Ministerul Educației și Culturii

Universitatea de Stat
Facultatea de Biologie
A realizat: Bîrdan Cristina G2104
Subiectul 11. Generalităţile cartografice

Sarcini

1. De identificat necesitatea generalizării cartografice

Generalizarea cartografică este „procesul de selectare şi de sintetizare a
conţinutului hărţii în scopul realizării unei reprezentări verosimile din punct de
vedere ştiinţific” (G. A. Isacenko, 1960). Generalizarea cartografică reprezintă o
operaţie importantă şi complicată şi se împarte în generalizarea generală şi
generalizarea specială.
Generalizarea generală corespunde lucrărilor de redactare şi de pregătire,
iar generalizarea specială se referă la stadiul de pregătire a originalului şi include:
• generalizarea contururilor;
• generalizarea diferenţierii calitative, adică reducerea numărului de
deosebiri calitative şi înglobarea lor în categorii mai largi; de exemplu, pe o hartă
la scara 1: 25 000 pot fi reprezentate trei tipuri de mlaştini, iar pe o hartă la scara 1:
100 000, numai un tip;
• generalizarea cantitativă, adică reducerea numărului de deosebiri
cantitative dintre elemente sau înglobarea diferitelor elemente în spaţii mai largi;
de exemplu, pe o hartă la scara 1: 25 000, casele se prezintă izolate, dar pe o hartă
la scara 1: 100 000 se reprezintă grupate în cvartale
• trierea conţinutului hărţii se realizează prin eliminarea unor elemente
secundare dintr-o categorie de elemente (la scări mici se elimină localităţile sub un
anumit număr de locuitori) şi prin eliminarea din conţinutul hărţii a unei întregi
categorii de elemente (la scări mici nu se mai reprezintă arealele mici ocupate de
vii, fâneţe etc.);
• înlocuirea elementelor individuale prin grupe de elemente (în loc de
areale separate ocupate de tufăriş şi iarbă, se conturează un singur tip de areal,
ocupat de tufăriş şi iarbă).
Generalizarea face uz de diferite procedee de simplificare, de
schematizare a contururilor şi liniilor. Însă, simplificarea sau schematizarea nu
trebuie să fie înţeleasă ca făcându-se în mod mecanic, ci, dimpotrivă, prin
„păstrarea tuturor indicilor principali ai unui anumit obiect geografic raportat pe
hartă şi reflectarea tuturor particularităţilor sale individuale”
 2. De enumerat principalele operațiuni ale generalizării
Simplificarea, Netezirea, Agregarea, Gruparea ariilor, Simbolizarea, Gruparea
liniilor, Selecatarea, Exagerea, Imbunățirea percepției spațiale, Separarea
obiectelor.

3. De descris operațiunile generalizării

Simplificarea se aplică liniilor (deschise sau închise – poligoane). Se referă la
reducerea punctelor din lungul unei linii.
Procedee: a. Ramer – Douglas – Peuker
b. Visvalingam
Exemplu:
Simplificarea prin procedeul Visvalingam: se bazează pe eliminarea succesivă a
punctelor intermediare din şirul triunghiurilor ce se formează din trei în trei
puncte consecutive în lungul liniei.

Netezirea (smoothing – engl.): Constă în reducerea angularităţii contururilor. Se

realizează prin intermediul unor modelări (ecuaţii) matematice. Dintre acestea
enumerăm: Polynomial Approximation with Exponential Kernel (PAEK) şi
interpolările Bezier.
Agregarea – gruparea punctelor sau a poligoanelor (aggregation, amalgamation,
engl.) gruparea unor mulţimi de puncte ce reprezintă acelaşi element într-un grup
cu extindere areală; terenuri cu aceleaşi utilizări dar care sunt diferite din punctul
de vedere al înregistrărilor cadastrale

Simbolizarea – diminuarea sau chiar renunţarea la geometria obiectelor –

(collapse, engl.) utilizarea unor semne geometrice distincte pentru reprezentarea
unor categorii de obiecte din diferite clase
Gruparea şi contopirea (fuziunea) (merging, engl.) în general a obiectelor liniare.

Selectarea porţiunilor specifice ale obiectelor.

Exagerarea în vederea păstrării unor calităţi, indiferent de scara de proporţie.
Îmbunătăţirea percepţiei spaţiale se referă la folosirea unor simboluri care
subliniază anumite aspecte

Distanţarea simbolurilor ce reprezintă obiecte care în realitate se situează în

acelaşi loc sau foarte apropiate unele de altele
 4. De identificat operațiunile generalizării analizând harta orașului Chișinău
pe planurile și hărțile cu scara
1: 10.000
1: 25.000
1: 50.000
1:100.000
1:1.000.000
1:10.000.000
Analiza hărților la diferite scări am evidențieat că a fost aplicate operațiunile de :
simplificare (evidențierea drumurilor principale) ( sunt mai puține elemente pe
harta generalizată decît pe harta originală), mai sunt operațiunile :
agregarea,gruparea sau contopirea, selectarea(rîurile principale),netezirea.

Sursa:
Anton Năstase, Gabriela Osaci-Costache, Topografie-Cartografie, Ediţia a II-a revăzută
(pag. 197-199)
geoportal.md