Curs topografie

Metode de ridicari topografice

Scopul principal: determinarea coordonatelor absolute X si Y ale pctelor de pe supraf
terestra.

Unele dintre aceste metode (triangulatia, intersectia si drumuirea) urmaresc doar

constituirea sau indesirea retelei de pcte de sprijin dintr-o anumita regiune, in timp ce altele
(radierea si echerarea) se ocupa cu determ pozitiei in plan a pctelor caracteristice ale dif elem ale
cadrului geografic, din a caror unire pe harta rez fig asemenea cu cele de pe teren, dar reduse la
scara.

Triangulatia este o metoda de determ prin masuratori de mare precizie a coordonatelor

unor puncte de pe supraf terestra din a caror unire rezulta o retea de triunghiuri.

- Triangulatia geodezica (de ordinul I, II si III)

- Triangulatia topografica (de ordinul IV si V)

In cazul triangulatiei geodezice se tine cont de forma sferica a Pamantului, in timp ce in

triangulatia topografica masuratorile se desf pe spatii mai restranse, a.i. supraf terestra se
considera plana.

Teritoriul Romaniei este traversat de sase lanturi de triangulatie geodezica de ordinul I

trei dintre ele fiind dispuse in sens latitudinal si celelalte 3 in sens longitudinal.

Caract principala a triangulatiei este aceea ca determ elem necesare pt calcularea

coordonatelor absolute X si Y ale pctelor se face pe baza relatiilor care exista intr-un triunghi sau
intr-o retea de triunghiuri. Astfel, pe teren este suficient sa se determ lungimea unei singure laturi
si a tuturor unghiurilor. De asemenea, este necesar sa se stabileasca si orientarea bazei de
triangulatie.

Ordinea operatiilor in executarea unei triangulatii este urmatoarea:

1. Realizarea proiectului de lucru

2. Recunoasterea terenului
 3. Efectuarea masuratorilor
4. Calculul triangulatiei

Realizarea proiectului de lucru se face pe baza consultarii unor materiale cartografice

deja existente pentru zona respectiva. De asemenea, se face apel si la alte surse bibliografice care
pot oferi diverse informatii cu privire la conditiile naturale si la accesibilitatea teritoriului in care
urmeaza sa se execute masuratorile pt a se putea evalua si costurile pe care le presupune ridicarea
topografica.

In cazul triangulatiilor topografice locale (care pot fi realizate prin masuratori

topografice) suprafata pe care se executa masuratorile nu poate depasi 200 km2.

Pctele trb alese in asa fel incat sa indeplineasca cateva conditii importante:

 Sa existe vizibilitate
 Triunghiurile rezultate sa aiba o forma cat mai apropiata de cea a triunghiurilor
echilaterale
 Pctele sa fie stabile si usor accesibile
 Doua laturi ale retelei sa poata fi masurate direct pe teren

Recunoasterea terenului e obliagatorie si e necesara pt a se vedea in ce masura

corespunde proiectul cu situatia reala de pe teren. Daca se constata anumite neconcordante
acestea trb eliminate, a.i reteaua sa fie determinabila. Odata ce proiectul a fost definitivat se trece
la marcarea si semnalizarea pctelor.

Efectuarea masuratorilor presupune masurarea bazei de triangulatie, determ orientarii ei

si masurarea tuturor unghiurilor retelei de triunghiuri. In cazul in care este posibil se va masura
inca o latura, asa-numita baza de control, cu ajutorul careia se va face verificarea calculelor
ulterioare.

Masurarea bazei de triangulatie

Pt ca o latura a retelei sa poata fi considerata baza ea trb sa respecte urm conditii :

 Sa poata fi masurata direct

 Terenul sa fie stabil si sa nu prezinte obstacole
  Panta terenului sa nu depaseasca valori de 3-4 grade

Orientarea bazei de triangulatie

 Se face statie cu teodolitul in pct A

 Se fixeaza busola pe teodolit si se vizeaza pe directia nordului magnetic
 Se introduce valoarea 0 in apparat si apoi se vizeaza un jalon tinut in pct B
 Pe cercul orizontal al teodolitului se citeste o valoare unghiulara care reprez tocmai
orientarea magnetica a laturii AB
 Se introduce corectia de declinatie magnetica pt a stabili orientarea geografica a bazei de
triangulatie

Masurarea unghiurilor

Calculul triangulatiei
Odata cu incheierea masuratorilor si intoarcerea de pe teren se intra in etapa de birou in
cursul careia se verifica toate datele inregistrate, se fac corectiile de rigoare si se calculeaza toate
celelalte elem necesare determinarii coordonatelor absolute ale pctelor.

In cazul unei retele de triangulatie in forma de patrulater cu pct central etapele de calcul
sunt urmatoarele :

 Compensarea unghiurilor
 Calculul lungimii laturilor de triangulatie
 Calculul orientarii laturilor de triangulatie
 Calculul coordonatelor rectangulare ale punctelor de triangulatie

Curs topografie

Metode de ridicari topografice

Metoda radierii
 Este o metoda de determinare a punctelor de detaliu. Ea presupune sa se faca statie cu
teodolitul intr-un punct de coordonate cunoscute de unde sa se execute vize sub forma de raze
spre punctele ce urmeaza a fi ridicate. Elementele ce se masoara pe teren sunt distantele si
orientarile.

Metoda echerarii

- Cu echer topografic

Sau metoda coordonatelor rectangulare se utilizeaza cu precadere atunci cand punctele de

detaliu sunt dispuse aprox in lungul unui aliniament in linie dreapta.

Operatiile de teren constau in urmatoarele:

- Se intinde o panglica de otel de-a lungul aliniamentului 120-121 ;

- Cu ajutorul echerului topografic se coboara perpendiculare din punctele de detaliu pe
aliniament ;
- Se masoara lungimile acestor perpendiculare (ce reprez coordonatele Y), precum si
distantele de la punctul 120 pana la piciorul fiecarei perpendiculare (resp coordonatele
X).

Altimetria
Este partea din topografie care se ocupa cu determinarea pozitiei in spatiu a punctelor de
pe supraf terestra in scopul reprezentarii lor pe planuri si harti, in vederea obtinerii unei imagini
complete asupra terenului.

Supraf de nivel – determinarea altitudinii punctelor de pe supraf terestra se face in raport

de o supraf echipotentiala, adica perpendiculara in orice punct al ei pe directia gravitatiei, numita
supraf de nivel. Daca aceasta coincide cu supraf geoidului, atunci poarta denumirea de supraf
de nivel 0.

La noi in tara hartile construite in proiectie Gauss-Kruger au toate cotele determinate fata
de nivelul Marii Baltice in portul Kronstadt (situat in vecinatatea orasului Sankt Petersburg).

Incepand cu anul 1971 au inceput sa se intocmeasca la noi in tara si alte harti pe care
relieful este reprez in raport de supraf de nivel 0 a Marii Negre masurate in portul Constanta.
Nivelul Marii Negre este mai coborat cu 0,529 m decat cel al Marii Baltice, ceea ce face ca
valorile altitudinilor sa difere in functie de sistemul de referinta utilizat.

Altitudinea se refera la distanta masurata pe verticala de la o supraf de referinta la un

anumit punct. Valoarea altitudinii, exp in m, mai poarta si denumirea de cota.

Daca distanta pe verticala se masoara de la nivelul marii atunci altitudinea este absoluta,
iar daca se masoara de la o suprafata de nivel oarecare ea este relativa.

Prin adancime se intelege distanta masurata pe verticala de la o supraf de nivel pana la un

punct situat dedesubtul acesteia. Atunci cand se refera la unitatile acvatice adancimea reprez dist
masurata pe verticala de la oglinda apei…

Diferenta de nivel reprez departarea dintre doua supraf de referinta. Ea se calculeaza cu

ajutorul formulei : ∆ H =H B −H A.

In altimetrie determinarea diferentelor de nivel dintre puncte este necesara intrucat este
posibil ca pornind de la altitudinea absoluta a uneia dintre ele sa se afle si cotele celorlalte.

Astfel, daca punctul A este de cota cunoscuta, iar diferenta de nivel dintre punctele A si B
a fost determinata prin masuratori, altitudinea punctului este : H B =H A ± ∆ H .