LUCRARE DE DIPLOMĂ

Îmbunătăţirea Factorului de Putere la

Staţia de Alimentare a Societăţii Cemrom

Coordonator ştiinţific:
s.l dr. ing. Alin ARGEŞEANU

Student:

Marius-Vlad VOIAN

2014
 CUPRINS

Capitolul 1. INTRODUCERE ................................................................................................. pag. 3

Capitolul 2. FUNDAMENTARE TEORETICĂ ................................................................... pag. 5
2.1 Armonici .......................................................................................................................... pag. 5
2.1.1 Analiza armonicilor .................................................................................................. pag. 5
2.1.2 Probleme determinate de armonici ........................................................................... pag. 6
2.1.3 Efecte ale poluării armonice asupra echipamentelor din reţelele electrice .............. pag. 7
2.1.3.1 Efecte asupra transformatoarelor trifazate ........................................................ pag. 7
2.1.3.2 Efecte asupra funcţionării maşinilor rotative .................................................... pag. 7
2.2 Factorul de putere ............................................................................................................ pag. 8
2.2.1 Factorul de putere în circuite monofazate ................................................................ pag. 8
2.2.2 Factorul de putere în circuite trifazate ...................................................................... pag. 9
2.2.3 Factorul de putere neutral ....................................................................................... pag. 12
2.2.4 Calculul factorului de putere .................................................................................. pag. 12
2.2.5 Cauzele factorului de putere scăzut ........................................................................ pag. 13
2.2.6 Mijloace specializate pentru îmbunătăţirea factorului de putere ............................ pag. 14
2.3 Concluzii ........................................................................................................................ pag. 16
Capitolul 3. SPECIFICAŢII APLICATIV........................................................................... pag. 18
3.1 Caracteristicile echipamentelor existente ....................................................................... pag. 18
3.1.1 Soluţia tehnică propusă .......................................................................................... pag. 21
3.1.1.1 Dimensionarea reactanţelor inductive ............................................................ pag. 21
3.1.1.2 Conectarea bobinelor in staţia de distribuţie 20kV ........................................ pag. 23
3.1.1.3 Incinta pentru bobina de compensare ............................................................. pag. 24
3.1.1.4 Dimensionare cablu conectare bobine ............................................................ pag. 25
3.2 Monitorizare consumurilor energetice ........................................................................... pag. 25
3.3 Compensarea energiei reactive inductive cu baterii de condensatoare .......................... pag. 28
3.4 Bobine de compensare ................................................................................................... pag. 28
3.5 Incintă montaj bobine de compensare ............................................................................ pag. 30
3.6 Compensarea energie reactive inductive ........................................................................ pag. 30
3.6.1 Dimensionarea reactanţelor inductive pe măsurătorilor efectuate în staţia electrică
110/20KV, Sitorman .............................................................................................. pag. 30
3.6.2 Caracteristici tehnice .............................................................................................. pag. 33
 3.6.3 Dimensiuni incintă ................................................................................................. pag. 34
3.6.4 Ventilare incintă bobine ......................................................................................... pag. 35
3.6.5 Priza de pământ şi instalaţia de paratrăsnet ............................................................ pag. 36
3.6.5.1 Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ ..................................................... pag. 37
3.6.5.2 Instalaţia de protecţie contra trăsnetului ......................................................... pag. 39
3.6.6 Instalaţia electrică de iluminat .................................................................... pag. 39
3.6.7 Decriere funcţionare sistem monitorizare .................................................. pag. 40
3.7 Concluzii ........................................................................................................................ pag. 43
Capitolul 4. CONCLUZII GENERALE .............................................................................. pag. 44
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... pag. 45
ANEXE .................................................................................................................................... pag. 46
Anexa 1 ................................................................................................................................ pag. 46
Anexa 2 ................................................................................................................................ pag. 55
Cap.1. Introducere 3

Capitolul 1
INTRODUCERE

Cuvântul calitate are la bază semnificaţia „fel de a fi”. O altă definire a calităţii este „valoarea
de întrebuinţare”, care reprezintă totalitatea însuşirilor care fac ca un produs să fie util omului.
Calitatea energiei electrice este determinată de următorii factori:
 siguranţa în funcţionare a instalaţiei,
 calitatea energiei electrice la punctul de delimitare dintre consumator şi furnizor,
 compatibilitatea electromagnetică a instalaţiilor cu mediul în care funcţionează, în punctul
comun de racord.

Siguranţă în funcţionare (fiabilitate) reprezintă aptitudinea unui dispozitiv sau a unei instalaţii
de a-şi îndeplini funcţia specificată în condiţiile date, pe perioada de referinţă dată.
Principalii indicatori care caracterizează siguranţa în funcţionare a unui consumator sunt:
 numărul anual (mediu/maxim) de întreruperi eliminate prin reparaţii, respectiv prin
manevre,
 durata medie a unei întreruperi,
 durata maximă de restabilire,
 durata totală medie de întrerupere pe an.
Principalii factori care influenţează continuitatea în alimentare a consumatorilor sunt:
 fiabilitatea fiecărui element care intră în instalaţiile electrice de alimentare,
 configuraţia schemei electrice şi tratarea neutrului,
 caracteristicile protecţiilor prin relee (sensibilitate, selectivitate, rapiditate, siguranţă în
funcţionare),
 existenţa sistemelor automate de tip AAR, RAR şi DAS,
 calitatea exploatării.

Indicator de calitate este o caracteristică de apreciere cantitativă a proprietăţilor unui produs

privind elaborarea, exploatarea sau consumul.
Furnizorul de energie electrică urmăreşte să pună la dispoziţia consumatorilor o tensiune
alternativă sinusoidală de tensiune şi frecvenţă constante, egale pe cele trei faze.
Cap.1. Introducere 4

Sistemul de indicatori de calitate ai energiei electrice permite măsurarea nivelului de calitate

într-un anumit punct al reţelei şi compararea informaţiei obţinute cu nivelul considerat acceptabil de
majoritatea consumatorilor.
Prin compatibilitate electromagnetică reprezintă funcţionarea satisfăcătoare şi fără
perturbaţii pentru mediul înconjurător. Electronica de putere induce probleme de compatibilitate şi
de influenţă.
Mediul electromagnetic este alcatuit din surse electromagnetice. Valorile caracteristice
mediul electromagnetic pot fi exprimate sub forma unor mărimi legate de curent şi tensiune sau sub
forma unor valori legate de câmp.
Cap.2. Fundamentare teoretică 5

Capitolul 2
FUNDAMENTARE TEORETICĂ

2.1 Armonici
Prin armonici se inţeleg tensiuni sau curenţi cu o frecvenţă multiplă faţă de frecvenţa
fundamentală. Într-un sistem ce funcţionează la 50Hz pot apărea armonici de rangul 2(100Hz),
3(150Hz), etc. Într-un sistem trigazat apar, în mod normal numai armonici de impar. Apariţia
armonicilor de rang par se poate datora unor convertoare cu deficienţe conectate în reţea.
Aceste armonici duc la regimuri nesinusoidale sau deformante, care reprezintă acele
regimuri pentru care curbele de tensiune şi de curent sunt periodice, dar cel puţin una dintre ele nu
variază în timp după o lege sinusoidală.
Această deformare depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:
- natura armonicilor, aici reprezentând gradul de paritate sau imparitate,
- amplitudinea armonicilor, care sa exprima in procente sau unităţi absolute/relative faţă de
fundamentală,
- valoarea defazajului dintre armonici diferite.

2.1.1 Analiza armonicilor

Dacă ne sunt cunoscute amplitudinea şi rangul armonicii se poate construi curba de oricine,
distorsionată, prin insumarea punct cu punct a armonicilor componente. Operaţia inversă, de
descompunere a curbei deformate in armonici componente este mult mai greu de realizat. Aceasta
prosupune analiza Fourier care atrage după ea un volum mare de calcul. În ziua de astăzi analiza
Fourier este realizată în timp real de echipamente electronice.
Când vorbim de armonici în instalaţiile electrice ne referim în principal la curenţi, pentru că
ei sunt vinovaţi în cea mai mare parte de acest efect nociv. Este foarte important să fie măsurate atât
tensiunile armonice cît si curenti armonici.
Avem curenţi armonici în sistemul de alimentare de mai mulţi ani. Iniţial ei erau determinaţi
de redresoarele cu mercur, utilizate pentru surse de curent continuu la calea ferată şi pentru acţionări
cu viteză variabilă. Numărul echipamentelor care produc armonici va continua să crească astfel ca
va fi necesar ca în viitor să se tină cont de armonici si de efectele lor.
O sarcina neliniară poate fi reprezentată ca o sarcină liniară in paralel cu câte o sursă de
curent pentru fiecare armoniă de o anumită frecvenţă (Fig. 2.1.1).
Cap.2. Fundamentare teoretică 6

Fig. 2.1.1. Circuitul echivalent al unei sarcini neliniare

Curenţi armonici datoraţi sarcinii vor circula în circuit prin impedanţa sursei şi celelalte
ramuri in paralel. Datorita acestui fapt vor fi prezente tensiuni armonice pe impedanţa sursei de
alimentare respectiv în tot circuitul.
Impedanţele interne a surselor sunt foarte mici, astfel că distorsiunea armonică a tensiunii
rezultată din curentul armonic este mică şi adesea mult sub fondul reyidual. Acest lucru poate
conduce la erori deoarece dă impresia că nu sunt probleme de armonici când de fapt sunt curenţi
armonici importanţi. Când se bănuieşte prezenţa armonicilor sau când se încearcă verificarea
absenţei acestora, trebuie măsurat curentul.
Surse de armonici în sistemul electroenergetic:
- instalaţii electrice şi industriale cu caracter neliniar: instalaţii de electroliza, cuptoare cu arc, etc.,
- generatoare şi elemente de reţea care prin construcţia lor determină la ieşire mărimi cu formă
nesinusoidală: maşini sincrone, transformatoare de putere,
- elemente de reţea în regimuri perturbante: maşini electrice, linii electrice supratensionate prin
efect .orona
- aparate electrice şi electronice pentru utilizări casnice şi birotică,
- aparate de înaltă tensiune şi ultrafrecvenţă: cuptor cu microunde.

2.1.2 Probleme determinate de armonici

Curenţi armonici determină probleme atât la nivelul distribuţiei, cât şi la nivelul instalaţiilor.
Probleme la nivelul instalaţiilor:
- supraîncalzirea conducorului de nul de lucru,
- supraîncălzirea transformatorului,
- acţionarea intempestivă a întreruptoarelor,
Cap.2. Fundamentare teoretică 7

- suprasoliciatrea condesatoarelor pentru corecţia factorului de putere,

- perturbaţii la trecerea prin zero a curbelor.

2.1.3 Efecte ale poluării armonice asupra echipamentelor din reţelele

electrice
2.1.3.1 Efecte asupra transformatoarelor trifazate
Efecte asupra transformatoarelor trifazate: în primul rând pierderile prin curenţi Foucault
care reprezintă în mod normal 10% din pierderile la sarcină nominală, cresc cu pătratul rangului
armonicii. În realitate pentru un transformator care funcţionează la sarcină nominală şi alimentează
o sarcină neliniară, pierderile cresc de două ori decât în cazul in care sanrcina ar fi liniară. Aceste
pierderi duc la o temperatură de funcţionare mult mai mare şi la reducerea semnificativă a duratei
de viaţă. Practic, în aceste circumstanţe, reducerea de viaţă se face de la 40 de ani la 40 de zile. Din
fericire sunt foarte puţine transformatoare încarcate la sarcină nominală.
În al doilea rând trebuie puse în discuţie armonicile de rang trei. Ele se găsesc în înfaşurarile
transformatoarelor cu conexiune triunghi. Curenţi de rang trei sunt absorbiţi de înfăşurare şi nu se
propagă spre sursa de alimentare. Acest tip de înfăşurare poate fi folosit la transformatoarele de
izolare.
Celelalte armonici, multiplu de 3 trec prin înfăşurare iar curenţii acestora trebuie luaţi in
considerare la dimensionarea transformatorului.
Ca o concluzie asupra efectelor negative generate de armonici, putem sublinia:
- creşterea pierderilor de putere activă datorită creşterii rezistenţei electrice a ănfăşurarilor, odată cu
rangul armonicii,
- pierderi în materialul magnetic datorită curenţilor turbionari generaţi de armonici,
- creşterea solicitărilor electrice ale izolaţiei, datorate de valoarea maxima şi variaţia tensiunii,
- solicitări de tip mecanic.

2.1.3.2 Efecte asupra funcţionării maşinilor rotative

Efecte asupra funcţionării maşinilor rotative sunt:
- creşterea temperaturii bobinajelor si a miezului magnetic datorită pierderilor suplimentare,
- modificări ale cuplului maşinilor, scăzînd randamentul,
- oscilaţii ale cuplului de torsiune pe arborele maşinii, ducând la îmbătrânirea materialelor şi vibraţii
suplimentare,
- modificări ale inducţiei în întrefierul maşinii,
Cap.2. Fundamentare teoretică 8

- interanţiuni între fluxul mangetic determinat de fundamentală şi cel determinat de armonicile

superioare.

2.2 Factorul de putere

Corectarea factorului de putere este de interes atât pentru producatorul de energie,
transportor,furnizor cât şi pentru client deoarece el influenţează caracteristicile de performanţă a
tuturor operatorilor de pe piaţă, costuri de furnizare cât şi capacitatea de transfer.
Aceasta cauză impune cunoaşterea în detaliu a factorului de putere precum şi cauzele care
duc la scădearea lui şi posibile variante de evitarea a unui factor de putere scăzut. Efectele
economice trebuie luate în considerare, astfel se stabileşte tariful energiei electrice, urmărindu-se
compensarea pierderilor de energie pe acest mod de funcţionare.
Consumatorul care determină funcţionarea cu un factor de putere redus este sancţionat prin
tarif deoarece el duce la creşterea pierderilor de putere în sistem, reducerea caracteristicilor de
performanţă ale sistemului cât şi necesitatea creşterii puterii produse cu efecte nocive asupra
mediului ambiant.

2.2.1 Factorul de putere în circuite monofazate

Factorul de putere este definit ca raport dintre puterea activă şi puterea aparentă. Evaluarea
acestei relaţii, în funcţie de regimul de funcţionare, sinusoidal sau nesinusoidal, monofazat sau
trifazat, simetric sau nesimetric, conduce la interpretări şi valori diferite, care implică efecte diferite
asupra sistemului electroenergetic şi moduri diferite de abordare a problemelor privind creşterea
factorului de putere. Raportul dintre puterea activă şi puterea aparentă reprezintă o măsură a
utilizării incomplete a capacităţii de transfer a elementelor din sistemul electroenergetic, având în
vedere faptul că instalaţiile electrice sunt dimensionate pentru transferul puterii aparente, dar
consumatorul primeşte o putere activă inferioară dacă factorul de putere este redus.
Din figura de mai jos (Fig. 2.2) putem spune că în cazul circuitului monofazat liniar, având
tensiunea aplicată (u) şi curentul absorbit (i), de formă sinusoidale şi defazate între ele cu unghiul φ,
factorul de putere este egal ca valoare cu cosinusul acestui unghi.
Cos φ= P/S
Această egalitate este valabilă numai în circuit monofazat şi numai într-un regim pur
sinusoidal.
Cap.2. Fundamentare teoretică 9

Fig. 2.2. Curbele de tensiune şi curent, factor de putere

În cazul general al regimurilor nesinusoidale relatia factorului de putere ca raport intre

puterea active (P) şi cea aparentă totală (S) devine:

(2.2.1)

Unde h este rangul armonicei, Uh şi Ih sunt valorile effective ale componentelor armonice
de tensiune, respective current, U şi I sunt valori effective ale curbelor de tensiune şi current, φh
este unghiul de defazare dintre curbele de tensiune şi de current electric ale armonicelor de rang h.

2.2.2 Factorul de putere în circuite trifazate

Factorul de putere poate fi analizat individual, pe fiecare fază, dacă fazele nu sunt încarcate
în mod egal, sarcina având caracter diferit pe fiecare fază sau factorul de putere ( λ) poate fi analizat
ca valoare medie pe cele trei faze numai în cazul în care caracteristicile sarcinii sunt
identice(reţeaua de transport).

(2.2.2.1)

Valoarea puterii trifazate active rezultă ca suma algebrică a puterilor active P A , PB şi PC de

pe cele trei faze:
(2.2.2.2)

Definirea puterii aparente trifazate, S, nu este univocă chiar în regim sinusoidal. De exemplu
în figura de mai jos (Fig. 2.2.2) mărimile sunt sinusoidale dar fazele sunt încărcate diferit.
Cap.2. Fundamentare teoretică 10

Fig. 2.2.2. Puterea aparentă când fazele sunt încărcate diferit

Pot fi definite două puteri aparente trifazate:

a) Puterea aparentă trifazată algebrică S A :
(2.2.2.3)
b) puterea aparentă trifazată geoetrică SG :
(2.2.2.4)

Este evident că puterea aparentă trifazată geomentrică este mai mică decât puterea aparentă
trifazată alegebrică, ceea ce face ca factorul de putere trifazat algebric să fie mai mic decât factorul
de putere trifazat geometric.
Ţinând cont că factorul de putere intră în calculele facturii energiei electrice, este necesar să
se cunoască modul în care a fost determinat acesta. În orice caz, factorul de putere trifazat, în
regimuri nesimetrice nu poate fi utilizat pentru dimensionarea bateriei de condensatoare necesară
îmbunătăţirii factorului de putere.
Dificultăţile în definirea puterii aparente trifazate, chiar în circuitele cu mărimi pur
sinusoidale, a determinat ca în unele sisteme energetice să fie utilizate definiţii „legale” ale puterii
aparente trifazate:
- puterea aparentă trifazată medie Smed :
(2.2.2.5)
în care
(2.2.2.6)

(2.2.2.7)

- puterea aparentă trifazată echivalentă Se :

(2.2.2.8)
Cap.2. Fundamentare teoretică 11

în care

(2.2.2.9)

(2.2.2.10)

Analiza relaţiilor de mai sus pune în evidenţă că, la o încărcare inegală a fazelor, în prezenţa
unui regim pur sinusoidal pot fi măsurate patru valori diferite ale factorului de putere trifazat.
În cazul regimurilor nesinusoidale pentru fiecare dintre puterile aparente trifazate S A si SG
pot fi definite trei variante, în funcţie de modul de calcul al puterii aparente pe fiecare fază.
Se poate remarca că factorul de putere trifazat, chiar in regimuri nesinusoidale, are o valoare
mai mică decăt factorul de putere pe fază, în conditiile incărcării identice pe cele trei faze. Într-
adevăr, pentru un circuit trifazat cu încărcare identică pe cele trei faze rezultă că:
(2.2.2.11)
(2.2.2.12)
(2.2.2.13)
Ceea ce conduce la:
(2.2.2.14)

D este puterea deformantă (definită de C. Budeanu).

(2.2.2.15)

În această relaţie termenii de sub radical au valori diferite de zero numai pentru h=3*p-1, cu
p=1,2,3... . În acest caz rezultă:

(2.2.2.16)

Numărul mare de definiţii ale factorului de putere trifazat impune ca determinările practice,
cu ajutorul aparatelor de măsură, să se facă cu multă precauţie şi să se cunoască, în detaliu, care
dintre definiţii a fost utilizată pentru programarea sistemului de prelucrare a datelor achiziţionate.
De menţionat că în prezent, în România, este utilizată valoarea geometrică a puterii
aparente, ceea ce, în regimuri nesimetrice, determină un factor de putre mai ridicat, cu avantaj
pentru consumator şi dezavantaj pentru furnizorul de energie electrică.
Cap.2. Fundamentare teoretică 12

2.2.3 Factorul de putere neutral

Sistemul electroenergetic cuprinde elemente cu caracter inductiv, capacitiv şi rezistiv.
Pentru ficare zonă din sistem poate fi calculat un factor de putere mediu al consumului, pentru care
pierderile sunt minime. Pe baza acestei valori se constată o valoare numită factor de putere neutral.
Consumatorii care funcţionează cu un factor de putere inferior celui neutral sunt penalizaţi prin tarif
pentru pierderile suplimentare pe care le determină în reţeaua electrică.
Ţinând cont de valoarea factorului de putere neutral se pot deosebi patru situaţii de
funcţionare:
- regimul supracompensat (capacitiv) care se determină prin plata pierderilor determinate în reţeaua
electrică
- regimul normal de funcţionare (inductiv) în care factorul de putere are valoarea egală sau mai
mare cu 0.92. În acest caz nu se iau masuri.
- regimul subcompensat (inductiv), în care factorul de putere are valoarea cuprinsă între 0.92 şi
0.65. În acest regim factura cuprinde costul pierderilor determinate de circulaţia puterii reactive in
sistemul electroenergetic.
- regimul puternic subcompensat (inductiv), în care factoruld e putere are valoare sub 0.65. În acest
regim factura include de trei ori costul pierderilor generate de circulaţia puterii reactive în sistem.
Valoarea 0.92 a factorului de putere neutra a fost stabilită pe baza unor calcule tehnico-
economice la nivelul sistemului energetic naţional.

2.2.4 Calculul factorului de putere

Conform normativelor din România, factorul de putere λ f , utilizat pentru facturare, se
calculează în punctul de delimitare, pe baza cantităţilor de energie electrică activă şi reactivă
măsurate în perioada de facturare, la care se poate aplica corecţii datorate necoincidenţei între
punctul de delimitare şi punctul de măsurare.

(2.2.4.1)

A
W este energia activă înregistrată pe perioada de facturare.
Q
W este energia reactivă înregistrată pe perioada de facturare.
Valorile măsurate W A şi W Q sunt citite de contoarele amplasate în puntul de măsurare. Toate
contoarele au acelaşi algoritm pentru determinarea energiei active (valoarea medie a puterii
instantanee, integrată pe perioada de facturare).
Cap.2. Fundamentare teoretică 13

Noţiunea de putere reactivă este implementată în mod diferit în echipamentele proiectate în

Europa şi cele in SUA.
În contoarele proiectate în Europa este implementată, în mod obişnuit, releaţia de calcul
Budeanu a puterii reactive QB pe fiecare fază:

(2.2.4.2)

în care M este numărul maxim de armonici luate în considerare în calcului puterii reactive.
În contoarele proiectate în SUA este implementată relaţia de calcul IEEE a puterii reactive
C
Q (puterea complementară).
(2.2.4.3)

2.2.5 Cauzele factorului de putere scăzut

Factorul de putere redus în circuitele reale este determinat atât de consumul excesiv de
putere reactivă, în sens Budeanu, cât şi regimului nesinusoidal determinat de caracteristicile
neliniare ale consumatorului.
În mod normal curba tensiunii este practic nedistorsionată (în special în nodurile cu curent
mare de scurtcircuit). În această ipoteză, expresia factorului de putere devine:

(2.2.5.1)

În relaţia de mai sus (2.2.5.1) curba tensiunii este redată numai de armonica fundamentală.
Factorul de distorsionare se defineşte ca:

(2.2.5.2)

Dacă ţinem cont şi de factorul de distorsionare, relaţia factorului de putere devine:

Cap.2. Fundamentare teoretică 14

(2.2.5.3)

Pentru a arăta importanţa celor doi factori in calculul factorului de putere, considerăm un
utilizator cu o curba a curentului electric defazată de cea a tensiunii (factorul de putere a
fundamentalei egal cu 0.92) şi distorsionată (k di = 30%). Ţinând cont de aceşti factori, factorul de
putere ajunge la valoarea 0.88.

2.2.6 Mijloace specializate pentru imbunătăţirea factorului de putere

În aceasta categorie sunt cuprinse supracompensatoarele sincrone cât şi bateriile de
condensatoare.
Compensatoarele sincrone sunt maşini electrice care funcţionează în gol, în regim
supraexcitat, producând numai energie reactivă. Este posibilă modificarea continuă a puterii
reactive prin reglarea valorii curentului de excitaţie.
Bateriile de condensatoare se pot realiza într-o gamă foarte largă de puteri, fiind posibilă
definirea lor în funcţie de tensiunea de racordare (baterii de joasă sau de medie tensiune), modul de
conectare la reţeaua electrică (baterii comutabile manual sau automat, baterii fixe), condiţiile de
instalare (baterii d einterior şi baterii de exterior).
Bateriile de condensatoarea au o serie de avantaje faţă de compensatoarele sincrone: au
gabarit redus şi pierderi de putere avtivă de circa 0.003 kW/kVAr (de 10 ori mai mici decât
compensatoarele sincrone), pot fi instalate în cadrul unro montaje simple, nu necesită întreţinere şi
supraveghere specială şi cost specific de 3 – 5 ori mai mic decât compensatoarele sincrone.
În utilizarea bateriilor de condensatoare apar şi unele dezavantaje: puterea reactivă poate fi
modificată numai in trepte, apar supratensiuni la conectare şi deconectare, puterea reactivă
disponibilă depinde de pătratul tensiunii şi nu pot fi conectate in reţelele poluate armonic.
a) Amplasarea bateriilor de condensatoare:
Se face astfel încât să se realizeze un anumit tip de compensare: individuală, pe grupe de
receptoare, centralizată şi mixtă.
Cap.2. Fundamentare teoretică 15

Fig. 2.2.6.1 Metode de compensare a energiei reactive

Compensarea individuală este specifică consumatorilor cu funcţionare continuă (Fig.

2.2.6.1, chenarul a), asigurâmdu-se compensarea puterii reactive chiar la locul de consum.
Compensarea pe grupe (Fig. 2.2.6.1, chenarul b) se realizează atunci cand receptoarele sunt
grupate, montarea bateriei de condensatoare facându-se la barele tabloului de distribuţie pentru
grupele respective. Puterea bateriei de condensatoare are în vederea factorul de nesimultaneitate îm
funcţionarea receptoarelor.
Compensarea centralizată pe partea de joasă tensiune (Fig. 2.2.6.1, chenarul c) permite ca
linia de transport de medie tensiune şi postul de transformare să nu fie încărcate cu putere reactivă
necesară receptoarelor conectate pe partea de JT.
Compensarea centralizată pe partea de medie tensiune a postului de transformare (Fig.
2.2.6.1, chenarul d) are dezavantajul faţă de cazul anterior că transformatoarele din postul de
transformare sunt încărcate cu putere reactivă necesară consumatoriilor din reţeaua de JT.
Compensarea mixtă foloseşte toate procedeele prezentare anterior pentru compensarea
factorului de putere.

b) Dimensionarea bateriei de condensatoare:

Determinarea puterii reactive necesare QC a bateriei de condensatoare impune să se
cunoască puterea activă P absorbită de receptor, valoarea naturală (neîmbunătăţită) a factorului de
putere inductiv λ 1=cos φ 1 şi valoarea factorului de putere impus, λ 2=cos φ 2, după imbunătăţire ( λ 2
> λ 1) (Fig. 2.2.6.2).
(2.2.6.1)
Cap.2. Fundamentare teoretică 16

Fig. 2.2.6.2. Compensarea energiei reactive

În unele cazuri, în special în reţelele de frecvenţă industrială, pierderea de putere Δ PC în

dielectricul condensatoarelor este neglijabilă faţă de puterea P şi relaţia devine:
(2.2.6.2)
Condensatoarele trifazate utilizate pentru imbunătăţirea factorului de putere se pot monta in
conexiune stea sau triunghi. Capacitatea pe fază a bateriei de condensatoare rezultă din relaţiile:

(2.2.6.3)

(2.2.6.4)
În relaţiile de mai sus QC este puterea reactivă pe fază care trebuie generată de bateria de
condensatoare iar U este tensiunea între faze.
Din relaţiile C Y şi C Δ se observă că C Y = 3*C Δ .

Fig. 2.2.6.3. Schemele de conexiune a bateriei de condensatoare pentru compensarea puterii

reactive (a. Monofazat, b. Trifazat în Y, c. Trifazat în Δ)

2.3 Concluzii
În instalaţiile electrice, este foarte important să fie măsurate atât tensiunile armonice cît si
curenti armonici. Aceştia determină probleme atât la nivelul distribuţiei, cât şi la nivelul
instalaţiilor. Ca efecte negative generate de armonici, putem sublinia:
Cap.2. Fundamentare teoretică 17

- creşterea pierderilor de putere activă datorită creşterii rezistenţei electrice a ănfăşurarilor, odată cu
rangul armonicii,
- pierderi în materialul magnetic datorită curenţilor turbionari generaţi de armonici,
- creşterea solicitărilor electrice ale izolaţiei, datorate de valoarea maxima şi variaţia tensiunii,
- solicitări de tip mecanic.
Corectarea factorului de putere este de interes atât pentru producatorul de energie,
transportor furnizor cât şi pentru client deoarece el influenţează caracteristicile de performanţă a
tuturor operatorilor de pe piaţă, costuri de furnizare cât şi capacitatea de transfer.
Aceasta cauză impune cunoaşterea în detaliu a factorului de putere precum şi cauzele care
duc la scădearea lui şi posibile variante de evitarea a unui factor de putere scăzut. Efectele
economice trebuie luate în considerare, astfel se stabileşte tariful energiei electrice, urmărindu-se
compensarea pierderilor de energie pe acest mod de funcţionare.
Cap.3. Specificaţii aplicative 18

Capitolul 3
SPECIFICAŢII APLICATIVE

CEMROM SA a fost înfiinţată în anul 2007. Firma are ca domeniu de activitate principal
fabricarea cimentului, fiind încadrată în categoria industriei prelucrătoare de materii şi materiale.
Firma îşi are sediul pe strada Industrială, comuna Corbu, judeţul Constanţa.
Lucrarea de proiectare constă în realizarea proiectului tehnic şi a proiectului de execuţie
pentru următoarele:
- compensarea energiei reactive capacitivă generată de linia electrică subterană LES 20 kV, pe bara
de 20 kV.
- verificarea sistemului existent de compensare a energiei reactivă inductivă şi după caz
completarea acestuia, integrarea acestuia pentru garantarea obţinerii unui factor de putere neutral la
nivel de ansamblu.
- să fie asigurată menţinerea în plaja admisă a factorului de putere în situaţia variaţiilor de consum
şi a conectării – deconectării consumatorilor.
- monitorizarea consumului de energie electrică şi a factorului de putere în puncte importante ale
instalaţiei şi al procesului tehnologic.
Se va instala un echipament propriu de masură în punctul de alimentare CEMROM care să
fie etalonat corelat cu măsurătorile efectuate de furnizor în staţia Sitorman.

3.1 Caracteristicile echipamentelor existente

SC CEMROM SA este alimentată cu energie electrică la tensiunea de alimentare de 20 KV
printr-un cablu electric subteran de 20 kV din aluminiu, de tipul A2XSZ 240mm 2, din staţia
electrică 110/20kV Sitorman, punctul de delimitare fiind la bornele cablului de 20 kV din staţia
Sitorman.
Schema monofilară a instalaţiei electrice CEMROM este prezentată în Fig.3.1.
Decontarea energiei electrice consumate se face printr-un contor montat în celula 20 kV de
plecare din staţia Sitorman.
Linia electrică subterană are o lungime de cca. 14.2 Km şi este realizată cu 3 cabluri
electrice A2XSY 240/25 20 kV.
La punctul de alimentare SC CEMROM SA, LES este racordată printr-o celulă cu separator
la bara 20 kV de distribuţie, din care sunt racordate două transformatoare de putere, prin celule de
transformator cu întrerupător; unul cu puterea de 6.3 MVA, 20/6 kV şi unul cu puterea de 1600
Cap.3. Specificaţii aplicative 19

kVA, 20/0.4 kV. Punctul de alimentare nu este prevăzut cu celulă de măsură. Celulele sunt
amplasate într-o anvelopă de beton. Legăturile electrice dintre celule şi transformatoare sunt
realizate cu cablu 20 kV A2XSY 240/25 20 kV.
Transformatorul 20/6 kV, 6,3 MVA alimentează o staţie de 6 kV compusă din: celula de
intrare cu întrerupător, celula de măsură şi 3 celule cu întrerupător pentru distribuţie la consumatori,
din care o celulă alimentează motorul principal al morii cu bile cu puterea de 3800 kW, o celulă
alimentează un transformator de putere 800 kVA, 6/0.4 kV şi una este rezerva. La ieşirea celulei
care alimentează motorul de 3800 kW prin siguranţe fuzibile este conectată o baterie fixa de
condensatori cu capacitatea de 900 kVAr.
Motorul principal de 3800 kW este un motor asincron cu rotorul bobinat care porneşte cu
ajutorul unui reostat de pornire.
Transformatorul de 800 kVA, 6/0.4 KV este un transformator uscat care alimentează prin
intermediul unui convertizor de frecvenţă, motorul unui ventilator cu puterea de 560 kW.
Transformatorul de 1600 KVA, 20/0.4 KV alimentează staţia de 0.4 kV, printr-o celulă de
sosire cu întrerupător de 2500 A. La bara de 0.4 kV sunt alimentaţi consumatorii prin intermediul
unor întrerupătoare a caror capacitate este dimensionată în funcţie de puterea utilajului alimentat.
Consumatorii sunt în general motoare electrice care antrenează benzi transportoare, elevatoare,
ventilatoare, snecuri, extractoare celulare, pompe hidraulice cu puteri de la 0.75 kW la 110 kW. De
asemenea este alimentat iluminatul interior şi exterior, şi pavilionul administrativ.
La bara de 0.4 kV este conectată o baterie de condensatori cu capacitatea de 700 kVAr,
reglabilă, cu 8 trepte de reglare(6 trepte de 100 kVAr si 2 de 50 kVAr) conectate prin siguranţe
fuzibile şi contactori, comandată de un automat. Varlogic NR12 de la Merlin Gerin.
Datorită caracteristicilor tehnice ale cablului electric de 20kV apare o circulaţie de putere
reactivă capacitivă însemnată.
Cablu 20Kv, A2XSZ 240mm2 . Date tehnice:
- Rezistenţa / unitatea de lungime: R0 = 0,166 [/km]
- Reactanţa inductivă / unitatea de lungime, X0 = 0,361 [/km]
- Capacitatea de serviciu / unitatea de lungime, C0 = 0,304 [/km]
- Curentul capacitiv / unitatea de lungime, IC0 = .C0.Un/3. = 1,1 [A/km]
- Lungimea, L = 14,2km
Aportul capacitiv al cablului:
- Valoare calculată: QC = 3 * Uf * Ic = 541,10 [KVAR]
- Valoare medie pentru perioada 01.03.2010 – 01.07.2010: Qcmed = 450 [KVAR]
Cap.3. Specificaţii aplicative 20
Cap.3. Specificaţii aplicative 21

Fig. 3.1. Schema monofilară a instalţiei electrice CEMROM

3.1.1 Soluţia tehnică propusă
Pentru compensarea aportului capacitiv al cablului propunem montarea a trei reactanţe
inductive, monofazate, conectate în stea.
3.1.1.1 Dimensionarea reactanţelor inductive.
Aportul capacitiv al cablului pentru o fază:
U
f2

QCf = Xc = 180,730 [KVAR]

(3.1.1.1.1)
Reactanţa capacitivă monofazată:
Uf
Xc = I = 739,25 []
(3.1.1.1.2)
Având aceste date se poate predimensiona reactanţa inductivă, care să producă o putere
reactivă inductivă capabilă să compenseze aportul capacitiv al cablului.
Se introduc notaţiile:
- IL = curentul inductiv absorbit de reactaţa inductivă
- XL = reactanţa inductivă
- QL = puterea reactivă inductivă
- Q = QL0 - QC
- cos1 = existent
- cos2 = 0,98, factorul de putere impus
- Pc = puterea activa a cablului
- PL = puterea activa a bobinei
Cap.3. Specificaţii aplicative 22

Fig. 3.1.1.1.1. Schema echivalentă a instalaţiei de transport a energiei electrice

Fig. 3.1.1.1.2 Diagrama puterii active şi reactive

Din diagrama puterilor active şi reactive (Fig. 3.1.1.1.2) rezultă:

ΔQ
tg ϕ=
ΔP , unde P = PC + PL
(3.1.1.1.3)
Având:
QC = 180 KVAR
PC = 1,04KW, si impunand pierderile in bobina monofazata la P L = 6kw si factorul de putere
cos = 0,98, rezultă puterea reactivă a bobinei,QL:
QL = P tg + QC = (1+6) 0,203 + 180 = 181,430KVAR
(3.1.1.1.4)
Cap.3. Specificaţii aplicative 23

Reactanţa inductivă monofazată:

U
f2

XL = Q L = 735 [],
(3.1.1.1.5)
Curentul inductiv, IL
Q.
U
IL = f = 15,712 [A]
(3.1.1.1.6)

Inductivitatea, L
Uf
L = ϖ . I = 2340 [mH]
(3.1.1.1.7)
Rezultă astfel trei bobine monofazate care vor avea următoarele caracteristici:
- Puterea reactivă inductivă/bobină: QL/bob = 181,430 [KVAR]
- Puterea reactivă totală: QL = 544,30 [KVAR]
- Inductivitate: L = 2340 [mH]
- Curent: I = 15,712 [A]
- Conexiune: 
- Dimensiuni: Diametrul exterior: 1200mm,
Înălţimea: Hbob = 1160mm = (500mm + 660mm)
Masa: 800kg/buc
- Schema de conexiune:

Fig. 3.1.1.1.3. Schema de conexiune a bobinelor

Cap.3. Specificaţii aplicative 24

Dimensionarea bobinelor s-a făcut pe baza caracteristicilor tehnice ale cablului. Aceste date
trebuie corelate cu măsurătorile care trebuie efectuate la pornirea utilajelor tehnologice. În acest
sens trebuie cerut acordul ENEL pentru măsuratori în staţia electrică 110/20KV SITORMAN.

3.1.1.2 Conectarea bobinelor in staţia de distribuţie 20kV

Pentru conectarea bobinelor la bara de distribuţie 20kV este necesar extinderea staţiei de
distribuţie de 20kV prin montarea unei celule de transformator prevazută cu întreruptor şi protecţii
la scurtcircuit şi suprasarcină.
Comada la distanţă se realizează prin softul ION ENTREPRISE care prin reţeaua de
comunicaţie dă o comandă OF/ON echipamentelor SEPAM iar acestea comandă întreruptoarele
celulelor.

Tabelul 3.1.1.2 Componentele staţiei de transformare

Conectare Denumire celulă Cant Componenţă
a staţiei de (buc)
distribuţie
Nr. Crt.
1 Celulă de linie 1 - Sistem trifazat de bare 630A, izolaţia în aer
- Separator de sarcină 24Kv, 630A, mediu de stingere
SF6
- Indicator prezenţă tensiune
2 Celulă de măsură 1 - Sistem trifazat de bare 630A, izolaţia în aer
- Transformatoare de curent
- Transformatoare de tensiune
3 Celulă de 3 - Sistem trifazat de bare 630A, izolaţia în aer
transformator - Separator de bare 24Kv, cu mediu de stingere in
SF6
- Întreruptor în vid 24Kv, 630A, acţionare motorizată
- Releu de protecţie autoalimentat (protecţia
maximală, homopolară)

Dimensiuni anvelopă de beton, cu exploatare din exterior, BK40 – 16 : 4080x1670x2206

mm. Anvelopa este prevazută cu spaţi pentru eventuala extindere a staţiei.
Cap.3. Specificaţii aplicative 25

3.1.1.3 Incinta pentru bobina de compensare

Diametrul exterior: 1200mm,
Înălţimea: Hbob = 1510mm = (850mm + 660mm)
Masa: 800kg/buc
Dimensiuni incintă: 5000 x 5000 x 2500 [mm]
Tip incintă: Din PVC
Grad protecţie incintă: IP45
Temperatura: (150 – 600)C

1
Fig. 3.1.1.3. Planul staţiei de transformare şi compensare

3.1.1.4 Dimensionare cablu conectare bobine

Densitatea economică de current: Jec. = 0,45
Secţiunea economică, Sec = Imax / Jec = 32,56 / 0,45 = 72,35 mm2
Se adoptă Snom = 75mm2

3.2 Monitorizare consumurilor energetice

În prezent contorizarea energiei electrice se face în staţia Sitorman de către societatea
furnizoare de energie electrică.
Cap.3. Specificaţii aplicative 26

Beneficiarul, prin tema de proiectare, a nominalizat punctele de măsură care trebuie incluse
într-un sistem de monitorizare a consumurilor energetice. Pentru realizarea cerinţelor din tema de
proiectare schema electrică trebuie completată cu echipamente care să permită măsurarea mărimilor
electrice cât şi transmiterea la distanţă a mărimilor măsurate.
Sistemul de monitorizare poate fi împărţit în patru părţi:
- Statia 110/20kv.
Softul va calcula şi compara cu datele furnizate de ENEL mărimile electrice.
- Staţia de distribuţie 20KV
Celulele existente sunt prevăzue cu echipamente SEPAM şi întreruptoare motorizate cât şi
aparate de măsură.
- Staţia 6KV
Se folosesc echipamentele SEPAM existente care în prezent sunt incluse în aplicaţia
curentă. Ele sunt folosite exclusiv doar în cadrul aplicaţiei de monitorizare.
- Staţia 0,4KV
Se folosesc contoarele electronice PAC 3200 şi transformatoare de curent. Datele culese de
contoarele electronice prin intermediul unui concentrator vor fi transmise prin reţeaua de fibră
optică la clădirea de birouri unde prin intermediul unui soft specializat vor putea fi urmărite pe un
PC.
Tabelul 3.2. Nominalizare puncte de măsură pentru monitorizarea consumurilor energetice
Nr. Simbolizar Nominalizare Echipament OBS
Crt. e punct măsură folosit
punct
măsură
1 SIT 01 Staţia 110/20kv - Măsura calculată şi estimată.
Sitorman,
Celulă DY 696
2 SD 20KV.1 Celulă sosire SEPAM 40 Măsură
SD 20KV.2 Celulă trafo PAC 3200 Transmitere la distanţă: mărimi
SD 20KV.3 1600kva, 20/0,4kV SEPAM 40 electrice, pozitie şi comandă
SD 20KV.4 Celulă trafo SEPAM 40 întreruptor
6300kva, 20/6kv SEPAM 40 Montaj în staţia 20 KV:
Celulă bobine Concentrator -contor electronic trifazat Pac
compensare BECKHOFF 3200 –Celulă Sosire
Cap.3. Specificaţii aplicative 27

- concentrator date
- transmisie date la pavilionul
central
3 ST 6KV.1 Celulă sosire SEPAM Montaj în staţia 6 KV:
ST 6KV.2 Celulă motor SEPAM - concentrator date
ST 6KV.3 3800KW SEPAM - transmisie date la pavilionul
ST 6KV.4 Celulă trafo SEPAM central
800KVA Concentrator
Celulă rezervă BECKHOFF
4 ST 0,4KV.1 MCC1, Panou P1 PAC 3200 Montaj în staţia 0,4KV:
MCC1, Panoul P2 PAC 3200 - concentrator date – Reglare
MCC1, Panoul P1 – PAC 3200 PF
Q6 PAC 3200 - 6 x contor electronic trifazat
MCC1, Panoul P5 PAC 3200 Pac 3200
MCC2, Panoul P2 PAC 3200 - transmisie date la pavilionul
MCC2, Panoul P2 – Concentrator central
Q18 BECKHOFF
5 Dispecerat PC – - PC cu software instalat petnru
SCADA monitorizare şi control
Cap.3. Specificaţii aplicative 28

TCP/IP FO
Concentrator
Date (CD6)

Switch Switch FO
RS 485 FO/Ethernet FO/Ethernet

Concentrator
Date (CD04)
TCP/IP – Reglaj PF

6x
Pac
3200
4x
Sepam

R
E
T
E
A

F
I
B
R
A

O
P
T
I
4x C
Sepam A

Pac
3200 RS 485

TCP/IP FO

Concentrator Switch
Date (CD20) FO/Ethernet

FO

TCP/IP
CALCULATOR
DISPECER
(DC1) Switch
FO/Ethernet
- Soft SCADA

Fig. 3.2. Reţea fibră optică

3.3 Compensarea energiei reactive inductive cu baterii de

condensatoare
Situaţia existentă:
Pentru compensarea energiei reactive inductive există:
- baterie de condesatoare fixă, 900KVAR, 6KV, care este introdusă în circuit odată cu
pornirea motorului de 6KV, 3800KW.
- baterie de condensatoare in trepte, 700KVAR, 8 trepte (50, 50, 100, 100, 100, 100, 100,
100)KVAR, 0,4KV, comandată de un regulator electronic VARILOGIC 12.
Situaţia propusă:
Cap.3. Specificaţii aplicative 29

Transportul şi distribuţia energiei electrice implică, asemenea oricărui proces fizic, un

consum de energie cât şi pierderile aferente. Determinarea acestor pierderi se poate face exact prin
măsurare sau aproximativ prin calcule. Dificultatea apre deoarece este necesară cunoaşterea
variaţiei în timp a curentului prin curba de sarcină. Principala metodă pentru reducerea pierderilor
constă în reglarea circulaţiei de putere reactivă, adică compensarea energiei reactive prin
îmbunătăţirea factorului de putere.
Prezenta soluţie tehnică propune:
- Compensarea energiei reactive capacitive prin montarea bobinelor de compensare,
20kv.
- Efectuarea măsurătorilor şi interpretarea rezulatelor după conectarea bobinelor de
compensare şi completare cu condensatoare pe partea de 0,4KV. Analiza armonicelor
pentru dimensionarea şi montajul filtrelor de armonici.
- Completarea, daca in urma masuratorilor se constata ca este nevoie, cu o baterie de
condesatoare si integrarea bateriilor de condensatoare in sistemul de monitorizare al
energiei electrice prin care se poate controla exact circulaţia puterilor reactive.

3.4 Bobine de compensare

Pentru compensarea energiei reactive capacitive produsă de cablul de 20KV s-a prevăzut
montajul unei bobine trifazate, formată din trei bobine monofazate montate în stea. Reactanţa
inductivă trebuie să determine un curent inductiv egal şi de semn contrar curentului capacitiv
produs de cablul electric de alimentare, astfel încât să compenseze aportul capacitiv al cablului la un
factor de putere cos = 0,98.
Calculul reactanţelor inductive s-a făcut pentru două cazuri:
- calcul pe baza datelor tehnice ale cablurilor, din catalogul pus la dispoziţie de către furnizorul
cablulu electric şi presupunând tensiunea de linie din staţia Sitorman egală cu U N = 20KV
Reactanţa capacitivă a cablului
Uf
Xc = I = 739,245 []
(3.4.1)
Aportul capacitiv al cablului pentru o fază:
U
f2

QCf = Xc = 180,364 [KVAR]

(3.4.2)
 Cap.3. Specificaţii aplicative 30

- calcul pe baza măsurătorilor efectuate în staţia electrică Sitorman.

Valoare rezultată în urma măsurătorilor:
Tabelul 3.4. Valorile medii ale marimilor electrice masurate în staţia Sitorman
F Uf Uf Uf IR IS IT QR QS QT cos cos cos
R S T

[Hz] [kv] [kv] [kv] [A] [A] [A] [kvar] [kvar] [kvar]

50 12,077 12,040 12,069 16 15,61 15,48 193,95 188,36 186,68 0,01 0,03 0,01

Ufmed = 12,062 [kv]

Ifcapmed = 15,7 [A]
cosmed = 0,02, sinmed = 0,99
Qcapmed = 189,663 [KVAR]
Reactanţa capacitivă a cablului
U
f2

Xc = Q = 767,105 [KVAR]
(3.4.3)
La dimensionarea bobinelor se ţine seama de această variaţie de tensiune cât şi de faptul că
este necesară o supracompensare pentru a evita fenomenul de rezonanţă prin realizarea factorului de
putere cos = 0,98.

3.5 Incintă montaj bobine de compensare

Montajul bobinelor de compensare se face intr-o incintă complet închisă care să asigure un
grad de protecţie IP 54. Fixarea bobinelor se face pe o placa din beton înglobata în sol. Placa din
beton a fost astfel dimensionata încât să asigure stabilitate pentru o masă a bobinelor de
800kg/bobină.
Incinta este realizată din panouri termoizolante tip sandwich, fiind prevazută cu aerisire
naturală. Pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice s-a prevazut o instalaţie de
paratrăznet legată la o priză de pământ.
Dimensiuni incintă: 5000x5000x2500mm
Încadrarea în zonă: Fig. 3.1.1.3
Cap.3. Specificaţii aplicative 31

Între incinta bobinelor şi anvelopa celuleor 20KV este prevăzut un canal de cablu din beton
cu capac având dimensiunile: 12000x400x800mm.

3.6 Compensarea energie reactive inductive

Compensarea energiei reactive inductive în cadrul SC CEMROM SA se realizează cu baterii
de condensatoare astfel:
- în staţia de 6KV există o baterie fixă Q = 900KVAR cu rolul de a compensa energia
reactivă aferentă motorului de 6KV, 3800kW. Această baterie se cuplează odată cu
pornirea acestui motor.
- în staţia de 0,4KV există o baterie automată, comandată de un regulator electronic
VARLOGIC, formată din condensatoare şi contactori.
În tema de proiectare se precizează necesitatea unui studiu pentru analiza situaţiei existente
cât şi corelarea acestor echipamente cu bobinele de compensare care se vor monta în staţia de
20KV.

3.6.1 Dimensionarea reactanţelor inductive pe măsurătorilor efectuate

în staţia electrică 110/20KV, Sitorman
În data de 22.03.2013 s-au efectuat măsurători electrice în Staţia de transformare 110/20KV
Sitorman. Măsurătorile s-au făcut în celula de plecare spre CEMROM, la şirul de cleme măsură cu
Analizorul de energie CHAUVIN – ARNOUX, CA 8334. Datele măsurate sunt trecute în Anexa 1.
Dimensionarea reactanţelor inductive necesare pentru compensarea curenţilor capacitivi se
face luând în considerare valorile medii ale mărimilor electrice măsurate cu cablul în gol. Deoarece
în staţia electrică există o mica variaţie a tensiunii se vor calcula valorile medii. În Tabelul 3.4 sunt
trecute valorile medii măsurate pentru tensiunea de linie, curentul capacitiv, aportul capacitiv
(puterea reactivă capacitivă) a cablului şi factorul de putere.
Cu ajutorul acestor valori medii măsurate se determină reactanţele capacitive ale cablului
pentru cele trei faze, cu formula:
U
f2
Q
XC =

(3.6.1.1)

rezultând valorile: XCR = 752,018,

XCS = 769,600,
Cap.3. Specificaţii aplicative 32

XCT = 780,270.
Având reactanţele capacitive ale cablulu rezultate în urma măsurătorilor, se calculează
aportul capacitiv al cablului pentru tensiunea nominală, Un = 20000V, cu formula:
U
f2

QCf = Xc ,
(3.6.1.2)
rezultând pentru cele trei faze, valorile : QCR = 177,300KVAR,
QCS = 173,250KVAR,
QCT = 170,881KVAR.

Pentru dimensionarea bobinelor de reactanţă la tensiunea nominală U N = 20kv se introduc

notaţiile:
- IL = curentul inductiv absorbit de reactaţa inductivă
- XL = reactanţa inductivă
- QL = puterea reactivă inductivă
- Q = QL - QC
- cos1 = existent
- cos2 = 0,98, factorul de putere impus
- Pc = puterea activa a cablului
- PL = puterea activa a bobinei
Din Fig. 3.1.1.1.2 rezultă:
ΔQ
tg ϕ=
ΔP , unde P = PC + PL
(3.6.1.3)
Având: QCR = 177,300 [KVAR],
QCS = 173,250 [KVAR],
QCT = 170,881 [KVAR].
PC = 1,04KW,
şi impunând pierderile în bobina monofazată la PL = 6kw
şi factorul de putere cos = 0,98,
rezultă:
- puterea reactiva a bobinei,QL:
QL = P tg + QC
Cap.3. Specificaţii aplicative 33

(3.6.1.4)
QLR = 177,300 [KVAR],
QLS = 173,250 [KVAR],
QLT = 172,31 [KVAR].
- reactanţa inductivă monofazată, pe cele trei faze:
U
f2

XL = Q L
(3.6.1.5)
XLR = 746,00 [],
XS = 762,91 [],
XLT = 773,79 [].
- curentul inductiv, IL
Q.
U
IL = f
(3.6.1.6)
ILR = 15,47 [A],
ILS = 15,13 [A],
ILT = 14,92 [A].
- inductivitatea, L
Uf
L = ϖ .I
(3.6.1.7)
LR = 2376 [mH],
LS = 2429 [mH],
LT = 2463 [mH].
Din motive constructive, propunem realizarea unor reactanţe inductive monofazate, egale pe
cele trei faze.
Rezultă astfel trei bobine monofazate care vor avea următoarele caracteristici:
- Puterea reactivă inductivă/bobină: QL/bob = 175 [KVAR]
- Puterea reactivă totală: QL = 525 [KVAR]
- Inductivitate: L = 2425 [mH]
- Curent: I = 15,150 [A]
- Dimensiuni: Diametrul exterior: 1200mm,
Cap.3. Specificaţii aplicative 34

Înălţimea: Hbob = 1510mm = (850mm + 660mm)

Masa: 800kg/buc

Fig. 3.6.1. Program de achiziţie a datelor din măsurători

3.6.2 Caracteristici tehnice

Bobinele se realizează în construcţie monofazată şi sunt de tip interior, uscate, fără miez
magnetic, cu înfăşurări din cupru clasa F de izolaţie, cu răcirea naturală în aer.
Cap.3. Specificaţii aplicative 35

Fig. 3.6.2. Poziţionarea bobinelor de compensare

3.6.3 Dimensiuni incintă

Pentru realizarea distanţelor prescrise incinta bobinelor va avea dimensiunile:
L x l x h = 5000 x 5000 x 2500 mm.

Fig. 3.6.3. Incintă bobină compensare

Cap.3. Specificaţii aplicative 36

3.6.4 Ventilare incintă bobine

Bobinajul fiind clasa F de izolaţie are limita de temperatură 140oC.
Pierderile calculate la sarcina nominală sunt:
P’ = 6 kW/ bobină monofazată,
P = 3 * P’ = 18KW
Temperatura ambientală în incinta în care se montează bobinele trebuie să fie menţinută
între limitele:

- temperatura minimă: –15oC.

- temperatura maximă: +40oC.
Normele, IEC 76 prevăd o temperatură de funcţionare:

- maxim: +40oC
- media zilnică: +30oC
- media anuală: +20oC
Evacuarea căldurii produse de bobine se va face prin ventilaţie naturală prin practicarea de
orificii de ventilaţie la nivelul podelei şi al plafonului completată, dacă este cazul, cu ventilaţie
forţată. Secţiunea orificiilor pentru ventilaţie naturală se determina cu ajutorul nomogramei din
figură (Fig. 3.6.4) sau prin aplicarea formulei:
0 ,18 . P
IN = √H
S

(3.6.4.1)
SIE = 1,10 * S
(3.6.4.2)
unde: SIN - este secţiunea de admisie a aerului, în m2
SIE - este secţiunea de evacuare a aerului, in m2
P - este pierderile în KW
H - este diferenţa de nivel dintre SIN şi SIE în m
Pentru o putere disipată (pierderi în înfăşurări) de 6kw/bobină şi o diferenţă între orificiul de
intrare al aerului şi cel de ieşire de 2 m este necesară o secţiune a orificiului de ieşire de S ’IE
=0,9m2/bobină.
Secţiunea orificiului de intrare este:
S’IN = 0,92 * SIE = 0,828 m2/bobină.
Cap.3. Specificaţii aplicative 37

Fig. 3.6.4. Monogramă orificiu ventilaţie

Ţinând seama că există trei bobine, rezultă atât prin aplicarea formulei cât şi prin utilizarea
monogramei secţiunea orificiilor de ventilare naturală:
SIN = 3 * S’IN = 2,5m2
SIE = 3 * S’IE = 2,7m2
După montarea bobinelor şi cuplarea lor la reţea se va măsura temperatura ambientală pe o
perioada de 14 zile. Dacă temperatura ambientală nu se înscrie în limitele prevăzute de normative,
în documentaţia As-built se va prevedea un sistem de măsurare a temperaturii şi ventilaţie forţată.
Dacă va fi nevoie, ventilaţia naturală va fi completată cu ventilaţie artificial.

3.6.5 Priza de pământ şi instalaţia de paratrăsnet

Instalaţie de legare la pământ îndeplineşte următoarele funcţiuni:
- protecţia contra electrocutării datorită tensiunii de atingere sau tensiunii de pas,
- legături de exploatare a unor circuite normale de lucru,
- protecţie contra supratensiunilor atmosferice.
Rezistenţa de calcul a solului:
r = 200 m
Cap.3. Specificaţii aplicative 38

Secţiunea conductoarelor de legare la pământ:

Ip √
t
S kj ,
(3.6.5.1)
unde:
- Ip este curentul de calcul
- t este timpul fictiv de trecere al curentului
- K este un coeficient egal cu 2 pentru conductoarele principale în contur închis
- j este densitatea de curent admisă în conductoare pentru un timp de 1s, care pentru
OlZn este: j = 70A/mm2

3.6.5.1 Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ

Electrozi naturali formaţi din fundaţiile bobinelor în care sunt înglobate plăci metalice:
3
Rpv = 0,25r √ V ,
(3.6.5.1.1)
unde: V este volumul fundaţiei, iar r rezistivitatea de calcul al solului.
Electrozi artificiali din ţeavă OlZn 21/2’ îngropată înadâncimea solului
r
Rpo = 0,366 l
(2 l 1 4 h+l
lg + lg
d 2 4 h−l , )
(3.6.5.1.2)
unde: l este lungimea electrodului, d este diametrul de contact cu pământul iar pentru un număr de n
electrozi identici
Rpo
Rp = u . n ,
(3.6.5.1.3)
unde: u este un coeficient de utilizare, iar n este numărul de electrozi.
Rezistenţa de dispersie echivalentă este:
Rpv . Rp
Rpechiv = Rpv + Rp
(3.6.5.1.4)
Înlocuind în formulele de mai sus datele numerice:
- r = 65 m
- V = 8,75m3
Cap.3. Specificaţii aplicative 39

- l = 2m
- d = 21/2’
- h = 2m
- nel = 12buc
- nfund = 3buc,
rezultă:
3
Rpv = 0,25r √ V = 33,5
r
Rpo = 0,366 l
(
2 l 1 4 h+l
lg + lg
d 2 4 h−l = 11,12 )
Ţinând seama de faptul că:
- nel = 12buc
şi înlocuind în formula rezistenţei de dispersie echivalente rezultă:
Rpv . Rp
Rpechiv = Rpv + Rp = 0,90
Rpechiv  1
Verificarea condiţiilor de protecţie contra electrocutării:
Upas Ua
≥Rp≤
Ip Ip , 20  Rp
unde: Upas este tensiunea de pas, iar Ua tensiunea de atimgere.
Verificarea la stabilitate termică în regim de durată nelimitată:

¿√
2 r λθ
Rp Ip , Rp  19,6
unde: r = 65m este rezistivitatea de calcul a solului,  = 80oC este supratemperatura şi  =
1,2W/oCm este conductivitatea medie a solului.
Instalaţie de legare la pământ se realizează din:
- Priza de pământ artificială: doisprezece electrozi din OlZn 21/2’, îngropaţi în pământ în
poziţie verticală la adâncimea mai mare de 0,60m, legaţi galvanic între ei prin conductor
din OlZn 30x6mm. Priza de pământ artificială se instalează faţă de fundaţia incintei la 2
m distanţă.
- Priza de pământ naturală: este formată din fundaţiile bobinelor ca electrozi naturali,
prevazute cu plăcuţe metalice din tablă neagră 400x150x20mm sudate la armătura
fundaţiei şi conductor de legătură din OlZn 30x6mm, care uneşte galvanic fundaţiile
între ele cât şi cu priza de pământ artificială.
Cap.3. Specificaţii aplicative 40

Priza de pământ naturală şi priza de pământ artificială se leagă galvanic împreună prin
conductoare din OlZn 30x6mm şi la apoi la piesele de separaţie care se vor monta în exteriorul, pe
peretele încintei la înălţimea de 0,5m şi vor fi protejate în cutii metalice, 350x200x150mm, cu uşă.
Se prevăd două piese de separaţie.
La priza de pământ se vor conecta piesele metalice care în mod normal nu sunt sub tensiune
dar care accidental pot fi puse sub tensiune cât şi instalaţia de paratrăsnet.
Instalaţia de legare la pământ proectată se va lega galvanic prin conductor din OlZn
30x6mm, cu instalaţia de legare la pământ existentă la staţia electrică de distribuţie formând o reţea
generală de legare la pământ realizându-se astfel o valoare de dispersie mai mică cât şi o
echipotenţiere a platformei.
După finalizarea prizelor de pământ şi conectarea lor la pisele de separaţie se va măsura
rezistenţa de dispersie. Dacă valoarea prizei este sub valoarea normată de 1 ohm se va mări numărul
de electrozi până la obţinerea valorii.

3.6.5.2 Instalaţia de protecţie contra trăsnetului

Protecţia contra trăsnetelor este necesară atât pentru protecţia împotriva loviturilor directe
cât şi pentru protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice.
Amplasarea instalaţiei de protecţie: normal pe construcţie.
Conductoare de captare: Se foloseşte o tijă de captare din OlZn  24mm cu varf ascuţit şi
lungimea l = 6m.
Calculul razei de protecţie:
( h−h' )
Rx = 1,6 Ph ( h+h ' ) = 8,14m
(3.6.5.2.1)
unde: h =9m este înălţimea totală a captatorului, h’ = 2,5m este înălţimea incintei de protejat iar P
este egal cu 1 pentru clădiri mai mici de 30m.
Tija de captare se fixează cu coliere metalice pe capătul dispre anvelopa staţiei de ditribuţie
al incintei bobinelor şi se leagă prin conductor rotund Ol 12mm la piesele de separaţie. Este
obligatoriu legarea tijei de captare prin două conductoare câte unul pentru fiecare piesă de separaţie.

3.6.6 Instalaţia electrică de iluminat

Instalaţia electrică de iluminat se realizează cu corpuri de iluminat de tipul FIPA236W
montate pe tavanul incintei. Protecţia circuitelor se face prin siguranţe automate de 6A montate în
Cap.3. Specificaţii aplicative 41

tablou electric. Tablou se alimentează cu tensiunea de 230V din talou electric din staţia de
distribuţie 0,4KV. Comanda iluminatului se realizează printr-un comutator montat la intrare, la
înălţimea de 1,2m.
3.6.7 Decriere funcţionare sistem monitorizare
Concentratorul de date (CDxx) are rolul de a integra echipamentele electrice din staţia
electrică în care este montat. Acesta este dotat cu port serial RS485 capabil să comunice cu
echipamentele Sepam sau Varlogic. Comunicaţia este bidirecţională, astfel încât CD poate primi
informaţii legate de proces (stare întrerupător/separator, funcţionari protecţii, avarii, măsuri
electrice: curent, tensiune, puteri, energii) şi în acelaşi timp poate trimite comenzi de comutaţie
către echipamente de comutaţie dotate cu protecţii Sepam (conectare, deconectare s.a.). Datele
culese de CD vor fi transmise către Dispeceratul Central (DC1) prin reţeaua de Internet TCP/IP, cu
suport fibră optică, disponibilă în fabrică.
Pe PC se vor instala softul: SCADA Zenon, care are rolul de monitorizare, control, arhivare
şi raportare. Analizoarele electrice tip PAC 3200, montate pe celula consumatorului de monitorizat,
au rolul de a măsura (U, I, P, Q S, cos, vârfuri de sarcină s.a.), indexa energiile activă şi reactivă şi
de a transmite datele către Dispeceratul Central (DC1) prin reţeaua de Internet TCP/IP, cu suport
fibră optică, disponibilă în fabrică, cât şi monitorizarea în timp real a stării reţelei electrice
(întreruptoare, separatoare), alarmare în caz de defect şi comandarea întreruptoarelor din celule
dotate cu protecţie Sepam.
Principalalele funcţionalităţi ale softului SCADA sunt:
o Integrare echipamente Sepam, Pac, Varlogic, Beckhoff
o Afişare schemă sinoptică instalaţie electrică
o Comandă şi control asupra echipamentelor comutabile
o Alarmare defecte instalaţie electrică
o Afişare parametri măsură
o Inregistrare şi arhivare valori energii electrice
o Generare rapoarte în format tabelar
o Generare curbe de sarcină
o Logare useri securizată
o Schema bloc pentru monitorizarea consumurilor en ergetice şi de comandă
Cap.3. Specificaţii aplicative 42

Fig. 3.6.7.1. Schema bloc pentru monitorizarea consumurilor energetice şi de comandă

Fig. 3.6.7.2. Monitorizarea puterii în sistem

Cap.3. Specificaţii aplicative 43

Facilităţile soluţiei:
o Urmăreste în timp real şi raportează consumurile de energie pe fiecare punct de
monitorizare în parte
o Afişează schema sinoptică simplificată a reţelei de distribuţie
o Comandă întreruptoarele principale din reţea
o Monitorizează şi afişează în timp real mărimile electrice pe fiecare punct în parte
o Realizează raportarea de consumuri pe bază de filtre diferenţiat pe zi, interval de zile
sau lunar în funcţie de dorinţa beneficiarului
o Reacţionează la praguri de alarmare, afişează mesaje explicative si înregistrează
evenimentele pe nivele de prioritate
o Alarmare la defecte apărute în reţeaua electrică, ex. funcţionat protecţie, avarie
o Monitorizează consumurile de energie şi le centralizează automat la intervale
prestabilite
o Arhivează curba de sarcină pe fiecare punct monitorizat
o Realizează balanţa energetică pe conturul monitorizat
. Beneficii aditionale:
o Sistem flexibil cu posibilitatea de integrare a elementelor de proces, stare
reţea şi consumuri energetic
o Sistemul este unul în timp real astfel încât măsurile corective pot fi luate
imediat
o Reducerea şi controlul consumului energetic
o Posibilitatea de a defalca costurile cu purtătorii de energie
o Posibilitatea de Upgrade Software şi Hardware
o Reţea flexibilă la adăugarea de noi echipamente şi uşor de modelat
o Monitorizarea integrată într- un singur soft a tuturor purtătorilor de energie
o Posibilitate de integrare în softul de monitorizare şi control a altor procese
din fabrică sau exportul datelor către alte sisteme. Se poate crea un link în softul de
proces SIMATIC PCS7 către softul SCADA Zenon.
o Posibilitate de integrare şi a altor echipamente de process
o Posibilitatea de a extinde sistemul pentru monitorizarea şi a altor purtători de
energie sau alţi parametrii: apă, aer comprimat, gaz, temperature, etc.
Cap.3. Specificaţii aplicative 44

o Softul permite comenzi spre echipamentele SEPAM din staţia de distribuţie

20KV pentru comanda întreruptoarelor.
o Posibilitatea de adăugare de module aditionale:
 Control Mesaje – Posibilitate de a trimite mesaje SMS către utilizator în caz de
avarie sau alarmări predefinite
 Automatic Line Coloring – Colorare automată a reţelei electrice în funcţie de
starea reţelei şi a echipamentelor de comutaţie
 Interfaţa SAP – Posibilitate de export către soft ERP SAP
 Export OPC sau SQL
 Energy Management System – Prognoza pe termen scurt a consumului de
energie, optimizări ale consumului
 Transmitere informaţii către PDA
 Web Server – Posibilitatea de accesare pe Intranet / Internet

3.7 Concluzii
În acest capitol a fost prezentată lucrarea de proiectare, cu caracteristicile echipamentelor
existente şi soluţia tehnică propusă.
Proiectul tehnic şi proiectul de execuţie constau în:
- compensarea energiei reactive capacitivă generată de linia electrică subterană LES 20 kV, pe bara
de 20 kV.
- verificarea sistemului existent de compensare a energiei reactivă inductivă şi după caz
completarea acestuia, integrarea acestuia pentru garantarea obţinerii unui factor de putere neutral la
nivel de ansamblu.
- să fie asigurată menţinerea în plaja admisă a factorului de putere în situaţia variaţiilor de consum
şi a conectării – deconectării consumatorilor.
- monitorizarea consumului de energie electrică şi a factorului de putere în puncte importante ale
instalaţiei şi al procesului tehnologic.
Se va instala un echipament propriu de masură în punctul de alimentare CEMROM care să
fie etalonat corelat cu măsurătorile efectuate de furnizor în staţia Sitorman. Monitorizarea
consumurilor energetice se face prin instalarea pe PC a softului SCADA Zenon, care mai are rolul
de arhivare şi raportare.
Cap.3. Specificaţii aplicative 45
Cap.4. Concluzii generale 46

Capitolul 4
CONCLUZII GENERALE

Calitatea energiei electrice este un domeniu complex, acoperind o arie numeroasă de

probleme, pentru fiecare existând un mare număr de soluţii. În trecut, datorită lipsei standardizării
instrumentelor şi a metodologiei de măsurare, era imposibilă compararea datelor obţinute în urma
monitorizării calităţii energiei electrice de către diferite institute de cercetare. Noţiunea de calitate a
energiei electrice, a fost reanalizată şi redefinită în concordanţă cu cerinţele actuale ale
consumatorilor de energie electrică. Comparaţii între măsurările efectuate în locaţii diferite şi
analiza coerentă a datelor, indiferent de instrumentele folosite pentru măsurarea şi înregistrarea
parametrilor energiei electrice sunt posibile în prezent.
În domeniul monitorizării calităţii energiei electrice s-a desfăşurat o activitate de cercetare
intensă, prin apariţia unor noi standarde în domeniu sau îmbunătăţirea celor existente şi prin
elaborarea unui număr foarte mare de articole şi publicaţii.
În prezent, calitatea redusă a energiei electrice afectează multe locaţii, dar multe dintre ele
au adoptat deja unele soluţii. Este improbabil ca o singură soluţie să fie eficientă. Un complet de
soluţii, adaptate la problemele de calitate a energiei electrice care apar, bazate pe înţelegerea în
detaliu a cauzelor problemelor de calitate a energiei electrice, este cea mai bună şi mai necesară
soluţie.
În lucrarea au fost prezentate cauzele care duc la o calitate a energiei electrice mai puţin
eficientă, cât şi efectele pe care această inferioritatea a calităţii le poate produce.
Pentru studierea mai detaliată a acestei probleme, s-a monitorizat firma CEMROM SA, care
are ca domeniu de activitate principal fabricarea cimentului, cu sediul pe strada Industrială, comuna
Corbu, judeţul Constanţa, şi s-au făcut măsurători electrice în Staţia de transformare Sitorman.
Monitorizarea se face şi cu ajutorul unui soft, instalat pe PC, SCADA Zenon, care mai are rolul de
arhivare şi raportare.
Bibliografie 47

BIBLIOGRAFIE
 Proiect Compensare energie reactivă, proiectant SC Melior Electroinstal SRL Hunedoara

 Zbigniev Hanzelka & Andrzej Bien, Caliatatea energiei electrice, armonici, AGH
University of Science and Technology 2004
 ing. Eugen Coca, Perturbaţiile din reţelele de alimentare, articol European Copper Institute
 Poluarea cu armonici a sistemelor electromagnetice funcţionând în regim simetric, Editura
Academiei Române, 1994
 Albert Heremia, Mihăilescu Anca, Pierderi de putere şi energie în reţelele electrice, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1997
 Dr ing Marcel Didden, Consideraţii privind alegerea echipamentului adecvat pentru
limitarea golurilor de tensiune, articol European Copper Institute, 2005
 Shuri Karve, Filtre active de reţea, articol European Copper Institute
 Alexandru Iatan, Surse de armonici în clădirile comerciale şi industriale
 Roşca M şi Lazăr Ş, Harmonic Currents - Causes, effects and remedia, Buletinul Ştiinţific
al UTCB nr. 2/2002
 Roşca M, Contribuţii la supravegherea centralizată a calităţii energiei electrice, articol
Universiatatea Bucureşti
Anexe 48

ANEXE
Anexa 1
Măsurători electrice în Staţia de transformare 110/20KV Sitorman din data de 22.03.2013.
A 22/03/2013 11:15:00 > 22/03/2013 12:50:20
Vth Ath
Date Time Uthd Uthd Uthd Vthd d Vthd Athd d Athd
L1 L2 L3 L1 L2 L3 L1 L2 L3
3/22/2013 11:23:40 0.8 0.4 0.8 1 0.3 0.3 5.9 4.3 4.7
3/22/2013 11:24:00 0.8 0.4 0.8 1 0.3 0.5 6.1 4.2 4.8
3/22/2013 11:24:20 0.8 0.5 0.8 0.9 0.3 0.1 6.1 4.2 4.9
3/22/2013 11:24:40 0.8 0.4 0.8 0.9 0.3 0.4 6.1 4.6 5.1
3/22/2013 11:25:00 0.9 0.4 0.9 0.9 0.4 0.5 6.2 4.7 5.2
3/22/2013 11:25:20 0.9 0.5 0.9 1 0.5 0.5 6.2 4.7 5.1
3/22/2013 11:25:40 0.9 0.5 0.8 1 0.5 0.5 6.1 4.7 5
3/22/2013 11:26:00 0.9 0.6 0.8 0.9 0.4 0.3 6 4.6 4.9
3/22/2013 11:26:20 0.7 0.4 0.8 0.9 0.4 0.1 5.8 4.6 4.8
3/22/2013 11:26:40 0.8 0.5 0.8 0.9 0.3 0.2 6 4.6 4.9
3/22/2013 11:27:00 0.8 0.4 0.8 0.9 0.2 0.4 5.9 4.4 4.9
3/22/2013 11:27:20 0.8 0.4 0.8 0.9 0.2 0.2 5.7 4.2 4.6
3/22/2013 11:27:40 0.8 0.4 0.7 0.9 0.2 0.2 5.6 4.2 4.6
3/22/2013 11:28:00 0.7 0.3 0.8 0.8 0.1 0.1 5.6 4.1 4.5
3/22/2013 11:28:20 0.8 0.4 0.8 0.8 0.1 0.2 5.7 4.4 4.6
3/22/2013 11:28:40 0.7 0.4 0.7 0.9 0.5 0.2 5.7 4.5 4.5
3/22/2013 11:29:00 0.8 0.5 0.7 0.9 0.5 0.2 5.6 4.6 4.6
3/22/2013 11:29:20 0.8 0.5 0.8 0.9 0.4 0.3 5.7 4.5 4.7
3/22/2013 11:29:40 0.9 0.5 0.8 0.9 0.5 0.4 6.1 4.6 4.7
3/22/2013 11:30:00 0.9 0.7 0.9 1 0.8 0.4 6.4 5 4.9
3/22/2013 11:30:20 1 0.6 0.9 1 0.8 0.6 6.5 5.1 5.1
3/22/2013 11:30:40 0.9 0.5 0.8 1 0.7 0.6 6.2 4.7 5.3
3/22/2013 11:31:00 0.9 0.6 0.8 1 0.6 0.3 6.1 4.7 4.8
3/22/2013 11:31:20 0.9 0.5 0.9 1 0.6 0.3 6.4 5 4.8
3/22/2013 11:31:40 0.9 0.6 0.9 1 0.5 0.3 6.5 5 5.1
3/22/2013 11:32:00 0.9 0.6 0.9 1.1 0.6 0.6 6.6 4.9 5.3
3/22/2013 11:32:20 0.9 0.6 0.9 1.1 0.6 0.8 6.4 4.9 5.3
Anexe 49

3/22/2013 11:32:40 0.9 0.6 0.9 1.1 0.7 0.7 6.6 5 5.2
3/22/2013 11:33:00 0.9 0.6 0.9 1.1 0.7 0.5 6.4 4.9 5
3/22/2013 11:33:20 0.9 0.5 0.9 1 0.5 0.3 6.3 4.7 5.1
3/22/2013 11:33:40 0.9 0.5 0.9 0.9 0.4 0.4 6.4 4.6 5.2
3/22/2013 11:34:00 0.9 0.5 0.9 1 0.3 0.4 6.3 4.6 5
3/22/2013 11:34:20 0.9 0.5 0.9 0.9 0.5 0.3 6.3 4.7 5
3/22/2013 11:34:40 0.9 0.6 0.8 1 0.6 0.6 6.1 4.5 5.1
3/22/2013 11:35:00 0.8 0.6 0.9 1 0.4 0.4 6.2 4.5 5.2
3/22/2013 11:35:20 0.9 0.6 0.9 1 0.5 0.5 6.3 4.6 5.3
3/22/2013 11:35:40 0.9 0.7 0.9 1 0.7 0.8 10.5 9.4 8.7
3/22/2013 11:36:00 0.9 0.7 0.9 1 0.6 0.7 6.4 4.8 5.5
3/22/2013 11:36:20 0.9 0.6 1 1.1 0.4 0.6 26.5 13.3 17.5
3/22/2013 11:36:40 0.9 0.6 0.9 1.1 0.6 0.6 8.1 6.4 6
3/22/2013 11:37:00 1.1 0.8 1 1.1 0.9 0.8 8.1 6.9 6.1
3/22/2013 11:37:20 1.1 0.7 1 1.1 0.9 0.8 7.8 6.7 5.8
3/22/2013 11:37:40 0.8 0.6 0.9 1 0.6 0.5 6.7 5.5 5.4
3/22/2013 11:38:00 0.8 0.6 0.8 1 0.5 0.5 6.6 5.4 5.2
3/22/2013 11:38:20 0.8 0.5 0.9 0.9 0.3 0.3 6.5 5.3 5.2
3/22/2013 11:38:40 0.8 0.5 0.8 0.9 0.3 0.5 6.4 5.2 5
3/22/2013 11:39:00 0.8 0.5 0.8 1 0.6 0.4 6.7 5.2 5.1
3/22/2013 11:39:20 0.8 0.5 0.8 1 0.4 0.4 6.7 5.2 5.2
3/22/2013 11:39:40 0.8 0.5 0.9 1 0.3 0.3 6.9 5.1 5.3
3/22/2013 11:40:00 0.8 0.5 0.9 0.9 0.1 0.1 6.9 5.2 5.2
3/22/2013 11:40:20 0.9 0.5 0.8 0.9 0.3 0.4 6.9 5.3 5.1
3/22/2013 11:40:40 0.8 0.4 0.8 0.9 0.3 0.3 6.6 5.3 5.1
3/22/2013 11:41:00 0.9 0.6 0.7 1 0.6 0.6 6.5 5.4 5.4
3/22/2013 11:41:20 0.9 0.6 0.8 1 0.7 0.4 6.8 5.6 5.6
3/22/2013 11:41:40 0.9 0.6 0.9 1 0.7 0.3 7.1 5.8 5.8
3/22/2013 11:42:00 0.9 0.6 0.9 1 0.6 0.4 7.3 5.9 5.9
3/22/2013 11:42:20 0.9 0.5 0.9 0.9 0.4 0.4 6.9 5.5 5.6
3/22/2013 11:42:40 0.8 0.4 0.8 0.9 0.3 0.3 6.7 5.4 5.6
3/22/2013 11:43:00 0.8 0.6 0.8 0.9 0.5 0.4 6.6 5.6 5.7
3/22/2013 11:43:20 0.8 0.6 0.8 0.8 0.4 0.4 6.5 5.5 5.9
3/22/2013 11:43:40 0.9 0.6 0.8 1 0.7 0.6 6.8 5.8 5.8
3/22/2013 11:44:00 0.9 0.6 0.8 1 0.8 0.5 6.9 5.9 5.7
Anexe 50

3/22/2013 11:44:20 0.9 0.6 0.9 1 0.8 0.4 7.1 5.9 5.7
3/22/2013 11:44:40 1 0.7 0.9 1.1 0.8 0.6 7.4 6.1 5.9
3/22/2013 11:45:00 1 0.7 0.9 1.1 0.8 0.6 7.4 6.3 5.9
3/22/2013 11:45:20 1 0.7 1 1.2 0.9 0.7 7.8 6.5 6
3/22/2013 11:45:40 1 0.6 0.9 1.1 0.8 0.7 7.5 6.1 5.9
3/22/2013 11:46:00 0.9 0.6 0.9 1 0.8 0.7 7.2 5.9 6
3/22/2013 11:46:20 0.9 0.6 0.9 1 0.7 0.6 7.2 5.9 5.9
3/22/2013 11:46:40 0.9 0.7 0.8 1 0.8 0.5 7 6.1 5.8
3/22/2013 11:47:00 0.9 0.6 0.8 0.9 0.5 0.3 6.7 5.8 5.5
3/22/2013 11:47:20 0.9 0.6 0.9 0.9 0.5 0.2 6.9 5.7 5.5
3/22/2013 11:47:40 0.9 0.5 0.9 1 0.7 0.5 7.1 5.8 5.8
3/22/2013 11:48:00 0.9 0.6 0.9 1 0.7 0.6 7 5.8 5.8
3/22/2013 11:48:20 0.8 0.6 0.8 1 0.7 0.5 7 5.8 5.7
3/22/2013 11:48:40 0.8 0.6 0.8 0.9 0.6 0.2 6.8 5.7 5.5
3/22/2013 11:49:00 0.8 0.5 0.8 0.9 0.5 0.4 6.7 5.7 5.5
3/22/2013 11:49:20 0.9 0.6 0.8 0.9 0.6 0.3 7 6 5.6
3/22/2013 11:49:40 0.9 0.6 0.9 1 0.7 0.6 7.1 6 5.8
3/22/2013 11:50:00 0.9 0.6 0.9 1 0.5 0.5 7.2 5.7 5.8
3/22/2013 11:50:20 0.9 0.6 0.8 1 0.7 0.6 6.9 5.7 5.8
3/22/2013 11:50:40 0.9 0.6 0.9 1 0.7 0.6 7.2 5.8 5.9
3/22/2013 11:51:00 0.9 0.6 0.9 1 0.7 0.6 7.2 6 5.9
3/22/2013 11:51:20 1 0.7 1 1.1 0.8 0.7 8.1 6.9 6.4
3/22/2013 11:51:40 1 0.7 1 1.1 0.8 0.6 8.2 6.9 6.3
3/22/2013 11:52:00 0.9 0.6 0.8 1 0.7 0.6 6.9 6 5.7
3/22/2013 11:52:20 0.9 0.6 0.8 1 0.6 0.6 6.8 5.7 5.7
3/22/2013 11:52:40 0.9 0.6 0.8 1.1 0.8 0.6 7.2 6 5.8
3/22/2013 11:53:00 0.9 0.6 0.9 0.9 0.6 0.3 7.2 6.1 5.7
3/22/2013 11:53:20 1 0.6 0.9 1.1 0.7 0.7 7.6 6.2 6
3/22/2013 11:53:40 0.9 0.5 0.9 1 0.5 0.5 7.3 6.1 5.8
3/22/2013 11:54:00 0.9 0.4 0.9 0.9 0.3 0.3 11.7 8.7 20.4
3/22/2013 11:54:20 0.9 0.5 0.8 0.9 0.5 0.4 6.9 5.3 6.3
3/22/2013 11:54:40 0.9 0.5 0.8 1 0.6 0.3 7 5.5 5.9
3/22/2013 11:55:00 0.9 0.6 0.8 1 0.6 0.3 7.2 5.6 6
3/22/2013 11:55:20 0.8 0.5 0.8 1 0.6 0.3 6.9 5.5 5.9
Anexe 51

3/22/2013 11:55:40 0.7 0.4 0.8 0.8 0.1 0 6.6 5.1 5.7
3/22/2013 11:56:00 0.8 0.4 0.8 0.8 0.2 0.1 6.5 5.2 5.7
3/22/2013 11:56:20 0.8 0.4 0.8 0.9 0.3 0.3 6.6 5.3 5.8
3/22/2013 11:56:40 0.8 0.4 0.7 0.8 0.4 0.2 6.3 5.2 5.5
3/22/2013 11:57:00 0.8 0.6 0.8 0.9 0.5 0.3 6.7 5.6 5.8
3/22/2013 11:57:20 0.9 0.6 0.9 0.9 0.4 0.1 6.9 5.5 5.9
3/22/2013 11:57:40 0.7 0.3 0.7 0.6 0.1 0 6.2 5.4 5.6
3/22/2013 11:58:00 0.8 0.4 0.7 0.8 0.4 0.1 6.3 5.5 5.5
3/22/2013 11:58:20 0.8 0.5 0.8 0.9 0.6 0.2 6.8 5.6 5.8
3/22/2013 11:58:40 0.9 0.5 0.8 0.9 0.4 0.2 6.9 5.5 5.6
3/22/2013 11:59:00 0.8 0.5 0.7 0.9 0.5 0.3 6.8 5.6 5.7
3/22/2013 11:59:20 0.8 0.6 0.8 0.8 0.4 0.2 6.9 5.8 5.9
3/22/2013 11:59:40 0.9 0.6 0.9 0.9 0.7 0.3 6.9 6.2 6.1
3/22/2013 12:00:00 1 0.7 0.9 1 0.7 0.6 7.1 6.7 6.5
3/22/2013 12:00:20 1 0.7 0.9 1 0.8 0.6 7.3 7.1 6.9
3/22/2013 12:00:40 1 0.7 0.9 1 0.8 0.6 8.5 8.8 8.2
3/22/2013 12:01:00 1 0.8 1 1.1 0.9 0.7 10.9 11.1 10.4
3/22/2013 12:01:20 1.1 0.8 1 1.2 1 0.8 14.8 14.9 14.3
3/22/2013 12:01:40 1.3 0.9 1.1 1.2 1.1 1 19 19 18.2
3/22/2013 12:02:00 1.3 0.9 1.2 1.2 1.1 0.9 20.6 20.8 19.9
3/22/2013 12:02:20 1.2 0.9 1.1 1.2 1.1 0.9 21.5 21.5 20.6
3/22/2013 12:02:40 1.3 0.9 1.1 1.3 1 0.9 21.5 21.4 20.5
3/22/2013 12:03:00 1.3 0.9 1.2 1.3 1.1 1 22.6 22.8 21.6
3/22/2013 12:03:20 1.3 0.9 1.3 1.3 1.1 1 23 23 21.8
3/22/2013 12:03:40 1.3 1 1.2 1.3 1.2 1 23 23 22
3/22/2013 12:04:00 1.3 1 1.2 1.3 1.1 1 23.3 23.1 22
3/22/2013 12:04:20 1.3 1 1.2 1.4 1.2 1.1 23.1 23.1 22
3/22/2013 12:04:40 1.3 0.9 1.2 1.3 1.1 1 23 23.3 22
3/22/2013 12:05:00 1.3 0.9 1.2 1.3 1.1 1 22.8 23.2 21.8
3/22/2013 12:05:20 1.4 1 1.2 1.4 1.3 1.1 23.1 23.3 22.1
3/22/2013 12:05:40 1.5 1.1 1.4 1.4 1.3 1.2 24 24.4 22.7
3/22/2013 12:06:00 1.5 1.1 1.4 1.5 1.3 1.2 23.9 24.1 22.6
3/22/2013 12:06:20 1.3 1 1.2 1.4 1.2 1 22.4 22.5 21.2
3/22/2013 12:06:40 1.1 0.9 1.1 1.2 1 0.9 20.3 20.4 19.1
Anexe 52

3/22/2013 12:07:00 1.1 0.8 1 1.1 0.9 0.9 19.1 19 18.1

3/22/2013 12:07:20 1.2 0.9 1.1 1.2 1 1 20.2 20 19.1
3/22/2013 12:07:40 1.2 0.9 1.1 1.3 1.1 1 20.7 20.5 19.6
3/22/2013 12:08:00 1.3 0.9 1.1 1.3 1.1 0.9 20.7 20.8 19.8
3/22/2013 12:08:20 1.2 0.9 1.1 1.2 1.1 0.9 20.8 21 19.9
3/22/2013 12:08:40 1.3 0.9 1.2 1.3 1.1 0.9 20.8 20.9 19.9
3/22/2013 12:09:00 1.4 1 1.2 1.4 1.2 1 21.8 21.9 20.7
3/22/2013 12:09:20 1.4 1.1 1.3 1.5 1.3 1.1 23.4 23.4 22.2
3/22/2013 12:09:40 1.5 1.2 1.4 1.4 1.3 1.2 23.7 23.5 22.6
3/22/2013 12:10:00 1.5 1.2 1.5 1.5 1.3 1.2 23.7 24 22.7
3/22/2013 12:10:20 1.5 1.1 1.4 1.4 1.2 1.2 23.7 23.9 22.6
3/22/2013 12:10:40 1.5 1 1.3 1.5 1.3 1.2 23.5 23.6 22.3
3/22/2013 12:11:00 1.5 1 1.4 1.5 1.3 1.2 23.7 23.9 22.7
3/22/2013 12:11:20 1.7 1.2 1.5 1.6 1.4 1.3 24.4 24.6 23.6
3/22/2013 12:11:40 1.6 1.1 1.4 1.6 1.4 1.3 24.3 24.6 23.5
3/22/2013 12:12:00 1.6 1.2 1.4 1.6 1.4 1.3 24.4 24.8 23.7
3/22/2013 12:12:20 1.6 1.2 1.5 1.5 1.4 1.2 24.6 24.6 23.7
3/22/2013 12:12:40 1.6 1.1 1.4 1.5 1.3 1.2 24.5 24.6 23.6
3/22/2013 12:13:00 1.5 1.1 1.3 1.4 1.2 1.1 18 18.1 18.5
3/22/2013 12:13:20 1.4 1 1.3 1.5 1.3 1.2 9.9 10 9.7
3/22/2013 12:13:40 1.4 1.2 1.4 1.6 1.3 1.2 8.2 8.3 8
3/22/2013 12:14:00 1.3 1 1.3 1.4 1.2 1.1 4.8 4.9 4.7
3/22/2013 12:14:20 1 0.8 1 1.1 0.9 0.9 2.2 2.3 2.1
3/22/2013 12:14:40 1.1 0.8 1 1.1 0.9 0.9 2.1 2.3 2.2
3/22/2013 12:15:00 1 0.7 1 1.1 0.9 0.8 2.6 2.5 2.6
3/22/2013 12:15:20 1.1 0.8 1 1.2 0.9 0.8 2.4 2.5 2.5
3/22/2013 12:15:40 1.1 0.8 1 1.1 0.9 0.9 2.4 2.5 2.5
3/22/2013 12:16:00 1 0.9 1 1.2 1 0.9 2.5 2.6 2.5
3/22/2013 12:16:20 1.1 0.8 1 1.1 0.9 0.7 2.5 2.5 2.6
3/22/2013 12:16:40 1 0.8 1 1 0.9 0.7 2.5 2.6 2.6
3/22/2013 12:17:00 1 0.8 1.1 1 0.7 0.7 2.4 2.6 2.5
3/22/2013 12:17:20 1 0.8 1 1.1 0.7 0.8 2.4 2.4 2.4
3/22/2013 12:17:40 1 0.8 0.9 1.1 0.8 0.8 2.6 2.6 2.4
3/22/2013 12:18:00 1.1 0.8 1 1.2 0.8 0.9 2.4 2.6 2.6
Anexe 53

3/22/2013 12:18:20 1 0.8 1.1 1.1 0.8 0.8 2.5 2.6 2.6
3/22/2013 12:18:40 1.1 0.8 1.1 1.1 0.7 0.7 2.4 2.5 2.5
3/22/2013 12:19:00 1.1 0.8 1.1 1.1 0.9 0.9 2.6 2.7 2.6
3/22/2013 12:19:20 1 0.8 0.9 1.1 0.9 0.8 2.5 2.7 2.7
3/22/2013 12:19:40 1 0.8 0.9 1.1 0.8 0.9 2.6 2.6 2.5
3/22/2013 12:20:00 1.2 1 1.2 1.3 1.1 1 2.5 2.6 2.5
3/22/2013 12:20:20 1.3 1 1.3 1.3 1 1 2.5 2.6 2.6
3/22/2013 12:20:40 1.1 0.9 1.2 1.2 0.9 0.9 2.4 2.5 2.5
3/22/2013 12:21:00 1.1 0.8 1 1.1 0.9 0.8 2.6 2.6 2.5
3/22/2013 12:21:20 1 0.8 1 1.1 0.9 0.9 2.6 2.7 2.6
3/22/2013 12:21:40 1 0.9 1 1.2 0.9 0.9 2.5 2.6 2.5
3/22/2013 12:22:00 0.9 0.8 1 1.1 0.8 0.7 2.7 2.7 2.6
3/22/2013 12:22:20 1 0.8 1 1 0.8 0.8 2.5 2.6 2.6
3/22/2013 12:22:40 1 0.8 1 1 0.8 0.7 2.6 2.7 2.7
3/22/2013 12:23:00 1 0.7 1 1.1 0.9 0.7 2.7 2.7 2.6
3/22/2013 12:23:20 1.4 1 1.2 1.4 1.2 1.2 16.5 16.5 15.7
3/22/2013 12:23:40 1.5 1.2 1.4 1.5 1.3 1.3 22.6 22.9 21.9
3/22/2013 12:24:00 1.5 1.2 1.4 1.5 1.3 1.2 23.5 24 22.8
3/22/2013 12:24:20 1.6 1.2 1.4 1.5 1.4 1.2 24.1 24.6 23.5
3/22/2013 12:24:40 1.6 1.2 1.5 1.5 1.3 1.2 24.3 24.7 23.5
3/22/2013 12:25:00 1.6 1.2 1.5 1.5 1.4 1.2 24.5 24.6 23.5
3/22/2013 12:25:20 1.5 1.2 1.4 1.5 1.3 1.3 24.6 24.5 23.5
3/22/2013 12:25:40 1.5 1.2 1.4 1.4 1.3 1.2 24.6 24.5 23.6
3/22/2013 12:26:00 1.6 1.2 1.4 1.5 1.3 1.2 25.6 25.4 24.7
3/22/2013 12:26:20 1.6 1.2 1.4 1.5 1.3 1.2 25.6 25.6 24.8
3/22/2013 12:26:40 1.6 1.3 1.4 1.5 1.3 1.3 25.5 25.5 24.8
3/22/2013 12:27:00 1.6 1.2 1.4 1.5 1.4 1.3 25.3 25.3 24.5
3/22/2013 12:27:20 1.4 1.1 1.3 1.3 1.2 1.1 24.2 23.9 23.4
3/22/2013 12:27:40 1.4 1 1.2 1.2 1.2 1 22.6 22.4 21.6
3/22/2013 12:28:00 1.2 1 1.1 1.2 1.1 0.9 20.7 20.3 19.9
3/22/2013 12:28:20 1.2 0.8 1.1 1.1 1 0.9 18.7 17.9 17.8
3/22/2013 12:28:40 1.1 0.8 1 1.2 1 0.8 14.6 14.1 14
3/22/2013 12:29:00 1 0.7 0.9 1.1 0.9 0.7 10.2 10.2 10.3
3/22/2013 12:29:20 0.9 0.7 0.9 1 0.7 0.6 7.8 7.8 8.1
Anexe 54

3/22/2013 12:29:40 0.9 0.6 0.9 1 0.7 0.5 7.1 6.6 7.1
3/22/2013 12:30:00 0.9 0.6 0.9 1 0.6 0.4 7 6 6.6
3/22/2013 12:30:20 0.8 0.6 0.9 1 0.6 0.4 6.9 6 6.5
3/22/2013 12:30:40 0.8 0.6 0.9 0.9 0.4 0.3 7.2 5.9 6.5
3/22/2013 12:31:00 0.8 0.5 0.8 0.8 0.4 0.4 7.2 5.6 6.8
3/22/2013 12:31:20 0.8 0.6 0.9 0.9 0.4 0.5 7.2 5.8 7.1
3/22/2013 12:31:40 0.9 0.6 0.9 0.9 0.6 0.3 7.5 6 7.1
3/22/2013 12:32:00 0.9 0.6 0.9 1 0.6 0.6 7.4 5.9 6.7
3/22/2013 12:32:20 0.9 0.5 0.9 0.9 0.4 0.3 7.1 5.6 6.5
3/22/2013 12:32:40 0.8 0.5 0.8 0.9 0.5 0.5 6.7 5.4 6.4
3/22/2013 12:33:00 0.9 0.6 0.8 1 0.8 0.5 6.7 5.6 6.2
3/22/2013 12:33:20 0.9 0.7 0.8 1 0.7 0.5 7.1 5.7 6.4
3/22/2013 12:33:40 0.9 0.7 0.8 1 0.6 0.6 6.6 5.6 6.2
3/22/2013 12:34:00 0.8 0.6 0.8 0.9 0.5 0.2 6.5 5.4 6
3/22/2013 12:34:20 1 0.7 0.9 1 0.7 0.5 7.3 6.2 6.2
3/22/2013 12:34:40 0.9 0.7 0.9 1 0.8 0.7 7.3 6.1 6.1
3/22/2013 12:35:00 0.8 0.7 0.8 1 0.7 0.6 6.5 5.5 5.9
3/22/2013 12:35:20 0.7 0.5 0.7 0.9 0.3 0.3 6 5.2 5.7
3/22/2013 12:35:40 0.8 0.6 0.7 0.9 0.5 0.2 6.5 5.4 5.9
3/22/2013 12:36:00 0.8 0.5 0.8 0.9 0.3 0 6.6 5.4 5.8
3/22/2013 12:36:20 0.8 0.5 0.8 0.9 0.4 0.2 6.7 5.4 5.8
3/22/2013 12:36:40 0.8 0.5 0.8 0.8 0.3 0.3 6.5 5.1 5.7
3/22/2013 12:37:00 0.8 0.5 0.7 0.9 0.3 0.4 6.6 5 5.6
3/22/2013 12:37:20 0.8 0.5 0.7 0.9 0.4 0.4 6.6 5 5.5
3/22/2013 12:37:40 0.8 0.5 0.8 0.9 0.4 0.1 6.6 5.1 5.9
3/22/2013 12:38:00 0.8 0.5 0.8 0.9 0.2 0.2 6.8 5.2 5.7
3/22/2013 12:38:20 0.8 0.5 0.8 0.9 0.1 0.3 6.7 5.3 5.8
3/22/2013 12:38:40 0.8 0.5 0.8 0.9 0.3 0.5 6.5 5.2 5.9
3/22/2013 12:39:00 0.8 0.6 0.7 0.9 0.4 0.4 6.8 5.3 5.9
3/22/2013 12:39:20 0.8 0.5 0.7 0.9 0.4 0.2 6.6 5.2 6
3/22/2013 12:39:40 0.7 0.3 0.7 0.8 0.2 0.1 6.5 4.9 5.8
3/22/2013 12:40:00 0.7 0.3 0.8 0.7 0.1 0 6.3 4.9 5.8
3/22/2013 12:40:20 0.7 0.3 0.8 0.8 0 0 6.3 4.9 5.7
3/22/2013 12:40:40 0.8 0.4 0.7 0.9 0.2 0.3 6.3 5 5.7
Anexe 55

3/22/2013 12:41:00 0.8 0.5 0.8 0.9 0.5 0.4 6.1 5.2 5.6
3/22/2013 12:41:20 0.8 0.6 0.7 0.9 0.5 0.4 5.9 4.9 5.4
3/22/2013 12:41:40 0.8 0.5 0.8 0.8 0.3 0 5.9 4.6 5.2
3/22/2013 12:42:00 0.8 0.5 0.9 0.9 0.1 0.2 6 4.5 5.4
3/22/2013 12:42:20 0.8 0.4 0.8 0.8 0.1 0.3 5.8 4.5 5.4
3/22/2013 12:42:40 0.8 0.6 0.8 0.9 0.5 0.5 6 4.7 5.4
3/22/2013 12:43:00 0.9 0.5 0.9 0.9 0.4 0.3 6.1 4.8 5.3
3/22/2013 12:43:20 0.8 0.5 0.8 0.8 0.3 0.5 5.8 4.5 5.4
3/22/2013 12:43:40 0.8 0.4 0.7 0.8 0.3 0.1 5.6 4.4 5
3/22/2013 12:44:00 0.7 0.4 0.7 0.6 0 0 5.5 4.3 4.9
3/22/2013 12:44:20 0.7 0.5 0.7 0.6 0.2 0.1 5.4 4.5 4.9
3/22/2013 12:44:40 0.7 0.3 0.7 0.8 0 0.1 5.5 4.4 4.9
3/22/2013 12:45:00 0.8 0.4 0.7 0.9 0.3 0.2 5.7 4.6 5
3/22/2013 12:45:20 0.7 0.5 0.8 0.9 0.3 0 6 4.5 5.1
3/22/2013 12:45:40 0.8 0.4 0.8 0.9 0.4 0.2 5.8 4.4 5.1
3/22/2013 12:46:00 0.8 0.4 0.8 0.9 0.2 0.3 5.8 4.5 5
3/22/2013 12:46:20 0.7 0.5 0.7 0.8 0.2 0.2 5.6 4.4 5
3/22/2013 12:46:40 0.8 0.4 0.8 0.8 0.1 0.1 9.4 14.5 16.7
3/22/2013 12:47:00 0.8 0.5 0.8 0.8 0.2 0.1 10.6 12.8 18.2
3/22/2013 12:47:20 0.8 0.5 0.7 0.9 0.6 0.1 6.5 5.3 5.9
3/22/2013 12:47:40 0.8 0.5 0.7 0.9 0.6 0.3 6.4 5 5.4
3/22/2013 12:48:00 0.8 0.5 0.8 0.9 0.4 0.2 6.4 5.1 5.1
3/22/2013 12:48:20 0.7 0.3 0.8 0.8 0.1 0 6.4 4.8 5.1
3/22/2013 12:48:40 0.9 0.5 0.8 0.9 0.4 0.3 6.9 5.5 5.1
3/22/2013 12:49:00 1 0.6 0.9 1 0.7 0.4 7.4 5.8 5.1
3/22/2013 12:49:20 0.9 0.5 0.8 1 0.7 0.5 6.9 5.6 5.1
3/22/2013 12:49:40 0.8 0.5 0.8 1 0.5 0.3 6.7 5.1 5.5
3/22/2013 12:50:00 0.8 0.4 0.8 0.9 0.4 0.1 6.9 5.2 5.4
Anexe 56

Anexa 2

Factură energie electrică:

Anexe 57
Anexe 58
Anexe 59