UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII

BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Specializarea IMC

Disciplina TOPOGRAFIE

Referat nr.1

Hărți și planuri

Intocmit, Student : Feraru Dragos Alexandru

2023-2024

Harti si planuri - Generalitati

• Planul topografic

Planul topografic este reprezentarea grafica, micsorata la scara a unei suprafete mici de teren,
care se realizeaza la scari mai mari sau egale cu 1:10

000. Deoarece suprafata cuprinsa pe un plan topografic este mai restrânsa, curbura
Pamântului este neglijata si nu se foloseste un sistem de proiectie.

Harta
Harta topografica este reprezentarea grafica, micsorata la scara a unor portiuni mari din
suprafata Pamântului sau întreaga suprafata a acestuia. Din acest motiv, la realizarea hartilor
topografice se tine cont de curbura Pamântului si se foloseste un sistem de proiectie. Hartile
topografice se întocmesc la scari mai mici de 1: 25 000.

Spre deosebire de plan, care contine mai multe detalii, harta da o imagine de ansamblu, find
mai inconsitenta n detalii. Datorita acestui fat, pozitia punctelor pe planurile topografîce are o
precizie mult mai mare decât pe harti.

De accea, planurile topografice se foloses pentru lucrarile de proiectare si amenajare a

teritoriului, pentru exploatarea nor resurse naturale, pentru constructii etc.

• Clasificarea hartilor si planurilor

Pentru clasificarea planurilor si hartilor se pot lua în considerare mai multe criterii, in primul
rând scara de executie si apoi continutul, teritoriul cuprins, destinatia si numarul culorilor.

1. Dupa scara planurile topografice se împart in:

 planuri topografice propriu-zise întocmite la scara 1:10 000 sau 1:5 000;
 planuri topografice de situatie întocmite la scara 1:2 000, 1:1000, 1:500;
 planuri topografice de detaliu întocmite la scara 1:200, 1:100 si 1:50, utilizate în
constuctii.

2. Dupa acelasi criteriu si hartile se divid n trei categorii:

 harti la scari mari, la care scara variaza intre 1:25 000 - 1:200 000;
 harti la scari mijlocii, cu scara cuprinsa între 1:200 000 si 1:1 000 000;
 • harti la scari mici, întocmite la scari mai mici de 1:1 000 000, de ex.
 1:5.000 000; acestea find, in general, harti murale.

3. Dupa continut hartile pot fi

 harti generale;
 harti speciale sau tematice.
 Din categoria hartilor generale fac parte hartile la scari mari si mijlocii, pe care sunt
reprezentate toate elementele geografice dintr-o regiune (relieful, reteaua hidrografica,
vegetatia, asezarile, caile de comunicatii etc.), care pot fi utilizate ca materiale de baza
pentru întocmirea hartilor la scari mai mici sau a hartilor speciale.
 Din categoria hartilor speciale sau tematice fac parte acele harti care scot n evidenta
un anumit element al peisajului geografic. In cadrul acestora se deosebesc harti fizico-
geografice (harta geomorfologica, harta retelei hidrografice, harta solurilor, harta
vegetatiei etc.) si harti economico-geografice (harta asezarilor, harta resurselor, harta
industriei, harta agriculturi etc.).

4. Dupa teritoriul reprezentat hartile pot fi:

  harti universale, care cuprind întreaga suprafata a Pamântului; dupa modul de
reprezantare se deosebesc planigloburi (harta sub forma de elipsa), planisfere (harta
are format dreptunghiular) si mapamond (harta cuprinde cele doua emisfere
reprezentate sub forma circulara sau eliptica);
 harti ale oceanelor si marilor;
 harti ale continentelor.

5. Dupa destinatie, hartile pot fi:

 harti scolare (didactice);

 harti turistice
 harti militare
 harti maritime.

6. Dupa numarul culorilor se pot deosebi:

 harti monocrome (editate în alb-negru);

 harti policrome (cu doua sau mai multe culori).

Elemente generale ale hartilor si planurilor

Elementele hârtilor si planurilor sunt grupate în trei categorii : elemente matematice,

elemente de continut si elemente de intocmire.

Elementele matematice reprezinta baza geometrica a hârfilor si planurilor, din aceastã

categorie fac parte urmatoarele elemente: scara planului sau hartii, cadrul planului sau hartii,
nomenclatura, baza geodezica si topograficã, elementele de orientare, graficul de pantã,
caroiajul.

Elementele de continut sunt considerate a fi cele reprezentate în interiorul cadrului hartii,

respectiv n cuprinsul spatiului desenat. Aceste elemente se pot grupa in doua categorii: fizico-
geografice (relief, hidrografie, vegetatie, soluri) si socio-economice (localitati, cai de
comunicatie, detali economice si culturale, granite).

Elementele de întocmire cuprind informatii absolut necesare pentru întelegerea si utilizarea

hârtii, sunt incluse: titlul, felul harti, destinatia, legenda, autorul, materialele documentare
folosite.

Cadrul hartilor este constituit dintr-un sistem de lini ce marginese suprafata cartografiatà
desenatã a hartii. El se compune din cadrul interior, cadrul geografic si cadrul exterior sau
ornamental.
Cadrul interior la hârti este constituit din meridianele si paralelele din intersectia carora a
rezultat trapezul corespunzãtor scarii hârtii. El are scopul de a delimita suprafata desenatã.

Cadrul ornamental, se traseaza forte aprope de cadrul geografic si este compus din douá sau
mai multe linii de grosimi diferite si are rolul de a înfrumuseta harta, deci cu alte cuvinte este
un cadru estetic.

Relieful cuprinde totalitatea neregularitatilor, convexe si concave ale terenului.

Relieful este studiat din punctul de vedere al configuratiei, al formelor caracteristice si al

elementelor componente. Este forte important reprezentarea lui corecta si expresiva pe plan
sau hart. Reprezentarea reliefului se face ^n principal prin urmãtoarele metode:

 curbe de nivel;
 model digital al terenului;
 "planul cotat;
 profilelor;
 hasurilor;
 umbre cu tente;
 planuri în relief.
In functie de elementele reprezentate distingem:

Planuri de situatie planimetrice - unde sunt reprezentate oar informatiile planimetrice (plane);
se realizeaza ^n diferite sisteme de proiectie (conform solicitarii beneficiarului) si pot fi
întocmite pentru:

 obtinerea autorizatiei de construire PAC (Plan Autorizatie

Construire)/demolare;
 pentru proiectare;
 determinarea suprafetelor de teren împreimuite (în vederea închirieri/concesionari);
 pentru platforme industriale;
 pentru obtinerea PUG-ului (Plan Urbanistic General), PUZ-ului (Plan Urbanistic
Zonal), PUD-ului (Plan Urbanistic de Detaliu).

Planuri de situatie altimetrice - sunt reprezentate informatile planimetrice si altimetrice

(altitudinea punctelor másurate), se realizeaza in diferite sisteme de proiectie si cu suprafata
de referina conform specificatiilor beneficiarilor si pot fi întocmite pentru:

 obtinerea autorizatiei de construire PAC/demolare;

 pentru proiectare;
 pentru infintarea/reabilitarea cailor de comunicatii;
 pentru situri arheologice;
 pentru platforme industriale;
 pentru obtinerea PUG-ului, PUZ-ului, PUD-ului.