Dinamica apelor oceanice :

* valuri :
- reprezintă mişcări ondulatori ale apelor la suprafața mărilor şi oceanelor;
- tipuri :
a) eoliene : sunt provocate de acțiunea vântului. Pe timp de furtună , pot
atinge înălțimi de 15-20 m iar în zonele de țărm pot avea o forță mare
de distrugere. (De exemplu, în portul Alger, un bloc de stâncă de 10 t a fost
proiectat, în timpul unei furtuni, la o distanță de câțiva metri față de țărm,
în interiorul uscatului.
Elementele unui val : creasta , baza valului , înălțimea valului .
Atunci când are loc răsturnarea valurilor , se produce fenomenul de
deferlare (spargere), însoțit de retragerea apei spre adânc, printr-o deplasare
gravitațională.
* a se urmări desenul de la pag. 73, manualul de geografie*
b) tsunami : sunt provocate de cutremure , erupții vulcanice sau alunecări de
teren submarine. Valurile tsunami pot avea viteze de 300-700 km/h În larg, ca
urmare a adâncimii mari , aceste valuri au o înălțime doar de 1-2 metri. În
zonele de țărm afectate , datorită faptului că baza valului suferă un puternic
proces de frânare , cauzat de adâncimea foarte mică a apei, valurile tsunami
pot avea şi înălțimi de 20-30 metri (în urma cutremurului din 27 martie 1964 -
Alaska, însă, valul tsunami, provocat , a avut o înălțime de 67 metri). Cele mai
multe valuri tip tsunami se produc în aria Cercului de Foc al Pacificului.
Urmează, ca zone de risc : Oceanul Indian, Oceanul Atlantic , Marea
Mediterană , Marea Egee etc.
* mareele se produc datorită forței de atractie manifestate de Lună şi sunt
formate din flux (când apele invadează uscatul) şi reflux (când apele se
retrag). Cauza principală , legată de producerea mareelor, o reprezintă forța
de atracție exercitate de către Lună şi Soare , în funcție de : momentul în
care respectivele corpuri cereşti se află în dreptul unui meridian local ,
configurația țărmurilor. Cele mai însemnate maree se produc în regiunile cu
o largă deschidere către ocean , unele mări mărginaşe (exemple : litoralul
atlantic al Franței, litoralul Marii Britanii etc. Cele mai însemnate maree , de
pe Glob, se produc în Golful Fundy (Canada), având 19,6 m. În Golful Le
Rance (Franța) ating 15 metri . În Marea Neagră, Marea Baltică, Marea
Mediterană, mareele sunt foarte mici, practic imperceptibile. De exemplu, în
Marea Neagră, oscilațiile flux-reflux sunt situate între 8-20 cm.
 - Când Luna şi Soarele se află pe acelaşi aliniament, mareele vor fi
maxime ("ape vii"), respectiv la : conjuncție (Lună Nouă) şi opoziție (Lună
Plină).
- Când pozițiile Lunii şi Soarelui se vor situa în unghiuri de 90˚ (Primul
Pătrar şi Ultimul Pătrar), respectiv "cvadratură" , forțele de atracție vor fi
diminuate şi ca atare, mareele vor fi minime ("ape moarte") la flux.
* a se urmări desenul de la pag. 73, manualul de geografie*
* curenții oceanici : sunt mişcări ample de deplasare pe orizontală sau pe
verticală a unor mase de apă.
Cauzele care conduc la formarea curenților oceanici : acțiunea vânturilor
permanente sau periodice ; diferența de temperatură şi de salinitate a
apelor ; diferența de adâncime a apelor.
În funcție de temperatură , pot fi :
- curenți calzi (încălzesc aerul aflat deasupra regiunilor străbătute) , exemple :
Curentul Glofului (Gulfstream), Curentul Mozambicului , Curentul Australiei de
Est , Curentul Kuro Shivo etc. ;
- curenții reci : (răcesc aerul aflat deasupra regiunilor străbătute iar acolo
unde scaldă zonele litorale tropicale (latitudini mici) apar deşerturile tropicale
care înaintează până la zona de contact cu oceanul (Deşertul Namib, Deşertul
Atacama etc.). În regiunile temperate, Peninsula Labrador, deşi e situată la
aceleaşi latitudini cu Marea Britanie şi Irlanda, prezintă un climat rece (apele
mării pot chiar îngheța parțial, în iernile grele, datorită Curentului - rece - al
Labradorului) .
* a se urmări harta de la pag. 76, manualul de geografie, precum şi explicațiile
suplimentare legate de curenții formați ca urmare a diferențele de densitate ale maselor
de apă (apele mai sărate vor avea o densitate mai mare şi ca atare, vor fi mult mai
grele, chiar dacă uneori pot fi mai calde decât apele mai reci dar cu o salinitate mai
redusă)*