GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

REGIUNILE AGRICOLE-ELEMENTE SPECIFICE

Salut! Eu sunt Domnul Geo și vreau să îți arăt cât

de frumoasă poate fi învățarea on-line, prin
Geografie, la clasaa VIII-a! Haide să pornim
împreună pe drumul cunoașterii Geografiei
României!

1.EXPLOREAZĂ:

A.Citește textul și apoi rezolvă, pe caiet, cerințele:

În România, condiţiile naturale sunt favorabile dezvoltării agriculturii. Peste 60% din
suprafața țării revine reliefului de câmpie, dealuri și podișuri cu altitudini mijlocii și joase.
În regiunile de câmpie, terenurile arabile sunt cultivate mai ales cu cereale și plante
tehnice, iar pantele însorite și domoale ale dealurilor oferă condiții optime pentru cultura viţei
de vie și a pomilor fructiferi.
La munte pășunile și fâneţele sunt folosite pentru creșterea animalelor. Caracteristicile
climatice și solurile fertile ale câmpiilor și dealurilor joase permit practicarea agriculturii.
Precizează:
a. trei factori naturali care influenţează dezvoltarea agriculturii;
b. un argument prin care să demonstrezi că dealurile sunt favorabile culturii viţei de vie și a pomilor
fructiferi.
Explică faptul că:
a. cea mai importantă regiune agricolă a țării este câmpia;
b. la munte se practică mai ales creșterea animalelor.

B. Analizează harta de mai jos și împreună cu colegii stabiliți corespondența între regiunile agricole
ale țării și treptele/unitățile de relief pe care le ocupă. Prezentați elementele specifice fiecărei regiuni în
privința activităților agricole.

România. Harta regiunilor agricole

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

C. În cele două imagini de mai jos sunt prezentate aspecte ale practicării agriculturii în regiunea
de munte. Analizează imaginile și găsește o deosebire între acestea în ceea ce privește modul de utilizare a
terenurilor.

a. b.

2.APROFUNDEAZĂ

Regiunea agricolă de câmpie și dealuri joase

Câmpiile sunt cele mai importante regiuni agricole ale țării. Premisele naturale ale dezvoltării
agriculturii în aceste regiuni sunt: relieful, prin altitudinile mici, pantele reduse și interfluviile largi, clima,
prin regimul termic (temperatură medie anuală 10–11oC) și al precipitațiilor (400–600 mm/an) și solurile
bogate în humus (molisoluri). Aceste condiții se regăsesc și în Podișul Dobrogei de Sud.
Se cultivă: cereale (porumb, grâu, orz, ovăz, secară, orez și altele) și plante tehnice reprezentate de
plante textile (in și cânepă), oleaginoase (floarea-soarelui, soia, rapița) și pentru alte industrializări (sfecla de
zahăr).
Porumbul a fost cultivat în România începând cu a doua jumătate a secolului al XVII-lea iar grâul
este cultivat de peste 6 000 de ani. Sunt folosite pentru morărit, panificație, furaj pentru animale, în industria
celulozei și a hârtiei. Floarea-soarelui este folosită la fabricarea uleiului. Din soia se extrage ulei, iar din
turtele rămase după extragerea uleiului se obțin lapte vegetal, brânză (tofu), margarină și altele.
Aceste plante se cultivă pe suprafețe extinse în Câmpia Română (cea mai importantă regiune agricolă
a țării), Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei și Podișul Moldovei.

Cultură de floarea-soarelui în Podișul Moldovei Lan de grâu în Câmpia Bărăganului Cultură de rapiță în Podișul Dobrogei

Alte plante cultivate în această regiune agricolă sunt: vița de vie (podgoriile Murfatlar din Podișul
Dobrogei, Valea lui Mihai în Câmpia de Vest, Sadova și Greaca în Câmpia Română), pomii fructiferi (cais,
piersic), plantele medicinale, cartofii, legumele, leguminoasele pentru boabe, pepenii și căpșunii.
În această regiune agricolă este prezentă și cea de a doua ramură a agriculturii, creșterea animalelor
(porcine, bovine, ovine, păsări, albine ș.a).

Regiunea agricolă de deal și podiș

În regiunile de deal și podiș culturile agricole sunt diversificate, dar cele care ocupă suprafețe mai
mari sunt vița de vie și pomii fructiferi. Se practică și creșterea animalelor (ovine, bovine, albine, păsări etc).
Cultura viței de vie este prezentă pe aceste meleaguri încă din Antichitate, din vremea dacilor. Cele
mai mari suprafețe plantate cu viță de vie sunt în Subcarpații Curburii. Aici se află podgoriile de la Panciu,
Odobești, Cotești, Valea Călugărească, Pietroasele. Județul cu cea mai mare pondere a suprafeței viticole în
totalul suprafeței agricole este Vrancea. În Podișul Moldovei sunt cunoscute podgoriile de la Cotnari, Iași și
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Huși, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, podgoriile Târnavelor (Jidvei), Alba Iulia-Aiud și Lechința,
iar în Podișul Getic, podgoriile Drăgășani și Corcova.
Pomicultura are o veche tradiție în dealurile subcarpatice (cultura prunului și a mărului) și în nordul
Transilvaniei (cultura mărului în județul Bistrița-Năsăud). Se mai cultivă păr, cireș, nuc și vișin.

Podgoria Cotnari Livadă din Dealurile Bistriței

https://www.cotnari.ro/media/podgoria-cotnari/ https://www.cotidianulagricol.ro

Regiunea agricolă de munte

La munte, existența resurselor furajere bogate, reprezentate prin pășuni și fânețe, favorizează creșterea
animalelor, mai ales a ovinelor și a bovinelor.
În depresiunile intramontane există suprafețe agricole unde se cultivă cartoful și unele cereale.

Pășuni montane http://www.agrinet.ro/content.jsp

VREAU SĂ ȘTIU MAI MULT:

Agricultura ecologică folosește îngrășăminte naturale, cum ar fi gunoiul de grajd sau compostul,
obținut din descompunerea resturilor organice (frunze, ramuri, resturi alimentare). De asemenea, folosește
tehnici de cultivare ce nu dăunează mediului natural. De exemplu, fermierii evită cultivarea plantelor pe
același teren mai multe sezoane consecutive, pentru a nu sărăci solul în substanțe nutritive. Se practică
rotația culturilor, pentru că fiecare tip de plantă se hrănește doar cu anumite substanțe prezente în sol. Dacă
aceleași plante ar fi cultivate an de an, aceste substanțe s-ar diminua și ar fi nevoie de o perioadă mai mare
de timp pentru ca solul să se refacă în mod natural.
În plus, în loc să folosească insecticide și pesticide, se plantează garduri vii, care apără culturile de
prădătorii naturali și alți dăunători ai plantelor.
În cazul agriculturii ecologice, perioada de timp dintre însămânțare și recoltare este mai mare, iar
producția obținută este mai redusă cantitativ, comparativ cu cea a agriculturii intensive. Agricultura
ecologică are un impact pozitiv asupra mediului și asupra sănătății oamenilor. Prin agricultura ecologică se
urmărește dezvoltarea durabilă a agriculturii.

3.APLICĂ
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

1. Pentru județul Galați precizați :

a. Categoriile de terenuri agricole existente pe teritoriul județului:
-terenuri arabile
-vii
-livezi
-pășuni și fânețe
b.Activitățile agricole practicate:
-cultura plantelor: .... (informații specifice privind culturile arabile/viticole/pomicole);
-creșterea animalelor: ... (informații legate de animalele domestice cu cele mai mari efective).
c.Specificul agricol al județului: ... (sectorul agricol predominant)

2. Precizați:
a.Două cauze pentru care regiunile montane nu prezintă condiții favorabile culturii plantelor;
b.Două premise naturale care favorizează practicarea culturii cerealelor în estul și sudul țării.

SCHIȚA LECȚIEI
 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Regiunea agricolă de câmpie și dealuri joase : Câmpia Română (cea mai importantă regiune
agricolă a țării), Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei de Sud și Câmpia Moldovei.

Câmpiile sunt cele mai importante regiuni agricole ale țării. Premisele naturale ale dezvoltării
agriculturii în aceste regiuni sunt:
 clima
 solurile (molisoluri)
Se cultivă:
 cereale (porumb, grâu, orz, ovăz, secară, orez și altele);
 plante tehnice (in și cânepă);
 oleaginoase (floarea-soarelui, soia, rapița);
 pentru alte industrializări (sfecla de zahăr);
 alte plante : vița de vie, pomii fructiferi (cais, piersic), plantele medicinale, cartofii, legumele,
leguminoasele pentru boabe, pepenii și căpșunii.

Sunt folosite pentru morărit, panificație, furaj pentru animale, în industria celulozei și a hârtiei. Floarea-
soarelui este folosită la fabricarea uleiului, din soia se extrage ulei, iar din turtele rămase se obțin lapte
vegetal, brânză (tofu), margarină și altele.
În această regiune agricolă este prezentă și creșterea animalelor (porcine, bovine, ovine, păsări,
albine ș.a).

Regiunea agricolă de deal și podiș

În regiunile de deal și podiș culturile agricole sunt diversificate, dar cele care ocupă suprafețe mai mari
sunt vița de vie și pomii fructiferi.
Se practică și creșterea animalelor (ovine, bovine, albine, păsări etc).
Cultura viței de vie este prezentă pe aceste meleaguri încă din Antichitate, cele mai mari suprafețe
plantate cu viță de vie sunt în:
 Subcarpații Curburii(podgoriile de la Panciu, Odobești, Cotești, Valea Călugărească, Pietroasele)
 Podișul Moldovei(podgoriile de la Cotnari, Iași și Huși)
 Depresiunea Colinară a Transilvaniei(podgoriile Târnavelor, Alba-Iulia-Aiud și Lechința)
 Podișul Getic(podgoriile Drăgășani și Corcova).
Pomicultura are o veche tradiție în Subcarpați(cultura prunului și a mărului) și în nordul Transilvaniei
(cultura mărului în județul Bistrița-Năsăud). Se mai cultivă păr, cireș, nuc și vișin.

Regiunea agricolă de munte

La munte existența pășunilor și fânețelor favorizează creșterea animalelor(ovine și bovine)
În depresiunile intramontane se cultivă cartoful și unele cereale.

Agricultura ecologică
 folosește îngrășăminte naturale, cum ar fi gunoiul de grajd sau compostul
 fermierii evită cultivarea plantelor pe același teren mai multe sezoane consecutive
 se practică rotația culturilor,
 se plantează garduri vii, care apără culturile de prădătorii naturali și alți dăunători ai plantelor.
 perioada de timp dintre însămânțare și recoltare este mai mare,
 producția obținută este mai redusă cantitativ, comparativ cu cea a agriculturii intensive.
 are un impact pozitiv asupra mediului și asupra sănătății oamenilor.
 prin agricultura ecologică se urmărește dezvoltarea durabilă a agriculturii.