Sunteți pe pagina 1din 6

I DEFINITII SCURTE 1.

Topografia are ca obiect ridicarea in plan a suprafetelor mici de teren, fara sa tina seama de forma sferica a Pamantului. 2. Topografia (topos = loc + grafein = a desena) generala este acea parte a topografiei care se ocupa cu realizarea planurilor si hartilor topografice de baza intocmite pe intreg teritoriul tarii, necesare economiei nationale si apararii. 3. Ridicarea topografica reprezinta ansamblul lucrarilor de pe teren si de birou care constau in masuratori executate cu ajutorul instrumentelor topografice, calcule si raportarea punctelor la scara. 4. Topografia inginereasca are ca obiect intocmirea documentatiei tehnico-topografice necesare elaborarii si aplicarii pe teren a proiectelor de constructii, executarii lucrarilor ingineresti pe parcursul edificarii si exploatarii constructiilor, observarii si urmaririi acestora in timp . 5. Topografia inginereasca este ramura masuratorilor terestre care se ocupa cu studiul si rezolvarea problemelor legate de studiile ingineresti , de proiectarea, executia, exploatarea constructiilor observarea si urmarirea in timp a acestora . 6. Elemetele topografice se masoara cu ajutorul instrumentelor topografice si determina pozitia reciproca in spatiu a punctelor topografice care apartin unui anumit detaliu. 7. Masuratorile directe sunt acele masuratori care se obtin prin aplicarea directa a unitatii de masura etalon 8. Masuratorile indirecte sunt masuratorile prin care valoarea marimii determinate se obtine indirect, in functie de alte marimi masurate. 9. Masuratorile conditionate sunt masuratorile directe, legate prin anumite relatii de conditie (suma unghiurilor intr-un triunghi trebuie sa fie 200 ) 10. Valoarea adevarata sau reala nu se obtine niciodata prin masuratori, aceasta fiind o valoare teoretica, de referinta. 11. Valoarea masurata reprezinta rezultatul obtinut prin masurarea unei marimi. 12. Valoarea cea mai probabila este o valoare cat mai apropiata de cea adevarata, obtinuta prin media aritmetica a valorilor individuale sau media ponderata. 13. Erorile , notate cu litera e , reprezinta diferentele mici dintre valorile masurate Mi si valoarea de referinta (reala sau justa) X corespunzatoare. e = Mi X 14. Ecartul se noteaza cu si reprezinta diferenta dintre doua valori oarecare din sirul de valori rezultate in urma masuratorilor executate asupra aceleiasi marimi. 15. Ecartul maxim, max, reprezinta diferenta dintre valoarea cea mai mare si cea mai mica din sirul de valori. 16. Toleranta T este ecartul maxim admisibil. 17. Erorile sunt rezultatul mai multor cauze cum ar fi : imperfectiunea instrumentelor topografice, perturbatiile si variatiile conditiilor naturale din timpul masuratorilor, procedee defectuoase de lucru sau de observatie. 18. Erorile grosonale sau greselile sunt acele erori a caror valoare depaseste toleranta, adica: e > T sau max > T 19. Erorile propriu-zise sunt toate erorile de valori mici, inevitabile, care indeplinesc conditia: e <= T sau max <= T

20. Erorile sistematice sunt erorile provocate de cauze permanente si care pastreaza in general aceeasi marime si semn, sau marimea lor variaza dupa o anumita lege si ele sunt controlabile. 21. Erorile intamplatoare sunt erori inevitabile care insotesc orice masuratoare topografice. Ele nu pot fi eliminate, ci doar micsorat efectul lor. 22. Harta topografica este reprezentarea conventionala care reda o imagine generalizata a unor portiuni mari de teren, tinand seama de curbura pamantului. 23. Planul topografic este reprezentarea conventionala care reda o imagine micsorata si asemenea a proiectiei orizontale a figurii de pe teren, fara sa tina seama de curbura pamantului. 24. In tara noastra, planurile topografice se intocmesc in proiectie stereografica 1970 , avand centrul de proiectie C ales aproximativ in centrul tarii, la Nord de orasul Fagaras. 25. Scara planului sau a hartii topografice reprezinta raportul constant dintre distanta orizontala d de pe plan sau harta si corespondenta ei D de pe teren; valorile celor doua distante , d si D, trebuie sa fie exprimate in aceeasi unitate de masura liniara. Scarile pot fi numerice sau grafice. 26. Scara numerica se exprima sub forma de raport 1:N, avand numaratorul egal cu unitatea, iar numitorul N arata de cate ori proiectiile orizontale D ale liniilor de pe teren sunt micsorate pe plan sau harta. Sc = d/D = 1/N; 27. Scara grafica este reprezentarea grafica a scarii numerice si se deseneaza pe harta sau plan. Se compune din scara propriu-zisa si talon. Scara propriu-zisa este dormata dintr-un numar intreg de baze, reprezentate grafic la scara numerica data iar talonul este egal cu valoarea bazei. 28. Clasificarea hartilor si planurilor: a. Hartile: - La scari mari (pana la 1 : 100 000) - De ansamblu , la scari medii (1 : 200 000 ... 1 : 100 000) - Geografice , la scari mici (< 1 : 1 000 000) b. Planurile: - Planuri topografice de baza (1 : 2 000, 1 : 5 000, 1 : 10 000), care sunt planuri intocmite pe intreg teritoriul tarii intr-un singur sistem de proiectie cartografica - Planuri topografice speciale , intocmite in anumite scopuri. 29. Continutul hartilor topografice se exprima grafic prin semne conventionale ale detaliilor de planimetrie si nivelment (nu se reprezinta la scara).Clasificare: a. Pt planimetrie: i. De contur ii. De scara iii. Explicative b. Pt altimetrie (nivelment) i. Reprezentarea pe plan a diferitelor forme de relief. 30. Planimetria cuprinde totalitatea operatiilor de teren si a calculelor necesare pentru determinarea si transpunerea in plan orizontal a tuturor punctelor ridicate din teren. 31. Nivelmentul se ocupa cu determinarea cotelor punctelor de pe suprafata terestra, fata de un plan de referinta si studiul metodelor de reprezentare a reliefului pe plan. 32. Relieful cuprinde totalitatea neregularitatilor concave si convexe de pe suprafata topografica a pamantului. Reprezentarea lui se face prin mai multe metode: a. Metoda curbelor de nivel

b. A planului cotat c. A hasurilor d. A umbrelor cu teme e. A planului in relief 33. Distantele se pot masura in doua moduri: a. Direct prin aplicarea directa a etalonului pe distanta de masurat b. Indirect prin stadimetrie, folosind instrumente topografice cum sunt teodoliteletahimetrie si stadii sau mire gradate 34. Teodolitul este instrumentul topografic care serveste la masurarea directiilor orizontale intre doua sau mai multe puncte de pe teren, cat si inclinarea acestor directii.Masuratorile se raporteaza la un plan orizontal care trece prin punctul in care stationeaza aparatul, denumit punct de statie. 35. Ansamblul de lucrari efectuate pe teren pentru obtinerea unui plan sau a unei harti topografice se numeste ridicare in plan. a. Pentru plan fara relief -> ridicare planimetrica b. Pt plan sau harta cu relief -> ridicare altimetrica 36. Pentru executarea ridicarilor planimetrice este necesara o retea geometrica de sprijin, cu puncte cunoscute existente in teren de coordonate cunoscute, de care sa se lege sau pe care sa se sprijine masuratorile de detaliu.Aceasta ridicare se face in sistemul retelei de sprijin geodezice de stat sau in retele locale. 37. Reteaua geodezica de stat. Punctele ei, determinate in proiectie stereografica 1970 si in planul de referinta Marea Neagra, formeaza baza geodezica. 38. Baza geodezica este formata din reteaua punctelor de triangulatie si de poligonometrie. 39. Reteaua de triagulatie se compune dintr-o retea de triunghiuri organizate pe 5 ordine de marime: I,II,III,IV formeaza tiangulatia de ordin superior si ordinul V de ordin inferior. Aceasta retea acopera intreaga suprafata a tarii. 40. Reteaua punctelor de poligonometrie este o retea de sprijin formata din linii poligonale pe mai multi km, care unesc intre ele punctele de triangulatie. 41. Drumuirea , ca metoda de determinare a punctelor retelei de ridicare, se dezvolta intre punctele de triangulatie si cele de poligonometrie.Aceste puncte servesc la ridicarea detaliilor din teren. 42. Drumuirile pot fi: a. Principale , cand se sprijina pe puncte de triangulatie sau poligonometrice. b. Secundare, cand unul este punct principal iar celalalt un punct de statie dintr-o drumuire principala, sau cand ambele capete se sprijina pe puncte din drumuiri principale. 43. Reteaua de sprijin de triangulatie locala se aplica in cazuri speciale cum ar fi: a. Triangulatia geodezica de ordin superior si inferior nu exista pe suprafata de ridicat si nici in apropiere. b. Cand suprafata care se ridica este relativ mica si nu se justifica d.p.d.v economic, legarea de reteaua geodezica. c. Cand ridicarile trebuie sa evite deformatiile inerente ridicarilor prin triangulatia geodezica, etc. 44. Formele retelelor locale de sprijin se obtin prin alegerea de puncte predominante care au o buna vizibilitate spre punctele invecinate. 45. Dupa modul in care sunt legate triunghiurile, retelele pot avea urmatoarele forme:

a. Poligon cu punct central b. Patrulater cu diagonale observate c. Lant de triunghiuri d. Lant de patrulatere. 46. Marcarea este operatia de fixare a punctelor topografice pe teren. Aceasta se face diferentiat dupa importanta si destinatia punctelor si poate fi provizorie sau permanenta. 47. Marcarea provizorie este de durata mai scurta(de la 2 la 4 ani) si se poate face cu: a. Tarusi de lemn b. Tarusi metalici c. Stalpi de lemn 48. Mararea permanenta sau bornarea punctelor este o materializare de durata mai lunga. Bornele se confectioneaza din beton simplu sau armat si au forma unui trunchi de piramida cu sectiune patrata. 49. Semnalizarea punctelor este operatia de insemnare cu semnale amplasate deasupra solului, care materializeaza verticala punctului topografic marcat la sol, pentru a fi vazut de la distanta si permite vizarea acestuia. Se face prin: a. Semnale portabile b. Semnale permanente 50. Semnalele portabile -> puncte la distanta de pana la 300 m, se face cu jalonul. 51. Semnalele permanente: a. Baliza la sol b. Baliza in arbore c. Piramida la sol d. Baliza piramida e. Semnale cu pilastru. 52. Tipuri de drumuiri: a. Cu doua capete i. Cu doua capete si doua orientari ii. Cu doua capete dar numai cu o orientare de pornire b. Cu un singur cap si numai cu orientarea de pornire c. In circuit inchis d. Drumuiri cu punct nodal 53. Prin ridicarea planimetrica a detalilor topografice intelegem determinarea pozitiei reciproce a punctelor caracteristice din teren fata de o retea de ridicare data, formata din puncte de coordonate cunoscute. NIVELMENTUL 54. Altimetria este acea parte a topografiei care se ocupa cu studiul metodelor si instrumentelor de nivelment folosite la determinarea diferentelor de nivel, a altitudinilor sau a cotelor punctelor terenului si cu reprezentarea reliefului pe planuri si harti. 55. Suprafata de nivel este suprafata normala in fiecare punct al ei la directia verticalei, data de firul de plumb, directie ce corespunde cu cea a fortei gravitationale. 56. Suprafata de nivel 0 , sau genoidul, reprezinta acea suprafata de nivel care se confunda cu suprafata linistita a marilor si oceanelor, presupusa prelungita pe sub uscat. Este suprafata de referinta pentru determinarea cotelor absolute ale tuturor punctelor de pe suprafata fizica a Pamantului.

57. Pentru Romania, suprafata de nivel 0 este Marea Neagra. 58. Diferenta de nivel dintre doua puncte Z reprezinta distanta masurata pe verticala, in metri, dintre suprafetele de nivel ce trec prin punctele considerate. 59. Cota unui punct reprezinta distanta masurata pe verticala punctului respectiv, in metri, intre o suprafata de nivel, luata drept referinta, si suprafata de nivel ce trece prin punctul studiat. 60. Cota absoluta, sau altitudinea, reprezinta distanta masurata pe verticala, in metri, dintre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul studiat. 61. Cota relativa este cota stabilita fata de o suprafata de nivel oarecare diferita de cea de nivel 0. 62. Clasificarea nivelmentului: a. geometric (bazat pe vize orizontale care se realizeaza cu ajutorul instrumentelor de nivelment) b. Trigonometric (este bazat pe principiul vizelor inclinate -> teodolitul) c. Barometric d. Hidrostatic e. Fotogrammetric f. Mecanic g. Satelitar 63. Reteaua nivelmentului de stat reprezinta baza altimetrica a masuratorilor geodezice si topografice, pe tot cuprinsul tarii. Este compusa din nivelmente de ordinul I, II, III si IV, iar pt determinarea cotelor retelei nivelmentului de stat s-a utilizat nivelmentul geometric de mare precizie. 64. Instrumentele de nivelment geometric se utilizeaza la determinarea diferentelor de nivel dintre puncte si la trasarea pe teren a cotelor date prin proiect. Se impart in: a. Instrumente de nivelment geometric simple, fara luneta i. Lata de nivelment si bolobocul ii. Nivelul cu apa sau furtunul de nivel iii. Mire de nivelment (rigle divizate care se pozitioneaza pe pct. pe care dorim sa determinam diferenta de nivel, gradate in centimetri, iar citirea se face cu 4 cifre) b. Instrumente de nivelment geometric, cu luneta i. Nivelul rigid fara surub de basculare ii. Nivelul rigid cu surub de basculare 65. Principiile nivelmentului geometric: a. se aseaza nivelul in statie b. se realizeaza calarea aproximativa a nivelei cu ajutorul nivelei sferice c. se vizeaza mira asezata pe punctul studiat cu catarea si se focuseaza d. se aduce firul reticular vertical pe mijlocul mirei e. se efectueaza citirile (sus, jos mijloc) 66. Dupa pozitia pe care o ocupa instrumentul de nivelment in timpul masuratorilor , avem: a. Nivelment geometric de mijloc b. Nivelment geometric de capat 67. Rolul drumuirilor de nivelment este acela de indesire a retelei altimetrice de sprijin, de creare a unei retele de puncte in functie de reperele cunoscute din nivelmentul general al tarii. 68. Clasificarea drumuirilor de nivelment: a. Dupa forma: trasee izolate sau trasee legate b. Dupa modul de sprijinire:

i. Drumuiri izolate (sprijinite la capete, inchise, suspendate) ii. Retele de nivelment (libere sau legate) c. Dupa modul de control al masuratorilor: simple sau duble(2 instrumente, dus intors, 2 orizonturi). 69. Principalele problem ale topografiei ingineresti sunt legate de: a. Studile tehnico topografice (realizarea de retele de sprijin, de documentatii, ridicari topografice in urma carora se executa planuri topografice si profile) b. Proiectarea topografo-inginereasca (intocmirea documentatiei topografice necesara proiectarii pregatirii topografice a proiectului pentru trasarea pe teren ) c. Sistematizare vertical si orizontala (calculul volumelor si suprafetelor) d. Trasarea topografica (realizarea bazei de trasare sub forma de retele ) e. Asigurarea topografo-inginereasca a procesului tehnologic de constructii montaj. f. Observatii asupra deformatiilor si deplasarilor (protectia si asigurarea sigurantei de exploatare a constructiilor pe termen lung si la prevenirea catastrofelor) 70. Pregatirea topografica a proiectului: a. Alegerea retelei de trasare b. Alegerea metodelor de trasare in plan c. Alegerea instrumentelor pentru trasare d. Intocmirea schitelor de trasare e. Calculul elementelor de trasat, prin transformarea elementelor geometrice date prin proiect in elemente topografice