1.

1 Masuratorile terestre Masuratorile terestre dateaza din cele mai vechi timpuri ca o necessitate a oamenilor de a masura si a reprezenta suprafata de teren in scopul satisfacerii nevoilor economice,organizarea lucrarilor agricole in constructii in serviciile militare ,caile de comunicatii etc. Topografia este obiectul ce ocupa un rol important in masuratorile terestre si este stiinta care se ocupa cu tehnica masuratorilor terestre pe suprafete mici,precum si prin intocmirea planurilor si hartilor topografice. Legatura topografiei cu alte discipline: 1.Geodezie 2.Cartografie 3.Fotogrametrie 4.Cadastru 5.Geodezie,Astronomie 6.Matematica fizica Impertanta topografiei: 1.Sistematizarea,,amenajarea oraselor 2.Organizarea lucrarilor agricole 3.Constructii 4.Operatii militare 5.Lucrari cadastrale 6.Comunicatii 1.2 Forma si dimensiunile Pamintului:510 mil.Km2 suprafata pamintului 71%-suprafata cu apa 29%-suprafata terestra Din aceasta cauza drep forma pamintului este considerate suprafata de nivel ce coincide cu suprafata apelor in mari si oceane in stare linistita si imaginar prelungita pe sub continente.Acesta suprafata o numim suprafata de nivel.Deoarece suprafata pamintului si suprafata geoidului sunt foarte complicate din punct de vedere geometric ele nu pot fi folosite la prelucrarea matematica a masuratorilor din aceasta cauza s-a constatat ca cea mai apropiata forma de geoid este elipsoidul

a-sem.mare b-sem. mica f-turtita WGS-84-global GRS-80-de referinta

1.3 Metode de proiectie a punctelor 1.Proiectia geodezica-se utilizeaza la reprezentarea suprafetelor mari(tari,continente),unde se tine cont de curbura pamintului

ABCDE sunt puncte la suprafata terestra care se proiecteaza prin linii verticale neparalele intre ele pe suprafata elipsoidului.Linii ce unesc punctele de deasupra elipsoidului sunt linii curbe-numite linii geodezice. 2.Proiectia topografica-se utilizeaza la reprezentarea suprafetei mici unde nu se tine cont de corbura pamintului

ABCD sunt puncte de pe suprafata terestra care se proiecteaza prin linii verticale paralele intre ele pe suprafata unui plan,obtinindu-se punctele din plan sunt linii drepte

1.4 Sisteme de coordonate utilizate in topografie. 1)sisteme de coordinate geografice: -latitudine este unghiul cuprins intre verticala punctului si planul ecuatorului. (lambda)-longitudine-este unghiul cuprins intre plan meridian grinda si planul meridian punct dat. 2)sisteme de coordonate polare . 3)sisteme de coordonate rectangulare plane. 4)sisteme de proiectii cartografice :trecerea pe suprafata plana a oricarui portiuni din teren necesita aplicarea unui sistem de proiectie cartografica numarul acestor si avantajul lor sunt variate. 5)sisteme de altitudini :a 3 coordonate de pozitie a punctelor de pe suprafata terestra este distanta de la punctul suprafeti terestre pina la suprafata de referinta.Sistemul de altitudine baltica.Distanta de la punctul de pe suprafata terestra masurata pe verticalla pina la suprafata de referinta se numeste altitudine. Altitudine absoluta(daca se masoara fata de nivelul mari) Altitudine relativa(fata de nivelul altor obiecte) 1.5 Elementele topografice ale terenului.untati de masura. 1)Pe teren avem 2 categorii de elemente :1.liniare (distante si inaltimi) 2.unghiulare (orizontale si verticale) Unghi orizontal-e/e unghiul intre proiectile orizontale a 2 linii devizabile. Unghi vertical-e/e unghiul in plan vertical format de directia orizontala si linia devizare. 2)unitati de divizare :1.pe lungimi 1Km=1000m ;1m=100cm ;1dm=10cm ;1cm=10m.m 2.Unitate de suprafata : 1km 2 = 10 6 m 2 ; 1m 2 = 104 m2 ; 1dm 2 = 102 m 2 ; 1cm 2 = 102 mm2 3.unitati de unghiuri :sexigesimala : 1cerc = 360 ;1 = 60I ;1I = 60II ; centisemala : 1cerc = 400 g ;1g = 100 c;1 c = 100 cc. 4.radiani. 1.6. Planuri si harti. Plan topografic- reprezentarea conventionala la scara a detaliilor planimetrice si altimetrice de pe suprafata terestra, unde nu se tine cont de corbura pamintului. 1:2001:10000 Totalitatea obiectelor amplasate pe teren se numesc situatie, iar a diverselor forme accidentale ale terenurilor se numeste relief . Planul care contine doar situatia se numeste plan de situatie, iar planul care contine si situatia si relieful, se numeste plan topografic. Harta topografica-reprezentarea conventionala la scara a detaliilor planimetrice si altimetrice in mod generalizat de pe suprafata terestra unde se tine cont de corbura pamintului. 1:20000 si mai mici. Scara-raportul dintre o distanta d din plan si omoloaga sa din teren. N=d/D 1:N Scari numerice 1:N 1:500(ex) 1cm plan = 500 cm teren 1cm=5m Scari grafice. Precizia scarii-cea mai mica distanta din teren ce corespunde unui segment din plan de 0,1mm. 2mm=1m 0.2mm=0.1m 0.1mm=0.05m Coroiajul hartilor s planurilor topografice Prin notiunea de caroiaj se intelege reteaua formata din 2 familii de drepte, perpendicular unele pe altele, trasata pe un plan sau harta si care formeaza pe toata intinderea patrate egale ale caror dimensiuni depend de scara hartii. Caroiajul hartilor si planurilor topografice ne ajuta sa determinam coordonatele punctelor de pe plan/harta, precum si raportarea punctelor. 1.7 Semnele conventionale topografice Prin semnele conventionale topografice intelegem niste semen caracteristice cu ajutorul carora se prezinta situatia pe teren: 1. semne conventionale de contur-sunt acele semen care pot fi exprimate la scara data si reprezentate obiectivelor cu character de contur;

2. semne conventionale liniare-reprezinta obiectul cu caracter liniar al carui lungime fi exprimata la scara data, iar lungimea nu(cale de comunicati;conducta de gaz;retea electrica); 3. semen conventionale care pot fi exprimate la scara data(pod); 4. semen conventionale applicative-dau o completare celor mai inalte mentionate. 1.8 Reprezentarea reliefului Exista mai multe forme de relief care sunt reprezentate in plan prin curbe de nivel: 1. colina; 2. depresiune; 3. crupa(bot de deal); 4. talea; 5. saua de munte. Proprietatile curbelor de nivel: 1. in lungul aceliasi curbe se pastreaza aceiasi cota; 2. altitudinea intre 2 curbe de nivel alaturate este egala cu echidistanta curbelor de nivel; 3. curbele se pot atinge dar nu se pot intretaia(exceptii stincele); 4. au forma convex ape dealuri si concave pe vaii; 5. cu cit sunt mai dese,cu atit panta este mai mare; 6. cu cit sunt mai multe,cu altit altitudinea este mai mare si cu cit sunt mai putine cu atit altitudinea este mai mica. 2.1 Reele de sprijin planimetrice. Executarea lucrrilor planimetrice necesit ntotdeauna o reea de sprijin. Exist urmtoarele reele de sprijin: 1. Reele geodezice de ordin superior. Din aceast categorie fac parte: reeaua geodezico- naionala RGN; de ordine zero; snt 5 puncte i distane dintre acestea este 80-100 km. otaci, ungheni, cheltuitoru nou, giurgiuleti, palanca . RGN- 1 aproximativ 80 puncte(25-35 km) RGN-2 aprox. 400 puncte (10-15 km). 2. Reaea gepdezic de ordin interior ele se obin din punctele reelei geodezice de ordin superior prin metoda interseciei: a. Intersecia nainte. b. Intersecia napoi. c. Intersecia combinat. (Desenul din caiet.)

3. Reele toprografice se aplic atunci cnd reeaua geodezic de regiune nu este folosbil. Ele pot fi: a. Poligon cu punct central(desen) b. Patrulater cu diagonale masurate.(desen) c. Lanuri de triunghi.(desen) 4. Drumuirea planimetric se folosete atunci cnd suprafaa de ridicat este mai mica de cteva hectare. Ele pot fi: a. Drumuire sprijinit (desen) b. Drumuire nchis. (desen)

5. n cazul suprafeelor foarte mici ridicarea poate fi efectuat prin metoda radierii printr-un singur punct. (desen). 2.2 Marcarea i semnalizarea punctelor. Marcarea(materializarea) reprezint o opraie de materializare n pmnt a punctelor topografice. Marcarea permanent a punctelor se efectueaz prin borne de beton armat. Marcarea temporar se face prin ru de lemn sau metal n funcie de natura solului. Semnalizarea punctelor- este o operaie de insemnare a punctelor cu semnale deasupra solului de a fi vazute de la distan. Avem semnale temporare i permanente. Cele temporare se folosesc la nsemnarea punctelor situate la distane mai mici de 300 m. Se folosete jalonul. Semnalele permanente se folosesc pe toat perioada de msurare pentru punctele situate la distane mai mari de 300 m. Deaici fac parte: a. Baliza la sol. (Desen) b. Baliza n arbore. c. Piramida. d. Semnale pe pilastru, folosite n ora, antene de pe acoperiurile cldirilor i crucea de la biseric.

2.3 Instrumente folosite n msurtori. Msurtorile de unghiuri i distane pot fi efectuate cu ajutorul urmtoarelor instrumente: Teodolite 2T 30(30 precizie de msurare). Teodolite T30 , Teodolite T5 , Teodolitele Theo 010 . Noi mai avem i statile totale electronice(sunt de mai multe tipuri); Altele sunt: GPS, avem acces la satelii, compas i altele. Toate datele preluate cu instrumentele moderne denumite sunt stocate pe memory stick, apoi descarcm aceast informaie n softul special domeniului. Ca soft avem programa: CREDO, apoi prelucrarea datelor se face n softul specializat Geonix(aceasta este folosit pentru hri la scri mari), pentru scri la scari mici este folosit Are Gis, o aplicaie a Art Map.

2.4 Tipuri de masurtori Pentru msurarea unghiurilor se folosesc 3 metode. Prima grupa de unghiuri: orizontale. 1.Metoda simpl (desen) Unghiul beta = lecturileurile de la punctul 2- lecturile de la punctul 1. 2.Metoda repetieii const n msurarea unui unghi de mai multe ori. 3. Metoda seriilor const n masurarea unghiurilor dintr-un singur punct de staie. A doua grupa de unghiuri: verticale. Acestea se folosesc la determinarea distanei reduse la orizon i calculul diferenelor de nivel. (Desen) Gama = unghiul vertical Delta h diferena de nivel. A treia grup de unghiuri: distanele. 1.Metoda direct. n calitate de instrumente folosim ruleta i panghica 20-50 m. 2.Metoda indirect. n calitate de instrumente se folosesc teodolitele(2T30; T30; T5; Theo 010), instrumentele, Gps, copmpas. * reguli de respectare la msurarea distanei:

1. instrumentul s fie verificat nainte de a ncepe msurrile. 2. msurrile s fie fcute strict pe aliniament. 3.aliniamentul se cur de obstacole. 4. s existe vizibilitate ntre punctele distanei de msurat. 2.5 Metode de ridicare a detaliilor topografice. Noi prin aceste metode aducem la teren deteliile topografice. 1.Metoda de coordonate polare. (Desen) 2. Metoda coordonatelor echerice (absciselor i ordonatelor). 3.Medoda interseciilor unghiulare. Aceast metod se aplic doar atunci cnd putem efectua msurtori de unghiuri.(desen) 4. Metoda interseciilor liniare. Se aplic doar atunci cnd se pot efectua msurtori de distane. (Desen) 3.1 Retele de sprijin altimetrice Retelele de sprijin altimetrice sunt de 4 ordine. Ordinul retelei I II III IV Lungimea laturilor poligoanelor 500-600 m 300-500 m 100-300 m 10-50 m

3.2 Instrumente folosite in masuratori Nivelele clasice Ni3, N-3K Un echipament cu nivelment consta din: o nivela 2 mine (rigla verticala) trepied 3.3 Determinarea diferentelor de nivel si a cotelor Metoda: 1) nivelment geometric de capat 2) nivelment geometric de mijloc 3.4 Nivelment trigonometric Nivelment trigonometric se aplica la determianrea cotelor punctellor in terenuri accidentate. Aceasta metoda de nivelment se caracterizeaza prin aceea ca se determina diferentele dintre puncte in functie de distanta dintre ele si unghiul vertical. Unghiul in masuram cu teodolitul. 4.1 Principiul ridicarii tahometrice Tahimetria este tehnica masurilor topografice, care folosesc anumite instrumente numite tahimetre (teodolitul) si efectueaza concomitent atit ridicare planimetrica, cit si altimetrica. Cu ajutorul acestor ridicari tahimetrice se intocmesc planuri topografice necesare la proiectarea drumurilor, canalelor, cailor ferate. Insusi cuvintul tahimetrie provine din greaca, ceea ce inseamna masurare rapida. Pozitia planimetrica a punctelor se determina prin metoda polara. Pozitia altimetrica a punctelor o efectuam prin nivelment trigonometric. Ridicarea tahimetrica asigura o precizie scazuta fata de ridicarea planurilor si altitudinilor aparte. 4.2 Intocmirea planului ridicarii tahimetrice Prelucrarea grafica a materialelor, ridicarii se incepe cu constructia caroiajului hartilor si planului, cu dimensiunea 10x10 cm.

1. Caroiajul 2. Dupa marimea coordonatelor se depune pozitia punctelor retelei de sprijin. 3. Depunerea pe plan a punctelor de detaliu din teren, dupa marimea unghiurilor polare si a distantelor. 4. Dupa constructia situatiei se trece la reprezentarea reliefului prin metoda interpolarii punctelor. 5. Completam planul cuu semnele conventionale corespunzatoare. 6. Trasam cadrul hartii.