologice. Consider c
experiena dobndit n cadrul acestor proiecte si cercetarile pentru elaborarea tezei de doctoratmi permit implicarea n implementarea tehnicilor de control automat n aplicaia propus
din cadrul acestui proiect.
Publicaii:
Robust control of the Biological Westwather Treatment Process, Autori: A. Chirosca,
L. Luca, G. Ifrim, S. Caraman, Conferinta ICSTCC 2013 -Sinaia
2. Leanca Marius, 32 ani, Inginer Automatist, TeamNet Engineering Sucursala Galati.In
cadrul colectivului Cercetare-Dezvoltare al firmei TeamNet Engineering, am participat la
realizarea proiectelor de cercetare, automatizare, software specific de aplicatie,
implementare si punere in functiune proiecte pe care firma TeamNet Engineering le are cu
parteneri societati comerciale.Am colaborat la realizarea de granturi, in calitate de membru in
echipa de cercetare la competitii si programe din cadrul ANCS si MCT care au vizat implementarea pe procese reale a tehnicilor de modelare, estimare i conducere automat. Astfel,

24/44

am participat la implementarea de aplicaii de control automat pentru urmtoarele tipuri de

aplicaii reale:instalaie mobil de tratare a apei si bioremediere. Consider c experiena dobndit n cadrul acestor proiecte, mi permite implicarea n implementarea tehnicilor de control automat n aplicia propus n cadrul acestui proiect.
Experiena profesional:
Sistem Informatic si de automatizare pentru managementul si conducerea procesului de
fabricatie a benzilor laminate la rece - INFOLAM (contract realizat n cadrul unei
colaborri cu Ministerul Cercetrii si Tehnologiei Bucuresti) (2008 - 2011)
Tehnologii avansate si ecologice de realizare a materialelor de protectie pentru
imbunatatirea rezistentei la coroziune- ECOVER (contract realizat n cadrul unei
colaborri cu Ministerul Cercetrii si Tehnologiei Bucuresti) (2008-2010).
3. ZANET Mitrita, 43 ani, inginer automatist, manager proiectareTeamNet Engineering
Sucursala Galati .In cadrul colectivului Cercetare-Dezvoltare al firmei TeamNet Engineering,
am participat la proiectarea, asistenta tehnica si supervizare realizarii proiectelor de
cercetare, a proiectelor electrice si de automatizare, aplicatii software, implementare si
punere in functiune proiecte pe care firma TeamNet Engineering le are cu parteneri
societati comerciale.Am colaborat la realizarea de granturi, in calitate de membru in echipa
de cercetare la competitii si programe din cadrul ANCS si MCT. Toate aceste participri au
vizat implementarea algoritmilor si a modelelor teoretice pe procese reale prin tehnici de modelare, estimare i conducere automat.
Experiena profesional:
Sistem Informatic si de automatizare pentru managementul si conducerea procesului de
fabricatie a benzilor laminate la rece - INFOLAM (contract realizat n cadrul unei
colaborri cu Ministerul Cercetrii si Tehnologiei Bucuresti) (2008 - 2011)
Tehnologii avansate si ecologice de realizare a materialelor de protectie pentru
imbunatatirea rezistentei la coroziune- ECOVER (contract realizat n cadrul unei
colaborri cu Ministerul Cercetrii si Tehnologiei Bucuresti) (2008-2010)
Cresterea performantelor energetice si functionale in sisteme de conversie a energiei
CESCE(proiect CEEx 2006 n colaborare cu UDJG si Universitatea Gh. Asachi Iasi)
C.Structura echipei de cercetare a partenerului P2-UPB
1.Prof.NVRPESCU Valentin, doctor inginer ,54 de ani, decan al Facultatii de Inginerie
electric a Universitatii POLITEHNICA din Bucureti. A inceput cariera ca inginer stagiar la IAEI
ntre anii 1984- 1986a activat ca inginer la Automatica Bucureti n proiectarea, punerea n
funciune i ntreinerea aplicaiilor industrial automatizate bazate pe automate programabile i
roboi industriali. Intre anii 1987-1990 a lucrat in cercetare la ICPE Bucureti. Din 1990 este
cadru didactic la Universitatea POLITEHNICA din Bucureti, Facultatea de Inginerie Electric
unde preda Programmable Logic Controllers. A scris mai mult de 100 de cri i lucrri tiinifice
si a participat la peste 30 de proiecte de cercetare.
Lista lucrari stiintifice:
Remote monitoring of a permanent magnet synchronous motor using android devices,
Author(s) Cristian RECOEANU, Anca-Simona DEACONU, Aurel-Ionu CHIRIL, Valentin
NVRPESCU, Ioan-Drago DEACONU, Constantin GHI Source: U.P.B. Scientific
Bulletin, Series C Electrical Engineering and Computer Science, Volume 75, Iss. 2, ISSN
2286-3540, pg. 205-220, March-April, 2013.
Designing the control of an electrical drive using petri nets, Author(s): Valentin
NVRPESCU, Mircea POPESCU, Ioan Drago DEACONU and Aurel Ionu CHIRIL,
The 7TH International Symposium On Advanced Topics in Electrical Engineering (ATEE
2011), Bucureti, Romnia, Ed. Politehnica Press, IEEE Catalog Number CFP1114P-CDR,
ISSN 2068-7966, pg. 441-444, Paper P1-15, May 12-14, 2011
Computation methods for space harmonic effects on single-phase induction motor
performance,Author(s): Valentin NVRPESCU, Mircea POPESCU, Aurel Ionu CHIRIL,

25/44

Ioan Drago DEACONU and Constantin GHI Rev. Roum. Sci. Techn. lectrotechn.
et nerg., 55, No 3, Juillet-Septembre, ISSN 0035-4066, pg. 278-288, Bucureti, 2010
2. Sef lucrari Ioan-Drago DEACONU, Dr.inginer din 2010 are 32 de ani in prezent este
prodecan al facultatii de Inginerie Electrica din Universitatea Politehnica Bucuresti si director al
laboratorului de microcontolere si automate programabile.A fost membru n mai multe proiecte
de cercetare naionale i internaionale precum ELETAD 267322/15.04.2011 - SP1-JTI-CS2009-02-GRC-03-001(FP7), FUSTOCAT, 132/02.10.2006. A publicat peste 50 de lucrari
stiintifice. El este un membru IEEE din 2006. Are competene dezvoltate n timpul perioadei sale
ca reprezentant al serviciului clieni la o companie de servicii bine-cunoscuta internaionala de
telefonie mobila si comunicare.
Lista lucrarilor stiintifice:
Permanent Magnet Synchronous Motor Thermal Analysis, Source: Power Electronics,
Machines and Drives Conference (PEMD 2012), Bristol, UK, IEEE Catalog Number
CFP1114P-CDR, ISBN 978-1-84919-616-1, ISSN 0537-9989, March 27-29, 2012
Development of a DC test network for monitoring power transfer Author(s) :Albu, M (Albu,
Mihaela); Kyriakides, E ; Nicolaou, G Chicco, G; Chirila, AI ; Deaconu D, Source: 26th IEEE
International Instrumentation and Measurement Technology Conference , Singapore,
2009ISSN: 1091-5281
Studies on a LV DC network, Author(s,Deaconu Dragos; Chirila, Aurel; Albu, Mihaela; et
al.Source: European Conference on Power Electronics and Applications ,Aalborg,
DENMARK 2007,VOLS 1-10 Pages: 2433-2439ISBN:978-90-75815-11-5.
3. Prof.ConstantinGHI, Profesor universitar (1993), doctor inginer este nascut in
1945. Are o experien intensiv n maini electrice activand in acest domeniu de peste 40
de ani. A fost membru in peste 30 de proiecte de cercetare din care director a 4 granturi de
cercetare.
Lucrari stiintifice:
On the Model of a Hybrid Step Motor, Author(s) Chirila, Aurel-Ionut; Deaconu, IoanDragos; Navrapescu, Valentin Ghita C IEEE International Symposium on Industrial
Electronics (ISIE'08), Cambridge, UK , ISBN 978-1-4244-1666-0, 2008, Pag. 1046-1051
Remote monitoring of a permanent magnet synchronous motor using android devices,
Author(s) Cristian RECOEANU, Anca-Simona DEACONU, Aurel-Ionu CHIRIL,
Valentin NVRPESCU, Ioan-Drago DEACONU, Constantin GHI Source: U.P.B.
Scientific Bulletin, Volume 75, Iss. 2, ISSN 2286-3540, pg. 205-220, March-April, 2013.
Aeolian Synchronous Generator with Conical Rotor Author(s): Ghita Constantin ; Trifu, Ion
Source: Conference: 7th International Symposium on Advanced Topics in Electrical
Engineering (ATEE)Bucharest, ROMANIA MAY 12-14, 2011 ISSN: 1843-8571
Brevete :
RO - 115039 B1/29.10.1999 Driving mechanism for the rotational movement of cranes
and excavators with continuous speed control,
RO113905-B/ 30.11.1998 Multi-channel portable digital temperature meter incorporating
thermocouples has eight copper constantan thermocouples and an electric timer and
channel selector assembly.
3.5

COMPLEMENTARITI I SINERGII N CADRUL CONSORIULUI

Sistemul energetic aflat ntr-un proces accelerat de schimbare se sprijin pe o cretere

inteligent, durabil i favorabil incluziunii tehnologiilor TIC. Fora motrica eseniala pentru a
realiza acest obiectiv este interactiunea dintre cercetare, educaie i inovare, ansamblul lor
fiind denumit triunghiul cunoaterii. In acest triunghi al cunoasterii instituiile de nvmnt
superior trebuie sa realizeze o stimulare a inovarii prin oferirea de cunostinte, competene i
atitudini specifice acesteia. Dezvoltarea societatii va fi posibila numai prin crearea unei culturi
antreprenoriale, care este esenial pentru valorificarea cercetrii i inovrii, pentru crearea
de ntreprinderi noi i introducerea efectiv pe pia a inovrilor n sectoare cu un puternic

26/44

potenial de cretere. Un astfel de obiectiv se poate realiza numai prin intermediul

comunitilor de cunoatere i inovare care sunt parteneriate puternic integrate, ce reunesc
pe termen lung, n jurul provocrilor societale specifice, universiti, ntreprinderi i ali actori
de excelen din domeniul inovrii. Coordonatorul UDJG si partenerul P2-UPB au o lunga
traditie a colaborarii in proiecte de cercetare nationale in domeniul energiilor regenerabile
din cadrul Programelor :

CEEX:Proiectul nr 168/P1/2006- SISTEOL Cercetri privind interconectarea

subansamblelor unui sistem de conversie eolian electric a energiei, n scopul creterii
eficienei, pentru o aplicaie specific, Proiectul nr 239/P3/2006 Sisteme autonome avansate de
producere a energiei electrice i termice utiliznd biogazul ca surs regenerabil, Proiectul nr
285/P4/2006 PROMEDIU- Modele matematice i soluii de proiectare integrat a mainilor
electrice n scopul utilizrii raionale a resurselor naturale i artificiale;

PNCDI-2: Proiectul nr 21063/18.09.2007- Sisteme autonome de generare a energiei prin

trigenerare utilizand combustibili ecologici.
Toate aceste proiecte au condus la definirea si crearea de prosumeri in infrastructura
de cercetare a celor doua universitati. Experienta acumulata in aceste proiecte, cooperarea
ntre infrastructurile de cercetare ale celor doua universitati i activitile de punere n
aplicare a celei mai ambitioase initiative europene si anume crearea de Smart Griduri
constituie un prin argument al valorii adaugate a colaborarii intre parteneri. Experienta UPB
in utilizarea energiei vantului, combinata cu experienta UDJG in folosirea energiei solare si a
cogenerarii poate fi utilizata in definirea caracteristicilor si performantelor elementelor
componente ale Smart Gridului experimental. Punerea n aplicare a prezentei propuneri de
proiect va urmri o abordare integratoare interdisciplinara orientat pe trei directii: a realizarii
retelei energetice experimentale (UDJG), a comunicarii intre actorii retelei (UPB) si a
solutiilor software de comanda control (TNE), in interesul partenerului P1-TNE, care are o
ambiie puternic de a se dezvolta, crete i internaionaliza. Acesta colaborare ntre cele
doua universitati in conformitate cu nevoile partenerului industrial (axat in special pe solutii
software) de crestere a competentei complementare in domeniul gestionarii energiei , poate
aduce beneficii poteniale clare pentru Partenerul P1-TNE in crearea a noi lanuri valorice
industriale. Caracterul interdisciplinar i deschis intre partenerii implicati in proiect este
caracterizat prin: implementarea noilor tehnologii de producere a energiei electrice la nivel
de consumator; infrastructur de comunicare digital bidirecional integrata n reeaua de
energie electric ; gestionarea interaciunilor dintre furnizori i clieni pe partea informationala
respectiv transportul, gestionarea i comercializarea fluxului energetic. Caracterul deschis
este completat de Real Web acces, prin monitorizarea, controlul i operarea reelei
experimentale n condiii normale i de urgen, pentru toti potentialii utilizatori si beneficiari.
n plus, sinergiile ntre reelele inteligente i reelele de telecomunicaii vor fi maximizate
pentru a accelera introducerea de servicii energetice inteligente, inclusiv noile mijloace de
stocare a energiei (tehnologia hidrogenului) si vor oferi flexibilitatea necesar ntre producie
i cerere. Sinergiile dintre reelele de electricitate i cele de telecomunicaii sunt cele mai
promitoare moduri de creare a retelelor inteligente in sporirea flexibilitatii cererii de energie
electric, iar imbuntirea tehnologiilor TIC va oferi clienilor instrumentele de automatizare
necesare. Prezentul parteneriat consolideaza si totodata deschide cai de colaborare viitoare
intre entitatile implicate in acest proiect si ofera cadrul general ce faciliteaza alinierea i
sinergiile ntre instrumentele i politicile de cercetare i inovare in domeniul energiei.

27/44

4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI
4.1

PLAN DE LUCRU, LIVRABILE I NCRCAREA PER PARTENER

Planul de lucru propus in acest proiect se compune din sase pachete. In prima etapa se
vor analiza sistemele de microgenerare ale prosumerilor , modalitatile de conectare la reteaua
de joasa tensiune , caracteristicile tehnice ce trebuie impuse pentru conectare (calitatea
energiei), la reteaua de joasa tensiune, si posibilitatile de comanda , control si comunicatie. In
baza acestei analize se va elabora o metodologie de conectare la retea si specificatia tehnica a
noilor echipamente ce vor fi achizitionate.Planul de lucru apoi se divide in trei pachete : realizarea fizica a retelei energetice experimentale, elaborarea soft urilor pentru managementul
energiei si dezvoltarea sistemului de comunicaii. Rezultatele activitatilor din aceste pachete de
lucru vor fi integrate in pachetul cinci pentru validarea Smart Grid-ului experimental prin
testarea comportarii retelei inteligente la deciziile operationale precum: comportamentul
consumatorilor/ prosumerilor privind energia consumata/produsa ; decizii ale operatorului de
echilibrare a fazelor, de stocare a energiei producatorului independent de energie regenerabila
sau injectie in retea, de izolarea a defectelor si informationale precum calitatea energiei, factura ,
informarea consumatorului , pretul energiei, consumul zilnic ,saptamanal etc. In ultimul pachet
de lucru se face diseminarea rezultatelor cercetarii catre organismele de reglementare (ANRE,
DSO, etc) si publicului larg pentru informarea si constientizarea facilitatilor Smart Gridurilor.
LISTA PACHETELOR DE LUCRU
Pachet
de lucru
Nr10

Coordonator
pachet de
lucru11

Titlu pachet de lucru

Person/
month12

Lun
ncepere

Lun
finalizare

13

14

Analiza de scenarii privind

conectarea prosumerilor in
reteaua de joasa tensiune
pentru Smart Grid-ul experimental

UDJG

10.8

Realizarea fizica a retelei energetice experimentale

UDJG

22

12

Elaborarea soft urilor pentru

managementul energiei

TNE

45

15

Dezvoltarea
comunicaii

UPB

16

15

UDJG

32.4

14

20

UDJG

5.2

24

5
6

sistemului

de

Implementarea si validarea
Smart grid-ului experimental
Diseminarea
informatiei
privind Smart Grid-ul
TOTAL

131.4

Numr pachet de lcuru: WP 1 WP n.

Numrul partenerului care coordoneaz pachetul de lucru
12
Numrul total de person-months alocat fiecrui pachet de lucru.
13
Data relativ de ncepere a activitilor din cadrul unui pachet de lucru specific, luna1 marcnd data
de ncepere a proiectului, iar toate celelalte date de pornire fiind relative la aceasta.
14
Data relativ de sfrit a activitilor din cadrul unui pachet de lucru specific, luna1 marcnd data de
ncepere a proiectului, iar toate celelalte date de sfrit fiind relative la aceasta.
10

11

28/44

DESCRIEREA PACHETELOR DE LUCRU

Nr. WP
Titlu WP
Coordonator WP

1
Analiza de scenarii privind conectarea prosumerilor in reteaua de joasa tensiune pentru Smart Grid-ul experimental
UDJG

Parteneri
implicai

CO

Person-months

5.2

Lun ncepere

Lun finalizare

P1
3.2

P2
2.4

P3

Pn

Total
10.8

Obiective
Analize ale nivelului minim de putere,a calitatii energiei si caracterizarea diversitatii de surse
regenerabile si sisteme de microgenerare ale prosumerilor care pot fi conectate la o retea de joasa
tensiune. De asemenea vor fi determinati parametrii tehnici si de performanta ai sistemelor de
microgenerare ale prosumerilor pentru conectarea la reteaua inteligenta. In final se va elabora caietul de
sarcini pentru achizitia elementelor componente (hard) ale retelei fizice si informationale.
Obiective specifice:
Integrarea de sisteme de microgenerare, stocare de energie si tehnologii de gestionarea cererii
la nivel local (O2,O3,O4);
Strategii de control personalizate si optimizate pentru sistemele integrate (O13.O14)
Descrierea activitilor i rolul participanilor
Task 1.1 Analiza topologiilor reprezentative de conectare a surselor regenerabile la prosumer
Task Leader: UDJG
Partneri: P1-TNE, P2 UPB
O analiza stabilita in comun pentru configurarea prosumerilor (monofazati sau trifazati intr-o retea de
joasa tensiune) si topologii de conectare si gestionarea energiei. De asemenea vor fi determinati si parametrii tehnici si de performanta (calitatea energiei) pentru sistemele de microgenerare ale prosumerilor. In baza acestei analize se vor elabora conditiile tehnice ce trebuiesc indeplinite de sistemele de microgenerare ale prosumerilor pentru conectarea la retea si metodologia de conectare a lor.
Task 1.2 Studii si analize privind conversia energiei, monitorizatea, controlul si sistemele de
comunicatii in Smart Grid
Task Leader: UDJG pentru conversia si monitorizarea energiei
Partneri: P1-TNE pentru control, P2 UPB pentru sisteme de comunicatii
Coordonatorul studiaza si analizeaza elementele componente din punct de vedere al eficientei
conversiei, al functionarii si al adaptarii parametrilor tehnici la utilizare rezidentiala pentru sistemele
eoliene,fotovoltaice, electrolizor,stocarea enerhiei in hidrogen si pila de combustie. Partenerul P1
studiaza si analizeaza monitorizarea si controlul pentru fiecare componenta a sistemului. Partenerul P2
studiaza si analizeaza sistemele de comunicatie dintre componente.
Task 1.3 Elaborarea arhitecturii de contorizare inteligent pentru Smart Grid-ul experimental
Task Leader: UDJG
Partneri: P1-TNE , P2-UPB
Aceasta sarcina este impartita in 3 parti diferite care vor aduce delivrabile diferite : (1) calitatea energiei
(UDJG), (2) ICT bazat pe referinte de surse de energii regenerabile, tehnologii si sisteme de control (P1)
si (3) sisteme de comunicatii dintre prosumer si DSO (P2). Pentru energie sarcina va fi de a analiza impactul pe care sistemele de microgenerare il vor avea asupra calitatii energiei in retea si analiza contoarelor inteligente bidirectionale care vor fi instalate in retea. Pentru ICT sarcina va fi de a elabora
tehnologiile si formatele de date ce vor permite o comunicare bidirectionala la distanta.
Livrabile (scurt descriere i luna livrrii)
D 1.1 Metodologie pentru conectarea prosumerilor in reteaua de joasa tensiune [luna 5]
D 1.2 Specificatii tehnice pentru elementele componente ale Smart Gridul experimental (caiet de sarciniluna 5)

29/44

Nr. WP
Titlu WP
Coordonator WP

2
Realizarea fizica a retelei energetice experimentale
UDJG

Parteneri
implicai

CO

Person-months

14.0

Lun ncepere

Lun finalizare

13

P1
4.0

P2

P3

Pn

4.0

Total
22

Obiective
Obiectivul acestei faze il reprezinta analiza din punct de vedere tehnic, economic si de piata a
elementelor componente ale sistemului Smart Grid (in special panourile fotovoltaice, electrolizorul si pila
de combustie) si modalitatile de stocare a energiei si de adaptare in sistemul electric cu realizarea
experimentala a retelei energetice Obiective specifice (O4,O10,O11,O12)
Descrierea activitilor i rolul participanilor
Task 2.1 Achizitia , conectarea si instalarea echipamentelor energetice
Task Leader: UDJG
In cadrul acestei sarcini, toate echipamentele noi necesare pentru a implementa modelul operational,
bazat pe acest concept de proiect vor fi dezvoltate. Aceasta sarcina va acorda sprijimul necesar intregului consortiu pentru dezvoltarea solutiilor software si de comunicatii.
Task2.2 Instalarea si testarea contorizarii inteligente
Task Leader: UDJG
Planificarea instalarii si testarii tuturor echipmantelor necesare realizarii proiectului. Standurile
experimentale aferente actorilor din reteaua inteligenta vor fi realizate in cadrul acestei activitati. Toate
echipamentele vor fi instalate, conectate electric si testate in locatia proiectului de catre UDJG.
Task 2.3 Testarea functionarii bidirectionale a fluxului energetic si informational in reteaua
experimentala
Task Leader: UDJG
Partneri: P1-TNE, P2-UPB
Se vor realiza impreuna cu P2 structurile hardware pentru comunicatii si cu P1 automatele
programabile ce vor realiza conectarile/deconectarile, comutarile pe faze.UDJG impreuna cu partenerii
P1 si P2 vor testa functionarea bidirectionala a fluxului energetic (echipamentul de masurare a energiei)
si informational (comunicarea dintre echipamente) din reteaua experimentala. Aceste sisteme vor testa
si masura toti parametrii energiei si compatibilitatea sistemelor de comunicatie intre echipamente. In
aceasta sarcina se integreaza si solutiile din activitatile 3 si 4.
Livrabile (scurt descriere i luna livrrii)
D 2.1 Specificatie tehnica pentru fiecare consumator/prosumer [luna 8]
D 2.2 Model experimental de retea inteligenta [luna13]

Nr. WP
Titlu WP
Coordonator WP

3
Elaborarea soft urilor pentru managementul energiei
TNE

Parteneri
implicai

CO

Person-months

12

Lun ncepere

P1
30

P2
3

P3

Pn

Total
45

30/44

Lun finalizare

15

Obiective
Elaborarea de soft-uri de gestionarea energiei pentru implementarea conceptului de gestionarea energiei
la nivelul consumatorilor, prosumerilor si DSO conform descrierii din proiect. Elaborarea de aplicatii
software si mecanisme de gestionarea echipamentelor conectate in infrastructura contorizarii inteligente.
Obiective specifice (O6,O7,O9):
Propuneri de solutii ICT
Algoritmi distribuiti si soft-uri pentru implementarea solutiilor sau politicilor alese.
Comunicare in timp real intre furnizorii de energie, DSO si consumatori/prosumeri (ex.
negocierea tarifelor, integrarea cererii, calitatea energiei, etc.)
Accesul in timp real la informatii de inalta calitate asupra starii retelei la o scara relevanta si
adecvata fiecarei parti interesate
Elaborarea de aplicatii software si mecanisme de gestionare a echipamentelor conectate
Descrierea activitilor i rolul participanilor
Task 3.1 - Elaborarea arhitecturii software de control si informare
Task Leader: P1- TNE
Partneri: UDJG , P2-UPB
Aplicatia de control principala va fi implementata in spatiul distribuitorului. Aceasta va include toate
componentele necesare pentru comanda si controlul distriburii energiei spre punctele finale, precum si
statistice si rapoarte de colectare de la fiecare punct final.
Task 3.2 Elaborarea algoritmilor de comanda si control ai productiei si consumului de energie
Task Leader: P1- TNE
Partneri: UDJG
Construirea si analiza diferitelor metode pentru a raporta potrivit consumul si/sau producerea real/a de
electricitate la punctul final. Acesti algoritmi vor fi folositi de componentele punctului final pentru a raporta
nivelul de folosinta si de catre softul de control de nivel inalt al distribuitorului pentru a fi decodati in scopul facturarii.
Task 3.3 - Elaborarea de programe de analiz si creare statistici
Task Leader: P1 - TNE
Partneri: UDJG
Motorul de folosinta si statistici va asigura ca toate rapoartele necesare sunt generate si trimise catre
sistemele externe (simulator pret energie, sisteme de facturare, etc.)
Task 3.4 Elaborarea aplicatiei de management a energiei pentru consumator/prosumer
Task Leader: P1 - TNE
Aplicatia de gestionare a consumatorilor/prosumerilor raporteaza gradul de utilizare (bazata pe algoritmii
din activitatea 3.2) catre sistemul de distributie si permite regularizarea corecta a utilizarii/productiei de
energie.
Task 3.5 - Elaborarea aplicatiei de management a energiei pentru operatorul sistemului de
distributie
Task Leader: P1 - TNE
Aplicatia de gestionare a contorizarii apartinand distribuitorului asigura ghidarea corecta catre dispozitivele ID din punctul final si informatiile de facturare colectate de catre sistemul de facturare. Astfel se
acopera golul dintre tehnologia sistemului de contorizare si tehnologia standard conventionala.
Task 3.6 Elaborarea aplicatiei pentru facturare si simulare pret energie
Task Leader: P1- TNE
Partneri: UDJG
Sistemul de facturare asigura ca datele raportate de dispozitivele de contorizare prin aplicatia de gestionare a contorizarii apartinand distribuitorului sunt corecte si registrii sunt potriviti. Acesta adauga un
nivel de securitate validand information raportate. Sistemul de facturare de asemenea asigura securitatea calcularii costurilor care sunt inregistrate la un sfarsit de ciclu de facturare.
Livrabile (scurt descriere i luna livrrii)
D3.1 Prima arhitectura ICT: Raport restrictiv. Prima versiune a cerintelor functionale si non-functionale
pentru corecta implementare a softului pentru prosumer in arhitectura aleasa. Sfaturi pentru restul
activitatilor ICT pentru a avea o abordare comuna si pentru a asigura intelegerea intre diferitele elemente
componente in pachetul de software al prosumerilor. [luna 10]
D3.2 Arhitectura finala ICT . Raport restrictiv. Versiunea finala a cerintelor functionale si non-functionale
pentru implementarea corecta a softului in arhitectura aleasa. Sfaturi pentru restul activitatilor ICT pentru
a avea o viziune comuna si a asigura intelegerea intre diferitele elemente componente in pachetul de

31/44

software al prosumerilor. [luna 15]

D3.3 Aplicatii software pentru un control de nivel inalt. Raport restrictiv [luna 12].
D3.4 Aplicatie de gestionare a energiei (prosumer) [luna 15]
D3.5 Aplicatie de gestionare a energie (distributor) [luna 15]
D3.6 Convertor/Integrator de date API pentru prosumer [luna 15]
Nr. WP
Titlu WP
Coordonator WP

4
Dezvoltarea sistemului de comunicaii
UPB

Parteneri
implicai

CO

Person-months

3.0

Lun ncepere

Lun finalizare

15

P1
6.0

P2
7.0

P3

Pn

Total
16

Obiective
Elaborarea unui sistem eficient de comunicatii intre toate tipurile de dispozitive, aplicatii si parti
interesate, implicate in producerea, distribuirea si consumul de electricitate la randul prosumerilor si
DSO.
Obiective specifice (O6,O8):
Sistemul de comunicatie trebuie sa interconecteze cel putin urmatoare dispozitive:
Contoare de consum inteligente
Contoare/sisteme de gestionare inteligente pentru prosumeri
Aplicatii de gestionare pentru distribuitor
Simulator pret energie
Depanarea software-urilor si harware-urilor incompatibile si curatarea software-urilor si
hardware-urilor de operare energetica pentru a rezolva greselile si eventualele esecuri de
functionare.
Descrierea activitilor i rolul participanilor
Task 4.1 Elaborarea arhitecturii sistemului de comunicatii
Task Leader: P2 - UPB
Partneri: UDJG,
Caracteristicile ICTului din acest proiect trebuie sa inceapa la nivelul de servicii noi controlate. De aceea,
in aceasta activitate, senzorii si controlul, dispozitivele finale pentru a efectua ordinele generate de
platforma trebuie sa fie specificate si dezvoltate, focusandu-se pe canalele asociate de comunicatie si
conexiunile cu elementele controlabile instalate pentru operatiuni si achizitie de date.
Cele mai potrivite optiuni pentru acest segment, in scopul de a atinge obiectivele stabilite in acest
documente, sunt comunicatii seriale standar pentru sistemele automatizate, spre exemplu CAN sau
Mobdus. Posibilitatile de aplicare la nivel inalt a solutiilor TCP/IP vor fi de asemenea analizate.
Cu privire la urmatorul nivel de comunicatii, in cadrul scopului acestei activitati (ex. printre dispozitivele
de control), noi solutii trebuie avute in vedere pentru a stabilit LANul (sau macar WANul) potrivit, tinand
cont de locatiile diferite care vor fi conectate. Protocoalele TCP/IP si arhitectura vor fi propuse, cu un
interes special in IEC61850, standardul de top pentru automatizare interoperabila in sistemele de
automatizare distribuita si Smart Griduri.
Va fi necesar sa se specifice si sa se ghideze modelele si serviciile de date aplicabile din tehnologiile
selectate. Proceduri in genul acesta, modele pentru alocarea in diferite protocoale, paveaza terenul
pentru interoperabilitate si ajuta la indeplinirea unuia dintre scopurile din acest WP.
Task 4.2 Dezvoltarea de protocoale de comunicatii intre echipamentele retelei
Task Leader: P2- UPB
Scopul acestei activitati este comunicarea si integrarea softului de gestionare a energiei si a
dispozitivelor desemnate in activitatea anterioara, care reprezinta una dintre marile componente a
arhitecturii generale si o frontiera intre diferitele nivele ale retelei, de aceea ar trebui sa suporte
combinatia dintre diferite tehnologii ICT, din cauza unor posibile diferente intre caracteristicile
echipamentelor instalate.

32/44

De aceea, un aspect cheie al intregii solutii care va fi luat in considerare va fi analiza nevoii de utilizare a
unor dispozitive gateway (depinzand de caracteristicile controlului si senzorilor, ar putea sa contina astfel
de functionalitati) si specificarea si dezvoltarea subsecvente. In afara diferentelor mentionate mai sus,
aceste gateway-uri vor putea fi necesare si pentru a participa ca si puncte de legatura intre LANuri si
accesul la distanta catre platforma de soft.
Atfel, designul arhitecturii de comunicatie a softului de gestionare va fi parte componenta a acestei
activitati, prin selectarea tehnologiilor WAN potrivite impreuna cu configurarea si documentarea
subsecvente pentru reteaua finala. Datorita unor cantitati mari de date, solutii de viteza mare vor fi
adoptate, care, tinand cont de scenarii si de infrastructura disponibila, ar putea fi fara fir (ex. WiMAX sau
tehnologii 3G) sau cu fir (in mare BPL Broadband over Power Lines). Protocoalele TCP/IP folosite vor
fi ultimele noutati de pe piata. Cerintele inainte de date mentionate mai devreme sugereaza utilizarea
unor solutii flexibile si scalabile cum ar fi serviciile web. Protocoale specifice pentru controlul la distanta
al sistemele energetice, spre exemplu IEC 60870-5-104, vor fi avute in vedere si evalutate. De
asemenea la un nivel mai scazut, modele abstracte pentru definirea datelor si interoperabilitate for fi
definite.
Task 4.3 Interfata software i depanare
Task Leader: P1 -TNE
Partneri: P2-UPB
Softul elaborat trebuie integrat in intregul sistem ICT descris in acest Work Package. Cea mai potrivita
optiune pare sa fie implementarea ca servere web, cu subsistemele corespondente care includ, spre
exemplu, o baza de date si interfata web. Dupa aceea platformele vor fi disponibile online cu o arhitectura stabilita in activitatea 4.2, gata sa proceseze (utilizand servicii web) cererile clientilor (ex. dispozitivele
de control ale prosumerilor/consumatorilor) si pachetul de soft al DSOului care va contine datele de
intrare pentru efectuare operatiunilor interne si algoritmii.
Livrabile (scurt descriere i luna livrrii)
D4.1 ICT: senzori, control si comunicatii pentru implementarea pachetelor software. [luna 8]
D4.2 Solutii ICT si sisteme integrate pentru prosumeri: Integrarea ICTului pe partea hardware pentru a
implementa pachetele software ale prosumerilor [luna 15]
D4.3 Solutii ICT si sisteme integrate pentru DSO : Integrarea ICTului pe partea hardware pentru a implementa pachetul software al DSOului [luna 15]
Nr. WP
Titlu WP
Coordonator WP
Parteneri
implicai

5
Implementarea si validarea Smart Grid-ului experimental
UDJG
CO

Person-months

10.8

Lun ncepere

14

Lun finalizare

20

P1
10.8

P2
10.8

P3

Pn

Total
32.4

Obiective
Definirea si executarea unei implementari detaliate, programe de monitorizare si masurare a
performantei energetice la fiecare nivel pentru a evalua performantele noii strategii operationale de
energie la consumatori, prosumeri si DSO.
Obiective specifice (O1,O4,O5,O10,O11,O12):
Aceasta sarcina va folosi simulari pentru a dezvolta o biblioteca extinsa de studii de performanta
si sinteze tehnice pentru a identifica tendintele generice de performantele cu privire la desfasurarea
adecvata a tehnologiilor de microgenerare si contorizare/retea inteligenta. ICTul va superviza fluxul
informational intre actorii sistemului electric, va monitoriza calitatea energiei si va putea intari capacitatile
de schimb in timp real, prevenirea defectelor, gestionarea bunurilor, controlul generarii si participarea
cererii.
Coordonarea mai multor sisteme de operare din punctul de vedere al eficientei energetice,
tinand seama de asemenea de productia de energie din cladire (energie fotovoltaica, vant, etc.)
Definirea si executarea unei desfasurari detaliate, monitorizare si program de masurare a

33/44

performantei energetice la fiecare nivel cu scopul de a evalua performanta per ansamblu.

Activitati legate de interactiunea dintre performantele tehnice, instrumentele juridice si strategiile
de vanzare cu scopul de a furniza aceste informatie factorilor decizionali importanti.
Descrierea activitilor i rolul participanilor
Task 5.1 Implementarea soft-urilor si a echipamentelor de comunicatie in Smart Grid-ul experimental
Task Leader: P1- TNE
Partneri: P2 UPB
Partenerii se vor ocupa de elaborarea unui plan de desfasurare pentru Smart Gridul experimental. Planul
de desfasurare va fi determinat utilizand informatiile din Wp-urile 3 si 4, care vor defini instrumentele
necesare pentru a implementa modelul de gestionare in randul prosumerilor/consumatorilor.
Task 5.2 Testarea sistemului de management al energiei
Task Leader: UDJG
Partneri: P1- TNE, P2- UPB
Programa pentru pregatire si instalarea tuturor echipamentelor pentru a efectua demonstatia va fi
stabilita in aceasta activitate. Toate echipamentel vor fi primite la locatia pilot, instalate si testat
managementul energiei
Task 5.3 Executarea programelor de contorizare, informare i de gestionare dinamica a energiei
Task Leader: -UDJG
Partneri: P1- TNE, P2 -UPB
In aceasta activitate se va testa comportarea retelei inteligente privind: deciziile operationale
(comportamentul
consumatorilor/prosumerilor
privind energia consumata/produsa, decizii ale
operatorului de echilibrare a fazelor, de stocare a energiei producatorului independent de energie
regenerabila sau injectie in retea, de izolarea a defectelor) si informationale (calitatea energiei, factura ,
informarea consumatorului ,pretul energiei, consumul zilnic ,saptamanal etc.)
Livrabile (scurt descriere i luna livrrii)
D5.1 Smart Grid prototip [luna 20]
D5.2 Validarea solutiilor software [luna 20]
D5.3 Analiza comparativa intre modelele de facturare a energiei. [luna 20]
Nr. WP
Titlu WP
Coordonator WP

6
Diseminarea informatiei privind Smart Grid-ul
UDJG

Parteneri
implicai

CO

Person-months

3.4

Lun ncepere

Lun finalizare

24

P1
0.6

P2
1.2

P3

Pn

Total
5.2

Obiective
Obiectivul acestei faze este de a crete vizibilitatea i impactul, modelului implementat n Universitatea"Dunrea de Jos" ,al Smart Grid experimental, pentru operatorii de energie,investitori si consumatoricu prezenrtarea funcionalitii i utilitii modelului.
Obiectivele specifice (O15,O16) :
Diseminarea rezultatelor tiinifice i tehnice ale WP1-WP5. Principalele instrumente sunt publicaiile tiinifice la conferinele de top i reviste, promovarea i organizarea de ateliere de lucru,
conferine, evenimente cu industria. Fiecare WP va avea activiti specifice de diseminare iar
WP6 va integra toate acestea, prin utilizarea Real Time Web acces,ca vehicul principal pentru
diseminare.
Transferul de tehnologie pentru industrie prin stabilirea unor sinergii cu comunitile industriale
i academice
activiti de standardizare/ certificare la organele competente(ORDA,ANRE, DSO, etc)
activiti de instruire (educatie) pentru a sprijini i consolida obiectivul de diseminare va constitui

34/44

alt instrument pentru diseminarea ctre student prin materialele de curs si interfata Real Time
web acces.
Descrierea activitilor i rolul participanilor
Task 6.1 Diseminarea functionalitatii si utilitatii Smart Grid-ului
Task Leader: UDJG
Partneri: P2-UPB, P1-TNE
Diseminarea rezultatelor cercetarii organismelor de reglementare (ANRE, etc.) si publicului larg pentru
informarea si constientizarea facilitatilor Smart Gridurilor. Activiti de standardizare/ certificare la organele competente si activiti de instruire (educatie) a studentilor in special in cele doua centre universitare.
Task 6.2 Achizitia de date pentru real time web acces
Task Leader: UDJG
Atat coordonatorul cat si partenerii realizeaza diseminarea informatiilor intr-un mod deschis si accesibil
tuturor (open-access) prin acces web in timp real implementat in campusul UDJG. In plus informatiile
sunt diseminate in cadrul targurilor, expozitiilor, evenimentelor organizate de operatorii de energie, investitori si mediul academic.
Task 6.3 Organizare conferinte, simpozioane si relatii externe
Task Leader: UDJG
Partneri: P2-UPB
Cele doua universitati vor participa activ la consolidarea legturilor cu conferinele de top, dar n special
cu Simpozionul International de Inginerie Electrica si Electronica (ISEEE) si ATEE ale caror Proceeding
uri sunt indexate ISI si IEEE. La sfritul proiectului, un atelier deschis internaional va fi organizat ca
vitrina principala a rezultatelor proiectului de cercetare. Relaiile externe sunt
importante s
mprteasc rezultatele proiectului cu alte proiecte de cercetare, i in special cu industria, care va
proiecta, produce i implementa aceste reele.
Livrabile (scurt descriere i luna livrrii)
D 6.1 Lucrari stiintifice =10 ( Luna 10,15,24)
D 6.2 Real time web access (luna 23)
D 6.3 Raport final WP6, incluzand un ghid pentru Smart Griduri (luna 24)

LISTA LIVRABILELOR
Nr.
livra
bil15
1

15

16

17

18

Denumire livrabil
D
1.1
Metodologie
pentru
conectarea
prosumerilor in reteaua
de joasa tensiune.
D 1.2 Specificatii tehnice
pentru elementele componente ale Smart Gridul experimental (caiet
de sarcini )

Nr.
WP

Coord.
WP

Natura
livrabilului16

Nivelul de
diseminare17

Data livrrii18

WP1

UDJG

IS

PU

Luna 5

WP1

UDJG

IT

PU

Luna 5

Numrul livrabilului, n ordinea datei de livrare: D1 Dn

Indicai natura livrabilului, utiliznd unul din urmtoarele coduri:
EM = Model experimental; FM= Model funcional;P = Prototip, D = Demonstrator/ Model
demonstrativ, IT = Tehnologie inovativ, IS = Servicii inovative.
Indicai nivelul de diseminare, utiliznd unul din urmtoarele coduri:
PU = Public
PP = Restricionat la ali participanti n program (inclusiv Autoritatea Contractant)
RE = Restricionat la un grup specificat de ctre consoriu (inclusiv Autoritatea Contractant)
CO = Confidenial, numai pentru membrii consoriului (inclusiv Autoritatea Contractant)
Luna n care livrabilul va fi disponibil. Luna 1 marcheaz data de nceput a proiectului i toate datele
de livrare fiind relative la aceast dat.

35/44

D
2.1
Specificatie
tehnica pentru fiecare
consumator/prosumer
D4.1
ICT:
senzori,
control si comunicatii
pentru
implementarea
pachetelor software
D3.1 Prima arhitectura
ICT
D 6.1 Lucrari stiintifice

8
9
10

11

12

13

14
15
16
17
18
19

WP2

UDJG

PU

Luna 8

WP4

UPB

IT

PU

Luna 8

WP3

TNE

IS

CO

Luna 10

WP6

UDJG

PU

Luna 10.15.24

,UPB
D3.3 Aplicatii software
pentru un control de
nivel inalt
D 2.2 Model experimental de retea inteligenta
D3.2 Arhitectura finala
ICT
D3.4
Aplicatie
de
gestionare a energiei
(prosumer)
D3.5
Aplicatie
de
gestionare a energie
(distributor)
D3.6
Convertor/Integrator de date
API pentru prosumer
D4.2 Solutii ICT si
sisteme integrate pentru
prosumeri
D4.3 Solutii ICT si sisteme integrate pentru
DSO
D5.1 Smart Grid prototip
D5.2 Validarea solutiilor
software
D5.3 Analiza comparativa intre modelele de
facturare a energiei.
D 6.2 Real time web
access
D 6.3 Raport final WP6,
incluzand un ghid pentru
Smart Griduri

WP3

TNE

IT

PP

Luna 12

WP2

UDJG

EM

PU

Luna 13

WP3

TNE

IT

CO

Luna 15

WP3

TNE

FM

PU

Luna 15

WP3

TNE

FM

PU

Luna 15

WP3

TNE

FM

PU

Luna 15

WP4

UPB

IS

PU

Luna 15

WP4

UPB

IS

PU

Luna 15

WP5

UDJG

PU

Luna 20

WP5

TNE

PU

Luna 20

WP5

UDJG

PU

Luna 20

WP6

UDJG

PU

Luna 23

WP6

UDJG

PU

Luna 24

36/44

4.2

COORDONAREA I PROGRAMUL DE LUCRU

Proiectul propus ia n considerare triunghiul managementului de proiect (scop, durata

i costuri), si principalii factori care afecteaz proiectul (atat de risc cat si performantele
preconizate).Coordonarea se bazeaz pe schema din figura 7, n care se ia n considerare
fluxul de informaii ntre parteneri.
La nivelul entitatilor implicate se constituie un Comitet director format din managerul de
proiect, responsabili de proiect si responsabili stiintifici, care are responsabiliti executive i
tiinifice privind planificarea,
directionarea
si
controlul
resurselor, astfel incat scopul
proiectului sa fie atins in
conditiile restrictive impuse de
resursele date. Dupa fiecare
etapa
a
proiectului
sunt
prevazute
reevaluari ale
activitatilor si sarcinilor asumate
astfel incat erorile decizionale
sa fie eliminate. Monitorizarea
interna coordonata de Comitetul
director condus de managerul
de proiect va conduce al
Figura 7 Management proiect
pastrarea controlului asupra
desfasurarii
proiectului
si
replanificarea sarcinilor. Creativitatea in realizarea retelei inteligente in prima etap se
bazeaz pe informare, generarea de idei i utilizarea la maxim a tehnologiilor informatice. In
WP 2,3 si 4 fiecare entitate implicata isi fructifica competentele stiintifice in realizarea fizica a
retelei electrice, a solutiilor software si a sistemelor de comunicatii, imbinand in WP5
rezultatele. Managerul de proiect i responsabilii de proiect la nivel de partener comunica
bidirecional n toate cmpurile de informaii i asigura schimbul corect i oportun de date
atat pe orizontala cat si pe verticala cu structurile ierarhice. Deciziile importante cu relevan
tiinific n realizarea proiectului sunt luate prin cooperare si consens cu partenerii din cadrul
consortiului pe baza de schimb de informaii, dezbateri i analize.
Riscuri i planuri de contingen. Este unanim recunoscut ca proiecte de reele inteligente
sunt complexe iar succesul proiectului se extinde dincolo de tradiionala abordare de
atingere a scopului proiectului prin incadrarea in timp si in buget. Implementarea
tehnologiilor de control dinamic pentru mentinerea echilibrului intre cerere si oferta si
simetrizarea consumului/productiei in functie de semnalele de pret ale energiei si
comportamentul actorilor implicati in retea presupune solutii software si de comunicatii
avansate. Din punct de vedere al riscurilor in reteaua inteligenta trebuie gasita o
convergen intre tehnologiile operationale (TO) i tehnologiile informationale (TI) privind
vitezele de transfer ale datelor, securizarea datelor intre cele doua platforme instalate la nivel
de consumator/prosumer si operatorul sistemului de distributie. Totodata, din punct de
vedere al riscurilor este necesara si convergena tehnologiilor informationale cu cercetarea
stiintifica a materialelor si a sistemelor de conversie a energiei, ce poate sa duca la
mbuntatirea tehnologiilor de stocare a energiei, care sunt vitale pentru Smart Grid. Un plan
de urgen va fi conceput pentru realizarea retelei inteligente experimentale in cazul in care
anumite convergente nu se vor materializa. Acest plan presupune reconsiderarea stocarii
energiei electrice in hidrogen, urmare a reducerii finantarii proiectului in timpul derularii
acestuia sau a luarii in calcul a periculozitatii tehnologiilor de stocare a hidrogenului.
Managementul riscului va consta in identificarea, evaluarea i prioritizarea riscurilor, urmat
de aplicarea coordonat i economic a resurselor pentru a minimiza, monitoriza i controla
probabilitatea i impactul unor evenimente nefericite n realizarea proiectului.

37/44

Activitati/luni

1. Analiza de scenarii privind conectarea

prosumerilor in reteaua de joasa tensiune
pentru Smart Grid-ul experimental
1.1 Analiza de topologii reprezentative de conectare a surselor regenerabile la prosumer
1.2 Studii si analize privind conversia energiei,
monitorizatea, controlul si sistemele de comunicatii in Smart Grid
1.3 Proiectarea arhitecturii de contorizare inteligentpentruSmart Grid-ul experimental
2. Realizarea fizica a retelei energetice experimentale
2.1 Achizitia, conectarea si instalarea echipamentelor energetice
2.2 Instalarea si testarea contorizarii inteligente
2.3 Testarea functionarii bidirectionale a fluxului
energetic in reteaua experimentala
3. Elaborarea software-ului pentru managementul energiei la nivel de prosumer si distribuitor
3.1 Elaborarea arhitecturii software de control si
informare
3.2 Elaborarea algoritmilor de comanda si control
a productiei si consumului de energie
3.3 Elaborarea de programe de analiz si creare
statistici
3.4 Elaborarea aplicatiiei de management a energiei pentru consumator/prosumer
3.5 Elaborarea aplicatiiei de management a energiei pentru operatorul sistemului de distributie
3.6 Elaborarea aplicatiei pentru facturare si simulare pret energie
4. Dezvoltarea sistemuluide comunicaii
4.1 Proiectarea arhitecturii sistemului de comunicatii
4.2 Dezvoltarea de protocoale de comunicatii intre
echipamentele retelei
4.3 Interfata software i depanare
5. Implementarea si validarea Smart grid-ului
experimental
5.1 Implementarea soft-urilor si a echipamentelor
de comunicatie in Smart Grid-ul experimental
5.2 Testarea sistemului de management al energiei
5.3 Executarea programelor de contorizare, informare i de gestionare dinamica a energiei
6. Diseminarea informatiei privind Smart Gridul
6.1 Diseminarea functionalitatii si utilitatii Smart
Grid-ului
6.2 Achizitia de date pentru Real time web access.
6.3 Organizare conferinte , simpozioane si relatii
externe

38/44

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

4.3

INFRASTRUCTURA DE CERCETARE DISPONIBIL I DEZVOLTAREA ULTERIOAR

Departamentul de Automatic i Inginerie Electric are ca preocupare major

dezvoltarea sustenabil a sistemului energetic i eficiena energetic. Mai mult,
Departamentul de Automatic i Inginerie Electric gestioneaz, programul de master
Utilizarea Eficient a Energiei i Surse Regenerabile de Energie. Pentru acest master,
departamentul dispune de laboratoare specializate, cum ar fi: Sistem integrat de
microtrigenerare cu surse regenerabile pentru conversia energiei, Surse regenerabile de
energie, Calitatea energiei electrice i eficiena energetic a reelelor electrice centralizate i
descentralizate, Sisteme de acionri electrice regenerative. n laboratorul Sistem integrat de
microtrigenerare cu surse regenerabile pentru conversia energiei pot fi testate pri ale unui
sistem de microtrigenerare i rolul lor funcional, monitorizarea parametrilor funcionali
(electrici i termici) pentru toate elementele componente ale sistemului de microgenerare,
realizarea bilanurilor energetice, determinarea economiei de energie (PES Primary Energy
Savings) i eficiena energetic.n laboratorul Surse Regenerabile de Energie prevzut cu
standuri didactice se pot studia componentele unui sistem eolian, fotovoltaic i cu celule de
combustie. Se poate determina rolul funcional al acestor componente, se testeaz
funcionalitatea pentru un sistem eolian, fotovoltaic, cu celule de combustie i se analizeaz
parametrii i caracteristicile acestor sisteme cu surse regenerabile. Laboratorul Calitatea
energiei electrice i eficiena energetic a reelelor electrice centralizate i descentralizate
ofer posibilitatea de a studia parametrii de calitate ai energiei electrice n sisteme trifazate /
monofazate, stocarea energiei i bilanul energetic.Iar n laboratorul Sisteme de acionri
electrice regenerative, se realizeaz studiul diferitelor sisteme electrice de acionare, cu
controlul scalar i vectorial a comenzilor mainilor electrice, testarea i validarea
experimental a sistemelor de acionare electric. Lista echipamentelor laboratoarelor este
redata in tabelele urmatoare :
Tabelul nr. 1 - Lista echipamentelor laboratorului Renewable Energy Sources
An
Nr.
Valoare
Echipamente
achiDeterminrile/ncercrile/procedurile
crt.
(lei)
ziie
pentru care este utilizat
1
Stand integrat pentru
2007
52321
studiul eolienelor putere
Vizualizarea prilor componente ale unor
maxim 3,2 kW, ieire 48
sistem eoliene, fotovoltaice i de microcoV,
generare i stabilirea rolului lor funcional;
Testarea funcionalitii unor sisteme eo2
Stand integrat pentru
2007
82865
liene, fotovoltaice, respectiv, de microcostudiul conversiei fotovolgenerare pe componente;
taice
Determinarea parametrilor funcionali
3
Turbin eolian Whisper,
(electrici i termici) ai sistemului integrat
putere maxim 1 kW,
2007
9221
de microcogenerare;
ieire 48 V, cu regulator
Realizarea de analize energetice i exerde sarcin Whisper
getice pentru sistemul de microcogene4
Pil de combustie PEM
2009
54300
rare;
720 W
Dezvoltarea sistemelor de stocare a
5
Centrala termica 24kW si
2010
10765
energiei.
Detector de hidrogen ,
butan, metan
Tabelul nr. 2- Lista echipamentelor laboratorului Power quality and energy efficiency of centralized and decentralized networks
An
Determinrile/ncercrile/procedurile penNr.
Valoare
Echipamente1
achitru care este utilizat
crt.
(lei)
ziie
Stand pentru studiul ca2008
13984
Studiul calitii energiei n sisteme trifa1
litii energiei
zate/monofazate
Panouri fotovoltaice 130
2012
24500
Utilizat att n sistemul prosumerului
2
W (14 buc)
Acumulatori electrici (16
2011
9800
Utilizat n sistemul de stocare a energiei elec3
buc)
trice
4
Invertor
48Vcc/220Vca
2011
15400
Invertoare monofazate configurate in sistem

39/44

trifazat pentru injectare de energie electric

produs de panouri fotovoltaice n reea
Invertor ON-GRID PIKo
2012
5667
Invertor ON-GRID pentru injectare de energie
5
3.0
electric produs de panouri fotovoltaice n
reea
Analizor trifazat de ener2002
11296
Analiza calitii energie electrice n sistemele
6
gie CA - 8334
trifazate/monofazate
7
Calculatoare 12 buc
2010
36000
Real time web acces
Tabelul nr. 3- Lista echipamentelor laboratorului Integrated renewable energy conversion - microtrigeneration systems
An
Determinrile/ncercrile/procedurile penNr.
Valoare
Echipamente
achitru care este utilizat
crt.
(lei)
ziie
Sistem integrat de trigeVizualizarea prilor componente ale unui
1
2011
765229
nerare
sistem microtrigenerare i stabilirea rolului lor
funcional;
Sistem de automatizarei
2
2011
415206
Testarea funcionalitii unui sistem de micromonitorizare
trigenerare pe componente;
3
Sistem achiziii de date
2011
39532
Determinarea
parametrilor funcionali ai
Sistem de comand motor
4
2011
112976
sistemului integrat de microtrigenerare;
Stirling
Realizarea de analize energetice i exergeSistem fotovoltaic (10
5
2011
64083
tice pentru sistemul de microtrigenerare.
buc) 1900 W
3kVA

In realizarea retelei inteligente, conform arhitecturii prezentate, vor fi realizate standuri

pentru fiecare consumator/prosumer, pentru producatorul independent de energie regenerabila si respectiv pentru operatorul sistemului de distributie.
Standurile pentru consumatori prosumeri vor contine doua circuite electrice monofazate pentru iluminat si doua circuite pentru prize. La aceste circuite vor fi conectate echipamentele electrocasnice (masina de spalat, frigider, congelator, TV, calculatoar pe circuitele
prizelor si respectiv lampi pe cele de iluminat). La nivelul prosumerilor or fi conectate suplimentar sursele regenerabile monofazate. Toate aceste standuri la nivel de consumator/prosumer vor fi realizate cu infrastructura existenta in laboratoarele departamentului.
Aceasta infrastructura va fi updated cu smart metering ce vor fi achizitionate prin proiect.
Standul pentru producatorul independent de energie regenerabila are principial structura din figura 8

Figura 8 Sistem productie/stocare energie regenerabila

Aceste standuri impreuna cu cel al producatorului independent vor fi montate in laboratorul Renewable Energy Sourcessi vor fi conecte la transformatorul operatorului de sistem.
Sistemul central al operatorului de sistem si standul aferent va fi montat in laboratorul Power

40/44

quality and energy efficiency of centralized and decentralized networks si va fi alimentat din
reteaua de electricitate a facultatii pentru ca sistemul de comunicatii dintre operator si
prosumeri/consumatori/producator sa poata transmite date si comenzi peste transformatorul
de putere ce alimenteaza reteaua inteligenta. Sistemul fizic astfel realizat va fi completat cu
sistemul de comunicatii si software
4.4

ALOCAREA RESURSEI UMANE

LISTA MEMBRILOR ECHIPEI DE CERCETARE

COORDONATOR

Nr.crt

Pozitie in proiect

Omluna

Cheltuieli de
personal( Lei)

Prof.dr.ing. Badea Nicolae

Director+Cercetator

5,6

108360

Prof.dr.ing. Toader
Munteanu

Responsabil stiintific
tiinific+Cercetator

3,5

67725

Conf.dr.ing. Voncil Ion

Cercetator

3,3

63855

Prof.dr.ing. Caraman Sergiu

Cercetator

2,5

48375

Sl.dr.ing Barbu Marian

Cercetator

2,5

32625

As.dr.ing. Balanuta Ciprian

Daniel

Cercetator

2,5

32625

Conf.dr.fiz. Ene Antoaneta

Cercetator

2,5

32625

.l..dr.ing. Gurguiatu Gelu

Cercetator

26100

.l.drd.ing. Maricel Oanc

Ing. Doctorand

2,5

21375

10

.l.drd.ing. Ion Paraschiv

Ing. Doctorand

2,5

21375

11

Conf,dr,ing Nicolau Viorel

Cercetator

39150

12

As.drd.ing.Andrei Mihaela

Doctorand in electronica
si telecomunicatii

2,5

21375

13

S.l dr.ing.Susnea Ioan

Cercetator

25650

14

Vacant 1

Masterand/doctorand

25650

15

Vacant 2

Masterand/doctorand
dreptul european al
energiei

5,4

46170

16

Berigic Doina

Economist

1,1

9405

17

Danaila Marcel

9190

Total

48,4

631630

Responsabil P1
+Cercetator

3,6

Partener
P1

Numele si prenume

2
3

Inginer, activiti suport

aprovizionare / tehnic

Dr.ing. Roman Nicu

Inginer software

Luca Laureniu

Inginer software

Zanet Mitri

41/44

4,2
4,2

69660
54810
54810

Leanc Marius

Inginer software

4,2

54810

Crciun Mihaela

Inginer software

4,2

54810

Prodan Florin

Inginer hardware

4,2

54810

Vacant 1

Vacant 2

Vacant 3

10

Vacant 4

11

Vacant 5

12

Vacant 6

13

Vacant 7

14

Vacant 8

Partener P 2

Inginer automatic i
informatic
Inginer automatic i
informatic
Inginer automatic i
informatic
Inginer automatic i
informatic
Inginer automatic i
informatic
Inginer automatic i
informatic
Inginer automatic i
informatic
Inginer automatic i
informatic
Total
Responsabil P2
+Cercetator

Sl.dr.ing. Chirila AurelIonut

Prof.dr.ing.Navrapescu
Valentin

4
4
4
4
4
4
3
3

51500
51500
51500
51500
51500
51500
31500
28320

54,6

712530

3,3

63855

Cercetator

58050

Prof.dr.ing. Ghita Constantin

Cercetator

58050

Cercetator

3,1

40455

sl.dr.ing. Deaconu Dragos

Vacant 1

39150

Vacant 2

4,8

41040

Vacant 3

4,8

41040

Vacant 4

3,4

28980

Total

28,4

370620

Total general

131,4

1714780

Cercetator
Doctorand in inginerie
electrica
Doctorand in inginerie
electrica
Masterand

* Indicai, de asemenea, staff-ul nepermanent (poziii vacante n vederea ocuprii): cercettori la doctorat i
post-doctorat, personal cu contract pe perioad determinat, interni, etc.
** Pentru intreaga durat a proiectului.

42/44

4.5

BUGETUL PROIECTULUI I ALOCAREA PE PARTENERI

Alocarea bugetului / categorie de cheltuieli (Lei)

Coordonator
(CO)
Partener 1

Partener 2

Cheltuieli de
personal

Logistic*

Deplasri

Cheltuieli
indirecte

Total

631620

542000

12632

161063

1347315

Buget public

409770

4550

8195

104491

527006

Contribuie proprie

302760

2450

6055

77203

388468

Buget public

370620

11000

7412

94508

483540

1714770

560000

34294

437265

2746329

Buget public
Contribuie proprie

Contribuie proprie
Total

* Costurile de subcontractare nu vor depi 15% din bugetul public alocat proiectului.
Menionai/detaliai costurile de subcontractare.

43/44

REFERINE

European Commission, Smart Grid Mandate - Standardization Mandate to European Standardisation Organisations (ESOs) to support European Smart Grid deployment, Brussels,
March 2011, p.3.
ii
Aoife Brophy Haney, ToorajJamasb and Michael G. Pollitt, Smart Metering and Electricity
Demand: Technology, Economics and International Experience, EPRG Working Paper,
Cambridge Working Paper in Economics 0905, January 2009, p.1.
iii
International Energy Agency (n139), p.5
iv
Ibid, p.6
v
Sebastian Knab, Kai Strunz, Heiko Lehmann, Smart Grid: The Central Nervous System for
Power Supply, SSRN, 2009.
vi
BDI initiative Internet of Energy, ICT for Energy Markets of the Future The Energy Industry on the Way to the Internet Age, BDI publication No. 439, IndustrieFrderungGesellschaftmbH, Berlin, February 2010
vii
NIST Framework and Roadmap for Smart Grid Interoperability Standards,Release 2.0february 2012
viii
Idem VII
ix
Nair, N.K.C., Zhang, L., Smart Grid: future networks for New Zealand power systems incorporating distributed generation, Energy Policy 37, 2009, p. 34183427.
x
Dupont B, Meeus L, Belmand R, Measuring the smartness of the Electricity grid,
Proceedings of the 7th International Conference on the European Energy Market (EEM),
June 2010
xi
Lucian TOMA, Mircea EREMIA, Constantin BULAC-Provocri ale retelelor electrice
inteligente, IRE-RENEXPO, Bucuresti, 24 noiembrie 2010
xii
http://ses.jrc.ec.europa.eu
xiii
ERGEG, Position Paper on Smart Grids. An ERGEG Conclusions Paper, 10 June 2010.
xiv
Ferraris Meters (named after the inventor, Galileo Ferraris) are the classic meters, electromechanical devices based on an aluminium disk which rotates in a magnetic field. The
speed of the disk is equivalent to the consumption of electricity. The rotating disk is connected to some gears which show the overall electricity consumed since firstly installed.
xv
Jorge Vasconcelos, European University Institute Robert Schuman Centre For Advanced
Studies Florence School of Regulation, Survey of Regulatory and Technological Developments Concerning Smart Metering in the European Union Electricity Market, Policy Papers
RSCAS PP 2008/01, Italy, September 2008, p.3.
xvi
Idem XIII
xvii
European Electricity Grid Initiative (EEGI) Roadmap and Implementation Plan -25 may2010
xviii
E D S O - Foaia de parcurs 2010 2018 si Planul de Implementare 2010 2012 pentru
Retele Inteligente
xix
http://www.addressfp7.org/
xx
STAmi: Advanced Metering Interface http://www.smartgridsprojects.eu/map.html
xxi
www.smartwatts.de
xxii
Jesse Berst-Smart grid communications: BPL spec gets the go-ahead-Mar 29, 2013www. Smart grid.new.com
xxiii
Smart grid companies www. Smart grid news -1 Jan 11, 2011
xxiv
Enel System TEsts on stoRage project acronim ESTER
xxv
(SEC(2010) 1409 final).

44/44