Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

CAP.III.Orientarea panourilor solare

Orbita si rotatia pamantului

Pamantul se roteste in jurul soarelui intr-o orbita eliptica iar distanta pamantului fata de
Soare este data de relatia:

unde “n” reprezinta ziua anului cu 1 ianuarie considerate ca ziua 1 a anului.Avand in

vedere ca deviatia orbitei fata de forma circulara este foarte mica este normal sa
exprimam distanta in termini de aceeasi valoare.
Pamantul de aseamenea se roteste in jurul axei sale odata pe an.Axa polara a pamantului
este inclinata sub un unghi de 23.45o fata de planul orbitei pamantului fata de
Soare.Aceasta inclinatie determina un numar mai mare de ore de iluminatie solara in
timpul verii decat in timpul iernii.
In prima zi din vara emisferei nordice Soarele se afla perpendicular pe Tropicul Racului
care se afla la 23.45o latitudine nordica fata de Ecuator.In prima zi a iernii Soarele este
perpendicular pe Tropicul Capricornului care se afla la 23.45o latitudine sudica fata de
Ecuator.In prima zi a primaverii si pana la echinoctiu Soarele se afla perpendicular pe
Ecuator.De la echinoctiu si pana primavera Soarele se afla la sud de Ecuator si de la
primavera pana la Echinoctiu este la nord fata de Ecuator.Unghiul de deviatie al Soarelui
fata de directia perpendiculara pe Ecuator se numeste “inclinatie”.
Daca unghiul aflat la nord de Ecuator este considerat pozitiv atunci cel sudic este
considerat negativ,si in oricare zi a anului,n,inclinatia poate fi gasita astfel:

Aceasta formula este desigur doar o buna aproximare avand in vedere ca anul nu
are exact 365 de zile si prima zi a primaverii nu este intotdeauna a 80a zi a anului.
In orice caz pentru a determina pozitia Soarelui in orice moment al zilei in orice timp al
anului in orice loc al planetei inclinatia este un parametru important.

30
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Fig 3.1 Orbita pamantului si inclinarea acestuia la diferite perioade ale anului

Zenitul este o linie perpendiculara ape axa pamantului.Unghiul zenitului,z,este

definit ca fiind unghiul dintre Soare si zenit.inclinatia poate coincide cu unghiul zenitului
la amiaza solara avand in vedere ca Soarele se afla la cea mai inalta pozitie pe cer la
amiaza solara.
Amiaza solara are loc la ora 12 doar la longitudinea L1 in orice meridian.
la longitudinile aflate la est de L1 amiaza solara va avea loc inainte de ora 12 la
longitudinile aflate la vest de L1 amiaza solara va avea loc dupa ora 12.Intr-o zi insorita
amiaza solara poate fi determinate ca fiind momentul in care o umbra arata exact nordul
sau sudul,in functie de latitudine.
Din fericire daca se cunoaste longitudinea se poate obtine imediat o relatie intre
amiaza orara si amiaza solara.Avand in vedere ca sunt 24 de ore intr-o zi si ca Pamantul
se invarte 360° in aceasta perioada asta inseamna ca Pamantul se roteste cu o viteza de
15°/H.Este de preferat ca longitudinea 0 sa corespunda cu amiaza orara la amiaza
solara.Astfel amiaza solara se intampla la amiaza orara la multiplii de 15°
longitudine.Mai mult,avand in vedere ca Pamantului ii ia 60 de minute sa parcurga 15° se
poate face o interpolare pentru a determina amiaza solara la longitudinile intermediare.De
exemplu la o longitudine de 80° vest,amiaza solara poate fi gasita gandindu-ne ca se afla
intre 75° si 90° vest,unde amiaza solara are loc in acelasi timp cu amiaza orara la
momentul standard.Avand in vedere ca 80° este la vest de 75° cand soarele sva fi
perpendicular pe 75° se va afla la est de 80°.Momentul de timp la care Soarele se afla la

31
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

amiaza solara la 80° se va gasi prin interpolare ca fiind:

De amintit ca acesta este timpul standard relativ fata de zona in care amiaza solara
se intampla la 75° vest.Daca 90° este folosit ca punct de referinta atunci amiaza solara la
80° se va intampla la 40 de minute inainte de amiaza solara e la 90°.De notat ca raspunsul
este acelasi .La 80° vest amiaza solara are loc la 12:20 p.m. fata de timpul standard estic
si la 11:20 a.m. fata de timpul standard central.

Fig 3.2.Relatia dintre θΦ si δ la amiaza atat vara cat si iarna

Singura lipsa in argmentul amiezei solare se gaseste in acele zone unice aflate la est
cum ar fi Newfoudland,Canada sau India unde exista doar o jumatate de ora intre zonele
de timp adiacente,sau Alaska,unde o zona orara are loc la 30° de longitudine.
Avand in vedere ca Soarele este perpendicular in prima zi a verii la amiaza solara de la
Tropicul Racului devine evident ca

Unde teta reprezinta latitudinea sau distanta unghiulara fata de Ecuator avand in vedere
ca inclinatia si latitudinea sunt aceleasi ungiul de zenit este zero.De mentionat ca aceasta
relatie este adevarata doar la o anumita latitudine data a amiezei solare devreme ce δ si φ
sunt constante pentru o zi data si pentru o anumita locatie .Totusi cum timpul difera fata
de amiaza solara este evident faptul ca Soarele nu va mai fi perpendicular si astfel ungiul
de zenit nu va mai fi zero.Ecuatia este totusi utila pentru a calcula cel mai inalt punct pe
care Soarele il atinge in orice zi a anului la orice latitudine.Este de asemenea utila pentru
a determina ca cel mai inalt punct pe care il va atinge Soarele va fi la z = – 23.45° si cel

32
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

mai jos punct al amiezei solare va fi la - z = + 23.45°.Este interesant de observat faptul

ca daca > 90° – 23.45° = 66.55°, atunci cel mai jos punct al amiezei va fi sub linia de
orizont ceea ce inseamna ca Soarele nu va rasari sau apune in acea zi.

Fig 3.3. Unghiurile solare ce arata altitudinea ,azimutul si unghiul solar

Este,desigur,cazul zonelor polare care au parte de 24 h de intuneric.Aceleasi regiuni vor

avea parte de 24h d ore de lumina dupa sase luni.

Urmarirea pozitiei Soarelui

Pentru a reprezenta exact pozitia Soarelui este nevoie sa aflam 3 coordonate.Totusi
daca una dintre ele presupune ca distanta Pamant Soare este constanta atunci atunci
pozitia poate fi specificata doar prin 2 coordonate.
Doua alegeri obisnuite sunt altitudinea solara si azimutul.Complementul unghiului de
zenith ,-z,se numeste altitudine solara si reprezinta unghiul dintre orizont si raza incidenta
in planulul zenitului si al Soarelui.Deviatia unghiulara a Soarelui fata de directia sudica
poate fi descrisa ca fiind unghiul de azimuth,Y,care masoara pozitia unghiulara a Soarelui
spre vest sau spre est.Unghiul de azimuth este zero la amiaza solara si se mareste
mergand in directia estica.
Un alt unghi util in descrierea pozitiei Soarelui este deplasarea unghiulara a Soarelui fata
de amiaza solara in planul mersului apparent al Soarelui.Unghiul orar este diferenta dintre
amiaza si momentul dorit al zilei din cele 360 de grade de rotatie din cele 24 de ore.Cu
alte cuvinte:

33
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Unde T reprezinta momentul zilei exprimat fata de seara solar ape un esantion de 24
de ore.De exemplu pentru T=0 sau T=24,w=±180° si pentru T=9 a.m.,w=45°.Relatandu-l
pe w la celelalte unghiuri discutate anterior se poate arata ca unghiul de rasarit este dat de
relatia:

Aceasta formula este utila pentru ca permite determinarea numarului de ore dintr-o
anumita zi la o anumita latitudine unde Soarele se afla la orizont.Transformand unghiul
de rasarit in ore de la rasarit la amiaza solara si apoi inmultind cu 2 pentru a include orele
dintre amiaza solara si apus obtinem numarul de ore de iluminare ca fiind:

Daca se cunosc f si w atunci pozitia Soarelui fata d y la o anumita locatie in acel

moment de timp poate fi determinata cu:

Devreme ce aceste doua relatii sunt destul de greu de vizualizat este de preferat sa
schitam a in loc de y pentru a anumita latitudine si anumite zile ale anului.Figura 2.6
arata o serie de schite de altitudine si azimut la o latitudine de 30° N.Curbele arata
aproximativ cat de sus se va afla la un anumit moment al zilei Soarele.Odata cu iradierea
apare o noua provocare matematica si anume aceea de a calcula iradierea zilnica ce cade
pe o suprafata data unde iradierea directa este considerata perpendicular pe suprafata.Asta
inseamna ca acea expresie trebuie derivata astfek incat sa descrie pozitia Soarelui de-
alungul tuturor orelor de iluminare si iradierea sa fie exprimata fata de acesti termini.In
final iradierea trebuie integrata de-alungul tutror orelor de iluminare avand in vedere si
unghiul dintre altitudinea solara si planul colector.

34
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Destul de interesant faptul ca toata munca matematica de mai devreme se termina

cu un raspuns ce nu ia in considerare acoperirea de nori a suprafetei.

Fig 3.4.Graficul dintre altitudinea si azimutul solar in diferite luni ale anului la
latitudinea de 30°

Markvart a realizat formule detaliate pentru pozitia Soarelui si componentele

iradierii globale. Cea mai buna dintre ele spune ca pentru a lua in considerare acoperirea
norilor sa se faca masuratori de-alungul unei perioade indelungate pentru a determina
iradierea medie zilnica asa cum arata figura 2.7.Anexa A arata iradierea zilnica pentru un
numar de locatii pe baza calculelor lunare.

Masurarea liuminarii solare

Avand in vedere ca toate calculele si aproximarile nu pot produce peviziuni exacte
ale cantitatii de lumina care va cadea pe o suprafata data la un anumit unghi la un anumit
timp intr-o anumita zi design-ul sistemelor fotovoltaice este dependent de aceste
masuratori mediate de-alungul timpului.Avand in vedere ca datele despre iradiere inca se
mai culeg,inginerul ar trebui sa fie familiarizat cu instrumentele folosite in achizitionarea
datelor despre lumina solara.
In plus multe sisteme fotovoltaice intalate pe o baza experimentala au nevoie de
instrumente pentru a determina performantele parametrice ale sistemului.

35
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Depinzand daca se doreste sa se masoare global,radiar,difuz sau puterea de

reflexie a componentelor iradierii sau daca pur s simplu se doreste sa se masoare cand
lumina solara va depasi un anumit nivel de iluminare se pot folosi diferite tipuri de
instrumente.Figura 2.8 arata
a)pirometru in alb si negru
b)pirheliometru cu urmaritor
c)piranometru montat pe o banda aflata pe un suport umbrit
Pirometrul este proiectat pentru a masura radiatia globala.In mod normal este
montat orizontal pentru a colecta date generale desre radiatia global ape o suprafata
orizontala.totusi,se monteaza in dese randuri pe un plan cu un collector fotovoltaic pentru
a masura radiatia globala incident ape o suprafata inclinata.
Piranometrele sunt proiectate pentru a raspunde la lungimile de unda sis a raspunda
précis la puterea totala a unui spectru incident.Precizia spectrala a piranometrului se
bazeaza pe o pila termica fara fir.Acest instrument este capabil sa perceapa vibratii
mecanica mai mari de 20 g.Lentilele sale au transparenta intre 0.285 si 2.8 micrometri si
o acuratete aproape de 1% pentru altitudinile mai mari de 20°.Instrumentul are o iesire
voltaica de aproximativ 9 μ V/W/m2 si o iesire a impedantei de 650.
Piranometrul cu alb si negru opereaza pe principiul diferentei de caldura a unei serii
de tuburi pe alb si negru asa cum se arata in figura 2.8.Temperaturile fiecarui tub sunt
masurate cu termocuple care produc diferente de potential dependente de diferentele de
temperatura.

36
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Fig 3.5.a).Iradiatia medie pe zi in timpul verii la nivel global

37
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Fig 3.5 b)Iradiatia medie pe zi in timpul iernii la nivel global

38
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Pirheliometru cu raza normala foloseste un tub lung si ingust pentru a colecta

radiatiile de-alungul unei raze inguste aflata in unghi solid,in general aproape de
5,5°.Interiorul tubului este intunecat pentru a putea absorbi orice radiatie incidenta aflata
in afara colectorului in unghi solid.Tubul este sigilat cu aer uscat pentru a elimina
absrobtia radiatiei incidente inauntrul tubului de catre vaporii de apa.Senzorii sunt
infasurati in jurul unei pile termice iar tubul are o senzivitate de aproximativ 8m V/W/m2
si o impedanta de iesire de aproximativ 200.Devreme ce acest instrument este sensibil
doar la radiatiile luminoase este nevoie de un urmaritor pentru a citi in mod continuu.
Piranometrul poate fi montat pe o banda cu support umbrit pentru a bloca radiatiile
luminoase astfel incat sa raspunda numai la componentele de difuzie.Suportul este montat
astfel incat drumul soarelui sa fie exact deasupra benzii in timpul iluminarii solare.Pentru
ca unghiul se schimba din zi in zi si pentru ca banda blocheaza doar pentru putine grade
este nevoie sa se reajusteze banda in la fiecare cateva zile.In mod clar orientarea nord-sud
a dispozitivului este importanta pentru a asigura simetria inelului din amiaza solara.Daca
se doreste masurarea razei solare intrumentele trebuie instalate unde componentele
reflectoare au o valoare neglijabila.Substragand difuzia din componenta globala obtinem
raza componenta dorita.
Masuratori mai putin precise
Foarte multe instrumente mai putin precise sunt de asemenea disponibile pentru a
masura intensitatea luminii solare incluzand intrumentele bazate p cadmiu fotocelule cu
sulfiti fotodiode ce silicon.Aceste dispozitive dau indicatii bune a intensitatii relative darn
u sunt total sensibile la tot spectru solar si deci nu pot fi calibrate précis pentru a masura
energia totala.Aceste dispozitive au de asemenea lentile ce prind radiatia incidenta din
toate directiile.Sunt disponibile si dispozitive ce prind lumina in unghi solid pentru
distnta de cateva grade.

Capturarea luminii
Maximizarea iradiatiei in colector
Proiectantul oricarui sistem care colecteaza lumina solara trebuia sa decida modul
in care sa monteze sistemul.Poate ca cel mai usor mod de a-l monta este cel
orizontal.Aceasta orientare nu optimizeaza colectarea devreme ce radiatia razei colectate

39
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

este proportionala cu cosinusul unghiului dintre raza incidenta si normala planului

colector.In functie de rta de difuzie a radiatiei razei componente partea disponibila de
energie colectata va fi intre cosinus si unitate.Desigur ca intr-un mediu cu rata de difuzie
mare raza iradianta va fid oar o mica parte din radiatia globala.Exista cateva alternative la
montarea orizontala.Ecuatia 2.6 arata ca daca un collector este montat intr-un plan
perpendicular cu qz la amiaza solara el va fi perpendicular fata de soare la amiaza
solara.Acesta este puctul in care Soarele este in cel mai inalt punct al sau pe cer rezultand
un drum minim prin atmosfera si corespunzand celei mai mici mase de aer din acea zi.
Avand in vedere ca Soarele are o viteza unghiulara de aproximativ 15° pe ora va fi
aproape perpendicular pe colector pentru aproape doua ore.Dicolo de acest timp
intensitatea razei solare descreste datorita maririi masei de aer si unghiul dintre raza
solara incidenta si normala colectorului creste.Acesti doi factori sunt cauza pentru care
energia scade in mod rapid intre orele dinainte de 10 a.m. si dupa 2 p.m.Figura 2.10 ne
arata aproximativ radiatia cumulate primita de un collector cu fata spre sud orientat la un
unghi al latitudinii unde radiatia componenta este semnificativ mai puternica decat
componenta difuza sau reflectanta.

Fig 3.6.Ilustrarea bidimensionala a efectului de colector a inclinatiei efective a unei

raze componente a radiatiei

40
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Daca colectorul este montat astfel incat sa urmareasca Soarele atunci radiatia
incidenta este afectata doar de cresterea de masa de aero data cu apropierea Soarelui de
orizont.Figura 3.6 de arata si radiatia totala cumulate in conditii de raza incidenta directa
de catre un colector cu urmaritor.Se poate colecta cu aproximativ 50% mai multa energie
vara intr-un climat uscat precum cel din Phoenix,AZ folosind un colector cu urmaritor.
Totusi in lunile de iarna se poate colecta cu aproape 20% mai multa energie folosind un
urmaritor.In Seattle regiune ce primeste o lumina ceva mai difuza decat Phoenixun
collector cu urmaritor va colecta cu aproape 35% mai multa energie in zilele de vara dar
doar cu 9% mai multa energie comparat cu un colector optimizat prin fixare in timpul
iernii.

Fig 3.7.Radiatia acumulata zilnic de colectori fixi si inclinati la diferite anotimpuri,doar

raza directa
Daca va fi folosit un colector cu urmaritor pe doua axe devine o decizie de
importanta economica pentru inginer devreme ce un urmaritor este mai costisitor decat un
motaj fixat.Pentru a face alegerea si mai interesanta se poate alege un urmaritor cu o
singura axa care se roteste in jurul unei axe fixate fata de q spre z.Se pot alege montaje
care sa fie ajustate manal de catea ori pe zi sau chiar de cateva ori pe an..Fiecare dintre
aceste optiuni vor face astfel incat colectarea de energie sa fie intre colectorul optimizat
prin fixare sau cel cu urmaritor cu 2 axe.Orientare colectorului poate sa depinde si in

41
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

functie de anotimp.Spre exemplu o cabina mobila folosita in timpul lunilor de vara va

avea nevoie de un colector orientat optim pentru colectarea razelor in timpul verii.Totusi
daca acea cabina va fi folosita in timpul iernii ca loja pentru ski,sau toamna ca baza de
vanatoare atunci colectorul poate fi optimizat pentru unul dintre aceste anotimpuri.Pentru
performante optime la orice zi data un collector fixat ar trebui sa fie montat in plan la un
unghi de ψ – δ fata de orizontala asa cum se vede in figura 3.8.Acest lucru va face ca
planul collector sa fei perpendicular fata de Soare la amiaza solara.Pentru performante
sezoniere optime pur si implu trebuie aleasa o valoare medie a $ prntru acel sezon.Pentru
vara din emisfera nordica $ variaza sinusoidal intre 0o pentru 21 martie la 23.45° pentru
21 iunie is apoi 0° in 21 septembrie.
Deci inclinatia medie intre 21 martie si 21 septembrie este de 14.93°.In mod
asemanator inclinatia pentru perioada 21 septembrie si 21 martie este de -14.93°.Deci
pentru cele mai bune performante medii pet imp de vara un colector ar trebui montat la
aproximativ -15° iar pentru cele mai bune performante medii pet timp de iarna la
+15°.Pentru performante optime

Fig 3.8.Optimizarea unghiului de montaj pentru un colector fix

pe timp de primavera sau toamna sau pentru performante anuale colectorul ar trebui
montat la aproximativ 0.9°.Devreme ce este potrivit sa montam un colector pentru
performante optime sezoniere sau chiar anuale multe tabele de iradiere sunt disponibile

42
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

pntru varful de colectare fie la f,f+15,f-15o in functie de locatiile de pe glob.Exemple de

astfel de tabele pot fi facute de Laboratorul National pentru Energiile Regenerabile asa
cum este prezentat in anexa A.Figura 3.9 arata cum performatele anuale depind de
unghiul maxim de colectare.Pentru locatii diferite sa vor gasi performante medii lunare
diferite depinzand de cilma locala sau copmortamentul clime pe sezon.
Umbrirea
Chiar si o cantitate mica de lumina poaet sa micsoreze curentul de iesire al unui
modul PV.Deci este de importanta critica sa gasim un loc unde sa aplasam sistemul PV
astfel incat acea pozitie sa ramana neumbrita cat mai mult timp.Ar fi usor daca nu ar
exista obiecte care sa umbreasca pozitia dar cel mai probabil acel loc va avea obiecte
apropiate care ar putea umbri suprafata la un anumit timp al zilei sau al
anului.Proiectantul sistemului PV trebuie sa-si foloseasca cunostintele despre pozitia
Soarelui pentru a determina momentele in care suprafata sistemului ar putea fi
umbrita.Mai jos este prezentat un dispozitiv care incorporeaza planuri despre altitudine si
azimut pentru latitudini selectate in prealabil.Dispozitivul este folosit cu scopul de a
determina cand urma va fi umbrita observand pozitia obiectelor reflectate pe ecranul
dispozitivului.Schitand liniile exterioare ale obiectelor umbrite pe ecran la locul in care se
afla colectorul utilizatorul poate sa determine cand colectorul va fi umbrit.Spre exemplu
in figura 3.10 colectorul va fi neumbrit in mai,iunie,iulie si august,in septembrie
colectorul va fi neumbrit intre orele 9:15 si 3:15 p.m. ora solara in timp ce in noiembrie
decembrie si ianuarie colectorul este umbrit in cea mai mare parte a zilei cu exceptie unei
perioade scurte in jurul orei 1 p.m. ora solara.Locatia colectorului este deci acceptabila
daca colectorul este folosit doar in lunile de vara.

43
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Fig 3.9.Performanta colectorului lunar ca o functie a colectorului unghiului de

inclinatie
Dispozitivul ne asigura masuratori ale fractiunilor de lumina solara disponibile
care vor fi colectate in conditii de umbrire variabila.Spre exemplu in Septembrie 7% din
totalul insolatiei zilnice are loc intre orele 11:00 si 11:30 a.m. pe o suprafata orientate
spre sud in timp ce in Decembrie 8% din totalul insolatiei zilnice ajunge in intervalul
11:00 si 11:30 a.m. ora solara.Pentru exemplul aratat in figura 3.9 in timpul lunii martie
aproximativ 67% din insolatia zilnica ajunge la colector in conditiile in care lipseste
umbra intre 9:30 a.m. si 2:45 p.m.
Inclinometrul este un alt dispozitiv care poate fi folosit pentru a determina
potentialul de umbrire.Inclinometrul pur si simplu masoara unghiul dintre orizintala de la
inaltimea urmei sistemului PV si varful obiectelor care ar putea prezenta probleme de
umbrire.Acest unghi alaturi de cel de azimut masurate cu un compas spre directia nordica
poate vi comparat cu altitudinea si harta azimutului soarelui pentru o anumita locatia
dispozitivului pentru diferite luni ale anului.

Elemente speciale de analiza a orientarii

De notat ca in toate discutiile anterioare despre orientarea colectorului s-a presupus
ca colectorii fixate sa fei orientate spre sud(sau nord in cazul celor din emisfera sudica).
Cautatorul solar arata regiunile umbrite.Umbrirea are loc in punctele deasupra liniei
albe.(fotografie a Centrului energiei solare din Florida)

44
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

In alte situatii o montare orizontala este preferabila.Ne putem intreba daca sa sacrificam
orientarea non-sudica pentru o alta orientare.
Montarea in orizontal
In unele instalatii PV ,cele pe geamaduri plutitoare,orientarea colectorului se
schimba odata cu sensul curgerii apei.daca geamandura are o singura ancora se va roti.In
acest caz colectorul este montat in orizontal.o estimare a iradierii zilnice medii poate fi
facute determinand daca cocolectorul se monteaza la o latitudine de +15° sau -15° se va
obtine un unghi aproape orizontal.Apoi cautam varful mediu al orei solare pentru
maximmul unghiului γ pentru locatia cea mai aproape de punctual de interes dintr-un
table asemanator cu cel din anexa A.
Inmultind fiecare varf al orei solare din table cu cos γ obtinem un set de date mai
précis si mai apropiat de reprezentarea iradierii primita de colector.Aceasta operatie
presupune ca toate radiatiile sunt radiatii luminoase.luand in considerare diferite locatii
de pe glob diferite fractii de radiatii sunt datorate componentei luminoase,aceasta
presupunere reprezinta o estimare destul de ambigua.
O alta metoda(mai buna) este de a obtine radiatiile de pe o suprafata orizontala si
de a folosi tabelele Laboratoarelor nationale de energie regenerabila sau harti alea radierii
globale pe o suprafata orizontala.Lipsa de precizie folosind un montaj pe o suprafata
orizontala depinde in special de latitudinea instalatiei si de anotimpul din an dar si de
locatia specificata si de raportul din componenta difuza a radiatiei luminoase pentru acea
locatie.Devreme ce performatele otpime sezoniere ale colectorului se obtin intre f±150

45
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

daca instalatia se afla la tropice se pierde o catitate relative mica de de radiatii printr-un
montaj orizontal.
Montajele cu orientare non-sudica
Uneori nu este posibil sau convenabil sa instalam un colector orientat direct spre
sud.Daca orientarea spre sud este de preferat Morse si Czarnecki au aratat ca un collector
aflat la 22.5° fata de sud adunca cu 2% mai putine radiatii la o latitudine de 45°.In alte
cazuri iesirea sistemului Pv maxima poate fi neglijabila la momente ale zilei diferite de
amiaza solara.Spre exemplu in multe regiuni varful de sarcina are loc intre 3 si 6
p.m..Daca un system PV este conectat la retea ar fi neglijabil sa marim iesirea sistemului
la varful de sarcina.Pentru un montaj fix asta ar inseamna sa fim nevoiti sa orientam
colectorul spre Soare la mijlocul unei perioade in care se poate atinge maximul
colectorului.Aceasta orientare va produce varful de iesire cand drumul Soarelui e pe o
masa mai mare de aer decat in amiaza solara rezultand un varf ceva mai mic de iesire
decat s-ar obtine cu o orientare sudica a colectorului.

Figura 3.10. arata o comparatie intre iesirea PV pentru orientarea sudica sic ea vestica.

Se observa o crestere considerabila a sistemului seara tarziu pentru sistemul

orientat spre vest.In timpul varfului de sarcina puterea de iesire a sistemului orientat spre
vest creste cu 70% dar sistemele orientate spre vest dezvolta cu 14.6% mai putina energie
decat cele orientate spre sud.Desi totalul energiei a sistemelor orientate spre vest este mai

46
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

mic decat a celor orientate spre sud pierderea de energie poate fi acceptabila daca puterea
adaugata de acestea in sistem pe varf de sarcina inlocuiesc alte sisteme mai scumpe.De
aceasta observatie se tine cont cand se doreste construirea unui generator pentru varf de
sarcina.Calcularea orientarii dorite pentru o iesire de maxim randament intr-o alta directie
decat sud se face astfel:
1. Determinarea latitudinii locatiei
2. Calcularea inclinatiei pentru ziua proiectarii
3. Determinarea orei locale pentru varful de sarcina
4. Transformarea timpului local in timp solar bazat pe longitudine
5. Calcularea unghiului orar

Orientarea optima a panourilor solare

Pentru a obtine maximul din panourile solare trebuie orientate in directia in care
au parte de cea mai multa lumina de la Soare.Dar exista un numar de variabile in
obtinerea acestei pozitii.Aceasta pagina este facuta pentru a te putea ajuta sa obtii cea mai
buna pozitie pentru propriul panou solar.Aceste argumente se aplica la toata tipurile de
panouri care obtin energia din lumina solara:sistem fotovoltaic,sistem de incalzire
etc.Presupunem ca panourile sunt fixe si au un maxim ce poate fi modificat sezonier.
(panourile ce pot urmari miscarea soarelui pe timpul zilei primesc 10%(iarna) si 40%
(vara) mai multa energie decat cele fixe..Panourile ar trebui orientate spre sud(sau nord in
emisfera sudica).Intrebarea vine la unghiul cu orizontala care sa produca un amxim al
panourilor.Cartile si articolele despre energia solara ne sfatuiesc ca ar trebui sa fie egale
cu latitudinea unde se sonstruiesc si +15° iarna apoi -15° vara.
Anotimpul iarna are cea mai mica parte de lumina solara deci trebuie obtinut maximul
din aceasta.Pentru a calcula cel mai bun unghi pentru iarna inmultim latitudinea noastra
cu 0,9 si adunam 29°.Rezultatul este unghiul fata de orizontala la care panoul ar trebui
montat.Tabelul urmator ne ofera unghiurile pentru cateva latitudini.

47
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Latitudine Unghi % din optim

25° (Key West, Taipei) 51.5° 85%

30° (Houston, Cairo) 56° 86%

35° (Albuquerque,
60.5° 88%
Tokyo)

40° (Denver, Madrid) 65° 89%

45° (Minneapolis,
69.5° 91%
Milano)

50° (Winnipeg, Prague) 74° 93%

Aceste unghiuri sunt cu 10° mai mici decat este de obicei recomandat.Motivul
este ca in lunile de iarna mare parte din lumina solara vine in mijlocul zilei asa ca
panourile solare trebuie orientate aproape perpendicular pe directia amiezei solare.A treia
coloana a tabelului ne arata cat de buna este aceasta orientare fata de cel mai bun posibil
urmaritor care ar putea mentine panoul in directia Soarelui.

Alte anotimpuri
Daca doresti sa schimbi pozitia panoului de 4 ori pe an cele mai bune momente
pentru a o face sunt schimbarile "anotimpurilor solare".tabelul de mai jos ne ofera
momentele fiecarui "anotimp solar".(in emisfera sudica trebuie ajustat montajul la
jumatatea anului).

Iarna 13 Octombrie pana la 27 Februarie

Primavara 27 Februarie pana la 20 Aprilie

Vara 20 Aprilie pana la 22 August

Toamna 22 August pana la 13 Octombrie

48
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Varf de energie fix

Daca este nevoie de energie in special in anotimpul de iarna sau de aceeasi
cantitate de energie pe tot timpulanului cel mai bine este ca varful de iesire sa fie lasat pe
montajul de iarna Desi a-ti putea primi mai multa energie in timpul celorlalte anotimpuri
doar modificand montajul se va putea obtine destula energie fara a face
modificari.Urmatoarele tabele presupun maximul este setat pentru iarna pe tot parcursul
anului.Ne arata canittatea de insolatie (in kWh/m 2 )pentru p\un panou in fiecare zi
mediata de-alungul anotimpului.

Latitudine 30°

% din
Iradiatiile
Anotimp iradiaiile
pe panou
de iarna

Iarna 5.3 100%

Primavara
5.6 106%
Toamna

Vara 4.5 85%

Latitudine 40°

% din
Iradiatiile
Anotimp radiatiile
pe panou
de iarna

Iarna 4.3 100%

Primvara, 5.3 123%

49
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Toamna

Vara 4.5 105%

Latitudine 50°

% din
Iradiatiile
Anotimp radiatiile
pe panou
de iarna

Iarna 2.9 100%

Primavara,
4.9 169%
Toamna

Vara 4.5 155%

Ajustarea maximului pentru celelalte anotimpuri

Mentinerea unghiului de maxim pentru iarna se poate sa nu fie cea mai buna
optiune.Spre exemplu ai putea sa ai nevoie de energie pentru irigatii in timpul verii.SAu
poate ai nevoie de o cabana care nu este folosita in timpul iernii.
Unghiul optim pentru maxim in timpul primaverii si al toamnei este -2,5°.Cel mai
bun unghi pentru vara este de 52,5° mai mic decat unghiul iernii.Tabelul urmator ne ofera
cateva exemple:

Unghiul Iradiatiile % din Unghiul Iradiatiile % din

Latitudine
primavara/toamna pe panou optim de vara pe panou optim

25° 22.5 6.5 75% -1.0 7.3 75%

30° 27.5 6.4 75% 3.5 7.3 74%

35° 32.5 6.2 76% 8 7.3 73%

40° 37.5 6.0 76% 12.5 7.3 72%

50
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

45° 42.5 5.8 76% 17.0 7.2 71%

50° 47.5 5.5 76% 21.5 7.1 70%

Daca doresti sa ajustezi maximul pentru panourile tale de 4 ori pe an poti folosi
aceste figure pentru a prinde cat mai multa lumina solar ape tot parscursul anului..De
remarcat ca unghiurile pentru vara sunt cu 12° mai mici decat este recomandat.de fapt la
25° latitudine in timpul verii panourile ar trebui orientate usor spre nord.Este interesant
de remarcat ca la latitudinile temperate incalzirea este aproape egala cu caldura primita de
la Soare.Eficienta unui panou fixat comparata cu unul cu urmaritor este mai mica
primavera vara si toamna decat in timpul iernii pentru ca in aceste anotimpuri Soarele
acopera o suprafata mai mare a cerului iar un panou fix nu poate prinde prea mult din
ea.Acestea sunt anotimpurile in care panourile cu urmartor dau cel mai bun
randament.Urmatorul graphic arata arata efectele ajustarii maximului.Linia albastra
reprezinta cantitatea de energie solar ape care ai putea-o primi in acea zi daca panoul este
fixat pe unghiul de iarna.Linia rosie arata cat de mult ai putea primi prin ajustarea
maximului de patru ori pe an asa cum este descrismai sus.Pentru comparative linia verde
arata cate energie ai putea primi de la un urmaritor cu doua axe care orienteaza panoul
direct catre Soare.Aceste cifre au fost calculate pentru o latitudine de 40°.

51
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Raporturile timpilor de utilizare

In unele sisteme conectate la retea energia este mai valoroasa pe timpul varfurilor de
sarcina.Pentru a vedea aceste efecte ale orientarii panourilor consultati pagina mea cu
"Timpii de utilizare".

Presupuneri
Aceste calcule sunt bazate pe situatii ideale.Ele presupun ca avem un cer
neobstructionat si o vedere clara asupra cerului fara dealuri,copaci,nori sau ceata care sa
blocheze lumina solara
Se poate sa fie nevoei de ajustari in aceste situatii.Spre exemplu daca nu avem
copaci spre est sau spre vest cel mai bin ear fi sa iti orientezi panourile spre vest.Iar daca
se intampla sa ai nori dupa-amiaza darn u si dimineata cel mai bine ar fi sa iti orientezi
panourile usor spre est.
Calculele de asemenea presupun ca te aflii langa nivelul marii.La inaltime exista
mai putina atmosfera care sa absoarba lumina solara deci e mai important sa prinzi
lumina soalara in apropierea apusului sau rasaritului.La inaltime cel mai bin ear fi sa
cobori unghiul de maxim.

52
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Cum au fost calculate aceste cifre

Pentru fiecare configuratie a latitudinii si a anotimpului au fost calculate peste
12.000 de date pentru diferite momete ale zilei si ale anului.Pentru fiecare punct de
informatie ecuatiile mecanicii celeste au fost folosite pentru a determina inaltimea si
azimutul Soarelui.Intensitatea Soarelui a fost corectata pe baza absorbtiei de catre
atmosfera a unei parti din lumina solara folosind formula:
Intensitatea in kw/m2 = 1.35 * (1.00/1.35)(a se vedea unghiul de azimut)
Acesti factori cat si unghiul cu care Soarele "loveste" panoul vor determina
insolatia panoului.O med\toda iterative de a determina unghiurile este data de maximul
insolatiei totale de-alungul fiecarui anotimp.daca sunt date acele unghiuri datele de
intrare si cele de iesire ale anotimpurilor au fost ajustate spre optima poi unghiurile au
fost recalculate pana cand relatia a devenit convergenta.Dupa c datele otpime si
unghiurile au fost recalculate s-a determinat o formula liniara arpoximata cat mai
bine.Alte articole pe baza unghiurilor de maxim au fost calculate mai putin précis.Spre
exemplu Richard Perez si Sam Coleman in lucrarea"Unghiurile PV" recomanda un unghi
care are un panou pus perpendicular fata de razele solare la amiaza.Este chiar cel mai bun
unghi la amiaza in acel zi dar nu ia in considerare cel mai bun unghi pentru a prinde
energia solara la alt moment al zilei.Acel articol lasa la indemana cititorului sa estimeze
cel mai bun unghi pentru perioada pana la urmatoarea ajustare a maximului.

Maximul si unghiul de orientare a panourilor solare

Pentru a putea obtine maximul din pozitiile fixe (sau cele ajustate sezonier) pentru
celulele fotovoltaice asu panourile solare termice trebuie sa le orientezi in directia in care
prinde cea mai mare parte a luminii solare.Panourile solar ear trebui orientate de cele mai
multe ori spre sud in Emisfera Nordica sis pre nord in cea sudica,maimul fata de
orizontala la grade egale cu latitudinea +15° iarna si -15° vara.
Iarna
Anotimpul de iarna are parte de cea mai mica cantitate de lumina solara asa ca
trebuie sa profitam la maxim de ea.Inclinatia ar trebui proiectata astfel incat panourile sa
fie orientate direct spre Soare la amiaza.Pentru a-l calcula inmultim latitudinea cu 0,9
apoi adaugam 30 grade.Spre exemplu:

53
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

New York se afla la 40 de grade nord.40*0.9+30=66 grade inclinatie fata de orizontala.

Anotimpurile solare
Multe sisteme permit o ajustare manuala.Ajustarile ar trebui facute in jurulul
datelor:
1 martie,19,aprilie,23 august si 14 octombrie pentru emisfera nordica,jumatate de a mai
tarziu pentru emisfera sudica.
Unghiul de inclinatie:primavera si toamna-latitudinea minus 2,5 grade
Ungiul pentru vara -52,5 grade mai putin decat unghiul verii.
Latitudine. n.Longitudine w.
Oras ° ' ° '
Albany, N.Y. 42 40 73 45
Albuquerque, N.M. 35 05 106 39
Amarillo, Tex. 35 11 101 50
Anchorage, Alaska 61 13 149 54
Atlanta, Ga. 33 45 84 23
Austin, Tex. 30 16 97 44
Baker, Ore. 44 47 117 50
Baltimore, Md. 39 18 76 38
Bangor, Maine 44 48 68 47
Birmingham, Ala. 33 30 86 50
Bismarck, N.D. 46 48 100 47
Boise, Idaho 43 36 116 13
Boston, Mass. 42 21 71 5
Buffalo, N.Y. 42 55 78 50
Calgary, Alba., Can. 51 1 114 1
Carlsbad, N.M. 32 26 104 15
Charleston, S.C. 32 47 79 56
Charleston, W. Va. 38 21 81 38
Charlotte, N.C. 35 14 80 50
Cheyenne, Wyo. 41 9 104 52
Chicago, Ill. 41 50 87 37

54
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Cincinnati, Ohio 39 8 84 30
Cleveland, Ohio 41 28 81 37
Columbia, S.C. 34 0 81 2
Columbus, Ohio 40 0 83 1
Dallas, Tex. 32 46 96 46
Denver, Colo. 39 45 105 0
Des Moines, Iowa 41 35 93 37
Detroit, Mich. 42 20 83 3
Dubuque, Iowa 42 31 90 40
Duluth, Minn. 46 49 92 5
Eastport, Maine 44 54 67 0
Edmonton, Alb., Can. 53 34 113 28
El Centro, Calif. 32 38 115 33
El Paso, Tex. 31 46 106 29
Eugene, Ore. 44 3 123 5
Fargo, N.D. 46 52 96 48
Flagstaff, Ariz. 35 13 111 41
Fort Worth, Tex. 32 43 97 19
Fresno, Calif. 36 44 119 48
Grand Junction, Colo. 39 5 108 33
Grand Rapids, Mich. 42 58 85 40
Havre, Mont. 48 33 109 43
Helena, Mont. 46 35 112 2
Honolulu, Hawaii 21 18 157 50
Hot Springs, Ark. 34 31 93 3
Houston, Tex. 29 45 95 21
Idaho Falls, Idaho 43 30 112 1
Indianapolis, Ind. 39 46 86 10
Jackson, Miss. 32 20 90 12
Jacksonville, Fla. 30 22 81 40
Juneau, Alaska 58 18 134 24

55
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Kansas City, Mo. 39 6 94 35

Key West, Fla. 24 33 81 48
Kingston, Ont., Can. 44 15 76 30
Klamath Falls, Ore. 42 10 121 44
Knoxville, Tenn. 35 57 83 56
Las Vegas, Nev. 36 10 115 12
Lewiston, Idaho 46 24 117 2
Lincoln, Neb. 40 50 96 40
London, Ont., Can. 43 2 81 34
Long Beach, Calif. 33 46 118 11
Los Angeles, Calif. 34 3 118 15
Louisville, Ky. 38 15 85 46
Manchester, N.H. 43 0 71 30
Memphis, Tenn. 35 9 90 3
Miami, Fla. 25 46 80 12
Milwaukee, Wis. 43 2 87 55
Minneapolis, Minn. 44 59 93 14
Mobile, Ala. 30 42 88 3
Montgomery, Ala. 32 21 86 18
Montpelier, Vt. 44 15 72 32
Montreal, Que., Can. 45 30 73 35
Moose Jaw, Sask., Can.50 37 105 31
Nashville, Tenn. 36 10 86 47
Nelson, B.C., Can. 49 30 117 17
Newark, N.J. 40 44 74 10
New Haven, Conn. 41 19 72 55
New Orleans, La. 29 57 90 4
New York, N.Y. 40 47 73 58
Nome, Alaska 64 25 165 30
Oakland, Calif. 37 48 122 16
Oklahoma City, Okla. 35 26 97 28

56
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Omaha, Neb. 41 15 95 56
Ottawa, Ont., Can. 45 24 75 43
Philadelphia, Pa. 39 57 75 10
Phoenix, Ariz. 33 29 112 4
Pierre, S.D. 44 22 100 21
Pittsburgh, Pa. 40 27 79 57
Portland, Maine 43 40 70 15
Portland, Ore. 45 31 122 41
Providence, R.I. 41 50 71 24
Quebec, Que., Can. 46 49 71 11
Raleigh, N.C. 35 46 78 39
Reno, Nev. 39 30 119 49
Richfield, Utah 38 46 112 5
Richmond, Va. 37 33 77 29
Roanoke, Va. 37 17 79 57
Sacramento, Calif. 38 35 121 30
St. John, N.B., Can. 45 18 66 10
St. Louis, Mo. 38 35 90 12
Salt Lake City, Utah 40 46 111 54
San Antonio, Tex. 29 23 98 33
San Diego, Calif. 32 42 117 10
San Francisco, Calif. 37 47 122 26
San Jose, Calif. 37 20 121 53
San Juan, P.R. 18 30 66 10
Santa Fe, N.M. 35 41 105 57
Savannah, Ga. 32 5 81 5
Seattle, Wash. 47 37 122 20
Shreveport, La. 32 28 93 42
Sioux Falls, S.D. 43 33 96 44
Sitka, Alaska 57 10 135 15
Spokane, Wash. 47 40 117 26

57
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Springfield, Ill. 39 48 89 38
Springfield, Mass. 42 6 72 34
Springfield, Mo. 37 13 93 17
Syracuse, N.Y. 43 2 76 8
Tampa, Fla. 27 57 82 27
Toledo, Ohio 41 39 83 33
Toronto, Ont., Can. 43 40 79 24
Tulsa, Okla. 36 09 95 59
Vancouver, B.C., Can. 49 13 123 06
Victoria, B.C., Can. 48 25 123 21
Virginia Beach, Va. 36 51 75 58
Washington, D.C. 38 53 77 02
Wichita, Kan. 37 43 97 17
Wilmington, N.C. 34 14 77 57
Winnipeg, Man., Can. 49 54 97 7

Aceste calcule s-au facut in conditiile de inatime la nivelul marii si cu un cer

neobstructionat.La inaltime coborarea unghiului de inclinatie cu cateva grade va prinde
mai multa lumina cand Soarele va fi mai jos pe cer.O atmosfera mai subtire va permite o
"recoltare" mai buna a luminii solare.
Exista surse diferite care ne sfatuiesc in aceasta privinta ele dau rezultate similare
dar nu identice.Urmatoarele sunt extrase din cateva asfel de surse.Pentru a lua maximul
din panoul solar trebuie sa le orientezi in directia in care pot lua cat mai multa lumina
solara.Urmatorul sfat se aplica pentru orice tip de panou care foloseste energie
solara:celule fotovoltaice,siteme termice etc.
Unghiul de inclinatie-pentru tot anul sau vara/iarna
Panoul solar ar trebui orientat pentru a primi maximul de radiatie solara de la razele
incidente pe tot parcursul anului.
Orientarea favorita este cea spre sud in emisfera nordica sis pre nord in emisfera
sudica. O simpla regula este sugerata pentru unghiul de inclinatie astfel:

58
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Latitudinea (N or Inclinatia unghiului

S)

0 - 10 grade 10 grade

11 - 20 grade Latitudine + 5 grade

21 - 45 grade Latitudine + 10 grade

46 - 65 grade Latitudine + 15 grade

> 65 grade 80 grade

inlinarea matricii si unghiurile de altitudine ale soarelui

Daca se pot face ajustari sezoniere cateva carti ne dau sfaturi despre unghiul de inclinatie
cum ca ar trebui sa fie egal cu latitudinea plus inclinarea medie pentru iarna sau minus
inclinarea medie pentru iarna
Inclinarea medie este de 11.75 grade(jumatate din 23.5 grade)
Pentru locurile aflate la aproximativ 41 de grade nord asta inseamna ca:

Iarna 53 degrees

Vara 29 degrees

59
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Restul 41 degrees
anului

Unghiul de inclinare luna de luna

Pentru un set mai detaliat de calcule ex pentru a folosi un calculatoron-line la :
http://www.wattsun.com/resources/calculators/photovoltaic_tilt.html
avem acest table penru locurile aflate la 41 grade Nord

Altitudinea Inclinarea
Month soarelui
matricii
La pranz

JAN 29 61

FEB 38 52

MAR 49 41

APR 61 29

MAY 69 21

JUN 72 18

JUL 69 21

AUG 61 29

SEP 49 41

OCT 37 53

NOV 29 61

DEC 26 64
Poate fi simplificat la:

60
 Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica

Unghiul inclinarii Luna

60 grade pe orizontala Noiembrie, Decembrie, Ianuarie

50 Octombrie, Februarie

40 Septembrie, Martie

30 August, Aprilie

20 Mai, Iunie, Iulie

Un sablon a fost facut pentru a simplifica montarea panoului solar la unghiul de inclinare
corect.

61