Ministerul Educației Culturii și Cercetării a Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

A realizat : Bîrdan Cristina G2104

Lucrarea practică nr.7. Orientarea în teren

Sarcini :

1. De descris modalități de determinare a punctelor cardinale după aștri

a) După poziția soarelor- pe altirudine mijlocii se poate considera cu
aproximație că soarele se află în pozițiile următoare:
La est în (februarie ,martie,aprilie,august,septembrie,octombrie) pe la ora 6 ,
în (mai,iunie,iulie) la fel ora 6 , în (septembrie, decenmbrie ,ianuarie) nu se vede.
La sud în (februarie ,martie,aprilie,august,septembrie,octombrie) pe la ora 12 ,
în (mai,iunie,iulie) la fel ora 12 , în (septembrie, decenmbrie ,ianuarie) la ora 12.
La vest în (februarie ,martie,aprilie,august,septembrie,octombrie) pe la ora
18 , în (mai,iunie,iulie) la fel ora 18 , în (septembrie, decenmbrie ,ianuarie) nu se
vede.
b) După doare și ceas- pentru a ne orienta în teren cu ajutorul ceasului I
soarelui vom ține ceasul în fața noastră, în plan orizontal, rotindu-l astfel încât acul
orar să fie îndreptat spre acel punct de pe linia orizontului în dreptul căruia se află
Soarelui. Bisectoarea unghiului format de acul solar și linia ce trece prin cifra 12
de pe cadran ,considerând sensul de la centrul ceasului spre exterior , va arăta
direcția spre sud.
Aceasta rezultă din faptul că Soarele parcurge drumul său apparent în jurul
Pămîntului în decurs de 24 ore,iar acul care indică orele parcurge tot cadranulîn 12
ore.
Trebuie avut de învedere faptul că primăvara și mai ales vara determinarea
direcțiilor punctelor cardinal este mai precisă .
Pentru mărirea preciziei se poate folosi o variantă a cestui procedeu , care
impune urmtoarele operații:
-se ține ceasul într-o poziție oblică sub un unghi de 40-50 grade; ceasul se va
ține între degetul mare și degetul arătător în dreptul cifrelor 3 respectiv 9,având
cifra 12 opusă privirii noastre.
-se caută pe cadran mijlocul arcului de cerc între acul orar și cifra 12 și în
acest punct se ține un bețișor subțire perpendicular pe cadran.
-fără a schimba înclinarea ceasului ne întoarcem împreună cu el față de soare ,
în așa fel încît umbra lăsată de bețisor să treacă prin centrul cadranului , în acest
moment cifra 12 se va gaăsi la sud.

c) După steaua polară –pe timpul nopții se poate afla poziția punctelor
luindu-se în considerare faptul că dacă ne îndreptăm cu fața spre steaua
polară , aceasta ne va indica întotdeauna direcția spre nord.
Problema se pune cum se găsește pe bolta cerească steaua polară, care face parte
din constelația ,, carul mic,, pentru aceasta procedăm astfel:
-găsim constelația Carul mare ;aceasta constelație se prezintă sub forma unui grup
de stele, sufficient de vizibile, format din 7 stele stralucitoare,dispuse larg.
-prelungim imaginar dreapta ce trece prin ultimele două stele ale Carului mare, la
o depărtare de aproximativ 5 ori distanță dintre roti se află Steaua Polară, tot atît de
luminoasă ca și alte stele din Carul mare.

d) După lună –atunci cînd condițiile meteorologice nu permit vizibilitate

spre steaua polară , dar se vede luna , pentru determinarea punctelor
cardinal se poate considera , cu aproximație , că luna se găsește în
următoarele poziții:
-primul pătrat (se vede numai jumatate din dreapta a Lunii)- la ora 18 se vede
la sud, la ora 24 se vede la vest , la ora 6 nu se vede
-luna plină ( se vede tot discul Lunii)- la ora 18 se vede la est, la ore 24 se
vede la sud, la ora 6 se vede la vest.
-ultimul pătrat ( se vede numai jumătate din stînga Lunii)- la ora 18 nu se
vede, la ora 24 se vede la est, la ora 6 se vede la sud.

e) După Lună și ceas - împărțim din vedere raza discului Lunii în 6 părți
egale , apreciinndu-se cite din aceste părți se cuprind în secțiunea
transversal a părții vizibile a Lunii.
Dacă Luna crește numărul apreciat se scade din ora cînd se afce observarea , dacă
luna descrește numărul apreciat se adaugă la ora cînd se face observarea. Pentru a
stabili cînd crește sau descrește Luna se mai poate folosi și următoarea regulă:
dacă arcul Lunii reprezintă partea rotunda din litera ,, D,, , luna crește și înversul
cuvîntului descrește , dacă arcul Lunii seamănă cu litera ,,C,, luna descrește ,
inversul cuvîntului ,,crește,, .
Orintarea în teren fără de hartă se mai poate face și pe bza observațiilor asupra
unor obiecte sau fenomene din natură , ca de exemplu:
-pe partea de nord copacii au coaja neregulată, crăpată, umedă și uniori acoperită
cu mișchi.
-inelele de creștere anuală observate la trunchiurile de copaci tăiați sunt mai
îndepărtate unele de altele în partea de sud a trunchiului.
-la copacii izolzți sau la cei de la marginea pădurilor ramurile și frunzele sunt mai
dese în partea de sud.
-mușchii acoperă stîncile și pietrele mari pe partea de nord a lor.
În partea de nord a poienelor din pădure iarba este mai deasă decît pe partea de
sud.
-zăpada se menține timp mai îndelungatîn parta de nord a clădirilor și pomilor.
-la bisericile ortodoxe altarele sunt îndreptate spre est
-la regiunile deluroase , viile se cultivă mai ales pe pantele orientate spre sud.

2. De caracterizat metoda de orientare în teren cu busola

În forma sa cea mai simplă ea este considerate dintr-un ac magnetic mobil în jurul
unui ax vertical, așezat în centrul unui disc gradat, denumit cadran, pe care sunt
indicate și punctele cardinal.
 Gradațiile sunt ecplimate în grade sau miimi. Gradația zero pe cadran mai este
notată și cu litera N(nord).
Cum se lucrează cu busola, pentru a se asigura funcționarea ei corectătrebuie să fie
respectate următoarele reguli:
-pentru ca părțile fosforescente să lucreze mai bine pe întuneric busola se ține
deschisă timp de 15-20 minute la soare sau la lumina electrică
- în timpul deplasării sau nefolosirii acul magnetic este blocat , ferindu-l astfel de
uzură
-punctul de stație trebuie astfel ales încît sa se situieze cat mai departe de obiectele
de fier sau de oțel care ar putea influența acul magnetic.
-se va evita lucrul cu busola ep timp de furtună cu descărcări electrice sau în
apropierea liniilor electrice de înaltă tensiune.

3. De evaluat metodologia de deplasare în teren după azimutul dat

Deplasarea în teren necunoscut sau înafară de drumuri, pet imp de ceață, în

pădure , noaptea implică unele greutăți din punct de vedere al orientării după
detalii din teren , în aceste cazuri se folosește busola.
Pentru a ajunge la un punct dat fără a avea posibilitatea să-l vedem va trebui să
știm direcția și distanța de deplasarea. În acest caz este necesar să determinăm pe
teren o direcție spre acest punct, difinită prin azimutul magnetic. Dacă direcția este
difinită prin azimutul adevărat va trebui să-l tranformăm în azimutul mahgnetic,
ținînd cont de declinația magnetică.
Să presupunem că urmează să ne deplasăm dintr-un punct pe o direcție al cărui
azimut magnetic este stabilit dinainte.
În punctual de plecare rotim capacul busolei până ce indicile ajunge în dreptul
valorii stabile pe care o citim pe cadran. Deblocăm acul magnetic ți ținînd busola
cu cătarea spre noi, ne întoarcem pînă când vîrful nord al acului magnetic se așează
în dreptul gradațieizero a cadranului.
Vizând pe catare și țel, fără să mișcam busola, căutăm pe acestă direcție un detaliu
de planimetrie ( reper) care marchează în teren direcția pe care ne deplasăm.
Ajungând la detaliul stabilit , repetăm operațiile fixînd un alt reper pe azimutul dat
și așa , din aproape în aproape , vom ajunge la punctul final ce ne-a fost indicat.
Trebuie avut în vedere faptul că în determinările cu busola chiar în condițiile
respectării tuturor regulilor se introduc unele erori, nefiind posibilă stabilirea
precisă a direcției de deplasare

Concluzie !
În această lucrare practică am descries modalitățile de orientarea în teren , si
determinarea punctelor cardinale după soare , lună, lună și ceas, soare și ceas, la fel
am descries metoda de orientare în teren cu busola și am evoluat metoda de
deplasare în teren după un azimut dat.