Partea 1

Reteaua geodezica de
triagulatiede stat

Reteaua geodezica de triangulatie

Pentru efectuarea unei ridicari topografice este necesara existenta unei retele de
sprijin constituita din puncte de triangulatie. Forma si dimensiunea retelei de
triangulatie depind de marimea si forma suprafetei de ridicare.
In general se considera doua mari categorii de retele de triangulatie:

A.

Retele de sprijin formate din triangulatia geodezica

B.

Retele de sprijin formate din triangulatia topografica locala

Reteaua de triangulatie geodezica consta in folosirea

unor puncte pe intinderi mari formata din puncte de ordin I,
II, III, IV, V
Ridicarile topografice se sprijina pe puncte de ordin IV, V. Fiecare punct
geodezic este definit prin coordonatele X, Y, H .

Cazul A: Prezinta urmatoarele caracteristici:

se desfasoara pe suprafete intinse, mari

oricarui punct de ordin I, II, III si se determina atat

coordonatele geografice cat si rectangulare intr-un sistem de coordonate la

nivelul tarii

distantele sunt reduse la nivelul zero

distantele sufera o anumita deformatie.

In general este necesara folosirea unui sistem de proiectie cartografic. Indiferent de

sistemul de proiectie adoptat suprafata va fi proiectata pe o suprafata plana.

Reteaua de sprijin legala si obligatorie este reteaua geodezica de stat.

Cazul B: Constituie o exceptie care se aplica numai in cazuri speciale

si cu anumite aprobari.
atunci cand reteaua de triangulatie geodezica lipseste

de pe suprafata unde se face ridicarea.

cand suprafata de ridicat este relativ mica si nu se

justifica din punct de vedere economic cheltuielile de ridicare.

utilizata in unele ridicari speciale in care deformatii liniare,

unghiulare sunt inadmisibile.

Principalele caracteristici ale cazului B :

1. se desfasoara pe suprafete limitate, fara a depasi totusi o suprafata prea mare
2. proiectia punctelor se face pe un plan orizontal paralel cu suprafata geoidului
sau elipsoidului de referinta.
3. nu se tine seama de curbura Pamantului
4. deformatiile suprafetelor, distantelor si unghiurilor sunt considerate aproape nule
5. forma, dimensiunea si directia dupa care se

desfasoara in general

triangulatia topografica locala depind de suprafata de ridicat

6. fiecare triangulatie topografica locala are un sistem propriu de axe de
coordonate
si uneori si altitudinile sunt date fata de o suprafata de nivel luata arbitrar.

Executarea unei triangulatii topografice locale comporta o

serie de operatii care se desfasoara astfel :
1.

studiul pe harta (proiectarea triangulatiei).

2.

recunoasterea pe teren.

3. marcarea si semnalizarea punctelor.

4. masurarea bazelor de triangulatie si calculul lungimilor ei.
5.

masurarea tuturor unghiurilor retelei de triangulatie (compensarea

unghiurilor in statie).
6. compensarea unghiurilor in retea.
7. orientarea retelei de triangulatie determinata fie prin masuratori astronomice,
cu giroscopul, giroteodolitul sau magnetic; de cele mai multe ori se iau valori
arbitrare.
8. calculul lungimii laturilor de triangulatie.
9. alegerea sistemului de axe de coordonate.
10. calculul coordonatelor punctelor de triangulatie;
11.

intocmirea dosarului tehnic al lucrarii.

In functie de forma terenului si de obstacolele pe care trebuie sa le evitam si

functie de relieful terenului se aleg tipuri de retele de triangulatie:
poligon cu punct central, cu baza normala si cu baza scurta;
lant de poligoane cu punct central;
patrulater cu diagonale observate;
lant de patrulatere
lant de triunghiuri;

Reteaua Geodezica de stat sau Reteaua de Triangulatie

In functie de distanta dintre puncte, de precizia masuratorilor si calculelor ,
punctele ce formeaza Reteaua Geodezica se clasifica astfel :

Ordinul I , avand punctele ( varfurile triunghiurilor ) situate la 20-60 km,

in medie 30 km;
Ordinul II, varfurile de triunghiuri sunt intercalate in Ordinul I si la
distante intre 10-20 km, in medie 15 km;
Ordinul III, punctele sunt dispuse in interiorul triunghiurilor de Ordinul
II , la distante de 5-10 km, in medie 7 km;
Ordinul IV , cuprinde puncte situate in interiorul triunghiurilor de
Ordinul III si sunt situate la distanta medie de 3 km;
Ordinul V , sunt punctele intercalate in triunghiuri de Ordinul IV la
distanta medie de 1,5 km.
Triangulatia geodezica de ordin superior este formata din punctele de
Ordinul I, II si III, desfasurate de-a lungul paralelelor si meridianelor,
alcatuind asa numita Retea Primordiala , care face legatura cu retelele statelor
vecine.
Triangulatia geodezica de ordin inferior, numita si Triangulatie Topografica,
constituie Reteaua de Indesire si este alcatuita din punctele de Ordinul IV si
V.
Triangulatia topografica se foloseste pentru indesirea retelei de puncte de
sprijin, in vederea legaturii masuratorilor de detaliu de puncte geodezice .
Principalele caracteristici ale triangulatiei topografice sunt urmatoarele :
alegerea punctelor se face cat mai aproape de suprafetele pe care se vor
efectua masuratorile in detaliu. Numarul lor trebuie sa asigure densitatea
ceruta de un punct la 2.5 5 km patrati;
distanta intre puncte sa fie de 1 3 km;
triunghiurile formate sa fie cat mai apropiate de cel echilateral, evitandu-se
unghiurile mai mici de 40 g sau mai mari de 160 g;
sa aiba vizibilitate la celelalte puncte care intra in forma de canevas
stabilita;
raportul dintre lungimile maxime si minime ale vizelor de determinare sa
nu fie mai mare de 3 : 1 ;
laturile care formeaza bazele de triangulatiei sa fie masurabile direct si sa
aiba o lungime de 600-1500 m.
Triunghiurile formate prin unirea punctelor se pot grupa in mod direct ,
deosebindu-se urmatoarele forme de canevas :
poligon cu punct central;
patrulater;

lant de triunghiuri;
lant de patrulatere;
lant de poligoane;
retea complexa.
Alegerea forme de canevas depinde de conditiile de teren si de operator, dar in
acelasi timp si de precizia cautata, deoarece formele poligonale si complexe
de triangulatie asigura o precizie mai mare decat lanturile de triunghiuri sau
patrulatere.
Se indica ca cel putin o latura a canevasului sa fie delimitata de doua puncte
geodezice de ordin superior cu coordonate cunoscute. Aceasta latura va servi
ca baza de calcul sau baza de pornire.
Din coordonatele rectangulare ale punctelor de la extremitatile bazei se poate
calcula atat lungimea bazei ( distanta orizontala redusa la elipsoid ), cat si
orientarea ( azimutul ) acestei directii.

Etapele recepiei Reelelor Geodezice

Art. 13. - Receptia va parcurge urmatoarele etape:
a) analiza generala, urmarindu-se :
- respectarea prevederilor avizului i a modului de indeplinire a acestora;
- verificarea respectarii normelor i a nivelului de prezentare a documentatiei;
- constatarea modului de folosire a lucrarilor executate anterior n zona;
- continutul i modul de intocmire a dosarului de verificare;
- respectarea prevederilor proiectului de executie (daca este cazul);
b) verificarea lucrarilor de teren, urmarindu-se :
- modul de materializare i amplasare a punctelor retelelor geodezice i a punctelor
retelelor de ridicare;
- corespondenta continutului produselor cartografice cu realitatea din teren;
- gradul de precizie a hartilor analogice i digitale;
c) verificarea lucrarilor de birou, urmarindu-se:

- modul de utilizare a datelor initiale pentru realizarea lucrarii i de respectare a

proiectului tehnic de executie;
- calitatea i corectitudinea operatiunilor, masuratorilor i calculelor;
- calitatea produselor i a documentelor finale din punct de vedere al continutului,
formei de prezentare i gradului de precizie

NIVELMENT DE ORDINUL I, II, III, IV

1. Carnet de nivelment.
2. Scheme de drumuri.
3. Crochiuri ale punctelor.
4. Materiale de testare i etalonare a instrumentelor.
5. Materiale de calcul.
6. Lista diferenelor de nivel.
7. Cataloage de cote.
8. Acte de predare a punctelor de nivelment pentru supravegherea proteciei lor.
9. Raportul tehnic sau memoriu explicativ.

OBSERVATII
Unghiurile orizontale s recomanda sa fie rezolvate de dimineata intre orele
8:00-11:00 si spre seara de la 16:30-19:30.Insa unghiurile verticale se vor
masura intre orele 11:00-15:00
In cazul ridicarilor pe suprafete mici si intocmirea planului la scari mari
precum 1:5000 , 1:500 se executa lucrari de triangulatie topografica de
indesire de ordinul V. Aceste puncte se determina prin intersectia
inainte,inapoi,multipla.Se calculeaza cu formule simple si se compenseaza

Operatii de teren
I.Pregatirea terenului pentru masurare
II.Calculul lungimii laturilor folosind baza frinta
III.Calculul lungimii laturii folosind baza scurta
Etapele de proiectare
- Se determina pe harta la scara mica suprafete de ridicare
- Se aleg punctele de triangulatie si amplasamentele bazelor astrfel ca sa existe
vizibilitatea intre ele .Punctele de triangulatie se aleg pe locuri dominante

pentru a asigura o vizibilitate cit mai buna in turnul de orizont la cit mai multe
puncte.pentru stabilirea vizibilitatii pe harta se construiesc profile ale terenului
cu ajutorul curbelor de nivel .Este necesar ,obligatoriu ca viza sa treaca intre
puncte deasupra obstacolului la cel putin 3m
-Triunghiurile retelei trebuie sa fie bine conformate adica sa formeze pe cit este
posibil triunghiuri echilaterale deoarece in acest caz transmiterea erorilor de la un
triunghi la altul se face cu erori minime
-In functie de relieful terenului si obstacolelecare trebuiesc limitate si se aleg tipul
retelei de triangulatie locala