Cuprins

I. Introducere......................................................................................4
II. Protecția aerului atmosferic............................................................6
2.1.Aspecte generale privind calitatea aerului atmosferic.
2.2.Surse potențiale de poluare a aerului atmosferic.
2.3.Activități de inspectare și masuri de constrîngere aplicate.
2.4.Cheltuieli și resurse pentru protecția aerului atmosferic.
2.5.Obiective și masuri de protecție a aerului atmosferic.
III. Protecția și utilizarea resurselor acvatice........................................9
3.1.Aspecte genereale privind apele de suprafață și subterane.
3.2.Surse potențiale de poluare a resurselor acvatice.
3.3.Impactul transfrontralier.
3.4.Măsuri de protecție a resurselor de apă.
3.5.Activități privind supravegherea resurselor acvatice.
IV. Protecția resurselor funciare...........................................................13
4.1.Aspecte genereale privind resursele funciare ale raionului.
4.2.Factorii ce contribuie la starea ecologică a r.funciare.
4.3.Măsuri de efectuare a lucrărilor de protecției solului.
4.4.Activitățile de inspectare si masurile de constrîngere aplicate.
4.5.Prejudiciile cauzate resurselor de sol.
4.6.Problemele prioritare în domeniul protecției solurilor.
V. Protecția resurselor minerale și controlul geologic........................16
5.1.Zăcamintele minerale existente.Informații.
5.2.Informație privind agenții economici.
5.3.Sarcini prioritare pentru anul 2019.
VI. Protecția florei și faunei.....................................................,,,,,,......17
6.1.Aspecte generale privind starea vegetației forestiere.
6.2.Regenerarea și extinderea fondului forestier.

2
VII. Managementul deșeurilor și substanțelor chimice.........................22
7.1.Aspecte generale privind gestionarea deșeurilor din teritoriu.
7.2.Acțiuni de salubrizare a localităților.
7.3.Gestionarea deșeurilor de producție.
7.4.Deșeuri periculoase.
7.5.Substanțe chimice.
VIII. Problemele ecologice majore ale raionul Rezina...........................24
IX. Concluzie........................................................................................25
X. Bibliografie.....................................................................................26
XI. Anexe.

3
 I. Indroducere.
În cadrul Inspecţiei pentru Protecția Mediului Rezina activează
5 specialişti:
Şef Direcție IPM Rezina – Grigori Carpov
Inspector principal – Irina Malai
Inspector principal – Svetlana Roşca
Inspector principal – Ion Ciorici
Inspector superior – Alexandru Negru

I. Abordare generală.
Inspecţia pentru Protecția Mediului Rezina este amplasată în oraşul Rezina, strada
Voluntarilor 5A, tel.: 0254-22343, tel.: 0254-21759,fax 0254-22343

2. Structura suprafaţelor.
Suprafaţa totală a rlui Rezina este de 62179 ha, Inclusiv pe categorii:
1. Teren cu destinaţie agricolă – 34527 ha
2. Terenurile localităţilor - 5354ha
3. Terenurile industriei, transportului – 1163 ha
4. Terenuri, fondul silvic – 9747,84ha
5. Terenuri,fondul apelor – 1774ha
6. Terenuri, fondul de rezervă – 8711 ha.
3. Localităţile, populaţia.

Total localităţi în rlui Rezina – 41, din care - 1 oraşe.

Populaţia raionului constituie – 48495 locuitori, din care:

- populaţie urbană –12386 locuitori,

populaţia rurală – 36109 locuitori, ce constituie 74,4%

4
Agenţi economici după genul de activitate.

Întreprinderi agricole mari – 9, inlusiv:

- societăţi cu răspundere limitată – 7

Gospodării ţărăneşti individuale – 7127, inclusiv:

Gospodării ţărăneşti înregistrate cu cod fiscal - 619

Întreprinderi de prelucrare a produselor agricole:

- Uscătorii de fructe – 2

- Mori şi oloiniţe – 18

Staţii de alimentare cu combustibil şi gaze –6

5
II. Protecția aerului atmosferic.
1. Aspecte generale privind calitatea aerului atmosferic.
Protecţia aerului atmosferic este una din problemele prioritare din domeniul de
activitate a autorităţilor de mediu orientată spre realizarea dreptului constituţional al
cetăţenilor Republicii Moldova la un mediu sănătos, accesul la informaţia veridică
privind calitatea aerului şi măsurile întreprinse în această direcţie.
Promovarea politicii de mediu în domeniul protecţiei aerului atmosferic, precum şi
supravegherea respectării prevederilor legislaţiei ecologice de protecţie a aerului
atmosferic în activitatea antreprenorială în teritoriu revine inspecţiei ecologice.
Poluarea aerului atmosferic, în prezent, este o problemă gravă care necesită activităţi
de control pentru aprecierea gradului de poluare, calcularea emisiilor de poluanţi şi
determinarea calităţii aerului atmosferic, preîntîmpinarea efectelor nocive a activităţii
economice preconizate asupra ecosistemelor naturale.
Cantitatea de poluanţi emişi în atmosferă de la toate sursele de poluare în rnul
Rezina, în anul 2018 a fost evaluată la nivelul de 4106,1828 t.

2. Surse potenţiale de poluare a aerului atmosferic.

Calitatea aerului atmosferic este influenţată de emisiile provenite din surse fixe
de poluare şi surse mobile de poluare. Analiza dinamicii emisiilor de poluanţi în
aerul atmospheric: pe perioada anului 2016 volumul total al emisiilor este de
4415,4081 t, cu 7,5439 t mai mult ca în anul 2015 în anul 2017 volumul total al
emisiilor este de 4011,8337 t, cu 403,5744 t mai puţin ca în anul 2016, în anul 2018
volumul total al emisiilor este de 4106,1828, cu 94,3491t mai mult ca în anul 2017.
2.1 Surse staţionare de poluare
În raionul Rezina activează 88 de întreprinderi industriale care prezintă pericol
pentru mediul ambiant, din care de gradul I de 500t numai o întreprindere „Lafarge
Ciment” Moldova. Deţin Autorizaţii pentru emisii în atmosferă 93 de întreprinderi.
Obiecte cu impact moderat sau inert reprezintă două unităţi de producere, aşa ca
atelierul de fabricare a mobilei şi centrul pentru testarea şi deservire tehnică a
automobilelor.

2.1.1 Impactul sectorului termoenergetic asupra calităţii aerului atmosferic

6
Cu energie electrică raionul este asigurat din reţelele electrice de tensiune înaltă de la
SA „Red – Nord” filiala Rezina cu volumul anual de emisii 0,5242 t/an, cu gaz
raionul este asigurat de SRL”Orhei Gaz” filiala Rezina cu volumul de emisii
1,4767t/an. Cazangeriile în număr de 129 unităţi, în primării 99 cazangerii, la agenţi
economici 30 cazangerii, din care 58 cazangerii cu utilizarea combustibilului solid şi
71 cazangerii cu utilizarea gazelor naturale, cu volumul total de emisii 96,95 t/an.

2.1.2 Sursele de energie regenerabilă

În raionul Rezina sînt construite 6 cazangerii, care utilizează biocombustibil, însă în
anul 2018 n-a funcţionat nici una. În raion este o întreprindere, SRL”Bioresurse”,
care produce şi comercializează biocombustibil solid (bricheţi) în volum de
aproximativ 40t pe an.

2.1.3 Impactul sectorului industrial asupra calităţii aerului atmosferic

Sectorul este reprezentat prin 80 agenţi economici de la ramura „Procese industriale
şi construcţii” cu numărul surselor staţionare de poluare constitue 267 unităţi cu
volumul total de emisii a poluanţilor de 889,3092 t anual, la sectorul „Transport” –
0,3199 t, sectorul „Deşeuri” conform calculelor de la producerea deşeurilor au fost
emise – 3056t şi de la staţiile PECO au fost emise 12,5998 t/an.
Obiectele destinate prelucrării produselor agricole activează în baza autorizaţiilor de
emisii de la surse fixse. Deşeurile de la întreprinderile în cauză sunt utilizate în
calitate de combustibil în sectorul privat şi ca îngrăşăminte organice. Dejecţiile
animaliere de la gospodăriile particulare parţial sunt transportate în cîmp, pe terenuri
agricole pentru compostare, şi la poligoanele de gunoi.

2.2 Surse mobile de poluare.

În raion activează două întreprinderi de transport; SA „RZ Transcom” şi ÎS „Calea
Ferată”, gara Mateuţi. Sinteza rezultatelor exercitării controlului ecologic
instrumental de stat efectuat de Centrul Investigaţii Ecologice SC „Primautoservice
nr.2” SRL s-au supus controlului ecologic cu efectuarea concomitentă a reviziei
tehnice 2500de automobile, de ÎS “Intehagro” –460 tractoare și 7 combine.
Pe parcursul anului 2018 de către staţiile de alimentare cu combustibil,
întreprinderile ce comercializează produse petroliere în raion SRL „Lucoil Moldova”,
„Basapetrol” SAC Pripiceni, „Basapetrol” SAC Horodişte, SRL”Bemol Retail”,

7
SRL”Datario” şi „Tirex - Petrol” SRL s-au realizat 1164,474 t de benzină, 2860,726
t de motorină şi 374,106 t de gaz petrolier lichifiat. În rezultatul utilizării căriea au
fost emişi în atmosferă 11,5728 t de aldehide,803,9472 t de oxid de carbon, 156,2025
t de dioxid de azot, 125,1285 t de hidrocarburi aromatice policiclice, 45,988 t dioxid
de sulf, 28,4769 t substanţe solide. Suma totală de emisii constitue 1171,6159 t anual.

3. Activităţi de inspectare şi măsuri de constrîngere aplicate, prejudiciul cauzat

aerului atmosferic.
Activităţile de inspectare în vederea realizării obiectivelor şi măsurilor trasate în
planul de activitate pentru anul 2018, au fost orientate spre reducerea impactului
negativ al activităţilor economice asupra mediului, resurselor naturale şi sănătăţii
populaţiei, de prevenire a poluării mediului înconjurător prin ridicarea nivelului de
conştientizare a populaţiei.
Pe parcursul perioadei de raportare de către IPM Rezina la compartimentul “aerul
atmosferic” au fost întocmite 12 acte de control cu 12 prescripţii obligatorii, care au
fost executate, a fost intocmit un process verbal cu privire la contravenție conform
art.147 CC al RM în privința persoanei juridice, SRL Sagas Grup, aplicată amendă
contavențională sub formă de amendă în mărime de 3000 lei și încasată suma de 1500
lei. Prejudicii cauzate aerului atmosferic nu au fost depistate.

4. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia aerului atmosferic.

Acţiuni aplicate în vederea finanţării activităţii de protecţie a aerului atmosferic de
către SA „Lafarge Ciment” (Moldova) SA în sumă de 1691696 lei pentru lucrări de
reparație a filtrelor de la uzină.

5. Obiective şi măsuri de protecţie a aerului atmosferic.

Obiectivele protecţiei aerului atmosferic sînt orientate spre îmbunătăţirea măsurilor
de prevenire a poluării şi de protecţie a aerului atmosferic. Acestea cuprind în sine
acţiuni de monitorizare şi inspectare a unităţilor economice în vederea asigurării
respectării normelor stabilite în autorizaţiile de emisii. În scopul realizării acestor
obiective se vor întreprinde acţiuni de ordin etnic şi organizatoric de deminuare a
poluării aerului atmosferic.

8
III. Protecţia şi utilizarea resurselor acvatice
1.Aspecte generale privind apele de suprafaţă şi subterane:

1.1În raionul Rezina, inclusiv centrul raional la moment sunt situate 61 fîntîni
arteziene, din ele activează 45 fîntîni şi numai 2 dispun de autorizaţie de mediu de
folosință specială a apei .
Pe teritoriu rlui Rezina sunt amplaste 46 de acumulatoare de apă. Cu destinaţie
generală sunt exploatate 7 bazine acvatice, piscicultură - 28, irigaţie-1.
La evidenţa primăriilor se află 41 bazine acvatice, celelalte 5 particulare.
Un pericol deosebit prezintă acumulatoarele de apă amplasate în primăria Lipceni,
( dealungul evacuatorului accidental), Cinişeuţi (surparea taluzului amonte şi
aval,evacuatorul accidental de ocolire este îmburuenit şi înămolit), Pereni(nu
corespunde normelor hidrotehnice, lipseşte proiectul de execuţie şi cartea tehnică),
Slobozia-Horodişte (lipseşte evacuatorul accidental şi de fund), Pe teritoriul raionului
Rezina sunt amplasate 25 primării cu 41 localităţi şi se găsesc 18 cursuri de apă cu
afluenţii lor cu lungimea totală de 70.17 кm din care 9.27 se scurg prin intravilan,
60.9 prin extravilan.
Actualmente or. Rezina se alimentează din 4 fîntîni arteziene din lunca r.Nistru, şi
una situată în cartierul locativ Rezina - Vest cu capacitatea sumară de 2700 m3/diurn,
celelalte 5 sonde se află în rezervă.
Pe teritoriu raionului şi centrului raional Rezina se găsesc 3764 de fîntîni cu mină de
utilizare generală şi 192 izvoare naturale, din care sunt amenajate 2843 buc. Numărul
de izvoare amenajate constitue 154 buc
1.2 În raionul Rezina avem 25 utilizatori primari. În total apa captată în raionul
Rezina constituie 822,154 mii m3 și toate sunt captate de la sursele subterane, apa
utilizată constituie 822,154 mii m3 pentru necesitățile menajere 821,15 mii m3. Apa
uzată evacuată total constiruie 543,763 mii m3, epurată insuficient 64,01 mii m2 și
fără epurare 468,253 mii m3. . Cele mai importante surse de poluare a apelor de
suprafaţă care influenţează negativ asupra calităţii apei r.Nistru sunt scurgerile de ape
reziduale neepurate în volum de peste 1000 m3/diurn.

9
Cei mai mari utilizatori primari de apă ÎM „SCL” or.Rezina în anul de referinţă a
consumat 434,889 mii m3 iar volumul de ape reziduale constitue 186,060 mii m3
anual şi sunt devărsate fără epurare,
SA „Lafarge Ciment” Moldova din cele 11.5 mii m3 de apă captată, sunt folosite
numai în scopuri menajere.

2.Surse potențiale de poluare a resurselor acvatice:

2.1 În raionul Rezina sînt amplasate 6 staţii de epurare a apelor reziduale, cu

următoarele capacități:
- Stația de epurare din or. Rezina de tip biologică de 700 m3/zi.
- Penetenciarul nr.17 de tip Biologică cu capacitatea de 400m3/zi.
- Uzina de Ciment or.Rezina de tip Biologică cu capacitatea de 100m3/zi,
funcţionează suficient.
- Primăria Horodiște Stația de epurare biologică de tip Aqua Clean SBR cu
capacitatea totală de 30m3/zi
- Primăria Ghiduleni stația de epurare cu capacitatea de 8m3/zi. Sația nu este
funcționabilă și este în curs de extindere a proiectului.
- Școala Internat de tip Sanatorial – 100 m3/zi.

2.2 În anul curent s-au finast lucrările de construcţie a stației de epurare în oraşul
Rezina.
După executarea lucrărilor și testarea stației s-a constatat , că stația nu funcționează
eficient , deoarece nu au fost prervăzute în proiect instalații de deznisipare, ceia ce a
fost indicat și în raportul de verificare a proiectului nr.04-751 din 25.10.2013,
efectuat de către Serviciul de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și
Construcțiilor , din ce motiv stația n-a fost pusă în funcțiune în termenii stabiliți .
Reeșind din cele expuse mai sus pentru funcționarea stației de epurare în parametrii
prescriși , primăria or. Rezina a analizat erorile tehnologice și a comandat elaborarea
proiectului de execuție ,,Stația de epurare a apelor uzate, montarea instalațiilor de
pretratare mecanică din or. Rezina,, ( treapta mecanică), etapa III.
În raionul Rezina sunt necesare măsuri de rigoare pentru modernizarea staţiei de
epurare a Penitenciarului-17 şi reparaţia capitală a staţiei similare de la şcoala internat
Cinişeuţi.

10
3.Impactul transfrontalier.
Conform observațiilor efectuate pe parcursul anului 2018 cazuri occidentale de
poluare a lacului de acumulare Dubăsari n-au fost înregistrate.

4. Măsuri de protecție a resurselor de apă realizate în anul 2018.

4.1 În cadrul implimentării Programului de alimentare cu apă şi canalizare a

localităţilor, aprobat de Guvern, au demarat lucrările de construcție a rețelei de
apeduct și canalizare ; lungimea apeductului total pe rl Rezina este – 210,43 km;
numărul total de populație conectată este – 14955; Lungimea rețelei de canalizare
este de 29,9 km; numărul total de populație conectați 7520.

4.2 În scopul diminuării poluării resurselor acvatice au avut loc lichidarea gunoiștile
stihiinice din zonele de suprafață a zonelor de suprafață (rîuri,rîulețe, afluieni și pîrăie
), crearea fîșiilor de protecție și petrecerea acțiunii ,,Rîu curat de la sat la sat,, .
Conform calendarului evenimentelor de mediu, IE Rezina a organizat și desfășurat
următoarele activități:
În adresa primăriilor localităților din raion, Direcției raionale Învățămînt Tineret și
Sport au fost expediate recomandările-cheie pentru organizarea bilunarului de
salubrizare și amenajare a localităților din raion, petrecerea Săptămînii apelor
curate ,,Apa e izvorul vieții,, , Acțiunii Naționale ,,Rîu curat de la sat la sat,, cu
prilejul Zilei Mondiale a Apelor, care se marchează la 22 martie.
În cadrul acestor măsuri primăriile raionului Rezina, cu prilejul evenimentelor de
mediu, inclusiv Acțiunea Națională ,,Rîu curat de la sat la sat, și Ziua Mondială a
Apelor au fost colectate și evacuate deșeurile de orice proveniență de pe malulul
rîului Nistru,din preajma izvoarelor, pîraielor adiacente lor au fost amenajate 154
izvoare și 2843 fîntîni de mină.
4.3 În scopul reglementării utilizării și protecție apelor(de suprafață, freatice,
subterane) de către parlamentul Republicii Moldova a fost elaborată Legea cu privire
la protecția mediului înconjurător nr. 1515 –XII din 16.06.1993 și Legea apelor din
26.10.2013.

11
5.Activități privind privind supravegherea controlului de stat asupra resurselor
acvatice.

4.1 De către inspectorii IE Rezina la compartimentul „apă” au fost întocmite 22 acte

de control la obiectele inspectate cu 62 prescripţii care au fost executate 37. Pe urma
încălcărilor legislaţiei ecologice la compartimentul în cauză au fost întocmite 11
procese verbale la: art.109al2 - 2, art.109al3 - 1, art.109al4 - 2, art.110 - 5, examinate
de IE Rezina. Suma amenzilor aplicate constitue 11400 lei, suma amenzilor încasate
constituie 3975 lei.
5.2 Prejudiciile cauzate resurselor acvatice și înaintate agenților economici nu au fost
efectuate.

6. Concluzii și propuneri ce țin de prevenirea poluării și folosirii raționale a resurselor

acvatice.
- Aprovizionarea centralizată cu apă potabilă a populaţiei, care să corespundă
standartelor de stat „Apă potabilă”.
- De finisat construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate, reţelelor inginereşti în
fiecare localitate, iar cele existente de renovat şi de modernizat.
- Construcţia staţiilor de preepurare la întreprinderi industriale, conectate la staţii
de epurare.
- Prelevarea frecventă a probelor şi efectuarea investigaţiilor sanitaro –
microbiologice şi chimice a apelor r. Nistru respectiv de laboratorul bacteriologic a
CSP Rezina şi a celui specializat al Centrului de Investigaţii Ecologice, în locul
devărsărilor apelor reziduale de la staţia de epurare a Penitenciarului nr.17 or. Rezina,
Uzinei „Lafarge Ciment” (Moldova) SA, şcolii internat Cinişeuţi.
Potenţialii agenţi economici care pot provoca poluarea resurselor acvatice din zonă.
R-nul Rezina este limitat de la Vest pe o porţiune de 40 km din care cauză agenţii
economici şi primăriile amplasate în zona de protecţie a r.Nistru influenţează negativ
asupra calităţii apei. Apele meteorice de pe teritoriu întreprinderilor amplasate în
zona de protecţie se scurg neepurate în r.Nistru ceia ce duce la infectarea şi
impurificarea apelor de suprafaţă. Gunoiştile autorizate din zonă nu dispun de dig de
protecţie nu sunt îngrădite, nu au drum de acces, nu dispune de filtru biologic.
Gunoiştile neautorizate din zona de protecţie şi strictă de protecţie care anual sunt
lichidate după lichidarea lor în perioada bilunarului se restabilesc din nou.

12
IV. Protecția resurselor funciare.
1. Aspecte generale privind resursele funciare ale raionului.

Învelișurile de sol în raion sînt reprezentate prin următoarele tipuri de sol: soluri
cenușii,cenușii închise de padure, cernoziomuri combice și podzolite, se întîlnesc și
cernoziomuri obișnuiteși carbonatice.

-suprafața totală a raionului Rezina constitiuie 62179 ha. Conform recesămîntului

agricol din anul 2018 și datelor serviciului relațiilor funciare și cadastru, terenurile
agricole constituie 37290 ha, din care terenuri arabile 29828 ha, pîrloagă-1055 ha,
plantații multianuale-2325 ha din care, livezi 1353,03 ha, vii-971,97 ha, pășuni- 5136
ha, plantații forestiere- 395,18 ha, ape- 1774 ha, drumuri- 1163 ha, stăzi- 1219 ha,
construcții 1836 ha, alte terenuri 2964 ha, terenuri fondul de rezervă 8711 ha.

- În raionul Rezina proiecte și scheme de organizare a terenurilor nu sunt.

În perioada anului de raportare sa efectuat 2 atribuiri de teren în scopuri neagricole,

pentru extindere carierei de calcar Trifești. Lucrări de decopertare al solului fertil în
raion în anul 2018 sau petrecut la cariera de calcar-argilă și nisip-prudiș din satul
Ciorna ce îi aparține la Lafarge Ciment(Moldova).

2. Factorii ce contribuie a starea ecologică a resurselor funciare(eroziunea,

formarea ravenelor, alunecări de teren, poluarea solurilor, etc.).

Pe teritoriul raionului Rezina starea ecologică a resurselor funciare rămîne variată pe

alocuri complicată. Suprafața versanților cu înclinație ce depășesc opt grade și mai
mult la moment, în teritoriu constitiuie o treime din toată suprafața arabilă, care
reprezintă aproape 8000 ha de teren cu gradul de erodare mediu și puternic,
prezentînd pericol de degradare a fertilității solului pe aceste terenuri, în rezultatul
preponderent al eroziunii de apă, îndeosebi în timpul ploilor torențiale. Degradare
fertilității solului are loc din motivul lucrărilor incorecte ale solului, îndeosebi pe
versanți, fertilizarea nesatisfăcătoare a culturilor agricole, îndeosebi a celor organice,
care constitiuie baza fertilității, gradul scăzut de culturi leguminoase și premărgători
săraci în asolament sau în rotația culturilor, implementarea imperfectă a tehnologiilor
de conservare a resurselor tehnologice etc.

13
 Suprafața alunecărilor de teren și a rîpilor constitiuie peste 1050 ha din toată
suprafața.

3. Măsuri cu privire la efectuarea lucrărilor de protecție a solurilor.

În anul precedent în raionul Rezina s-au sădit fîșii de protecție a drumurilor 1,46
ha, forestiere de protecție ale terenurilor 0 ha, plantații forestire masive 0,1 ha, și fîșii
riverane 0,1 ha.

4.Activitățile de inspectare și măsurile de constrîngere aplicate.

I.P.M Rezina în decursul anului 2018 pe compartimentul ,,Resursele funciare” a fost

inspectate 11 de întreprinderi în urma caruia u fost întocmite 11 acte de control și 3
de procese-verbale. Suma amenzilor aplicate constitiuie – 9000 lei și incasate – 4500
lei.

5.Prejudiciile cauzate resurselor de sol.

Pe parcursul anului 2018 nu a fost depistate cazuri ce au cauzat prejudicii solului.

6.Problemele prioritare în domeniul protecției soluriloe pentru anul 2019.

I. Măsuri organizatorice.

1. Consolidarea binevola terenurilor deținatorilor de pămînt repartizate pe versanți ce

depăsește înclinația de 5 grade cu scopul aplicării tehnologiilor speciale de cultivare a
culturilor agricole în fîșii pentru stoparea eroziunii și degradării solurilor, conservarea
fertilității solului.

II. Măsuri tehnologice.

1. Aplicarea permanentă a sistemului de măsuri antierozionale complex, îndeosebi

lucrarea solului și culturilor specifice, cultivarea lor pe versanți.
2. Implementarea tehnologiilor pedoameliorative eficiente pentru diferite zone din
teritoriu.
3. Restabilirea aplicării unor elemente de asolamente pedroprotectoare, îndeosebi a
rotației corecte a culturilor îndesite și celor prășitoare.

14
4. Implementarea tehnologiilor performante de fertilizare organică și chimică a
solurilor.
5. Perfecționarea proiectelor de organizare și amenajare a teritoriului, reeșind din
amplasarea lui în comună.
Etc.

15
V. Protecția resurselor minerale și controlul
geologic.
1. Zăcamintele minerale existente.
Informația referitor la întreprinderile miniere de pe teritoriul subordonat.
Pe teritoriul raionului Rezina se dobîbdesc următoarele zăcămintele: calcar,
nisip-prudiș și argilă. Cu dobîndirea zăcămintelor se ocupă 2 mine și 3 cariere,
care dispun de tot setul de documente.
Suprafața lotului repartizat pentru cariere și mine pe raion este de 598,5 ha. În
procesul extragerii zăcămintelor minerale se formează 25-44% de deșeuri de
producție.
Recultivarea carierei a fost efectuată la cariera Solonceni SRL ,,LPKV” (din
1,53 ha s-au recultivat 1,0 ha în anul 2012, pe restul teren este amplasat utilaj
tehnic), care nu funcționează din 2012 și Cariera Ciorna al Lafarge Ciment
(Moldova) SA 1,78 ha în 2018 (total 3,38ha).
Deșeurile de producție în urma dobîndirei zăcămintelor se folosesc în
construcție și la reparația drumului.

2. Informația privind agenții economici care au în gestiune sonde arteziene

pentru îmbutelierea apei minerale.
Pe teritoriul raionului Rezina cu îmbutilierea apei minerale sau de masa nu se
ocupă niciun agent economic.
3. Sarcini prioritare pentru anul 2019.
- Legifierea carierilor de dobîndire locală de către APL.
- Lichidarea carierilor neautorizate pentru nu a admite arodarea și deteriorarea
solului și al subsolului, prin recultivare.

16
VI. Protecţia florei şi faunei. Starea ariilor
naturale
protejate de stat.
1.Aspecte generale privind starea vegetaţiei forestiere.
1.1 Vegetația forestieră a raionului Rezina este reprezentată de păduri de
foioase caracteristice Europei Centrale compuse din specii predominant de
stejar, salcîm, frasin. Ca specii ajutătoare se întîlnesc teiul, carpenul, arţarul
asociate cu subarbuşti de corn, alun, păducel, soc etc. Starea actuală a unei
părţi considerabile din arboretele fondului forestier este nesatisfăcătoare.
Arboretele de stejar, salcîm, alte specii de vîrstă înaintată de origine
vegetativă sunt afectate de diferite fenomene nefavorabile, necesitînd
intervenţii urgente de refacere.
Gestionarea fondului forestier în rul.Rezina este asigurată prin cele 3
Întreprinderi Silvice subordonate Agenţiei de Stat „Moldsilva” care dispun de
personal calificat capabil sa asigure o dezvoltare durabila a fondului forestier
din gestiune.
O situație mai complicată rămîne şi în continuare în padurile gestionate
de administraţiile publice locale. Vegetaţia forestieră din gestiunea primăriilor
este dispersată pe suprafeţe mici in diferite parţi ale localităţilor, din care
motiv este îngreunat procesul de asigurare a integritaţii acestora. Majoritatea
primăriilor nu dispun de unitate care să asigure paza şi protecţia vegetaţiei
forestiere. Din cauza lipsei personalului calificat în pădurile primăriilor nu
sunt efectuate lucrări silvotehnice ceea ce duce la îmbătrînirea şi degradarea
acestora.
Raionul Rezina este situat de –a lungul rîului Nistru, pe malul drept, în
partea de nord – est a țării. Suprafaţa totală al terenurilor acoperită cu
vegetație forestieră 10644,498 ha din suprafaţa totală a raionului de
621,7947 km2. Dintre care:
• 9747,84 ha păduri masive,
• 252,16 ha spații verzi.
• 644,498 ha fîşii forestiere de protecţie .

17
Majoritatea terenurilor silvice din rul.Rezina sunt în gestiunea Agenţiei de
Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” prin cele 3 întreprinderi silvice, inclusiv:
• ÎS Șoldănești - 7412 ha.
• ÎS Orhei - 1100 ha.
• ÎS Telenești - 80,8 ha.
2. Regenerarea şi extinderea fondului foristier.
Regenerarea și extinderea suprafețelor acoperite cu păduri este o prioritate a
sectorului forestier național. Vegetaţia forestieră poate reduce din influenţa
negativă a factorilor industriali şi climatici dăunători. În perioada an. 2018
Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” prin cele 3 întreprinderi
silvice au plantat în în fondul forestier 46,5 ha, s – a efectuat ajutorarea
regenerarii naturale pe o suprafață de 42,7 ha.(Tabelul 2). Lucrări de
regenerare natural și de extindere nu s – au petrecut. Ponderea
importantă a lucrărilor de ajutorare a regenerării naturale se datorează faptului
că, în perioada de referinţă, au fost efectuate tăieri de produse principale
prioritar în arborete de salcâm, la care asigurarea continuităţii s-a realizat în
majoritate prin provocarea drajonării.
Pădurile aflate în gestiunea altor deţinători, în special a primăriilor,
îndeplinesc cu prioritate funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor. În aceste
păduri, plantate în ultimii 30-50 de ani pe terenuri impracticabile pentru
agricultură, nu se respectă regimul silvic, măsurile de îngrijire se aplică de la
caz la caz, pădurile fiind afectate de tăierile ilicite şi păşunatul abuziv, de
poluarea cu deşeuri etc.
Vegetaţia forestieră în cauză constă din perdele de protecţie a terenurilor
agricole, a căilor de comunicaţie. Deţinători ai acestor terenuri sînt primăriile
din localităţile rurale, ce nu au personal specializat care va putea opri tăierile
ilicite, păşunatul neautorizat şi poluarea cu deşeuri a spaţiilor verzi. Astfel,
conform analizei efectuate din suprafaţa totală a perdelelor forestiere sînt în
stare satisfăcătoare, restul fiind rărite s - au distruse complet.
Primăriile rul.Rezina au plantat 1,962 mii arbori de diferite specii, s –au sădit
fîșii foristiere pe o suprafață de 4,0 ha, SA ”Drumuri - Orhei” sectotul Rezina
au plantat 0,250 mii arbori, pe o suprafață de 0,05 ha, Întreprinderea de Stat
”Căile Ferate” - Gara Mateuți au plantat 0,030 mii arbori. Acţiuni de plantare
a puieţilor au fost organizate în cele 25 primării din raion, în care lucrările de

18
plantare au fost desfaşurate la un nivel satisfacător, fapt demonstrat prin
controalele efectuate în perioada lunii noiembrie 2018.
3.Lucrările silvotehnice efectuate pe parcursul anului 2018.
Lucrarile silvotehnice constituie ansamblu de lucrări şi intervenţii
silvotehnice distincte şi interdependente privind dirijarea creşterii şi
dezvoltării pădurii de la întemeiere pînă la etapa de recoltare, ele de regula
fiind executate în corespundere cu prevederile amenajamentului silvic şi în
unele cazuri dirijate de starea reala a acestora. Pornind de la acest fapt
constatăm ca în rul.Rezina pe parcursul anului 2018 s - au înfăptuit lucrări de
ocrotire a pădurii de dăunători la cantonul nr.14, nr.15 - s. Păpăuți, cantonul
nr.2, nr.3 – s. Cinișeuți, cantonul nr.8 – s.Țahnăuți, cantonul nr.10 –
s.Cogîlniceni. Protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor constitue
una din activitățile de bază a deținătorilor de terenuri silvice, ce cuprinde un
complex de acțiuni (analize, prognoze, metode, tehnologii etc) folosite în
scopul îmbunătățirii stării de sănătate a pădurilor, sporirii rezistenței la boli și
dăunători a masivelor forestiere, a pepinierilor silvice, plantațiilor, culturilor
silvice, produselor pădurii și altor obiecte ale gospodăriei silvice.
Pe teritoriu rul. Rezina cele 3 Întreprinderi Silvice subordonate Agenţiei de
Stat „Moldsilva” în anul 2018 au efectuat tăieri secundare pe o suprafaţa
totală de 481,7 ha volumul lemnos preconizat extragerii 7708 m3. Din care:
degajări 35,6 ha volumul lemnos preconizat extragerii 167 m3, curăţiri 65,1
ha volumul lemnos preconizat extragerii 358 m3, igienă selectivă 298,9 ha
volumul lemnos preconizat extragerii 5059 m3, rărituri 82,1 ha volumul
lemnos preconizat extragerii 2124 m3.
Tăieri principale suprafaţa totală 138 ha volumul lemnos preconizat extragerii
7912 m3. Din care: tăieri de conservare – tăiere unică 24,1 ha volumul
lemnos preconizat extragerii 1263 m3, regenerare rasă 17,6 ha volumul
lemnos preconizat extragerii 1562 m3, tăieri succesive 14,4 ha volumul
lemnos preconizat extragerii 916 m3, tăieri progresive 61,7 ha volumul
lemnos preconizat extragerii 2983 m3, tăieri de conservare – tăieri neuniforme
20,2 ha volumul lemnos preconizat extragerii 1188 m3.
Pentru anul 2019 sînt planificate următoarele tăieri secundare cu suprafaţa
totală 450,7 ha volumul lemnos preconizat extragerii 6792 m3. Din care:
degajări 61,2 ha volumul lemnos preconizat extragerii 139 m3, curăţiri 113

19
ha volumul lemnos preconizat extragerii 473 m3, igienă selectivă 186,1 ha
volumul lemnos preconizat extragerii 3747 m3, rărituri 90,4 ha volumul
lemnos preconizat extragerii 2433 m3.
Tăieri principale suprafaţa totală 262,9 ha volumul lemnos preconizat
extragerii 8809 m3. Din care: tăieri de conservare – tăiere unică 11,4 ha
volumul lemnos preconizat extragerii 433 m3, tăieri rase de regenerare 14,8
ha volumul lemnos preconizat extragerii 1364 m3, tăieri succesive 14,1 ha
volumul lemnos preconizat extragerii 1265 m3, tăieri progresive 60,1 ha
volumul lemnos preconizat extragerii 4285 m3, tăieri de conservare – tăieri
neuniforme 152 ha volumul lemnos preconizat extragerii 836 m3, tăieri
conservare uniforme 2,9 ha volumul lemnos preconizat extragerii 153 m3.
Pe parcursul anului 2018 au fost eliberate 11 Autorizaţii pentru efectuarea
tăierilor în terenurile împădurite. (Sp. Verzi. Fon. foristier.) Arborii au fost
supuși bolilor, coroana a fost ruptă, starea de 90-100 % uscați. Conform
autorizaţiilor eliberate de către IPM Rezina s-au autorizat tăierea a 88 arbori
pe o suprafață de 1,194 ha volumul lemnos preconizat extragerii 68,99 m3, s
–au pus 3 probe pe o suprafaţă de 4,3367 ha, volumul lemnos preconizat
extragerii 33,2 m3.
4.Starea fondului ariilor naturale protejate de stat.
În conformitate cu Legea privind fondul ariilor protejate de Stat (nr. 1538
– XIII din 25.02.98) în raza de activitate a IE Rezina se află 8 obiective, care
fac parte din fondul ariilor protejate asupra cărora se extinde controlul de Stat
ptivind regimul lor de protecţie, cît şi respectarea altor cerinţe prevăzute de
legislaţia ecologică.
Inclusiv:
a) rezervații peizagistice – 2;
b) monumente ale naturii – 6;
Protecția genofondului luat sub protecție se face dificil prin nerespectarea
regimului de protecţie pe unele suprafeţe din cadrul fondului ariilor naturale
protejate de stat, prin lacunele cadrului instituţional (lipsa unităţilor de
administrare a ariilor protejate), nivelul insufcient de califcare a cadrelor şi al
responsabilităţii autorităţilor locale. Toţi aceşti factori au un impact negativ de
proporţii asupra stabilităţii ecologice pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

20
În perioada raportată au fost efectuate 9 conrtoale ecologice la
compartimentul menţionat cu indicarea prescripţiilor obligatorii.
Tabelele nr.3 şi nr.4.
5.Activităţi de inspectare şi măsuri aplicate.
5.1 Un loc aparte în promovarea politicii de mediu în ceea ce priveşte
gestionarea durabilă a fondului forestier şi gestionarea resurselor regnului
animal revine controlului ecologic de stat. Conform art. 20, alin.2 al Codului
silvic şi art 37 al legii regnului animal, controlul de stat asupra stării, folosirii,
regenerării, pazei şi protecţiei fondului forestier este exercitat de către guvern
şi organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător.
Astfe pe parcursul anului 2018 în baza planului de activitate, inspectorii
IPM Rezina la compartimentul ,,flora” s-au efectuat 56 controale şi
întocmite 13 p/v cu privire la contravenție inclusiv:
au fost depistate 10 cazuri de tăieri ilicite, 1 cazuri de pășunat neautorizat, 2
cazuri de încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor în păduri.
5.2 Deţinătorii de terenuri îndeplinesc parţial obligaţiunile stipulate de Legea
privind fondul ariilor naturale protejate de Stat în vederea gestionării ariilor
protejate de Stat. Dispun de borne de hotar a ariilor protejate, de pancarde cu
inscripţii indicatorii şi de avertisment. Ariile protejate de Stat mai au şi un rol
deosebit în vederea ridicării nivelului congnitiv, cultural, ecologic şi cultural
a populaţiei.
6. Cele mai relevante cazuri de tăieri ilicite şi braconaj.
Majoritatea încălcărilor legislaţiei silvice care predomină sunt tăierile ilicite
ale arborilor şi arbuştilor din sectoarele împădurite, atît ale fondului
forestier cît şi din afara lui (fîşii de protecţie), regulilor de protecție a
resurselor piscicole și regulilor de pescuit.
Este de menţionat urnătoarele cazuri:
Primăria comuna Saharna Nouă – dul. Racu Dumitru Petru a vătămat 30
arbori specia „salcie” din zona de protecție a rul. Nistru, stare verde, volumul
masei lemnoase 1,71 m3.
Primăria Lipceni – dul. Doni Grigore Fiodor a tăiat ilegal 7 arbori de specia
„salcîm” din fîșiea de protecție a terenurilor agricole a s.Lipceni, stare verde,
volumul masei lemnoase 1,09 m3.

21
 VII. Managementul deșeurilor și
substanțelor chimice.
1. Aspecte genereale privind gestionarea deșeurilor din teritoriul
subordonat.
Gestionarea deșeurilor menajere solide. În raionul Rezina sunt coordonate cu
Inpecția Ecologică Rezina și se expluatează de 36 de depozite pentru deșeuri
menajere solide (DDMS) care ocupă o suprafață totală de 21,81 ha. Proiecte
de pentru amenajare sau construcția gunoiștelor în anul 2018 nu au fost
efectuate pe teritoriul raionului Rezina.
Conform Strategiei de gestionare a deşeurilor in RM pentru anii 2013-2027 pe
teritoriul raionului au fost propuse 3 terenuri pentru a amplasa o statie de
transfer, la gunoiştea or. Rezina, una pe teritoriul primariei Päpăuti şi unul pe
teritoriul primariei Cogilniceni dar nu s- a selectat nici un teren, s-a propus ca
r nul Rezina sà transporte deşeurile la statiile de transfer din r nul Şoldaneşti s.
Parcani şi r nul Orhei.
Pe teritoriul r lui Rezina sun trei gropi Bekare una la depozitul de deşeuri
menajere solide, care a fost reconstruită şi este functionabila iar doua pe
teritoriul complexului de porcine care au fost construite in anul 2017.

2. Actiuni de salubrizare a localitatilor.

Pe parcursul anului 2018 de catre inspectorii de stat pentru ecologie din cadrul
IPM Rezina au fost efectuate 30 de raiduri de salubrizare pentru a constata
care este situatia ecologicã in primariile raionului Rezina. In timpul raidurilor
au fost depistate 76 de gunoişti stihiinice care ocupă insumat o suprafată totala
de 10,99 ha, toate fiind pe spatiile verzi ale primăriilor.
In urma controalelor au fost identificate şi sanctionate 40 persoane fizice
şi juridice 40 procese verbale cu privire la Contraventie, pentru incalcarea
regulilor sanitare in localitati sau pentru incalearea regulilor de gestionare a
deşeurilor. Suma amenzilor aplicate constituie 22000 lei, iar a celor incasate
este de 11000 lei. Pinà la sfirşitul anului 2018 au fost lichidate 32 de gunoişti

22
 stihiinice cu o suprafată totala de 6,51 ha din cele 76 depistate. Majoritatea
gunoiştilor comunale sunt utilizate de pe timpul fostei URSS şi nu intrunese
toate cerintele ecologice.

3. Gestionarea deşeurilor de productie.

Deşeuri de productie in anul de raportare in raionul Rezina s-au format ca
rezultat a activităjii de extractie a calcarului de la doua mine Lalova, Mateuti
şi cariera Trifeşti în volum de 59034,5 mii tone, metal uzat format in urma
activitätii industriale cit şi ca rezultat a colectarii metalului uzat constituie
2300 tone, cauciucuri uzate nu se colecteză organizat deoarece nu se
utilizează ca combustibil alternativ la Lafarge Ciment (Moldova) S.A. ,
deaceia se păstrea za la intreprinderi pină la gásirea altor solutii de folosirea
lor, in anul curen s-au acumulat 2,96 mii tone.
4. Deşeuri periculoase.
O cantitate de pesticide inutilizabile şi interzise si anume 34,120 tone, au fost
depozitate o perioada mai indelungata la fostul depozit de explozive al
Armatei Nationale a RM din s. Papauti, insă datorită unui proiect finantat de
Republica Cehå şi implementat de Deconta Cehia, aceste substante au fost
evacuate la SAVA GmbH in Germania pentru a fi nimicite in anul 2014.
Acumulatoare cu continut de plumb au fost colectate 1,08 tone din care 0,92
tone au fost date la întimplare a colectatorilor. Lämpi cu mercur sunt formate
pina in timpul de fata 0,0402 tone,, care sunt depozitate piná la identificarea
unei solutii de evacuare.
5. Substante chimice.
Pe teritoriul raionului sunt doi agenti economicice importà substante chimice
Uzina metalurgica din or. Ribnita. (Statia de purificare a apei din s. Boşemija)
clor 1,8 t se pâstreazh in containere de 900 kg şi Moldovatransgaz statia de
distribuire a gazelor natural etilmercaptan 1,8t se påstreazá in container de
2,5t.

23
VIII. Problemele ecologice majore ale
raionului Rezina.
1. Stoparea devărsarilor apelor reziduale din rețeaua de canalizare a oraşului
Rezina in apele fluviului Nistru prin constructia statiei respective. Lucrårile de
constructie a statiei se desfăşoară de 5 ani care sunt finantate din bugetul FEN.
Modernizarea statiei de epurare de la Penetenciarul nr. 17 Rezina, prelevarea
frecventă a probelor şi efectuarea investigațiilor sanitaro microbiologice şi
chimice a apelor r. Nistru in locul devärsårilor apelor riziduale.
2. Amenajarea gunoiştelor autorizate conform cerintelor ecologice şi
preîntimpinarea aparitiei celor neautorizate in locuri stihiinice şi interzise,
îndeosebi în zonele
3. Stoparea degradării fertilitătii solurilor prin realizarea măsurilor
antierozionale şi pedoameliorative eficiente îndeosebi pe versanti cu protecție
a obiectelor acvatice inclinatiile de la 5 şi mai mult prin studierea şi
implimentarea tehnologiilor performante de conservare a resurselor
tehnologice.
4. Stoparea tuturor genurilor de activitate fără autorizatii speciale de profil la
agenții economici, pesoane fizice care dispun de procese tehnologice
generatoare de poluanți.
5. Perfectarea planurilor de organizare a terenirilor planurile locale de Actiuni
de mediu de nivel raional.

24
IX. Concluzie.
În urma efectuării practicii tehnologice din cadrul
unității economice, am făcut cunoștință cu diferite
problem ale mediului șo soluționarea lor. Această practică
mi-a fost foarte interesantă și de folos. Colectivul
inspecției a fost unul primitor, înțelegător.
Planeta trebuie protejată pentru a avea un viitor frumos
și în siguranță. La momentul actual mediul înconjurător
este foarte poluat din cauza populației. Cea mai actuală
problem se consideră a fi deșeurile și industriile.
Oamenii nu sînt conștienți de răul pe care îl provoacă
maturii, dar cu ajutorul nostru a viitorilor ecologi îi vom
face să gîndească un pic altfel la efectele activităților lor
asupra Terrei, bineînțeles și asupra noastră a oamenilor.
Poluarea mediului înconjurător dăunează foarte mult
sănătății omului și de aceea ar trebui să ne schimbăm
atitudinea față de ceea ce facem și cum ne comportăm.

25
X. Bibliografie:
1. Legea 1515/16.06.93 privind protectia medialui
inconjuritor.
2. Legea 436/28.12.2006 privind administratia publicà
locala.
3. H.G.77/30.01.2004 cu privire la aprobarea Structuril şi
Regulamentului Inspectoratului Ecologic de Stat.

4. Anuarul IPM Rezina – 2018.

26