Curs Oceanografie

Tarmul reprezinta componenta coastei aflata in permanenta schimbare sub actiunea

valurilor, curentilor de tarm, mareelor si vantului.

Limita superioara a tarmului este data de nivelul maxim atins de valuri in timpul celor
mai puternice furtuni.

Limita inferioara a tarmului este definita de punctul dincolo de care, la scara multianuala,
nu exista schimbari morfologice majore cauzate de actiunea valurilor, curentilor de tarm si
mareelor (limita hidrodinamica).

Dune: Sedimente uscate

Vant

Fetch eolian=distanta pe care bate vantul si de pe care angreneaza sedimente

Rugozitate creata de vegetatie (sau de om)

Linie de tarm cat mai stabila la scara multianuala

Curs oceanografie
Conuri de rever tip evantai si franje

3 tipuri de tarmuri joase (clasificarea morfo-dinamica) : tarmuri reflective, intermediare si

disipative

Reflective : panta mare, sedimente grosiere, valurile se sparg frecvent pe fata plajei

Intermediare : panta medie, sedimente medii ca dimensiune, conditii intermediare ale

valurilor

Disipative : panta mica, sedimente fine, valuri medii si inalte, curenti longitudinali de
tarm puternici
Tarmuri stancoase (inalte)
Cei mai importanti factori care afecteaza morfologia tarmurilor stancoase sunt:

- Climatul valurilor: nivel energetic si variabilitate

- Geologie : litologie si structura
- Morfologia pre-existenta : din anterioarele intervale glaciare/interglaciare

Valuri: forma, tipuri de spargere, procese induse

Valurile reprezinta niste unde care implica un transfer de energie fara sa implice un
transfer de masa.

Inaltime (H) ; lungime (L) ; perioada (T)

Panta valului: H/L

Viteza valului: L/T ?

Curs oceanografie
Tipuri de valuri :

 capilare – zecimi de secunda, nu se vad cu ochiul liber

 chop – valuri de vant, secunde
 swell – valuri de hula, 20 de secunde, lungimi mari
 seiche – din cauza scaderii presiunii
 tsunami – din cauza seismelor, zeci de minute, ore
 mareele

Valurile de vant : se produce o perturbatie si se formeaza valuri mici cu perioade mici,

dupa care, ele devin mai regulate cu cat se departeaza de aria de producere, inaltimea lor depinde
de lungimea fetchului marin, intr-un final se transforma in hula.

Acvatoriul adanc (dincolo de baza valului), acavatoriul intermediar sau de tranzitie (unde
adancimea este cuprinsa intre L/20<d<L/2), avatoriul superficial (d<L/20).
 E=1/8 pgH2b (energia valului – potential de eroziune)

Curs oceanografie
Distributia temperaturii, salinitatii si densitatii in oceanul planetar
Temperatura=indicator direct de masura a energiei cinetice medii a moleculelor care
compun o substanta

Caldura specifica reprez cant de caldura necesara masei dintr-un corp pt a-si modifica
temperatura cu un grad.

-4185 J/kgK (de 4 ori mai mare decat cea a aerului)

Salinitatea=cantitatea totala de material solid dizolvat in apa

Curs oceanografie

Oscilatiile de nivel ale marii

Eustatismul se refera la schimbarile absolute ale nivelului marii.

Izostazia reprez miscarile verticale ale pamantului datorita factorilor geologici.

Topirea ghetarilor si expansiunea termala sunt cei 2 factori care produc eustatismul.

Transgresiune – crestere a nivelului

Regresiune – scadere a nivelului