3.

Etapele şi principiile generalizării cartografice

Generalizarea cartografică pe diferite tipuri de hărţi nu poate fi încadrată în reguli standard, din
cauza varietăţii destinaţiei, specializării şi scării de proporţie a lor. La generalizarea conţinutului hărţilor
suntluate în vedere următoarele etape:
-schematizarea şi simplificarea contururilor diferitelor detalii, care constă în simplificarea
detaliilor mici ale reprezentării, ca reducerea meandrării râurilor, îndreptarea ţărmului, limitelor etc., dar
ele trebuie să reflecte particularităţile caracteristice ale acestor detalii (fig. 1).

1:50000 1:1250000
Fig. 1. Simplificarea detaliilor reprezentării
-reducerea numărului deosebirilor cantitative ale diferitelor elemente reprezentate constă în
majorarea intervalelor, în interiorul cărora modificările indicatorului cantitativ, care caracterizează
această categorie de obiecte nu îşi găseşte oglindirea pe hartă.
Ca exemplu poate servi generalizarea reliefului însoţită de majorarea echidistanţei naturale şi
reducerea detaliilor fragmentării reliefului.

1
 1:200 000 1:500 000
Izohipsele sunt trasate peste 40 metri Izohipsele sunt trasate peste 100 metri
Alt exemplu, sunt aşezările omeneşti foarte diferite ca număr de locuitori; pe hartă se vor stabili
doar câteva categorii de aşezări, după numărul locuitorilor. Ca exemplu poate servi reducerea numărului
de trepte în gruparea aşezărilor omeneşti după numărul populaţiei, în care intervalul treptelor se lărgeşte.
Astfel în atlasul învăţătorului pe hărţile statelor (scara 1 : 1 000 000 – 1: 10 000 000) toate oraşele cu o
populaţie de peste 100 mii locuitori sunt clasificate în 3 trepte. Semnul (poanson) fiecărei trepte include
oraşe, ce se deosebesc după numărul populaţiei cu 400-500 mii locuitori. Pe hărţile continentelor din
acelaşi atlas (întocmite la o scară mai mică), pentru reprezentarea oraşelor cu o populaţie de peste 100 mii
locuitori sunt folosite numai 2 trepte (2 tipuri de poansoane). Intervalul acestor trepte se deosebeşte cu
900 000 locuitori. între şi poate fi înlocuită gruparea localităţilor de la 4 trepte (peste 1000 loc; 500-1000
loc; 100-500 loc; până la 100) la 2 trepte (până la 1000 şi peste 1000 locuitori.
-reducerea numărului deosebirilor calitative are ca scop reducerea deosebirilor calitative din
categoria de obiecte reprezentate: a) în primul rând prin înlocuirea clasificărilor tipologice (de exemplu
înlocuirea semnelor diferite de reprezentare a pădurilor mixte, de conifere, de foioase printr-un singur
semn – păduri; sau de exemplu, pe o hartă la scara 1: 25 000 pot fi reprezentate trei tipuri de mlaştini, iar
pe o hartă la scara 1: 100 000, numai un tip;, sau la reprezentarea drumurilor de ţară, drum de pădure etc,
printru-un singur semn – drumuri auto; b) în al doilea rând prin eliminarea treptelor inferioare de
clasificare (ca exemplu poate servi clasificarea aşezărilor omeneşti după criteriul administrativ prin
eliminarea semnelor specifice pentru centrele raionale şi comune).
-înlocuirea detaliilor individuale prin grupe de detalii aceasta poate fi manifestată prin înlocuirea
semnelor unor obiecte separate cu simboluri de caracter generalizat (reprezentare aşezărilor omeneşti
iniţial prin construcţii aparte, apoi prin cartiere, şi prin poansoane în loc de semne speciale pentru diferite
feluri de cariere se poate face un semn special care să le înglobeze pe toate);

2
 -selecţionarea celor mai importante detalii din fiecare element reprezentat (selectarea
conţinutului hărţii). Selecţionării sunt supuse: a) fenomenele naturale şi social-economice răspândite pe
teritoriul cartografiat (selectarea şi reflectarea pe hartă a acestor fenomene alcătuiesc elementele de
conţinut); b) obiectele care se atribuie la un anumit element al conţinutului hărţii şi reprezintă fenomenul
cartografiat ( de exemplu din toate râurile, lacurile, localităţile se aleg pentru a fi reprezentate pe hartă
cele mai principale, care se evidenţiază prin importanţa lor şi anume din oraşe – capitalele, din căile de
comunicaţie – magistralele, din râuri – cele mai mari. Din numeroasele obiecte este greu de selectat unele
sau altele de aceea o metodă răspândită în această direcţie este stabilirea „censului”, adică a unei limite de
reprezentare. Pentru reprezentarea reţelei hidrografice „censul” poate fi de 1 cm, în sensul că toate râurile
mai scurte de 1 cm la scara hărţii nu se vor reprezenta.

- trierea conţinutului hărţii se realizează prin eliminarea unor elemente secundare dintr-o
categorie de elemente (la scări mici se elimină localităţile sub un anumit număr de locuitori) şi prin
eliminarea din conţinutul hărţii a unei întregi categorii de elemente (la scări mici nu se mai reprezintă
arealele mici ocupate de vii, fâneţe etc.);
La baza generalizării cartografice stau anumite principii:
-principiul corelaţiei elementelor reprezentate (de exemplu, corelaţia între relief şi hidrografie);
-principiul omogenităţii generalizării (în diferite părţi ale hărţii să fie aplicată aceeaşi
generalizare);
-principiul plenitudinii (aceasta pretinde să nu se exagereze eliminarea detaliilor, ca harta să fie
suficient de bogată pentru o caracterizare completă a teritoriului sau fenomenului);
-principiul succesiunii în generalizare (acesta cere ca întocmirea hărţii să înceapă cu elementele
3
cele mai esenţiale ale conţinutului şi apoi, în limita permisă de încărcarea hărţii, să se introducă şi
celelalte elemente mai puţin importante);
-principiul exagerării raţionale (este necesar ca alegerea elementelor esenţiale care se
evidenţiază, să aibă în vedere destinaţia hărţii şi specializarea ei).
Pentru o generalizare cartografică reuşită a conţinutului unei hărţi este necesar să se facă în
prealabil cel puţin o încercare de generalizare pentru o porţiune a hărţii care se întocmeşte. Pentru acesta e
necesar: o cunoaştere profundă a tematicii hărţii, o înţelegere clară a destinaţiei ei, o documentare
fundamentată asupra teritoriului reprezentat şi o cunoaştere precisă a posibilităţilor grafice (ce scară este
necesară pentru reprezentarea unui teritoriu sau fenomen, cu precizia geometrică şi amănuntele cerute).