Ghid GEOGRAFIE Prof M1

IMI""~I'--n
~:C~r~
-_.
-- ........ I" """'1.1
- n!. ....
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”
Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de
abandon şcolar
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
HORAŢIU POPA-BOTA
GEOGRAFIE
Spaţiul geografic
Modulul 1
Ghidul profesorului
IMI""~I'--n
~:C~r~
-_.
-- ........ I" """'1.1
- n!. ....
Viitorul incepe
la scoala!
©2012 Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Toate drepturile sunt rezervate Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Ministerului Educaţiei
Cercetării Tineretului şi Sportului.
Bucureşti, 2012
Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Str. Gen. Berthelot 28-30
Sector 1, 010168, Bucureşti
Tel. Centrală: 4056200;4056300
e-mail: proiect_id3024@yahoo.com
SPAŢIUL GEOGRAFIC
Introducere
Lucrarea de faţă prezintă teme considerate de poată exprima liber, să poată formula un text, să
noica fiind de mare utilitate pentru pregătirea folosească anumite elemente de logică
elevilor din cadrul programului „A doua şansă” geograficăîn exprimare, având la dispoziţie o
dar şi pentru profesorii care vor preda geografia, hartă.
vizând probleme actuale, interdisciplinaritatea, Lista de conţinuturi este asociată competenţelor
tehnici noi folosite în predare, implicarea în specifice care conduc la formarea competenţei
domeniul practic-aplicativ. Am urmărit generale a modulului. Au fost gândite patru
abordarea problemelor atât de factură teoretică tememajore, care sugerăm să fie parcurse în
dar mai ales practică, identificate în realitate. ordineastabilită:
1. Spaţiul geografic;
Fiecare elev posedă o bază de cunoştinţe 2. Reprezentări ale suprafeţei
constituită dintr-o varietate de elemente Pământului;3. Mijloace de orientare în
(cunoştinţe declarative, cunoştinţe procedurale, spaţiu şi timp;4. Orientarea în spaţiu şi
atitudini şi competenţe), reprezentate mental timp.
prin diverse modalităţi. Obiectivul principal al Se recomandă informaţii cu caracter general,
t
instruirii îl constituie transformarea acestei ideisimple, clare, concrete, cu multe
bazede cunoştinţe într-una structurată, care să-i
permită elevului actualizarea şi utilizarea
eficientă a cunoştinţelor în soluţionarea ilo
exemplificăridin viaţa de zi cu zi. De asemenea,
este depreferat ca dialogul profesor–elev să
primeze.
tp
situaţiilor problemă, reale. În funcţie de meseriile vizate de către cursanţi,
profesorul poate să insiste pe anumite probleme
Suntem de părere că situaţiile educative în concrete. Se recomandă utilizarea unor exerciţii
careelevul răspunde la întrebările profesorului şi activităţi de învăţare care să stimuleze
ec
pebaza unei hărţi, a unei schiţe, cele în care orientarea, de la orizontul apropiat (curtea
descrie, analizează, explică şi chiar şcolii,localitatea în care studiază) până la
experimentează sunt mai eficiente decât cele diversesituaţii (în excursii, drumeţii etc.).
încare profesorul demonstrează, explică,
oi
descrie.Prin urmare, în structurarea Pentru accesibilizarea învăţării este necesară

conţinutului uneilecţii, se ţine cont de mai utilizarea unor suporturi educaţionale variate:
mulţi factori:cunoştinţele prealabile ale hărţi, atlase, fotografii, filme documentare,
Pr
elevilor, timpuldisponibil, logica geografică şi fişe,ghiduri etc. Iar lecţiile să se desfăşoare, pe

caracterulcumulativ. câtposibil, în cabinetul de geografie.
În ghidul de faţă am urmărit Realizarea competenţei generale este

permanentorientarea învăţării spre calitate, posibilăprin intermediul celor patru
nu competenţespecifice:
spre cantitate. a. Identificarea elementelor naturale care
Prin parcurgerea acestui ghid, elevul va susţinorientarea în spaţiu şi timp;
dobândi o serie de competenţe cu aplicabilitate b. Citirea materialelor cartografice;
practică, indinspensabile vieţii cotidiene, în c. Interpretarea materialelor cartografice şi
concordanţăcu necesităţile vieţii moderne. a elementelor naturale;
d. Orientarea cu şi fără ajutorul
Orientarea în spaţiu şi timp se dobândeşte în materialelor cartografice sau naturale.
cadrul primului modul intitulat „Spaţiul
geografic”; după parcurgerea modulului, elevul ar Profesorul are libertatea de a alege activităţile
trebui să se poată orienta cu sau fără ajutorul cele mai potrivite de predare-învăţare, cu accent
materialelor cartografice, să citească diferite hărţi, pe partea aplicativă. În acest sens, considerăm
să poată efectua măsurători pe hartă şi pe teren. utile următoarele exemple: activităţi de citire a
materialelor cartografice, exerciţii de relaţionare
Profesorul trebuie să îi formeze elevului o idee a obiectelor observate faţă de punctele
generală asupra modului de citire şi cardinale,activităţi de localizare a unor
interpretarea unei hărţi; el va avea pretenţia ca elemente dinorizontul imediat, din cel local şi
elevul să se din ţară, cu
3 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI
ajutorul unor repere (râuri, forme de relief, recunoaştere de tipul adevărat sau fals, descrierea
construcţii etc.), atât pe hartă, cât şi pe teren, etapelor parcurse în derularea unor investigaţii
activităţi de apreciere empirică şi de măsurare cartografice, completarea explicaţiilor pe schiţe
aunor distanţe, aplicaţii de reducere la scară cu sau desene, completarea unor hărţi mute.
ajutorul suportului grafic, activităţi de analiză
şiinterpretare a materialelor cartografice şi a Evaluarea de modul urmăreşte evaluarea
elementelor naturale, elaborarea unor proiecte competenţei generale a modului: orientarea
geografice cu dificultate medie. înspaţiu şi timp.
Performaţele elevilor care parcurg modulul de Modulul „Spaţiul geografic” se va încheia cu

geografie vor fi evaluate pe parcursul acestuia untest modular, care sugerăm să fie o evaluare
având ca specific centrarea pe competenţa înteren, sau prin lucrare practică. De exemplu,
generală formată în acest modul. Se recomandă evaluarea în teren se poate face prin stabilirea
evaluarea fiecărei competenţe specifice prin unui traseu de parcurs pentru fiecare elev,
probe de evaluare specifice, în primul rând prin eventual într-un interval de timp prestabilit, şi
utilizarea metodelor şi a instrumentelor de monitorizarea permanentă a elevului pentru o
evaluare formativă (proiectul, portofoliul, fişe de notare obiectivă.
activitate experimentală, grile de evaluare, fişe
deobservaţie sistematică etc.). În cazul acestui program, evaluarea se
realizeazăcentrat pe competenţa generală
În cazul evaluării orale, se recomandă ca orientarea înspaţiu şi timp, formată prin
aceastasă fie încurajatoare, pozitivă, astfel încât modul.
t
sămotiveze şi să implice activ elevii în Se recomandă efectuarea unei simulări a
învăţare.Profesorii vor comunica criteriile şi
procedurilelor de evaluare.
ilo
evaluării de modul pentru a familiariza elevii
cuatmosfera de examen, în acest mod fiind
diminuat substanţial stresul elevilor.
tp
Evaluarea va cuprinde itemi de tipul: selectarea
răspunsului corect, găsirea corespondenţei între În încheiere, vă urăm mult succes, şi eventuale
două coloane care conţin noţiuni ştiinţifice, sugestii sau recomandări ne vor fi de mare
completarea unor texte incomplete, răspunsuri folospe mai departe.
ec
libere la întrebări formulate pe o temă dată,

oi
Pr
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 4

I. SPAŢIUL GEOGRAFIC
Universul
şi Sistemul Solar 1
Definiţi corpurile cereşti (planeta, satelit, meteorit, asteroid,
Scop cometă), stabilind, pe baza unor imagini sugestive (ex. fig. 3, 4
şi 5), principalele caracteristici ale acestora.
Scopul lecţiei este analiza şi Iniţiaţi o dezbatere despre importanţa sateliţilor artificiali
interpretarea fenomenelor care au pentru societatea omenescă (pentru comunicaţii, radiodifuziune
loc în Univers. Aceasta oferă directă, monitorizarea şi prognoza vremii, navigaţie cu ajutorul
elevilor posibilitatea exersării GPS-ului, explorare geologică etc). Solicitaţi elevii să elaboreze
gândirii critice, flexibile şi un mic eseu despre cum îşi imaginează viaţa pe Pământ în
prospective şi a competenţelor absenţa acestora.
matematice, de rezolvare a unor Solicitaţi elevii să calculeze distanţa dintre Soare şi
probleme de calcul elementar. Pământ,ştiind că lumina ajunge pe Terra în 8 minute,
călătorind cu oviteză de 300.000 km/s.
Iniţiaţi o discuţie cu Rezolvaţi următoarea problemă: ,,Cometa Halley vine în

elevii despre posibilitatea apropierea Pământului o dată la 76 de ani, iar ultima dată a fost
existenţei vieţii în afara
t
Terrei. Punctul de plecare îl poate
reprezenta articolul din ziarul
Evenimentul Zilei, ediţia din 30
septembrie 2010
Universul
ilo 1
tp
(http://www.evz.ro/detalii/stiri/o-
noua-planeta-locuibila-a-fost- şi Sistemul Solar
descoperita-in-calea-lactee-
907595.html). Pentru început
ec
Astronomii americani au descoperit o exoplanetă cu dimensiune apropiată de a Pământului şi care ar

prezenta condiţii pentru a susţine viaţa, potrivit France Presse. Botezată Gliese 581g, exoplaneta are o
Elevul trebuie să temperatură care permite păstrarea apei în stare lichidă la suprafaţa scoarţei sau în apropiere de
aceasta, au explicat cercetătorii. O exoplanetă este o planetă care orbitează în jurul unei stele, alta
înţeleagă că Universul decât Soarele (www.evz.ro, 30 septembrie 2011).
Discută cu colegii posibilitatea existenţei vieţii în afara Pământului.
cuprinde tot ceea ce
oi
există: materie, spaţiu, energie şi

timp. · . .
Observaţi cerul într-o seară cu
Pr
cer senin. În marile oraşe ale ţării, ~ ..
puteţi organiza o vizită la ~

Observatorul Astronomic.
Analizaţi imaginea din figura Fig. 1. Galaxie Fig. 2. Sistemul Solar Fig. 3. Luna
1 şi solicitaţi elevii să definească

stelele. Explicaţi noţiunile de Descoperă
galaxie şi constelaţie, utilizând Ştiaţi că...?
Universul cuprinde toate corpurile cosmice (cereşti), împreună
cu spaţiul dintre ele (figura 1). Universul nu are limite, nici ca
imaginea din figura 1. Daţi distanţă şi nici ca timp. Toate corpurile cereşti/ materia din • Aproximativ 8.000 de
Univers se mişcă şi se transformă continuu.
exemple concrete (ex. Calea stele sunt vizibile cu ochiul
liber de pe Pământ.
Lactee, Carul Mare). Noaptea, când este senin, cerul este plin de stele. Ce sunt
stelele? Care este cea mai importantă stea pentru oameni?
• Cometa Halley vine în
apropierea Pământului o
Explicaţi importanţa Soarelui De ce?
Stelele sunt corpuri cosmice gazoase, de formă sferică, cu
dată la 76 de ani. Ultima
oară a fost vizibilă în anul
pentru viaţa de pe Terra. lumină şi căldură proprie.
Soarele este o stea de mărime mijlocie, situată în centrul
1996.
• Soarele conţine peste
Pentru ca elevii să înţeleagă Sistemului Solar. Soarele reprezintă principala sursă de căldură
şi lumină pentru planetele care se rotesc în jurul lui. Gazele
99,86% din masa întregului
Sistem Solar.
mai uşor Sistemul Solar, puteţi care compun Soarele sunt hidrogenul (81%) şi heliul (18%); • Dintre toate planetele,
hidrogenul se transformă în heliu, iar această transformare Venus (Luceafărul) este cea
confecţiona un model, de produce căldură şi lumină. mai strălucitoare.
Galaxiile (figura 1) sunt aglomerări de miliarde de stele. • Lumina este cel mai
exemplu, din sârmă, pe care să fie Sistemul Solar face parte din galaxia Calea Lactee (Calea rapid lucru din Univers şi
Laptelui), care cuprinde peste 200 de miliarde de stele. călătoreşte cu 300.000 km
legate planetele, reprezentate prin Constelaţiile sunt grupări mici de stele (de exemplu Carul pe secundă. Lumina
Mare). Soarelui are nevoie de 8
mingi de ping-pong, diferit Analizează imaginea din figura 2 şi defineşte următoarele minute pentru a ajunge la
noţiuni: Sistem Solar, planetă, satelit. Pământ.
colorate; elevii ar putea intui mai
uşor configuraţia acestuia şi
poziţia planetelor faţă de Soare. 10 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

vizibilă în anul 1996. Calculaţi în ce an va mai fi vizibilă cometa de pe planeta noastră.“.
Accesaţi site-ul http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sistema_Solar_12_planetas.png.

În absenţa conexiunii la internet, oferiţi elevilor o fişă de muncă independentă, care să
cuprindă imaginea Sistemului Solar (cu denumirea tuturor planetelor) .
Rezolvaţi, împreună cu elevii, următoarea situaţie-problemă: ,,Ce s-ar întâmpla pe Pământ

dacă Soarele nu ar mai produce energie şi lumină?“. Vizionaţi filmul Ce se va întâmpla cu
Terra când Soarele va dispărea? (poate fi găsit la adresa http://www.youtube.com/watch?v
=pXeP4KTAzyQ&feature=related).
Lecţia pe scurt
Exerciţii individuale/ în perechi:

25 de minute.
Rezolvare de situaţii-problemă,
în grupuri mici: 25 de minute.
t
Munca independentă: 15
Sistemul Solar cuprinde Soarele, cele nouă planete cu sateliţii lor naturali, asteroizi, comete,
ilo minute.
Lectura de text: 10 minute.
Activitate frontală: 15 minute.
Vizionare de film didactic: 10
tp
meteoriţi şi materie interplanetară.
Planetele sunt corpuri cosmice fără lumină proprie, care se rotesc în jurul unei stele pe un traseu
numit orbită. minute.
c:
Ce este Luna? Descoperă analizând imaginea din figura 3.
Sateliţii sunt corpuri cosmice fără lumină proprie, cu dimensiuni mai mici decât planetele şi care
se rotesc în jurul acestora.
Oamenii au creat sateliţi artificiali. Cu ce scop? Cum vă imaginaţi viaţa pe Pământ în absenţa
acestora?
Resurse
ec
Cometele (stele cu coadă) sunt corpuri cosmice alcătuite dintr-un nucleu de praf şi gaze îngheţate şi
o coadă gazoasă, lungă de milioane de kilometri (figura 4).
Asteroizii sunt mici corpuri cereşti care gravitează (se rotesc) în jurul Soarelui. Cei mai mulţi
asteroizi se află între orbitele planetelor Marte şi Jupiter, formând aşa-numita centură de asteroizi.
Meteoriţii sunt fragmente de corpuri cosmice, care cad pe suprafaţa altor corpuri cereşti. Sunt
- fotografii;
alcătuiţi, în general, din fier, siliciu şi nichel. Datorită frecării cu aerul din atmosfera Pământului, se - modelul Sistemului Solar;
aprind şi lasă în urmă o dâră luminoasă. Dimensiunile meteoriţilor sunt de la câţiva milimetri până la
oi
blocuri de mari dimensiuni (figura 5). - video-proiector;

- calculator cu conexiune la
internet;
Pr
- filmul didactic Ce se va
întâmpla cu Terra când Soarele va
dispărea?;
- fişă de muncă independentă
Fig. 4. Cometă Fig. 5. Meteoriţi
Sistemul Solar.
Aplică!
Achiziţii
Accesează un site de astronomie şi caută o reprezentare (imagine) a Sistemului Solar (sugestie:
http://www.astronomic.ro/tags/planete/page/5).
Sarcini de lucru:
1. Notează în caiet denumirea planetelor din Sistemul Solar, în Am aflat Achiziţii cognitive:
ordinea distanţei faţă de Soare.
2. Completează spaţiile libere cu informaţia corectă: - Univers, Sistem Solar;
Planeta care parcurge cel mai repede drumul în jurul Soarelui
este . . . . . . . . . . . . . . . . ., iar cea care îl parcurge în timpul cel
• care sunt corpurile
cereşti;
Achiziţii practice:
mai lung este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Explică alegerea făcută. • ce importanţă au sateliţii
artificiali.
- utilizarea unor metode de
investigare a proceselor şi a
În loc de concluzii... fenomenelor naturale;
Cuvinte-cheie
Ce s-ar întâmpla pe Pământ dacă Soarele nu ar mai - utilizarea competenţelor de
produce energie şi lumină?
Elaborează un proiect despre una dintre planetele • Constelaţie calcul matematic în contexte
Sistemului Solar. Nu uita să prezinţi dimensiunile, proprietăţile • Meteorit
fizice, climatice şi geologice, sateliţii, misiunile spaţiale pe • Planetă diverse.
planeta respectivă şi fotografii. • Satelit
• Stea Achiziţii comportamentale şi
• Univers
atitudinale:
- gândire critică, flexibilă şi
prospectivă.

Pământul –
planeta noastră 2
Demonstraţi mişcarea de rotaţie a Pământului folosind
Scop globul geografic.
Explicaţi elevilor consecinţele mişcării de rotaţie a
Lecţia îşi propune studiul Pământului:
principalelor caracteristici ale - turtirea la cei doi poli şi bombarea la Ecuator;
Pământului şi a consecinţelor - alternanţa zilei şi a nopţii (utilizaţi o veioză pentru a
mişcărilor acestuia pentru mediul demonstra fenomenul);
terestru. Elevii vor înţelege aspecte - diferenţa de temperatură între zi şi noapte;
ale vieţii cotidiene (existenţa anilor - modificarea orei pe Glob.
bisecţi şi formarea anotimpurilor). Vizionaţi filmul didactic Mişcarea de rotaţie (2 minute).
- abaterea corpurilor aflate în mişcare spre dreapta în emisfera
Iniţiaţi o discuţie nordică (utilizaţi imaginea din figura. 3).
introductivă frontală Provocaţi elevii să rezolve următoarea situaţie-problemă: Ce
despre importanţa s-ar întâmpla dacă Terra nu s-ar roti în jurul axei sale?
elementelor naturale (aer, apă, Simulaţi mişcarea de revoluţie cu ajutorul globului geografic
succesiunea zilelor şi a nopţilor şi şi al unei veioze.
t
alternanţa anotimpurilor) şi a
vieţuitoarelor (comportament,
activităţile oamenilor etc.). I. ilo
SPAŢIUL GEOGRAFIC
tp
Prezentaţi elevilor o
imagine a Pământului
Pământul – planeta noastră 2
din spaţiu şi solicitaţi să
argumenteze sintagma de ,,plane- Pentru început
ec
tă albastră“ conferită acestuia. Intuitiv, cu toţii ştim că există aer şi apă, lună şi soare, zi şi noapte, anotimpuri datorită faptului că
Ajutaţi elevii să descopere trăim pe planeta Pământ. Toate acestea au dus la apariţia şi existenţa vieţii pe planeta noastră şi
pot fi explicate.
structura internă a Pământului Ce importanţă are alternanţa zi-noapte pentru vieţuitoarele de pe Terra? Dar existenţa şi
alternanţa anotimpurilor?
analizând imaginea din figura 2.
oi
Demonstraţi cu ajutorul unei

piersici sau a unui ou fiert.
Cereţi elevilor să definescă
Pr
învelişurile Pământului, prin

rezolvarea în perechi a exerci-
ţiului următor, de realizare a Fig. 1. Pământul văzut din spaţiu Fig. 2. Structura internă Fig. 3. Forţa Coriolis
a Pământului
corespondenţei:
Descoperă
Geosfera Componenta Pământul este a treia planetă a Sistemului Solar, ca distanţă faţă
de Soare, fiind supranumită „Planeta albastră“ (figura 1).
Litosfera Plante Explică această afirmaţie.
Planeta noastră are o formă aproape sferică, cu o structură Ştiaţi că...?
Atmosfera Apă asemănătoare unei piersici: nucleul (sâmburele), mantaua
(miezul) şi scoarţa terestră (coaja) (figura 2).
Hidrosfera Roci Pământul are următoarele învelişuri: • Luna, singurul satelit
– litosfera – învelişul solid, format din roci; natural al Pământului,
Pedosfera Animale – atmosfera – învelişul de aer; parcurge un drum complet
– hidrosfera – învelişul de apă; în jurul acestuia în 27 de
Biosfera Aer – pedosfera – învelişul de soluri; zile şi 32 de minute.
– biosfera – învelişul viu (plante, animale şi om). • Pământul are o forţă de
Sol Analizează imaginea din figura 3 şi defineşte noţiunile de atracţie, numită atracţie
poli şi axă terestră. gravitaţională, pe care o
Polii sunt două puncte imaginare opuse, situate acolo unde exercită asupra tuturor
Explicaţi noţiunile de poli şi axa Pământului străpunge suprafaţa terestră. corpurilor de pe planetă.
Axa terestră este linia imaginară înclinată care uneşte cei • În datele de 21 martie şi
axă terestră cu ajutorul globului doi poli; ea trece prin centrul Pământului. 23 septembrie, ziua este
Paralelele sunt linii imaginare, paralele cu Ecuatorul.
geografic. Meridianele sunt jumătăţi de cerc, care unesc Polul Nord de
egală cu noaptea.
• Cea mai scurtă zi a
Explicaţi noţiunile de paralelă Polul Sud.

Pământul se află într-o continuă mişcare: una de rotaţie, în
anului este 22 decembrie.
• Cea mai lungă zi a anului
şi meridian utilizând o hartă jurul axei sale, şi una de revoluţie, în jurul Soarelui. este 22 iunie.
geografică sau un glob geografic.

Realizaţi un desen schematic la
tablă.
12 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

Explicaţi elevilor, utilizând desene schematice, consecinţele mişcării de revoluţie a Pământului:
- formarea şi succesiunea anotimpurilor (fig. 5);
- formarea zonelor de climă.
Provocaţi elevii să rezolve următoarea situaţie-problemă: Ce s-ar întâmpla dacă Terra nu s-ar roti în
jurul Soarelui?
Explicaţi elevilor formarea anilor bisecţi. Elevii vor rezolva, individual, următoarea problemă:
Enumeraţi anii bisecţi din mileniul al III-lea. Invocaţi regula diviziunii unui număr cu 4.
Temele de reflecţie au drept scop consolidarea competenţelor exersate în lecţie. Sarcinile de

lucru pot fi rezolvate individual sau în perechi. Ambele exerciţii reprezintă aplicaţii ale
mişcării de revoluţie a Pământului.
Momentul de extindere a cunoştinţelor din cadrul lecţiei propune rezolvarea a două situaţii-
problemă:
- efectele unei durate de mişcare a Pământului în jurul axei sale de 48 de ore. Sugeraţi elevilor
să reflecteze asupra consecinţelor evidenţiate în momentul anterior al lecţiei.
- deşi în decembrie Pământul este mai aproape de Soare decât în iunie, în România este, totuşi, mai frig
iarna. Explicaţia este legată de înclinarea axei terestre şi mişcarea de revoluţie a Terrei.
Ambele sarcini de lucru pot fi rezolvate în grupuri mici.
Lecţia pe scurt
t
Mişcarea de rotaţie a Pământului se realizează în jurul axei
sale, timp de 24 de ore (o zi), dinspre vest spre est; noi avem
impresia falsă că Soarele răsare şi apune.
Ce consecinţe are mişcarea de rotaţie a Pământului (figura 4)?
ilo Exerciţii individuale/ în perechi: 25
de minute
Rezolvare de situaţii-problemă, în
grupuri mici: 25 de minute.
tp
Ce s-ar întâmpla dacă Terra nu s-ar roti în jurul axei sale?
Mişcarea de rotaţie are următoarele consecinţe: Fig. 4. Formarea zilei şi a nopţii Muncă independentă: 15 minute.
– turtirea la cei doi poli şi bombarea la Ecuator;
– alternanţa zi-noapte; Vizionare de film didactic: 20 de
– diferenţa de temperatură între zi şi noapte;
– modificarea orei pe glob; minute.
c:
– abaterea corpurilor aflate în mişcare spre dreapta în emisfera
ec
nordică (Forţa Coriolis, figura 3).

Apele curgătoare, curenţii oceanici şi vânturile se abat spre
dreapta în emisfera nordică şi spre stânga în emisfera sudică.
Cauza se regăseşte în diferenţa dintre vitezele de rotaţie a
punctelor de pe glob (Forţa lui Coriolis). Resurse
Cu ajutorul unei veioze şi a unei mingi, simulează mişcarea Fig. 5. Formarea anotimpurilor
de rotaţie a Pământului.
oi
Mişcarea de revoluţie este mişcarea pe care Pământul o

- globul geografic;
efectuează în jurul Soarelui, dinspre vest spre est, într-un an (365
de zile şi 6 ore), pe un traseu numit orbită.
- fotografii, desene schematice;
Am aflat
Ce consecinţe are mişcarea de revoluţie a Pământului (figura - videoproiector;
5)? Ce s-ar întâmpla dacă Terra nu s-ar roti în jurul Soarelui?
Pr
Mişcarea de revoluţie are următoarele consecinţe: • care sunt caracteristicile - calculator cu conexiune la internet;
– formarea anotimpurilor; Pământului;
– formarea zonelor de climă. • ce consecinţe are mişcarea - film didactic Mişcarea de rotaţie
Explică formarea anotimpurilor cu ajutorul imaginii din de rotaţie a Terrei;
figura 5. • care sunt efectele mişcării (http://www.youtube.com/watch?v=
de revoluţie a Pământului.
0ow1s-5H0Os);
Aplică - film didactic Formarea anotimpurilor
1. Australienii îşi petrec Crăciunul (25 decembrie) pe plajă. De ce
(http://www.youtube.com/watch?v=t
crezi că este cald acolo în luna decembrie?
aHTA7S_JGk&feature=related).
2. În anul 2008, luna februarie avea 29 de zile, iar cu un an mai Cuvinte-cheie
târziu 28 de zile. Cum explici?
• Echinocţiu
Achiziţii
• Mişcare de rotaţie
În loc de concluzii... • Mişcare de revoluţie
• Solstiţiu Achiziţii cognitive:
1. Imaginaţi-vă că durata de mişcare a Pământului în jurul axei
sale ar fi de 48 de ore. Ce efecte ar avea acest fapt asupra vieţii? - mişcare de rotaţie, mişcare de
2. În decembrie, Pământul este mai aproape de Soare decât în iunie.
De ce în România este, totuşi, mai frig iarna? revoluţie, an bisect.
3. Acasă, în cada de baie, lasă apa să curgă şi observă în ce direcţie se roteşte în momentul
scurgerii. Notează observaţia în caiet. Achiziţii practice:
Una dintre consecinţele mişcărilor Pământului şi ale Lunii este formarea mareelor. - utilizarea unor metode de
Realizează un proiect despre maree (definire, cauze, efecte).
fenomenelor naturale.
- utilizarea competenţelor de calcul
matematic în contexte diverse.
Achiziţii comportamentale şi
atitudinale:
prospectivă.

Relieful terestru 3
format? Ce caracteristici au? Daţi exemple de unităţi de podiş
Scop din România.
Analizaţi imaginea din figura 2. Ce reprezintă câmpiile?
Lecţia îşi propune studiul treptelor Cum au luat naştere? Ce caracteristici au? Daţi exemple de
de relief ale continentelor şi unităţi de câmpie din România şi Europa.
bazinelor oceanice. Elevii vor fi Prezentaţi-le elevilor roci din trusa didactică. Explicaţi-le
capabili să identifice rocile şi geneza acestora.
tipurile de relief din orizontul local. Vizionaţi filmul didactic Câte tipuri de roci există pe Terra?
(5 minute), care poate fi găsit pe internet la adresa
Iniţiaţi o discuţie http://www.scientia.ro/univers/40-terra/778-cate-tipuri-de-roci-
introductivă frontală exista-pe-terra.html.
despre treapta de relief Solicitaţi elevilor să enumere şi să caracterizeze treptele de
în care locuiesc elevii şi relief ale bazinelor oceanice. Utilizaţi imaginea următoare:
avantajele şi dezavantajele http://andreeazg.wordpress.com/2010/11/17/unitatile-reliefului-
acesteia asupra desfăşurării terestru/.
activităţii oamenilor (tipuri de
t
agricultură practicată, resurse
naturale, tipuri de plante
cultivate etc.). I.
ilo
SPAŢIUL GEOGRAFIC
Relieful terestru 3
tp
Analizaţi imaginea
din figura 1. Ce
reprezintă relieful? Ce
trepte de relief sunt reprezentate Pentru început
ec
În ce unitate de relief locuieşti? Ce avantaje şi dezavantaje ai, spre deosebire de cei care locuiesc în
în grafic? Ce este altitudinea? alte trepte de relief?
Explicaţi şi exemplificaţi
noţiunea de agent morfogenetic.
Elevii vor completa tabelul de
oi
mai jos, lucrând în perechi:

Agent Formă de
Pr
morfogenetic relief
apa fluviilor
Fig. 1. Profil geomorfologic
apa mării
vântul Descoperă Ştiaţi că...?
Ce reprezintă relieful? Descoperă analizând imaginea din
animalele figura 1! • Pe Everest te-ai afla în cel
mai înalt loc din lume.
omul Relieful cuprinde totalitatea denivelărilor (pozitive ori El face parte din lanţul
negative) ale scoarţei terestre. munţilor Himalaya, din
gheţarii Formele de relief sunt create de forţe (agenţi morfogenetici)

din interiorul sau exteriorul Pământului. Completează, cu
Asia Centrală, şi are
altitudinea de 8.848 m.
ajutorul profesorului tău, următorul tabel, conform exemplului: • Cel mai adânc punct de
pe planetă, atingând 11034
Analizaţi imaginea din figura Agent morfogenetic
apa fluviilor vale
Formă de relief metri adâncime, se află în
nordul Oceanului Pacific şi
3. Ce reprezintă munţii? Cum au apa mării poartă numele de Groapa
vântul Marianelor.
luat naştere? Ce caracteristici au? animalele • Câmpiile au cel mai fertil
sol, numit cernoziom.
Daţi exemple de unităţi montane omul
gheţarii
• Pe Pământ există
aproximativ 1300 de
din România şi Europa. vulcani activi, majoritatea
Formele majore de relief ale continentelor sunt: munţii, însă nu se pot vedea,
Analizaţi imaginea din figura dealurile, podişurile şi câmpiile. deoarece sunt submarini.
Analizează imaginile din figurile 2, 3, 4 şi 5 şi răspunde la
5. Ce sunt dealurile? Cum s-au următoarele întrebări:
Dacă un vulcan nu a erupt
în ultimii 10.000 de ani,
format? Ce caracteristici au? Daţi – Ce reprezintă munţii (figura 3)? Cum au luat naştere?
– Ce sunt dealurile (figura 5)? Cum s-au format?
este considerat un vulcan
adormit, iar vulcanul care
exemple de unităţi de deal din – Ce reprezintă podişurile (figura 4)? Cum s-au format?
– Ce sunt câmpiile (figura 2)? Cum au luat naştere?
nu a erupt de peste 25.000
de ani este un vulcan stins.
România.
Analizaţi imaginea din figura
4. Ce sunt podişurile? Cum s-au 14 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

Elevii vor defini apoi noţiunile identificate utilizând un dicţionar geografic aflat în dotarea bibiotecii
ori dicţionarul geografic on-line (http://geografic.info/).
Realizaţi o scurtă aplicaţie de teren, unde elevii vor identifica principalele tipuri de relief şi roci din
orizontul local.
Explicaţi noţiunile, fenomenele şi proceselenecunoscute.
Elevii vor aplica cunoştinţele noi rezolvând un exerciţiu de comparaţie a treptelor de relief
(munţii şi dealurile, dealurile şi podişurile, podişurile şi câmpiile). Asemănările şi deosebirile
vor fi centralizate în diagrameVenn, conform modelului:
munţi dealuri
Solicitaţi elevilor să rezolve, în grupuri mici, următoarea situaţie-problemă: ,,Verişorul tău din
Italia doreşte să investească în agricultura României. Sugerează-i o regiune a judeţului
tăufavorabilă culturii cerealelor. Argumentează alegerea făcută. Dar dacă ar alege să
construiască un complex pentru creşterea oilor?“.
Colectaţi soluţiile oferite pe o coală de flip-chart.
Lecţia pe scurt
t
Exerciţii individuale/în perechi: 20
ilo de minute.
grupuri mici: 15 minute.
Munca independentă: 15 minute.
tp
Vizionare de film didactic: 10
minute.
Fig. 2. Câmpie Fig. 3. Munte Fig. 4. Podiş
Aplicaţie în teren: 25 de minute.
ec
c:
Scoarţa terestră este alcătuită din roci. Acestea sunt de trei tipuri:
– magmatice/ vulcanice ‒ formate prin răcirea lavei vulcanilor
(de exemplu: granitul şi bazaltul);
– sedimentare ‒ create prin acumularea de materiale aduse de
râuri, fluvii, gheţari, apa mărilor ori a oceanelor (de exemplu:
Resurse
oi
nisip, pietriş, argilă, calcar);

– metamorfice ‒ formate prin transformarea la temperaturi şi
presiuni ridicate a rocilor sedimentare sau magmatice (ex.
marmura, formată prin metamorfozarea calcarului).
- fotografii, desene schematice;
- trusa de roci didactice;
Ştiai că există munţi şi câmpii şi pe fundul oceanelor?
Pr
Formele majore de relief ale oceanelor sunt: platforma Fig. 5. Deal - dicţionare geografice;
continentală, abruptul continental, câmpia abisală, dorsala
oceanică şi gropile abisale. - coli de flip-chart, markere;
Identifică caracteristicile fiecărei trepte de relief oceanic - videoproiector;
menţionată mai sus, accesând următoarele site-uri:
http://andreeazg.wordpress.com/2010/11/17/unitatile- - calculator cu conexiune la internet;
reliefului-terestru/ şi http://geografic.info/. Am aflat - film didactic Câte tipuri de roci
• care sunt formele majore
există pe Terra?
Aplică de relief ale continentelor
şi oceanelor;
Compară următoarele unităţi majore de relief, stabilind • care sunt tipurile de roci;
asemănări şi deosebiri: • care este importanţa
– munţii şi dealurile;
– dealurile şi podişurile;
economică a reliefului. Achiziţii
– podişurile şi câmpiile.
Achiziţii cognitive:
În loc de concluzii... Cuvinte-cheie - relief, trepte de relief ale conti-
Prietenul tău doreşte să investească în agricultura României. nentelor şi ale bazinelor oceanice.
Sugerează-i o regiune a judeţului tău, favorabilă culturii • Agent morfogenetic
cerealelor. Argumentează alegerea făcută. Dar dacă ar alege să • Câmpie Achiziţii practice:
construiască un complex pentru creşterea oilor? • Deal
• Dorsală oceanică - utilizarea unor metode de inve-
Realizează un proiect cu tema Relieful localităţii natale.
Nu uita să analizezi caracteristicile reliefului, modul de
•
•
Munte
Podiş
stigare a proceselor şi a fenomenelor
formare, tipurile de roci, resursele naturale şi modul de
utilizare a terenurilor.
• Vulcan
naturale.
atitudinale:
prospectivă;
- atitudine pro-activă în viaţa
personală şi socială.

Să înţelegem vremea 4
de Meteorologie a emis sâmbătă, 16 iulie 2011, o avertizare
Scop prin care anunţă cod portocaliu de ploi şi vijelii în judeţul
Sibiu, între orele 14.55 şi 16.00.“. Elevii vor avea sarcina de a
Lecţia îşi propune analizarea stării citi textul din Ghidul elevului şi de a notasemnificaţia
vremii şi însuşirea de către elevi a avertizării.
unor norme de comportament în Elevii vor completa semnificaţie codurilor într-un tabel de
situaţii de urgenţă (avertizării tipul:
meteorologice). Situaţiile de
învăţare propuse îi situează pe Tipul codului Semnificaţia codului
elevi în ipostaza unor meteorologi
amatori.
Iniţiaţi o discuţie
introductivă frontală
despre starea vremii şi
modul în care aceasta
t
influenţează activitatea,
îmbrăcămintea aleasă, activitățile
desfășurate, starea de spirit etc. I. SPAŢIUL GEOGRAFIC
Să înţelegem vremea
ilo 4
tp
Analizaţi fiecare ipostază
a vremii surprinsă în
imaginile din figurile 1,
2, 3 şi 4. Pentru început
ec
Priviţi pe fereastră! Cum este vremea acum? Cum a fost ieri? Cum v-a influenţat vremea ziua de
Explicaţi noţiunile de vreme, ieri (activitatea, dispoziţia, alegerea îmbrăcămintei etc.)?
temperatură, precipitaţii, vânt şi
nebulozitate.
Solicitaţi elevilor să identifice
oi
noţiunile de mai sus în

dicţionarul geografic din dotarea Fig. 1. Ceaţă Fig. 2. Vânt Fig. 3. Vreme însorită Fig. 4. Ploaie
bibliotecii ori în dicţionarul on-

Pr
line (http://geografic.info/). Descoperă

Analizaţi imaginea din figura5 Ce reprezintă vremea? Analizează starea vremii Frecvent auzim la televizor ştiri de tipul:
în fiecare ipostază surprinsă în imaginile din „Administraţia Naţională de Meteorologie a emis
pentru a identifica principalele figurile 1, 2, 3 şi 4. sâmbătă, 16 iulie 2011, o avertizare prin care
Vremea reprezintă starea atmosferei la un anunţă cod portocaliu de ploi şi vijelii în judeţul
tipuri de nori. Solicitaţi elevilorsă moment dat şi într-un anumit loc, determinată de Sibiu, între orele 14.55 şi 16.00“. Ce semnificaţie
totalitatea elementelor meteorologice: au aceste coduri de avertizare meteorologică?
citească textul din Ghidul - temperatura ‒ indică gradul de încălzire a
Cod de
elevului pentru a notaindiciile aerului;
- precipitaţiile ‒ totalitatea picăturilor în stare avertizare
Semnificaţie
oferite de nori vis-à-visde lichidă ori solidă, care ating suprafaţa terestră sub
formă de ploaie, ninsoare, lapoviţă, grindină;
- fenomene meteorologice periculoa-
se, de intensitate foarte mare (vânt,
prognoza vremii pe termenscurt. - vânt ‒ mişcarea orizontală a aerului;
- nebulozitate ‒ gradul de acoperire cu nori a
Roşu ploi abundente şi descărcări elec-
trice), care determină astfel un risc
cerului. major de viituri şi pierderi materiale.
Cum ne afectează vremea viaţa în fiecare zi - fenomene meteorologice de inten-
Iniţiaţi o discuţie frontală (alegerea hainelor, activităţile desfăşurate etc.)?
Portocaliu
sitate mare (vânt, ploi abundente şi
descărcări electrice), care pot
despre semnele de înrăutăţire şi Tipul norilor (figura 5) oferă indicii importante provoca viituri pe râurile mici.
despre prognoza vremii pe termen scurt. Citeşte
de ameliorare a vremii (de textul de mai jos pentru a afla cum. - risc crescut de debite şi niveluri
- Cirrus, cu aspect de virgulă, anunţă apariţia ridicate, existând riscul producerii
exemplu: apariţia curcubeului unui front cald (furtuni, creşterea temperaturii) în de viituri, dar care nu pot provoca
maximum 3 zile; pagube semnificative. Fenomenele
anunţă sfârşitul ploii, rândunelele - Cumulonimbus ‒ nori care aduc vijelii, Galben
meteorologice prognozate (averse,
precipitaţii sub formă de aversă; descărcări electrice, intensificări de
zboară în apropierea solului - Cumulus, sub forma unor grămăjoare de vată, vânt, temperaturi ridicate) sunt
sunt nori de vreme bună. obişnuite pentru zona respectivă,
înainte de a veni ploaia). Colectaţi dar, temporar, pot deveni peri-
culoase pentru anumite activităţi.
răspunsurile elevilor pe o coală Ce semne de înrăutăţire a vremii cunoşti? Dar de
ameliorare a vremii?
- nu sunt prognozate fenomene
de flip-chart. Câteva exemple:
- apariţia curcubeului anunţă sfârşitul ploii;
Verde meteorologice periculoase, vremea
având un aspect general normal.
Prezentaţi elevilor o fişă de - rândunelele care zboară la câţiva centimetri de
sol anunţă ploaia. (sursa informaţiilor: www.meteo.ro)
lucru pe care se află o ştire de
tipul: ,,Administraţia Naţională 16 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

Elevii vor consulta diverse surse de documentare pentru a afla felul în care poate influenţa vremea
starea de sănătate a oamenilor. De exemplu: www.meteo.ro/articol/18/Boli-influentate-de-vreme.html.
Explicaţi fenomenele prezentate (formarea fulgerelor şi a tunetelor, scăderea temperaturii o dată
cu altitudinea etc.).
Cereţi elevilor să rezolve următoarea problemă: ,,Viteza sunetului este de 340 m/s. Timpul scurs de
la apariţia fulgerului este de 7,2 secunde. La ce distanţă se află norii de Pământ?“.
Solicitaţi elevilor să elaboreze, în grupuri mici de lucru, un plan de acţiune al şcolii în caz de
emitere a codului roşu de vreme rea pentru localitatea în care studiază.
Elevii vor primi o fişă de lucru. Li se prezintă următoarea ştire: ,,Canicula se menţine şi
săptămâna viitoare. Cod portocaliu pentru 20 de judeţe ale ţării şi municipiul Bucureşti.“
Sarcina elevilor este de a preciza, lucrând în perechi, efectele acestei avertizări asupra
activităţii omeneşti şi măsurile de protecţie care trebuie luate dacă ar locui în Bucureşti.
Efectuaţi câteva recomandări elevilor pentru a realiza tema din portofoliu: modul de completare a
datelor în tabel, modul de calcul a temperaturii medii şi a cantităţii medii de precipitaţii şi tehnicile de
realizare a graficelor în Excel.
Lecţia pe scurt
t
Vremea poate avea influenţă asupra stării de sănătate a oame-

nilor. De exemplu, apariţia durerilor reumatice şi de articulaţii, din
cauza aerului umed şi rece. Analizează, împreună cu colegii tăi,
alte exemple de meteosensibilitate. Consultă pentru documentare şi
Ştiaţi că...? ilo 35 de minute.
Rezolvare de situaţii-problemă:
25 de minute.
tp
site-ul www.meteo.ro/articol/18/Boli-influentate-de-vreme.html. • Temperatura scade cu 6ºC Muncă independentă: 25 de
la fiecare 1000 m.
• Cea mai ridicată tempera- minute.
Aplică tură din România a fost
+44.5ºC, înregistrată în jude-
c:
Elaborează un plan de acţiune al şcolii (ori familiei) în caz de ţul Brăila, la 10 august 1951.
emitere a codului portocaliu de vreme rea pentru localitatea în care • Cea mai scăzută
ec
locuieşti. temperatură din România a

fost –38.5ºC, înregistrată în
În loc de concluzii...
apropiere de Braşov, la 11
februarie 1929.
Resurse
• Energia unui fulger este
Citeşte următoarea ştire: capabilă să furnizeze energie
,,Canicula se menţine şi săptămâna viitoare. Cod portocaliu pentru electrică unui bec de 100 de - fotografii;
oi
20 de judeţe ale ţării şi municipiul Bucureşti“. waţi, timp de 2 luni.

(http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1048740-canicula-mentine- • Dacă la un km de noi are - dicţionare geografice;
saptamana-viitoare-cod-portocaliu-pentru-20-judete-ale-tarii- loc o descărcare electrică,
municipiul-bucuresti.htm) imediat vedem lumina fulge- - videoproiector;
Ce măsuri de protecţie trebuie să iei în acest caz? rului, dar sunetul (tunetul) se
Pr
aude cu 3 secunde mai târziu.

• Dacă faci foc în sobă şi
fumul se ridică drept în sus, internet;
este semn de vreme bună, iar
când intră din sobă în casă, - articole de ziare;
vine ploaia.
- fişe de muncă independentă;
Fig. 5. Tipuri de nori

Am aflat
• ce este vremea;
• cum pot prevedea vremea;
• care este semnificaţia aver-
tismentelor meteorologice.
c: Achiziţii
- vreme, prognoza vremii, cod de
avertizare.
Urmăreşte vremea din oraşul-reşedinţă de judeţ timp de o
săptămână, folosind informaţii din presă sau de pe internet Cuvinte-cheie Achiziţii practice:
(de exemplu: http://romanian.wunderground.com/global/
stations/15120.html). - utilizarea unor metode de
Sarcini de lucru:
- completează informaţiile în tabelul de mai jos;
•
•
Caniculă
Ceaţă
- calculează temperatura medie a aerului şi cantitatea totală de
precipitaţii;
•
•
Nebulozitate
Vreme
fenomenelor naturale;
- elaborează un grafic al evoluţiei medii a temperaturii aerului
pentru perioada observată.
- utilizarea competenţelor de cal-
Temperatura Temperatura Viteza vân- Precipitaţii
cul matematic în contexte diverse.
Data Nebulozitate
maximă (0C) minimă (0C) tului (km/h) (mm) Achiziţii comportamentale şi
1.
atitudinale:
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 17 prospectivă.

Apa în viaţa noastră 5

1. Apa pentru consum caznic
Scop Prezentaţi elevilor sursa de alimentare a reţelei de apă a
localitaţii în care studiază.
Scopul lecţiei este de a prezenta 2. Producerea de energie electrică
importanţa apei pentru om şi pentru Analizaţi cu elevii imaginea din figura 2 şi discutaţi despre
activităţile acestuia din perspectivă avantajele şi dezavantajele producerii hidroenergiei. Pe harta
geografică. Elevii vor conştientiza economică a României, cereţi-le să identifice 5 hidrocentrale
utilitatea calităţii acesteia pentru situate pe 5 râuri diferite, apoi să le noteze într-un tabel.
prezentul şi viitorul vieţii pe 3. Irigaţii
Planeta albastră. Solicitaţi elevilor să nominalizeze două regiuni geografice
din ţara noastră în care se impune utilizarea sistemelor de
Analizaţi, împreună cu irigaţii şi să argumenteze răspunsurile date.
elevii, imaginea din 4. Apa industrială
figura 1 şi explicaţi Explicaţi elevilor necesitatea apei pentru răcirea reactoarelor
circuitul apei în natură. Proiec- de la centrala nucleară din Cernavodă.
tarea imaginii pe un ecran (cu
t
epidiascopul sau videoproiec-
torul) v-ar fi de un real folos. În
lipsa acestora, transpuneţi pe
tablă, sub formă de schiţă, ideile
I.
ilo
SPAŢIUL GEOGRAFIC
Apa în viaţa noastră 5

tp
principale din figură. Elevii vor
reproduce schiţa în caiet.
Demonstraţi-le elevilor, Pentru început Ştiaţi că...?

ec
Te-ai gândit vreodată ce importantă este apa în viaţa omului?

cu ajutorul globului Dacă răspunsul este da, spune-le şi colegilor tăi la ce concluzii ai • Dacă toată apa de pe
geografic, repartiţia apei ajuns. Dacă răspunsul este nu, atunci hai să înţelegem împreună. Terra ar încăpea într-o
sticlă de 1 litru, apa dulce
şi a uscatului pe Terra. Pentru ul a ei in natu • lichidă ar încăpea într-o
linguriţă.
ca elevii să înţeleagă repartiţia • Energia hidroelectrică
oi
deţine 6,5% din totalul

apei sărate şi a apei dulci pe energiei electrice produse
pe Glob.
Glob, valorificaţi informaţia de • Deşi putem supravieţui
mai mult de o lună fără
la rubrica Ştiaţi că… ‒ Dacă
Pr
mâncare, corpul nostru nu

poate funcţiona mai mult
toată apa de pe Terra ar încăpea de o săptămână fără apă.
• Majoritatea capitalelor
într-o sticlă de 1 litru, apa dulce din lume sunt situate pe
malurile unor râuri sau
lichidă ar încăpea într-o fluvii.
linguriţă. Comparaţia este cât se

poate de sugestivă. Folosiţi o Fig. 1. Circuitul apei în natură
sticlă cu apă în acest sens. Descoperă

Grupaţi elevii şi solicitaţi-le Împreună cu profesorul, analizează imaginea La ce este utilizată apa?
să noteze cinci modalităţi de din figura 1 şi descoperă de unde provine apa.
Apa se deplasează într-un ciclu constant, între
1. Apa este utilizată, în primul rând, pentru
consum casnic. Dacă ţara noastră nu se confruntă
utilizare a apei. Răspunsurile Pământ şi nori. Soarele încălzeşte suprafaţa
apei şi o transformă în vapori (abur). Masele de
cu probleme majore legate de necesarul de apă
dulce, datorită poziţiei geografice şi a
vor fi argumentate pe scurt. aer transportă vaporii de apă sub formă de nori, caracteristicilor reliefului, nu acelaşi lucru îl
din care cad precipitaţii, atât pe suprafaţa putem spune despre multe alte state.
Elevii expun răspunsurile pe oceanelor şi mărilor, cât şi pe continente. Din Discută cu profesorul tău şi descoperă care
precipitaţiile căzute pe uscat, o parte se este sursa de alimentare a reţelei de apă a
perete. Fiecare elev observă infiltrează în subteran, iar alta se scurge prin localităţii în care studiezi.
râuri, ajungând înapoi în mări şi oceane, de
răspunsurile colegilor şi va face unde a plecat; acesta este circuitul apei în
natură.
observaţii pe marginea lor dacă
Cum este repartizată apa dulce şi apa sărată la
este cazul (Turul galeriei). nivelul Terrei?
Mai mult de 97% din apa Terrei este sărată.
Indiferent de răspunsurile Două procente este îngheţată (în calote glaciare
primite de la elevi, nu ezitaţi să şi gheţari) şi doar 1% este apă lichidă, dulce,
care poate fi folosită în consumul uman.
interveniţi, astfel încât printre Fig. 2. Hidrocentrală
acestea să se regăsească cele

şase moduri de utilizare
prezentate în Ghidul elevului: 18 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

5. Apa ca resursă turistică
Grupaţi elevii pentru a identifica pe harta turistică a României 5 staţiuni de pe litoralul Mării Negre.
6. Transporturile pe apă
Elevii vor urmări imaginea din figura 3 şi vor prezenta într-un tabel avantaje şi dezavantaje ale
transporturilor pe apă, comparativ cu alte tipuri de transporturi.
Elevii vor citi curiozităţile geografice. Explicaţi noţiunile neclare elevilor.
Elevii vor avea de rezolvat sarcinile precizate.

1. Pe harta lumii, identifică câte trei porturi maritime şi fluviale din continentele America de
Nord, Asia şi Europa.
2. Foloseşte diferite surse de informare şi notează pentru ţara noastră:
- denumirea a trei staţiuni turistice care au lacuri sărate;
- denumirea a trei staţiuni turistice cu apă termală;
- denumirea a trei localităţi cu izvoare de apă minerală.
3. Figura 4 are imaginea unui apometru (contor de apă). Informează-te şi prezintă minimum cinci
modalităţi de a economisi apa dulce. Tu pe care le foloseşti?
4. Notează într-un tabel câte trei modalităţi de utilizare a apei dulci şi a apei sărate.
Individual, elevii vor avea de rezolvat următoarea activitate:

Pe baza imaginii din figura 5, redactează un scurt eseu despre modul în care este poluată apa
din pânza freatică în aşezările rurale. Propune soluţii pentru evitarea poluării apei freatice.
Efectuaţi câteva recomandări elevilor pentru a realiza tema din portofoliu.
t
2. Producerea de energie electrică cu ajutorul apei se realizează
în hidrocentrale (folosesc energia râurilor şi a fluviilor; figura 2),
ilo Lecţia pe scurt
tp
centrale mareomotrice (valorifică forţa mareelor) şi centralele
geotermice (folosesc căldura internă a Pământului, acolo unde Activităţi în perechi: 35 de minute.
sunt ape termale sau gheizere). Nici una dintre acestea nu este
poluantă! Muncă independentă: 20 de minute.
3. Irigaţiile sunt foarte importante pentru agricultură în regiunile
semiaride şi aride. Zonele irigate produc peste 40% din recolta Rezolvare de situaţii-problemă: 25
mondială de cereale. Atenţie! Sistemele de irigaţie folosesc doar
de minute.
ec
apa dulce!
4. În industrie, apa este utilizată pentru procesarea materialelor,
răcirea maşinilor, răcirea reactoarelor sau în procesul de producţie, Activitate frontală: 15 minute.
frecvent fiind reciclată şi refolosită (circuit industrial închis). În
Demonstraţia: 5 minute.
c:
unele ţări dezvoltate, industria utilizează până la 75% din totalul
resurselor de apă.
5. Apa, privită în sens curativ şi de agrement, este o importantă
oi
resursă turistică naturală. Fig. 3. Vapor

6. Transporturile pe apă, în comparaţie cu celelalte categorii de
transporturi, au avantajul volumului mare de mărfuri transportate
şi al preţului redus (figura 3).
Resurse
Pr
- glob geografic;
Aplică!
- sticlă cu apă;
1. Pe harta lumii, identifică câte 3 porturi maritime şi fluviale de
pe continentele America de Nord, Asia şi Europa. - linguriţă;
2. Foloseşte diferite surse de informare şi notează pentru ţara
noastră: Fig. 4. Apometru - diferite tipuri de hărţi;
- denumirea a trei staţiuni turistice care au lacuri sărate;
- denumirea a trei staţiuni turistice cu apă termală; - atlasul geografic;
- denumirea a trei localităţi cu izvoare de apă minerală.
Am aflat
- computer conectat la internet;
- epidiascopul/ videoproiectorul.
• circuitul apei în natură;
• importanţa apei în viaţa
noastră;
• cum poate fi economisită
apa. Achiziţii
--
~
......
STOPI
Cuvinte-cheie
- importanţa apei.
Fig. 5. Poluarea apei în aşezările rurale • Apă freatică
• Centrale mareomotrice
• Circuitul apei în natură - modalităţi de a economisi apa
3. Figura 4 prezintă imaginea unui apometru (contor de apă). • Hidrocentrală
Informează-te şi prezintă minimum 5 modalităţi de a economisi dulce.
apa dulce. Tu pe care le foloseşti?
4. Notează, într-un tabel, câte 3 modalităţi de utilizare a apei dulci şi a apei sărate.
Mesajul din imaginea de mai sus, „STOP! Nu murdăriţi apele!“, îţi oferă prilejul de a redacta
atitudinale:
un eseu pe această temă. Nu ezita să anexezi imagini sugestive! - atitudine pro-activă în viaţa
personală şi socială;
prospectivă.

Ora pe glob 6
- De ce Japonia se mai numeşte ,,Ţare Soarelui răsare“?
Scop Solicitaţi elevilor să precizeze fusul orar al României şi alte
cinci ţări care au aceeaşi oră oficială.
Lecţia îşi propune formarea Explicaţi elevilor noţiunea de linie internaţională de
competenţei de orientare a elevilor schimbare a datei. Solicitaţi elevilor să precizeze, utilizând
în timp prin însuşirea modului de Harta orei pe Glob (figura 1), două regiuni străbătute de
calcul a orei pe Glob. această linie.
Această temă este strâns „ancorată“ Elevii vor citi curiozităţile geografice. Explicaţi noţiunile,
de lecţia a doua a modulului ‒ fenomenele şi procesele neclare elevilor.
,Pământul ‒ planeta noastră
(mişcarea de rotaţie a Terrei). Elevii vor avea de rezolvat sarcinile precizate pe
fişa de lucru ,Ora pe Glob:
1. Dacă la Londra este ora 12:00 P.M., ce oră este la:
Solicitaţi elevilor să Chicago ___________________ Paris ___________________
rezolve următoarea Moscova __________________ Tokyo __________________
situaţie-problemă: Buenos Aires ______________
t
,,Ceasul indică ora 10. Ne-am
gândit să-l sunăm pe prietenul
nostru din Canada. Telefonul
sună îndelung şi ne răspunde o
I. ilo
SPAŢIUL GEOGRAFIC
6
tp
voce somnoroasă. Este clar că l- Ora pe glob
am trezit din somn. Am greşit cu
ceva? L-am deranjat pe prietenul
nostru?“. Pentru început
ec
Ceasul indică ora 10. Ne-am propus să sunăm un prieten din Ştiaţi că...
Canada. Telefonul sună îndelung şi ne răspunde o voce
Iniţiaţi o discuţie somnoroasă. Este evident că l-am trezit din somn. Am greşit ora?
L-am deranjat pe prietenul nostru? • Dacă la Bucureşti este ora
frontală despre mişcarea 12, în fusul orar situat la
răsărit de ţara noastră va fi
de revoluţie a ora 13, deoarece acest fus
oi
Pământului şi consecinţele orar a fost în dreptul

Soarelui, la amiază, mai
acesteia. Notaţi ideile principale devreme. În fusul orar situat

la vest va fi ora 11.
pe o coală de flip-chart. • Ora de vară a fost
Pr
introdusă pentru prima oară

Demonstraţi, cu ajutorul unui în România în 1932. Scopul
a fost de a folosi cât mai
glob geografic, împărţirea mult timp lumina Soarelui
şi, astfel, de a realiza o
acestuia în cele 24 de fusuri economie însemnată de
energie.
orare (fiecare fus are 360º: 24 = • Din 1997 se trece la ora de
vară la ora 1 GMT din
15º de longitudine). Fig. 1. Harta orei pe Glob ultima duminică a lunii
martie (după 22 martie) şi la
Realizaţi un desen schematic
Descoperă
ora de iarnă la ora 1 GMT
din ultima duminică a lunii
la tablă, prin care să octombrie.
Variaţia orei pe glob este una dintre consecinţele mişcării de • Nu toate ţările folosesc
demonstraţi variaţia orei pe rotaţie pe care o execută Pământul în jurul axei sale. ora de vară, ci doar 70 de
Timp de 24 de ore, cât Pământul realizează o mişcare de rotaţie
Glob. completă, orice punct efectuează o mişcare de rotaţie de 360°.
ţări din întreaga lume.
• Rusia, cel mai mare stat
Pentru fixarea principiului Dacă într-o parte a Pământului este noapte, iar în cealaltă zi,
înseamnă că nici ora nu poate fi aceeaşi peste tot.
din lume, a redus numărul
de fusuri orare de la 11 la 9,
stabilirii orei pe Glob puteţi În funcţie de iluminarea Pământului de către Soare, fiecare
punct de pe glob trece, în timpul unei zile şi al unei nopţi, prin
în 2010.
adresa întrebări de tipul: momentele de răsărit, amiază, apus şi noapte.

Se consideră ora 12 atunci când Soarele se află în punctul cel mai înalt de pe cer, deasupra
- Care este localitatea din ţara capului nostru.
noastră în care răsare mai întâi Analizează harta de mai sus şi răspunde următoarelor întrebări:
- câte zone de timp (fusuri orare) există pe Glob?
Soarele? (Sulina); - câte grade de longitudine are fiecare fus orar?
- Care este localitatea din ţara Împărţind cele 360° la 24 de ore (durata mişcării de rotaţie), se obţine, pentru fiecare oră de
mişcare a Pământului, o distanţă de 15° longitudine. Această distanţă se numeşte fus orar.
noastră în care răsare Soarele Primul fus orar cuprinde 7°30' longitudine vestică şi 7°30' longitudine estică.
Toate localităţile situate într-un fus orar au aceeaşi oră oficială.
ultima dată? (Beba Veche);
Descoperă pe harta din figura 1 în ce fus orar este situată România. Ce alte ţări au aceeaşi oră
- În care localitate din oficială?
România apune prima dată
Soarele? (Sulina); 20 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

2. O persoană din New York (S.U.A.) îi telefonează marţi, la ora 10:00 P.M. (22.30), verişorului
său din Istanbul (Turcia). Ce oră şi ce zi a săptămânii este la Istanbul?
3. Te afli la o nuntă în Montreal (Canada) şi trebuie să-ţi suni familia din Bucureşti la ora 6 P.M.
La ce oră ar trebui să telefonezi?
Această fişă va cuprinde şi Harta fuselor orare de pe Glob.
În grupuri mici, elevii vor avea de rezolvat următoarele probleme:

1. Prietenul tău ia avionul din Beijing (China) la ora 4:00 P.M. şi călătoreşte 6 ore până la Cairo
(Egipt). La ce oră ajunge în Cairo?
2. O companie are birouri la Sydney (Australia), Londra (Marea Britanie) şi San Francisco (S.U.A.).
Sugerează o oră potrivită pentru o teleconferinţă între cei trei manageri.
Lecţia pe scurt
Exerciţii individuale/ în perechi: 20

de minute.
Rezolvare de situaţii-problemă: 30
de minute.
t
Muncă independentă: 25 de minute.
ilo Activitate frontală: 15 minute.

Meridianul de 180° (opus meridianului de 0°) este
c:
tp
considerat linia internaţională de schimbare a
datei. La vest faţă de acest meridian ne aflăm cu o
zi în urmă, iar la est faţă de acest meridian suntem Resurse
cu o zi înainte.
- fişa de muncă independentă Ora

Aplică! pe Glob;
ec
1. Dacă la Londra este ora 12:00 P.M., ce oră este

la:
- Harta fuselor orare;
Chicago ___________________
Paris ______________________
- un ceas;
Moscova __________________ - globul matematic/ geografic;
Tokyo _____________________
oi
Buenos Aires ______________ - o veioză.

2. O persoană din New York (S.U.A.) îi telefonează
marţi, la ora 10:00 p.m. (22.30), verişorului său din
Istanbul (Turcia). Ce oră şi ce zi a săptămânii este
la Istanbul?
Pr
3. Participi la o nuntă în Montreal (Canada) şi

trebuie să-ţi suni familia din Bucureşti la ora 6 p.m. La ce oră ar Achiziţii
trebui să telefonezi?
Am aflat
În loc de concluzii... • cum se calculează ora pe
- ora oficială, fus orar.
Glob;
Rezolvă următoarele probleme:
1. Vecinul tău ia avionul din Beijing (China) la ora 4:00 P.M. şi
• ce este un fus orar. Achiziţii practice:
călătoreşte 6 ore până la Cairo (Egipt). La ce oră ajunge în Cairo?
2. O companie are birouri în Sydney (Australia), Londra (Marea
Britanie) şi San Francisco (S.U.A.). Sugerează o oră potrivită Cuvinte-cheie matematic în contexte diverse.
pentru o teleconferinţă între cei trei manageri.
Completează următorul orar de zbor al unei companii • Fus orar
aeriene din Dublin (Irlanda): • Oră oficială atitudinale:
Plecare Sosire
Timp de zbor prospectivă;
Ora Destinaţia Ora
1:00 A.M. 5,5 ore (via Amsterdam) Moscova
7:00 A.M. 13 ore (via London) San Francisco
11:00 A.M. 12,5 ore (via London) Tokyo
1:00 P.M. 13,5 ore (via Frankfurt) Johannesburg
3:00 P.M. 11 ore (via Paris) Delhi
5:00 P.M. 33,5 ore (via Dubai) Brisbane
9:00 P.M. 7,5 ore New York

II. REPREZENTĂRI ALE SUPRAFEŢEI TERESTRE
Globul geografic 1
markere, să notaţi cei doi poli, paralele şi meridiane.
Scop Insistaţi asupra principalelor paralele şi meridiane,
explicând importanţa lor.
Scopul lecţiei îl reprezintă Explicaţi cum se calculează coordonatele geografice şi ce
înţelegerea formei sferice a important este să ştim să ne raportăm la acestea, în diferite
Pământului şi formarea competenţei situaţii. Daţi ca exemplu un vapor care pluteşte în derivă şi
de orientare în spaţiu utilizând lansează un semnal S.O.S. Acesta va putea fi localizat pe
globul geografic. Această temă este aparatele radar cu ajutorul acestor coordonate.
strâns legată de lecţiile din capitolul Folosind globul geografic, elevii vor identifica şi nota
pe care tocmai l-aţi parcurs, Spaţiul denumirile şi coordonatele celor două tropice şi ale celor
geografic. două cercuri polare; de asemenea, vor nota denumirea
oceanelor traversate de antemeridian. Solicitaţi-le să-şi
Iniţiaţi o discuţie cu amintească, din lecţia precedentă (Ora pe glob), importanţa
elevii, în~,care le solicitaţi meridianului Greenwich şi a antemeridianului.
să descrie forma
Pământului. Veţi folosi globul
t
geografic.
Cereţi elevilor să
extragă de pe globul
II.
ilo
REPREZENTĂRI ALE SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI
Globul geografic 1
tp
geografic fizic şi de pe
harta fizică a lumii o serie de
elemente fizico-geografice, cu
scopul de a înţelege că pe glob Pentru început
ec
Dintotdeauna, omul a dorit să ştie ce se află dincolo de orizontul

este redată cât mai fidel forma local (mai departe de linia orizontului). Această curiozitate
Pământului, conturul firească s-a concretizat prin elaborarea unor mijloace de
reprezentare a suprafeţei Pământului: globul geografic şi harta
continentelor/ oceanelor şi, geografică.
foarte succint, alte informaţii,

oi
în timp ce pe hartă sunt Descoperă

Fig. 1. Coordonatele geografice
informaţii mai detaliate. Descoperă, împreună cu profesorul tău, ce este globul geografic. (www.ilemaths.net)
Suprafaţa Pământului se poate reda cu ajutorul globului geografic
Grupaţi elevii şi cereţi-le să şi a hărţii geografice. Globul geografic este o reprezentare reală,
Pr
micşorată şi exactă a Pământului. Informaţiile furnizate sunt,

noteze în tabel, de pe globul însă, cu caracter general şi nu oferă elemente amănunţite, de
detaliu. Pentru a afla mai multe informaţii despre o anumită
geografic, câte două denumiri suprafaţă este necesară harta.
pentru fiecare continent indicat. Ştiaţi că...?

De câte tipuri sunt globurile geografice?
Globurile geografice, în funcţie de conţinut, pot fi fizice şi
politice. Pe globul geografic fizic sunt reprezentate oceanele, • Primul glob geografic a
Conti- mările şi continentele ‒ cu formele de relief, marile fluvii, marile fost construit în anul 150
State/ lacuri şi cele mai importante oraşe. Pe globul geografic politic î.Hr., de către învăţatul grec
nent/ sunt reprezentate statele lumii, capitalele acestora şi marile Crates din Mallos.
Fluvii Lacuri capi- oraşe. • Lungimea Ecuatorului
ele- este de 40000,76 km, fiind
tale Notaţi cu ajutorul globului geografic câte două denumiri calculată pentru prima dată
ment de fluvii, lacuri, state şi capitala acestora, din în anul 240 î.Hr., de către
continentele America de Nord, Asia şi Africa. filosoful grec Eratostene.
Ameri- Globul geografic are trasate o serie de linii care ajută la
• Spre deosebire de
paralele, meridianele au
ca de orientare; acestea se numesc paralele şi meridiane (figura 2).
Paralelele şi meridianele sunt linii imaginare. Paralelele au formă
lungimi egale.
• Cu ajutorul globului
Nord de cerc. La distanţă egală, între cei doi poli, se găseşte Ecuatorul, geografic putem explica
care împarte Pământul în două părţi egale, numite emisfere, forma sferică a Pământului,
emisfera nordică şi emisfera sudică. Ecuatorul este un cerc înclinarea axei sale,
împărţit în 360 de părţi egale, numite grade. Cercurile dispuse conturul continentelor şi al
Asia paralel cu Ecuatorul se numesc paralele. oceanelor, mişcarea de
Distanţa pe glob se măsoară în grade. Distanţa, măsurată în rotaţie a Pământului şi
grade, de la Ecuator spre poli se numeşte latitudine (figura 1). orientarea pe glob.
Paralelele se numără din grad în grad, spre nord şi spre sud. • Emisfera nordică se mai
Principalele paralele, situate la distanţe egale faţă de Ecuator, numeşte emisfera boreală,
Africa sunt: tropicele (de nord şi de sud, situate la 23°30') şi cercurile iar emisfera sudică,
polare (situate la 66°30'). australă.
Cu ajutorul globului geografic, descoperă denumirile celor două

Pentru înţelegerea tropice şi ale celor două cercuri polare.
semnificaţiei liniilor de pe
globul geografic, puteţi folosi o
minge, pe care, cu ajutorul unor 24 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI


1. Dacă dispuneţi de un aparat G.P.S., numiţi localităţile cu următoarele coordonate
geografice:
a. 44° 25' lat. N şi 26° 6' long. E; b. 22° lat. S şi 43° 15' long. V; c. 30° lat. N şi 30° long. E.
2. Care este importanţa paralelei de 45º pentru locuitorii statelor traversate de aceasta?
3. Aflaţi, utilizând globul geografic ori harta fizică a lumii, coordonatele geografice ale oraşelor
Bucureşti, Londra, Moscova, New York şi Beijing.

,,Înveliţi într-o foaie de calc globul geografic şi marcaţi cu creionul pe aceasta
principalele paralele şi meridiane, precum şi conturul continentelor. Desfăşuraţi foaia de
calc şi notaţi de pe glob denumirile continentelor şi ale oceanelor.“.
t
Lecţia pe scurt
Meridianele sunt jumătăţi de cerc, care unesc Polul Nord cu Polul Sud. Cel mai important
meridian este meridianul zero, numit primul meridian, care trece prin localitatea Greenwich, în
ilo Exerciţii individuale/ în perechi: 20
de minute.
Rezolvare de situaţii-problemă: 25
tp
apropiere de Londra, şi este notat cu 0°. Meridianul opus meridianului zero este cel de 180°, care a
fost numit antemeridian. Cercul format de aceste două meridiane împarte Pãmântul în două
emisfere, emisfera estică şi emisfera vestică. Distanţa, măsurată în grade, de la primul meridian
de minute.
spre est sau spre vest se numeşte longitudine (figura 1).
Munca independentă: 30 de minute.
Numiţi oceanele traversate de antemeridian, analizând globul geografic. Activitate frontală: 15 minute.
ec
c:
Aplică!
1. Dacă dispuneţi de un aparat G.P.S., numiţi localităţile cu următoarele coordonate geografice:
a. 44° 25' lat. N şi 26° 6' long. E; b. 22° lat. S şi 43° 15' long. V; c. 30° lat. N şi 30° long. E.
2. Care este importanţa paralelei de 45º pentru locuitorii statelor traversate de aceasta? Resurse
oi
3. Aflaţi, utilizând globul geografic ori harta fizică a lumii, coordonatele geografice ale oraşelor
Bucureşti, Londra, Moscova, New York şi Beijing.
- globul matematic/ geografic;

- o minge;
Pr
Am aflat - harta fuselor orare;

• importanţa globului
- markere;
geografic;
• importanţa coordonatelor
- harta fizică a lumii;
geografice. - aparat G.P.S.;
- hârtie de calc.
Cuvinte-cheie Achiziţii
•
•
Glob geografic
Latitudine
•
•
Longitudine
Meridiane
- forma Pământului, coordonate
Fig. 2. Globul geografic • Paralele
geografice
În loc de concluzii... - utilizarea competenţelor de calcul
Înveliţi globul geografic într-o foaie de calc şi marcaţi pe ea, cu creionul pe aceasta principalele matematic în contexte diverse.
paralele şi meridiane, precum şi conturul continentelor. Desfăşuraţi foaia de calc şi notaţi cu
ajutorul informaţiilor de pe glob denumirile continentelor şi ale oceanelor. Achiziţii comportamentale şi
Cu ajutorul globului geografic, elaborează o fişă în care vei nota: atitudinale:
– denumirea continentelor şi a oceanelor traversate de către primul meridian;
– denumirea principalelor paralele şi meridiane care traversează Africa; - gândire critică, flexibilă şi
– poziţia României faţă de Ecuator şi faţă de meridianul Greenwich.
prospectivă.
PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 25 personală şi socială.

Harta geografică 2
să citească harta respectivă.
Scop Pentru a clasifica hărţile, insistaţi asupra celor mai uzuale
tipuri, fără a intra prea mult în detalii. Grupaţi elevii pentru a
Această lecţie îşi propune identifica diferenţe între harta fizică şi harta politică.
atingerea şi dezvoltarea Simulaţi o situaţie critică, în care doi turişti care dispun de o
competenţelor de citire şi hartă şi un telefon se află pe munte, ziua, iar o ploaie torenţială
interpretare a hărţilor geografice. îi constrânge să se adăpostească, în acest fel abătându-se de la
Elevii vor înţelege utilitatea traseul marcat. Discutaţi modul în care pot acţiona pentru a
informaţiilor furnizate de o hartă, ajunge la un adăpost.
precum şi modul de operare cu Explicaţi-le elevilor reguli elementare de conduită în timpul
aceasta, indiferent dacă este excursiilor sau a drumeţiilor. Insistaţi asupra cunoaşterii şi
transpusă pe hârtie sau în format apelării numărului de urgenţă 112 pe teritoriul statelor din
digital (G.P.S.). Uniunea Europeană.
Elevii vor citi curiozităţile geografice. Explicaţi elevilor
Deschideţi o discuţie noţiunile neclare din lecţie.
despre importanţa hărţii.
t
Întrebaţi elevii dacă au
fost vreodată într-o situaţie
dificilă, în care să-şi fi pus
problema: „Ce bine era dacă
II. ilo
2
tp
aveam o hartă… !“. Harta geografică
Folosiţi hărţi (din atlase)

şi prezentaţi elevilor Pentru început
ec
definiţia acestora şi Mulţi dintre cei care se rătăcesc îşi zic în gând, poate speriaţi: „Ce bine era dacă aveam o hartă…!“.
Ce este o hartă? La ce ne poate folosi? Ce informaţii ne poate furniza?
elementele lor de bază: titlul,
legenda şi scara. Ajutându-vă de
lecţia anterioară (Globul Descoperă
. .
oi
Descoperă, împreună cu profesorul tău, ce este o hartă şi cum

geografic), cereţi elevilor să ne poate fi aceasta de folos.
compare informaţiile date de Harta geografică este o reprezentare în plan, aproximativă,
micşorată şi convenţională a suprafeţei terestre.
globul geografic cu cele oferite de Orice hartă are următoarele elemente: titlul, scara şi legenda.
l,:!!
Pr
: : r : 1 I::
hartă.
Titlul, care se notează întotdeauna în partea de sus a hărţii,
exprimă foarte clar conţinutul hărţii. Pe fiecare hartă este scris,
_JkH
::' i i ilJi!. i 1_
Ajutaţi elevii să înţeleagă cum
transformăm distanţa de pe hartă
sub formă de fracţie, de câte ori a fost micşorată suprafaţa din
natură pentru a putea fi reprezentantă pe hartă. Aceasta este
scara hărţii. Precizia hărţii este dată de scara de proporţie. O
hartă la o scară mai mare este mai exactă, are mai multe detalii.
-.. =" s¥=...
Cele mai precise hărţi sunt planurile (scara este cuprinsă între Fig.1. Curbe de nivel
în distanţă reală, din teren. 1:1 şi 1 : 5.000). (www.awe.asn.au)
Vom face un calcul la tablă. Cum transformăm distanţa de pe hartă în distanţă reală, din teren?
Dacă harta are scara 1:25.000, atunci numărătorul (cifra 1) indică 1 cm lungime pe hartă, iar
Dacă pe hartă este scris 1 : 25.000, numitorul (numărul 25.000) indică 25.000 cm (250 m) lungime pe teren. Odată cunoscută scara
hărţii, putem calcula şi
atunci numărătorul (cifra 1) efectua o serie de măsurători
indică 1 cm lungime pe hartă, iar concrete, legate de elementele

redate pe aceasta: distanţe,
LEGENDA
altitudini, adâncimi. Pentru
numitorul (numărul 25.000) ca o hartă să poată fi citită şi
indică 25 cm sau 250 m lungime descifrată, aceasta trebuie să
conţină o legendă. Legenda
pe teren. cuprinde explicaţia tuturor
semnelor convenţionale de pe
Analizaţi figurile 1 şi 2 din hartă. De obicei, aceasta este JOt- ....
.....
amplasată într-un chenar, pe 1OO_1OO" ...... .......,..,....
....., .. 111""' .. '
lecţie şi explicaţi importanţa marginea hărţii. Semnele
convenţionale de pe hartă
.!.
_ .. • ... 1....
legendei hărţii. Exersaţi în acest indică diferite elemente -"'1"":'
___ ,.01:_ -.,..,.........
naturale şi antropice (create
sens şi pe hărţile pe care le
-
__ • ..e_.....
de om) (figura 2). .0- -:.0'"
'-"""',,""I
Toate hărţile sunt la fel? Le aI'.M fill
deţineţi în cabinetul de Geografie. putem clasifica? Află aceste
............ 1
lucruri citind textul de mai

Propuneţi un scurt jos. Roagă profesorul să
LOCAurATl
expună aceste hărţi. ~_"""I"'''eooW''_ o .......'11:0000'''' .... _
experiment, pentru a evidenţia Hărţile se împart în două ' .... '.IOOQ)Ofot1COOOO' ......
• _,...000-.-
mari categorii: fizice şi
importanţa legendei hărţii: un politice. Hărţile fizice redau
• __ .. '50000'11 __ .......
elev va acoperi legenda hărţii Fig. 2. Legenda hărţii
expuse, iar un alt elev va încerca 26 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

Elevii vor avea de rezolvat, individual, sarcinile precizate.
1. Consultă diverse surse şi notează în caiet trei titluri de hărţi.
2. Cu ce culori sunt redate pe hartă munţii, dealurile, câmpiile şi râurile?
3. Calculaţi pe o hartă distanţa între două localităţi, în lungul unui drum.
4. Pe harta fizică a României, identifică elemente reprezentate prin semne convenţionale în figura 2.

Măsoară pe o hartă distanţa pe un drum între două localităţi folosind o bandă de hârtie.
Capătul unei benzi înguste de hârtie se aplică pe unul dintre capetele liniei de măsurat, până
la prima inflexiune. Se marchează un semn pe bandă, apoi se continuă aplicarea benzii pe linie. Când
se schimbă direcţia, se face un semn. La finalul măsurătorii, banda de hârtie se suprapune pe rigla
gradată şi se măsoară lungimea ei (cm). Pentru a calcula lungimea reală din teren, se utilizează scara
hărţii. Locul benzii de hârtie poate fi luat de o bucată de aţă umezită.
Lecţia pe scurt

30 de minute.
Rezolvare de situaţii-problemă,
t
în grupuri mici: 25 de minute.
elementele naturale ‒ munţi, dealuri, câmpii, râuri, lacuri, defilee

ilo Muncă independentă: 25de
minute.
tp
etc. Hărţile politice redau statele, capitalele şi oraşele importante.
Formele de relief ale uscatului şi adâncimile sunt reprezentate cu Ştiaţi că...?
ajutorul culorilor şi a curbele de nivel (figura 1 şi figura 2).
Curbele de nivel sunt liniile care unesc puncte cu aceeaşi
înălţime sau adâncime. Pe hartă, curbele de niveluri diferite sunt • Prima hartă, o tăbliţă din
reprezentate prin culori şi nuanţe diferite. lut, datează din anul 2250
î.Hr.
Cum procedezi dacă te rătăceşti? • Prima hartă a ţării
ec
Oriunde te-ai afla în Uniunea Europeană, poţi apela numărul de ur- noastre, apărută la Braşov Resurse
genţă 112. Îţi păstrezi calmul şi colaborezi cu cei care îţi vor răspunde! în anul 1542, a fost
Nu folosi acest număr în mod abuziv; vei fi identificat şi sancţionat! realizată de către cărturarul
Ion Honterus.
• Hărţile de teren, numite - hartă fizică;
şi hărţi topografice, au
scări de la 1:20.000 până la - hartă politică;
oi
1:200.000 şi sunt folosite

de specialişti pentru - globul geografic;
cercetări pe teren.
• O colecţie de hărţi,
- riglă gradată;
grafice şi planşe formează
- aţă.
Pr
un atlas geografic; acesta

este un material
documentar, uşor de
consultat, care furnizează o
paletă largă de informaţii
geografice. Achiziţii
Aplică!
1. Consultă diverse surse şi notează în caiet trei titluri de hărţi. Achiziţii cognitive:
2. Cu ce culori apar pe hartă munţii, dealurile, câmpiile şi
râurile? - citirea hărţii, interpretarea
3. Calculează pe o hartă distanţa între două localităţi, de-a lungul Am aflat
unui drum rutier. hărţii.
4. Pe harta fizică a României, identifică elemente reprezentate prin
semnele convenţionale din figura 2. • care sunt elementele unei Achiziţii practice:
hărţi;
• ce semnificaţie au culorile
pe hartă;
• cum se transformă
măsurare a distanţelor pe hartă şi în
Harta te ajută să calculezi distanţele reale, din teren şi în lungul
distanţa de pe hartă în
distanţa pe teren.
teren
unor linii curbe ori frânte (ex. distanţa dintre două localităţi, în
lungul unui drum). Procedeul este următorul: se utilizează o bandă
- utilizarea competenţelor de
îngustă de hârtie, pe care se realizează semne la fiecare inflexiune a calcul matematic în contexte
drumului. Atenţie! Respectă distanţele de pe hartă când marchezi,
prin semne (ex. liniuţe), inflexiunile drumului! La final se măsoară, diverse.
cu rigla gradată, distanţa (în cm) dintre cele două localităţi. Pentru
a calcula distanţa reală, din teren, se utilizează scara hărţii. Locul Cuvinte-cheie Achiziţii comportamentale şi
benzii de hârtie poate fi luat de o bucată de aţă umezită.
Folosind procedeul prezentat mai sus, află distanţa, pe şosea, dintre atitudinale:
localitatea natală şi una dintre localităţile învecinate. • Hartă
• Semne convenţionale - gândire critică, flexibilă şi
Foloseşte un G.P.S. pentru a te deplasa în localitatea în • Scară de proporţie
care studiezi, de la şcoală la o instituţie publică. • Curbă de nivel prospectivă.
Elaborează un scurt eseu pentru a prezenta avantajele şi • Legenda hărţii
dezavantajele utilizării G.P.S.-ului, în comparaţie cu utilizarea
hărţii geografice.

Schiţa geografică 3
foaie întreagă de caiet.
Scop Elevii afişează pe pereţi schiţele elaborate. Fiecare elev
observă schiţele colegilor şi va face observaţii pe marginea
Lecţia îşi propune formarea lor dacă este cazul (Turul galeriei).
aptitudinilor de elaborare de Grupaţi elevii pentru a identifica diferenţele între hartă şi
materiale grafice, respectiv a celor schiţa elaborată.
mai simple dintre acestea – schiţele Într-un tabel, solicitaţi să noteze diferenţele stabilite.
geografice. Elevii vor înţelege modul
de întocmire şi utilitatea Informaţiile hărţii Informaţiile schiţei
informaţiilor furnizate de o schiţă geografice geografice
de hartă.
Explicaţi elevilor noţiunile neclare. Puteţi consulta

Iniţiaţi o discuţie despre diferite surse pentru a fi la curent cu noutăţile din
importanţa schiţei în convenţiile internaţionale legate de semnele convenţionale.
general. Întrebaţi elevii
t
dacă au fost vreodată în situaţia
de a citi şi interpreta o schiţă a
unui obiect achiziţionat în
locuinţă sau la locul de muncă
II. ilo
3
tp
(mobilier, aparat etc. Multiplicaţi Schiţa geografică
schiţa de asamblare a unui obiect
şi analizaţi-o împreună cu elevii.
Pentru început
ec
Explicaţi elevilor modul Tâmplarul a venit să ne confecţioneze o mobilă

de bucătărie. Ne-a întrebat ce elemente de
de elaborare a unei mobilier dorim. Apoi, pe o foaie de hârtie, a
început să facă un desen cu creionul.
schiţe şi regulile Privindu-l, ne-am putut face o idee despre cum
va arăta mobila noastră. Puteţi da şi voi
elementare de întocmire: titlul, exemple de schiţe pe care le-aţi văzut?
oi
legenda, corectitudinea
reprezentării, respectarea Descoperă!
proporţiilor. Evidenţiaţi aspecte Lucrează împreună cu profesorul şi
Pr
descoperă ce este o schiţă şi cum o putem

relevante: este foarte sugestivă, folosi.
uşor de realizat şi de înţeles, Schiţa este un desen sumar, care reprezintă o

imagine aproximativă şi simplificată a unui
puţin relevante. Schiţa se realizează cu
creionul, pentru ca eventualele modificări să
deoarece prezintă, într-un mod element, fenomen sau proces geografic; aceasta poată fi şterse şi corectate.
este o reprezentare grafică a principalelor La şcoală, pe tablă, la orele de geografie se
generalizat, proprietăţile esenţiale elemente din teren. Este foarte sugestivă, uşor foloseşte frecvent schiţa geografică. Cu
de realizat şi de înţeles, deoarece prezintă, în ajutorul acesteia, profesorul încearcă să
ale unui element, fenomen sau mod generalizat, proprietăţile esenţiale ale generalizeze informaţiile şi să se facă uşor
unui element, fenomen sau proces geografic. înţeles.
proces geografic. Schiţa nu Schiţa nu cuprinde informaţii de detaliu;
acesta reprezintă un mare avantaj, pentru că Lucraţi în echipă şi elaboraţi schiţa sălii de
cuprinde informaţii de detaliu, nu încarcă reprezentarea cu informaţii mai clasă şi a curţii şcolii. Explicaţi-le!
ceea ce reprezintă un mare De exemplu, în figura 1 este prezentată schiţa

Carpaţilor Meridionali, cuprinşi între râurile
avantaj, pentru că nu încarcă Prahova şi Olt; aceasta ne permite foarte uşor
reprezentarea cu informaţii mai aflarea unor informaţii despre subdiviziunile
celor două grupe montane (Făgăraş şi Bucegi),
puţin relevante. Acest gen de precum şi despre denumirile râurilor care le
traversează. La fel, putem elabora schiţe
reprezentare se elaborează doar pentru a reprezenta circuitul apei în natură,
traseul unei căi ferate sau al unui drum etc.
cu creionul şi cu mâna liberă. În figura 2 sunt reprezentate, sub formă de
Folosiţi Harta fizico-geografică schiţă, traseele turistice din Munţii Ceahlău.
Schiţa este foarte sugestivă, deoarece, din
a României (sau figura 1 din punct de vedere turistic, ne informează despre
poziţia bazelor de cazare existente, căile de
Ghidul elevului) pentru a acces (drumurile şi traseele turistice),
localităţile de plecare spre aceşti munţi. Un
elabora schiţa Carpaţilor lucru foarte important îl reprezintă faptul că
această schiţă este orientată (săgeata ne indică
Meridionali, cuprinşi între Fig. 1. Schiţa Carpaţilor Meridionali, cuprinşi între nordul).
râurile Prahova şi Olt
râurile Prahova şi Olt. Schiţa o
veţi elabora direct pe tablă, cu
cretă colorată, iar elevii pe o 28 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

Elevii vor avea de rezolvat, individual, sarcinile precizate.
1. Elaborează o schiţă a traseului pe care îl parcurgi de acasă la şcoală.
2. Foloseşte schiţa din figura 1 şi notează denumirea a trei râuri şi trei munţi.

Cu ajutorul schiţei din figura 2, stabileşte:
- care este cabana cea mai estică;
- câte trasee turistice sunt marcate;
- care este altitudinea maximă din Munţii Ceahlău;
- cum se numeşte singura staţiune turistică din regiune;
- ce cabane uneşte marcajul cu triunghi;
- care este distanţa dintre localitatea Neagra şi Cabana Izvorul Muntelui.
Lecţia pe scurt

de minute.
t
grupuri mici: 15 minute.
Aplică!
ilo Muncă independentă: 25 de minute.
tp
Ştiaţi că...?
1. Elaborează o schiţă a traseului pe care îl parcurgi de acasă la
şcoală. • Cele mai vechi schiţe au
2. Foloseşte schiţa din figura 1 şi notează denumirea a trei râuri fost descoperite în peşteri, Resurse
şi trei munţi. ele prezentând animale.
• Schiţa geografică este o
reprezentare simplificată a
ec
elementelor geografice. - harta fizico-geografică a României;

În loc de concluzii... - cretă colorată;
Cu ajutorul schiţei din figura 2 stabiliţi:
– care este cabana cea mai estică; Am aflat - diferite schiţe;
– câte trasee turistice sunt marcate;
– care este altitudinea maximă din Munţii Ceahlău; - atlas geografic.
oi
– cum se numeşte singura staţiune turistică; • ce este schiţa geografică;

– ce cabane uneşte marcajul cu triunghi; • care sunt avantajele
– distanţa dintre localitatea Neagra şi Cabana Izvorul schiţei geografice.
Muntelui.
Achiziţii
Pr
- schiţa geografică.
transpunere a distanţelor şi a
elementelor de pe hartă pe schiţă;
Cascadă
- dobândirea competenţei de
elaborare, analiză şi interpretarea a
unei schiţe;
matematic în contexte diverse.
atitudinale:
Semn pe traseu turistic
Fig. 2. Schiţa traseelor turistice din Munţii Ceahlău prospectivă.
Cu ajutorul unui şablon cu conturul României, Cuvinte-cheie
elaborează o schiţă care să cuprindă judeţele, reşedinţele
de judeţ şi principalele râuri ale ţării.
• Schiţă geografică
• Traseu

III. MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
Mijloace naturale de orientare 1

b) metoda umbrei (figura 2):
Scop - se înfige un băţ în sol (se poate utiliza şi trunchiul unui
copac);
Lecţia îşi propune formarea - se trasează cu un băţ umbra acestuia pe sol;
competenţei de orientare a elevilor - după o oră se trasează umbra din nou;
în spaţiu şi timp, utilizând - capătul umbrei de la baza băţului sau a copacului indică
mijloacele oferite de natură: sudul, iar direcţia opusă reprezintă nordul;
corpurile cereşti (Soarele, Luna, - direcţia primei linii trasate pe sol indică vestul, iar ultima
stelele), vegetaţia, animalele, estul.
bisericile etc. Orientarea în situaţii c) metoda ceasului (figura 3)
neprevăzute este necesară pentru a - se îndreaptă limba scurtă a ceasului spre Soare;
supravieţui. - mijlocul unghiului (bisectoarea) format de limba scurtă şi ora
12 a cadranului indică sudul.
Solicitaţi elevilor să Solicitaţi elevilor să exerseze această metodă.
indice mijloacele Explicaţi elevilor metodele de orientare în teren noaptea:
naturale care îi ajută să a) cu ajutorul Stelei Polare (figura 1):
t
se orienteze în teren. Expuneţi - se identifică Carul Mare;
cazul unei persoane care s-a
rătăcit într-o pădure şi cereţi
elevilor să prezinte soluţiile prin
III.
ilo
MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
tp
care aceasta poate găsi drumul
spre casă. Mijloace naturale
de orientare 1
Solicitaţi elevilor să
ec
indice punctele cardinale Pentru început

pe următorul desen În nopţile senine, pe bolta înstelată se pot vedea două
schematic: constelaţii, cunoscute sub numele de Carul Mic şi Carul
Mare. Acestea erau, încă din cele mai vechi timpuri, repere
foarte importante pentru navigatori. Natura, prin elementele
oi
sale, ne oferă multe posibilităţi pentru a ne orienta.

Cunoaşteţi asemenea mijloace naturale de orientare?
Descoperă!
Pr
Ce înseamnă să te orientezi? Discută această întrebare cu

colegii tăi!
A te orienta înseamnă să stabileşti poziţia locului în Fig. 1. Orientarea cu ajutorul Stelei Polare
care te afli şi direcţia de mers, faţă de punctele cardinale.
Care sunt punctele cardinale şi intercardinale pe o Puncte Lunile anului/ Ora
hartă? Observă figura 4! cardi- II, III, IV, V, VI, XI,
Mijloacele naturale de orientare pot fi: corpurile cereşti nale VII,VIII, IX, X XII, I
(Soarele, Luna, stelele), vieţuitoarele (plante şi animale) şi est 6 -
alte semne naturale. sud 12 12
Cum te poţi orienta cu ajutorul poziţiei Soarelui? nord 18 -
Învaţă, analizând tabelul alăturat:
Metoda de lucru: în luna a II-a (februarie), la de limba scurtă şi ora 12 a cadranului
Explicaţi elevilor metodele de ora 6, poziţia Soarelui indică estul, la ora 12 (bisectoarea) indică sudul (fig. 3).
indică sudul, iar la ora 18 indică vestul. Stelele sunt un bun reper pentru orientarea în
orientare cu ajutorul Soarelui: Tot cu ajutorul Soarelui, în zilele senine se timpul nopţii. În emisfera nordică, Steaua Polară
poate determina direcţia nord-sud, prin indică nordul.
a) utilizând tabelul de mai jos: următoarele metode: Cum găsim Steaua Polară? Descoperă în
- umbra unui copac sau a unui băţ vertical va imaginea din figura 1!
indica direcţia nord-sud. Capătul umbrei de la Se identifică Carul Mare. În prelungirea osiei
Puncte Lunile anului/ Ora baza băţului sau a copacului indică sudul (fig. 2);
- dacă ai un ceas, îndreaptă vârful limbii scurte
din spate, formată de cele două stele mai
depărtate de oiştea carului, se găseşte o stea mai
cardi- II, III, IV, V, VI, XI, spre Soare. Pentru uşurarea operaţiei, pune pe
geamul ceasului un fir de iarbă sau un pai, aliniat
luminoasă ‒ Steaua Polară, prima stea din oiştea
Carului Mic.
nale VII,VIII, IX, X XII, I deasupra limbii scurte. Mijlocul unghiului format
est 6 -
sud 12 12
nord 18 -
Metoda de lucru: în luna a II-a

(februarie), la ora 6, poziţia
Soarelui indică estul, la ora 12
Fig. 2. Orientarea cu ajutorul umbrei Fig. 3. Orientarea cu ajutorul Soarelui
indică sudul, iar la ora 18 indică
nordul. 32 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

- se măsoară distanţa dintre cele două stele din spatele carului;
- se multiplică de cinci ori acestă distanţă, în direcţia Carului Mic Fazele lunii/ Ora 18 24 06
- acolo se află Steaua Polară, care indică întotdeauna direcţia Nord. Primul pătrar sud vest -
Dacă timpul vă permite, realizaţi, într-o seară, acest exerciţiu. Luna plină est sud vest
b) cu ajutorul Lunii, utilizând tabelul alăturat: Al doilea pătrar - est sud
Metoda de lucru: Luna plină indică estul la ora 18, sudul la
ora 24 şi vestul la ora 6.
Solicitaţi să descopere alte metode de orientare în teren prin completarea următorului tabel aflat
pe o fişă de muncă independentă:
Element natural nord sud vest est
arbori
animale
muşchi
sol
zăpadă
biserici
Ieşiţi în curtea şcolii şi realizaţi următorul exerciţiu: ,,Înfige vertical un băţ pe un teren neted.
Marchează pe sol, începând de dimineaţă, de la ora 8, până seara, la ora 20, poziţia umbrei
făcute de vârful băţului la fiecare oră. La sfârşitul zilei trage o linie care să unească toate
marcajele; aceasta va arăta direcţia est- vest. Perpendiculara care uneşte baza băţului cu linia est-vest
indică direcţia nord-sud. Capătul dinspre baza băţului al liniei nord-sud indică sudul“.
t
Solicitaţi elevilor să rezolve următoarele exerciţii:
1. Este ora 6.15. Ce punct cardinal indică Soarele?
2. Ce avantaje sunt dacă fereastra este orientată spre sud? ilo
tp
Lecţia pe scurt
Cum te poţi orienta noaptea cu ajutorul poziţiei Lunii? Învaţă
ec
analizând tabelul de mai jos: Ştiaţi că...?

Fazele lunii/ Ora 18 24 06
Primul pătrar sud vest -
• Punctele cardinale mai
Luna plină est sud vest
Al doilea pătrar - est sud sunt cunoscute şi sub
denumirile de miazănoapte,
de minute.
Metoda de lucru: Luna plină indică estul la ora 18, sudul la ora 24
şi vestul la ora 6.
miazăzi, răsărit şi apus.
Figura care consemnează
Muncă independentă: 20 de minute.
oi
Şi alte elemente din natură ne oferă indicii despre poziţia punctelor

cardinale. Descoperă, citind textul de mai jos:
punctele cardinale şi
intercardinale se numeşte Activitate frontală: 15 minute.
roza vânturilor.
Nordul este indicat de următoarele repere: • Muşuroiul de furnici este Lectură de text: 15 minute
- vegetaţia mai rară şi mai puţin dezvoltată în cadrul unei păduri; mai abrupt spre nord şi mai
- intrarea în muşuroaiele de cârtiţe; aplatizat spre sud. Demonstraţia: 15 minute.
Pr
- lichenii sau muşchii de pe stâncile izolate sau trunchiurile • Babilonienii au fost primii
copacilor; care au elaborat o hartă a
- arborii au coaja mai groasă, iar inelele de creştere sunt mai cerului.
apropiate între ele; • Păsările au propria busolă,
- sub pietre, solul este mai umed înspre nord; adică se orientează după
- zăpada se află în cantităţi mai mari, se menţine mult timp şi este
mai afânată.
câmpul magnetic terestru.
• Steaua Polară se află la Resurse
aproximativ 400 ani-lumină
Sudul este indicat de următoarele elemente: de Pământ.
- vegetaţie mai bogată;
- intrarea în muşuroaiele de furnici şi cuiburile păsărilor; - fişa de muncă independentă Alte
- zăpada se topeşte mai repede şi prinde o pojghiţă;
- răşina de pe conifere se găseşte în cantităţi mai mari;
- sub pietre solul este mai uscat;
metode naturale de orientare;
- arborii izolaţi şi cei de la marginea pădurilor au coroana mai bogată;
- crengile sunt îndreptate spre sud, iar inelele copacilor sunt mai
- un ceas;
îndepărtate;
- coniferele şi sălciile sunt mai aplecate spre partea sudică. - un băţ;
Estul este indicat de: - imagini.
- altarul bisericilor ortodoxe.
Aplică! Fig. 4. Roza vânturilor
Înfige vertical un băţ pe un teren neted (de exemplu, curtea şcolii).

Marchează pe sol, începând de dimineaţă de la ora 8 până seara la
Achiziţii
ora 20, poziţia umbrei făcute de vârful băţului la fiecare oră. La Am aflat
sfârşitul zilei trage o linie care să unească toate marcajele; aceasta
va arăta direcţia est-vest. Perpendiculara care uneşte baza băţului
cu linia, est-vest, indică direcţia nord-sud. Capătul dinspre baza • cum ne putem orienta în Achiziţii cognitive:
băţului al liniei nord-sud, indică sudul. teren cu ajutorul
elementelor naturale. - puncte cardinale, mijloace
În loc de concluzii... naturale de orientare.
1. Este ora 6.15. Ce punct cardinal indică Soarele?
2. Ce avantaje sunt dacă fereastra este orientată spre sud? Cuvinte-cheie - orientarea în teren cu ajutorul
Realizează o ieşire în teren pe raza localităţii în care
locuieşti. Caută indicii naturale care te ajută în orientare. • An-lumină mijloacelor naturale.
Notează observaţiile pe o fişă şi realizează fotografii • Roza vânturilor
relevante. Achiziţii comportamentale şi
atitudinale:

III. MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
Mijloace artificiale de orientare 2

- se orientează harta cu ajutorul busolei (nordul hărţii spre
Scop nordul geografic, indicat de busolă);
- se aleg în teren două puncte de reper vizibile, cât mai
Lecţia îşi propune formarea importante: localităţi,
competenţei de orientare a elevilor vârfuri montane, lacuri etc.; punctele de reper trebuie
în spaţiu şi timp, utilizând amplasate astfel încât cele două direcţii, faţă de locul în care se
instrumente inventate de om. află elevul, să formeze un unghi de aproximativ 90°;
Această temă este strâns „ancorată“ - se identifică cele două puncte pe hartă;
de prima lecţie a modului ‒ - se ţinteşte prin vizorul busolei primul punct de reper;
,Mijloace naturale de orientare, - se măsoară unghiul format de această direcţie cu nordul
valorificând experienţele de (azimutul);
învăţare dobândite deja. - se trasează cu creionul pe hartă o linie care trece prin
primul punct de reper şi are înclinarea faţă de direcţia nord-sud
Iniţiaţi o discuţie frontală egală cu valoarea azimutului;
despre importanţa - se repetă ultimele manevre şi pentru al doilea punct de
orientării în teren şi a reper;
t
instrumentelor utilizate în acest
sens.
Prezentaţi elevilor o
II. ilo
MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
Mijloace artificiale
tp
busolă (sau fotografii ale
unor busole- figura 1) şi de orientare 2
identificaţi elementele com-
ponente: cadran marcat în grade Pentru început
ec
pe care sunt notate punctele Busola este instrumentul cu ajutorul căruia ne putem orienta cu o precizie mult mai mare în
comparaţie cu mijloacele naturale. Mai nou, orientarea cu ajutorul G.P.S.-ului este cea mai exactă.
cardinale şi intercardinale şi acul În această lecţie vom învăţa cum ne orientăm cu ajutorul instrumentelor inventate de om.
magnetic mobil.
Demonstraţi elevilor, în curtea
oi
şcolii, modul de orientare cu

ajutorul busolei:
a) pentru a te deplasa în
Pr
direcţia dorită, în absenţa unei

hărţi (figura 3): Fig. 1. Busolă Fig. 2. G.P.S.
- se identifică un punct fix (de
exemplu, un copac), spre care Descoperă!
urmează să ne deplasăm; Busola este folosită în navigaţia maritimă sau dintre direcţia dorită şi direcţia nordului) pe care
aeriană, în explorarea unor ţinuturi necunoscute, doreşti să o urmezi;
- se orientează busola astfel în excursii etc. - respectă această valoare pentru a putea ajunge
la obiectivul ales, chiar dacă nu mai ai
încât acul magnetic să indice Ce reprezintă busola? Descoperă în imaginea din posibilitatea să vezi reperul ales din cauza
figura 1! denivelărilor din teren, a pădurii, a ceţii ori
direcţia nord; Busola este un instrument alcătuit dintr-un întunericului.
cadran şi un ac magnetic mobil, care indică nor- Atenţie, trebuie să ai în vedere că
- se roteşte cadranul gradat dul (figura 1); ea are următoarele caracteristici determinarea direcţiei se realizează cu
până când, privind cu ochiul prin tehnice: acul magnetic se află într-un lichid care
amortizează vibraţiile; are cadranul marcat în
aproximaţie. O eroare de citire de un grad de pe
cadran poate da o eroare de 20 de m în teren
catare spre înălţător, se observă grade; vizorul (cu care se ţintesc punctele de
reper) este rabatabil; carcasa are o muchie
pentru fiecare kilometru parcurs.
Cum găseşti pe o hartă, cu ajutorul busolei,
punctul ales; dreaptă, paralelă cu axa vizorului.
Cum ne orientăm cu ajutorul busolei? Desco-
locul în care te afli? Urmează paşii de mai jos:
- urcă-te pe o suprafaţă înaltă (un deal, o stâncă,
- valoarea gradaţiei de pe peră în imaginea nr. 3! Câteva sfaturi găseşti mai
jos.
un copac, un acoperiş) de pe care poţi vedea o
suprafaţă mare de teren;
cadran, din dreptul semnului Mod de lucru: - orientează harta (nordul hărţii spre nordul
- caută în teren un obiectiv cunoscut, un punct geografic) cu ajutorul busolei;
reprezintă azimutul direcţiei fix, pe direcţia pe care doreşti să te deplasezi; - alege, în teren, două puncte de reper vizibile,
- stabileşte direcţia nord (acul magnetic trebuie să cât mai importante: localităţi, vârfuri de munte,
(unghiul dintre direcţia dorită şi fie cu vârful pe litera N sau 360 ori 0); lacuri etc.; punctele de reper trebuie amplasate
- roteşte cadranul gradat până când, privind cu astfel încât cele două direcţii, faţă de locul în care
direcţia nordului) de urmat; ochiul prin cătare spre înălţător, observi te afli, să formeze un unghi de aproximativ 90°;
obiectivul ales; - identifică cele două puncte pe hartă;
b) pentru a găsi pe o hartă - valoarea gradaţiei de pe cadran, din dreptul - ţinteşte, prin vizorul busolei, primul punct de
semnului, reprezintă azimutul direcţiei (unghiul reper şi măsoară unghiul format de această
locul în care te afli: direcţie cu nordul (azimutul);
- se identifică o înălţime pe
care se urcă elevul; 34 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

- intersecţia celor două linii trasate pe hartă indică locul în care se află elevul.
Prezentaţi elevilor elementele componente ale unui G.P.S. (figura 2). Vizionaţi filmul didactic,Cum
funcţionează G.P.S.-ul? (6 minute) (http://www.youtube.com/watch?v=Mv-LrxSiCno). Explicaţi modul
de funcţionare al unui G.P.S.
Ieşiţi în curtea şcolii şi învăţaţi elevii metoda de verificare a modului de funcţionare a busolei:
- se aşează busola în poziţie orizontală;
- după ce acul magnetic s-a oprit, se apropie un obiect de fier; acul busolei se va deplasa;
- se îndepărtează obiectul de fier;
- dacă acul magnetic revine cu uşurinţă la aceeaşi gradaţie de unde a fost mişcat, înseamnă că busola
funcţionează corect.
În curtea şcolii, stabiliţi punctele cardinale folosind busola. Elevii vor localiza câteva obiective
mai importante din localitate: biserica, Primăria etc. şi le vor nota într-o fişă de observaţie:
Obiectiv Punctul cardinal
biserica
t
- trasează cu creionul, pe hartă, o linie care trece prin primul punct
tp
de reper şi are înclinarea faţă de direcţia nord- sud egală cu
valoarea azimutului;
Ştiaţi că...? Exerciţii individuale/ în perechi: 25
- repetă ultimele manevre şi pentru al doilea punct de reper;
- la intersecţia celor două linii trasate pe hartă este locul în care te • Busola trebuie ferită de
de minute.
afli. obiecte de fier sau oţel,
deoarece acestea
Ce este G.P.S.-ul? Descoperă în imaginea din figura 2!
G.P.S.-ul (Global Positioning System) reprezintă un aparat portabil,
influenţează acul magnetic.
Nu trebuie utilizată busola
ec
care se bazează pe un sistem de sateliţi (artificiali), pus gratuit la în timpul furtunilor cu Vizionare de film didactic: 15
dispoziţia utilizatorilor. Pe ecranul unui mic aparat special de descărcări electrice şi nici
emisie-recepţie (cu greutate de până la 300 g), alimentat de la în apropierea liniilor minute.
baterii, se afişează, oriunde pe glob, zi şi noapte, poziţia geografică electrice de înaltă tensiune.
(latitudine şi longitudine), altitudinea, direcţia punctelor cardinale • Tehnologia G.P.S. ne Aplicaţie în teren: 30 de minute.
nord-sud. Aparatele noi permit şi încărcarea unor hărţi de navigare. indică poziţia geografică cu
o eroare de cel mult 50 m.
oi
• G.P.S.-ul este un sistem

de navigaţie care se bazează
Aplică! pe o reţea de 24 de sateliţi
Resurse
amplasaţi pe orbita
Pentru a verifica buna funcţionare a busolei, procedează în felul Pământului, la o altitudine
Pr
următor: aşează busola în poziţie orizontală şi, după ce acul de 20 de km, de către
magnetic s-a oprit, apropie de ea un obiect de fier. Observă cum
acul busolei se deplasează. După îndepărtarea obiectului de fier,
Departamentul Apărării din
Statele Unite.
- fişa de observaţie în teren;
dacă acul magnetic revine cu uşurinţă la aceeaşi gradaţie de unde
a fost mişcat, înseamnă că busola funcţionează.
• Primul satelit G.P.S. a
fost lansat în anul 1978.
- busolă;
- hartă;
- G.P.S.;
- filmul didactic Cum funcţionează
G.P.S.-ul?;
internet;
- videoproiector.
Am aflat
• care este importanţa

Achiziţii
Fig. 3. Orientarea cu ajutorul busolei busolei;
• cum funcţionează
aparatura G.P.S. Achiziţii cognitive:
În loc de concluzii… - mijloace artificiale de orientare.
Ieşi în curtea şcolii şi, folosind busola, stabileşte punctele Cuvinte-cheie Achiziţii practice:
cardinale. Localizează câteva obiective mai importante din
localitate: biserica, Primăria etc. - orientarea în teren cu ajutorul
• Busolă
Elaborează un mic eseu cu tema G.P.S.-ul este cel mai • Latitudine mijloacelor artificiale.
bun prieten al şoferului. •
•
Longitudine
G.P.S.
atitudinale:

IV. ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
Orientarea cu ajutorul
materialelor cartografice 1
Cereţi-le să explice, pe o foaie de flip-chart, soluţiile pe care
Scop le-au identificat.
În cabinetul A.E.L., cereţi elevilor să acceseze diferite site-uri
Lecţia îşi propune formarea care prezintă modul în care serviciile de specialitate
competenţei de orientare în spaţiu (salvamont) intervin pentru rezolvarea unor situaţii critice.
şi timp, utilizând materiale Explicaţi riscurile la care se expun angajaţii acestor servicii şi
cartografice (harta geografică, schiţa modul în care cei salvaţi puteau evita situaţia respectivă (în
geografică, G.P.S. etc.). Orientarea majoritatea cazurilor).
este necesară pentru a ne deplasa în Explicaţi elevilor importanţa pictogramelor şi a marcajelor
diferite ipostaze, nu doar în calitate turistice.
de turişti. Prezentaţi elevilor regulile de apelare a numărului de
urgenţă 112.
Ieşiţi din şcoală şi organizaţi clasa pe echipe; impuneţi
Deschideţi o discuţie cu câteva trasee de parcurs pe baza unor hărţi sau schiţe
elevii despre posibilitatea multiplicate în prealabil. Fără să alerge, vor parcurge distanţa
organizării unei excursii respectivă; cronometraţi timpul parcurs. Dacă situaţia permite,
t
de studiu în capitala ţării noastre.
Cereţi-le să stabilească traseul în
oraş pentru vizitarea Palatului
Parlamentului, a Muzeului
IV. ilo
ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
Orientarea cu ajutorul
1
tp
„Grigore Antipa“ şi a Grădinii
Botanice. Elevii vor conştientiza, materialelor cartografice
în acest mod, necesitatea
„accesării“ unei hărţi. Pentru început
ec
De obicei, turiştii au o hartă cu ajutorul căreia se orientează în Ştiaţi că...?

călătorie sau drumeţii. În marile oraşe, centrele de informare
Explicaţi elevilor cum să turistică oferă hărţi ale zonei şi informaţii utile pentru vizitarea
obiectivelor dorite. Ai folosit vreodată o hartă turistică? Cum? A • Marile oraşe turistice au
se orienteze cu ajutorul fost utilă? Ce dificultăţi ai întâmpinat? puncte de informare care
distribuie gratuit hărţi.
hărţii, a schiţei sau a • Când ne aflăm pe un
oi
altor repere. Prezentaţi diferite Descoperă!

drum necunoscut, este
foarte important să ne
situaţii ipotetice, în care elevii Împreună cu profesorul, descoperă cum te poţi orienta în teren
alegem repere fixe (nu cu
caracter mobil ‒
sunt turişti atât într-o localitate cu ajutorul hărţii, a schiţei sau a altor repere. autovehicul, vapor etc.) şi
Pr
înalte (să fie vizibile şi de

urbană mare, cât şi într-un spaţiu Să presupunem că suntem turişti şi vizităm un mare oraş.
Odată ajunşi în acel oraş, vom căuta o hartă turistică. Pentru a ne
la distanţă).
• Harta este mai protejată
montan. Nu ezitaţi să insistaţi orienta, trebuie să ştim unde ne aflăm şi unde vrem să ajungem.
Pe hartă, stabilim obiectivele pe care dorim să le vizităm (muzee,
dacă o introducem într-o
husă din plastic. Evitaţi să
asupra câtorva aspecte teatre, catedrale, parcuri etc.) şi localizăm poziţia acestora. De o împachetaţi împreună cu
asemenea, pentru o bună organizare a timpului de care restul echipamentelor de
importante: dispunem, stabilim ordinea în care acele obiective vor fi vizitate. călătorie: aşezaţi-o separat
Vom avea în vedere permanent corespondenţa între de acestea, în buzunar sau
- localizarea poziţiei elevilor pe elementele de pe hartă şi cele din teren şi vom căuta variante la piept.
pentru traseul cel mai scurt de urmat. • În ţara noastră există 12
hartă şi în teren; tipuri de marcaje turistice,
Discutaţi între voi şi prezentaţi modul în care procedaţi rezultate din îmbinarea a 4
- identificarea pe hartă a dacă vă rătăciţi. simboluri (punct, cruce,
Dacă, totuşi, avem probleme şi ne rătăcim, revenim la bandă şi triunghi) şi 3
obiectivelor ce urmează a fi unul dintre reperele vizibile atât pe hartă, cât şi pe teren. În culori (albastru, galben şi
unele oraşe, pe lângă hartă, putem folosi şi pictograme sugestive
vizitate; (figura 1), care ne ghidează spre diferite obiective importante
roşu), realizate pe un fond
alb (figura 2).
- stabilirea traseului ce va fi (exemplu: castel, biserică, muzeu etc.). Dacă ne aflăm în mijlocul
naturii şi avem o hartă, vom localiza pe hartă poziţia noastră din
parcurs şi, implicit, a ordinii în teren cu ajutorul unor repere cât mai uşor vizibile. Dacă există
trasee turistice marcate şi pe hartă, şi pe teren, atunci le urmărim
care obiectivele vor fi vizitate; cu atenţie (figura 2); dacă traseul marcat nu este şi pe hartă,
atunci, pe măsură ce ne deplasăm, îl vom schiţa cu creionul pe
- calcularea celor mai scurte hartă.
distanţe de parcurs;
- poziţionarea permanentă pe
parcurs.
Grupaţi elevii şi solicitaţi-le să
Fig. 1. Pictograme turistice Fig. 2. Marcaje turistice
discute despre modul în care ar
acţiona în cazul în care se rătăcesc. Important este ca, în cazul în care ne rătăcim, să ne întoarcem la cel mai apropiat reper pe care îl
Propuneţi locaţii diferite – spaţiul cunoaştem, fără să intrăm în panică.
montan, oraş mare, deltă etc.: 38 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

traseul poate fi în circuit (elevul nu va trece de două ori prin acelaşi loc).

1. Ce repere naturale ai alege dacă te-ai afla pe un traseu turistic montan? Notează-le în caiet şi
explică-le colegilor tăi alegerea făcută.
2. Consultă diferite surse şi găseşte cinci pictograme turistice; prezintă-le şi explică semnificaţia
acestora colegilor tăi.

În figura 3 este prezentată schiţa unui sector de oraş. Te găseşti la intersecţia străzilor Paris şi
Răsăritului. Sarcini de rezolvat:
- să localizezi acest punct pe hartă;
- să stabileşti traseul cel mai scurt de parcurs până la Teatru;
- să nominalizezi stăzile pe care le parcurgi pe cel mai scurt traseu;
Explică alegerea făcută!
Lecţia pe scurt
t
Aplică! ilo Activităţi în perechi: 25 de minute.
Muncă independentă: 15 minute.
tp
1. Ce repere naturale ai alege dacă te-ai afla pe un traseu turistic montan? Notează-le în caiet şi
explică-le colegilor tăi alegerea făcută.
2. Consultă diferite surse şi găseşte cinci pictograme turistice; prezintă-le şi explică semnificaţia Aplicaţie în teren: 40 de minute.
acestora colegilor tăi.
Am aflat
ec
Resurse
În figura 3 este prezentată schiţa unui sector de oraş. Te găseşti la • etapele de parcurs în
intersecţia străzilor Paris şi Răsăritului. Sarcini de rezolvat: orientarea cu ajutorul hărţii;
- să localizezi acest punct pe hartă; • importanţa reperelor fixe;
- să stabileşti traseul cel mai scurt de parcurs până la teatru; • tipurile de marcaje - cronometru/ ceas;
- să nominalizezi stăzile pe care le parcurgi pe cel mai scurt turistice.
- computer conectat la internet;
oi
traseu.
Explică alegerea făcută! - diferite tipuri de hărţi;
Accesează diferite surse de informare şi efectuează o
vizită imaginară la Paris. Ţi-ai propus să vizitezi Muzeul
- planşe cu pictograme;
Cuvinte-cheie
- schiţe geografice.
Pr
Luvru, Turnul Eiffel, Bazilica Sacré-Coeur, Catedrala

Notre-Dame şi Grădinile Tuileries. Ai coborât din autocar în
apropierea bazilicii. În ce ordine vei vizita obiectivele turistice • Reper
menţionate, parcurgând pe jos cel mai scurt traseu? Explică • Marcaje turistice
alegerea făcută. • Pictograme
Achiziţii
- citirea şi interpretarea hărţii.
- orientarea în teren cu ajutorul
mijloacelor cartografice;
- elaborarea unei schiţe geografice.
atitudinale:
personală şi socială..
Fig. 3. Schiţa unui sector de oraş

IV. ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
Orientarea în teren 2
crucea de pe biserică indică direcţia nord-sud. Bisericile
Scop catolice au altarul orientat spre vest; crucea de pe
biserică indică tot direcţia nord-sud.
Lecţia îşi propune formarea la elevi Prezentaţi elevilor noţiuni importante de conduită în caz de
a competenţei de orientare în spaţiu rătăcire.
şi timp, utilizând elementele ‒ Nu te speria!
existente pe teren – atât naturale
‒ Opreşte-te şi aşează-te!
(corpuri cereşti, vieţuitoare, semne
‒ Gândeşte-te şi aminteşte-ţi ce ai făcut, pe unde ai mers.
naturale), cât şi antropice (biserici).
‒ Marchează locul în care te afli!
Oriunde ne deplasăm, practic ne
‒ Încearcă să regăseşti poteca, drumul, linia sau direcţia de
orientăm, de cele mai multe ori fără
mers.
a dispune de hărţi sau schiţe.
‒ Dacă nu ai reuşit să te descurci, întoarce-te în locul pe care
l-ai marcat şi pregăteşte-te să înnoptezi acolo, înainte de lăsarea
Iniţiaţi o discuţie cu întunericului.
elevii şi cereţi-le să Grupaţi elevii şi solicitaţi-le să discute despre modul în care
prezinte diverse situaţii ar semnaliza poziţia lor în cazul în care se rătăcesc.
t
în care s-au rătăcit şi modul în
care au rezolvat problema
respectivă. Ce a fost cel mai
dificil în acele momente?
IV. ilo
ORIENTAREA ÎN SPAŢIU ŞI TIMP
2
tp
Orientarea în teren
Explicaţi elevilor cum să
se orienteze cu ajutorul
elementelor din jurul lor, Pentru început
ec
respectiv a mijloacelor naturale Uneori, pentru a ne orienta nu dispunem de hartă, de busolă sau de alte mijloace care să ne ajute.
Suntem nevoiţi să ne descurcăm cu ceea ce există în jurul nostru. Ţi s-a întâmplat să fii într-o
de orientare: corpuri cereşti asemenea situaţie? Cum te-ai descurcat? Ai ajuns la locul dorit sau ai renunţat? Ce ţi s-a părut cel
mai greu?
(Soarele, Luna, stelele),
vieţuitoare (plante şi animale), Descoperă!
oi
semne naturale (stânci, pietre), Lucrează împreună cu profesorul şi descoperă cum să te orientezi în teren, fără busolă, hartă, schiţă
zăpada sau a mijloacelor sau G.P.S.
antropice (bisericile). Se Orientarea liberă, fără hartă sau busolă, doar cu ajutorul elementelor din jurul nostru, se poate
Pr
realiza atât în mediul natural, cât şi în localităţi.

recomandă ca pentru aflarea, dar Dacă nu ai o hartă la tine, atunci e bine să îţi schiţezi una. Desenează împrejurimile şi semnele de
reper mai îndepărtate pe care le vezi sau le cunoşti. Completezi schiţa pe măsură ce înaintezi, ca să nu
şi pentru confirmarea punctelor ajungi să te învârteşti în cerc. Un reper important îl reprezintă bisericile. De exemplu, bisericile
ortodoxe au altarul orientat întotdeauna spre răsărit (est); crucea de pe biserică indică direcţia nord-
cardinale să fie utilizate mai sud. Bisericile catolice au altarul orientat spre vest; crucea de pe biserică indică tot direcţia nord-sud.
De asemenea, puteţi folosi şi mijloace naturale de orientare: corpuri cereşti (Soarele, Luna, stelele),
multe metode. Cereţi-le să-şi vieţuitoare (plante şi animale), semne naturale (stânci, pietre), zăpada. Se recomandă ca pentru aflarea,
dar şi pentru confirmarea punctelor cardinale să se utilizeze mai multe metode, nu doar una.
amintească şi să-şi noteze
Cum procedăm în cazul în care ne rătăcim?
elemente naturale utile în Te-ai pierdut sau te-ai izolat de grup şi nu îi mai auzi pe ceilalţi? Nu te speria! Opreşte-te şi aşează-te!
orientare, învăţate în lecţia 3.1 ‒ Gândeşte-te şi aminteşte-ţi ce ai făcut, pe unde ai mers. Marchează locul în care te afli! Încearcă să
regăseşti poteca, drumul, linia sau direcţia de mers. Dacă nu ai reuşit să te descurci, revino în locul pe
care l-ai marcat şi pregăteşte-te să înnoptezi acolo, înainte de lăsarea întunericului.
Mijloace naturale de orientare.
Cum ai încerca să semnalizezi poziţia în care te afli, în caz că te-ai rătăcit?
Grupaţi elevii şi solicitaţi-le să Aprinde un foc, care să scoată mult fum (pentru semnalizare). Nu consuma energie căutând
citească rubrica Ştiaţi că..., iar drumul pe întuneric. Ziua încearcă să ajungi într-un loc înalt (pe un deal, într-un copac etc.)
şi încearcă să descoperi fumul pe care îl face focul de tabără al restului grupului. Desenează pe o
apoi să prezinte diferite bucată de hârtie o hartă cu ceea ce vezi în jur. Niciodată să nu îţi închipui că memoria reţine bine
peisajul. Mergi pe drumul cel mai drept
modalităţi de orientare. posibil spre un râu şi coboară în lungul
acestuia; chiar şi în zona cea mai pustie şi
Ieşiţi în curtea şcolii şi, dacă nepopulată, până la urmă tot o să găseşti
oameni şi locuinţe.
biserica este vizibilă, explicaţi-le Cum procedăm dacă nu ne descurcăm
după ce epuizăm recomandările
cum se pot orienta în funcţie de anterioare?
Dacă avem un telefon, oriunde în
poziţia altarului şi a crucii de pe Uniunea Europeană, apelăm numărul de
urgenţă 112 şi solicităm ajutor. Ne păstrăm
biserică. Dacă aceasta nu este calmul şi colaborăm cu cei care ne vor
răspunde! Le vom da cât mai multe
vizibilă, deplasaţi-vă într-un loc informaţii şi repere legate de locul în care
ne-am rătăcit. Urmăm cu atenţie sfaturile pe
din care să o vedeţi. Bisericile care le primim. Nu folosi acest număr în
mod abuziv; vei fi identificat şi sancţionat!
ortodoxe au altarul orientat
întotdeauna spre răsărit (est); 40 GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI

Presupunem că au asupra lor ceas, chibrituri, lanternă, telefon, ciocolată învelită în staniol, conserve
ambalate în cutii de tablă, haine diferit colorate. Propuneţi locaţii diferite – spaţiul montan, deltă etc.
Cereţi-le să explice, pe o foaie de flip-chart, soluţiile pe care le-au identificat.
Prezentaţi elevilor regulile de apelare a numărului de urgenţă 112.
Recomandaţi-le, pentru aprofundarea cunoştinţelor, cartea Manual de supravieţuire, scrisă de Ş.
Derlogea, apărută la Editura Amaltea, Bucureşti, în 2003. Explicaţi noţiunile neclare elevilor.

1. Desenează o schiţă a zonei din jurul şcolii. Notează în ce direcţie se află localităţile
învecinate.
2. Alege cinci repere pe care le consideri importante în localitatea ta. Care sunt acestea? Elaborează o
schiţă cu poziţia acestora faţă de şcoală.
Propuneţi elevilor rezolvarea următoarei situaţii:

O excursie pe munte s-a transformat într-un coşmar pentru trei turişti din Braşov. Ei au urcat
dimineaţa pe Masivul Piatra Craiului, fiind bine echipaţi, dar au ales un traseu nemarcat. Dupa
ce i-a prins ploaia pe drum, oamenii nu au mai putut coborî fără ajutorul salvamontiştilor (figura 1),
deşi sunt cunoscători ai muntelui. Atunci au sunat la Salvamont (sursa: www.antena3.ro).
Citeşte cu atenție acest articol. Discută cu colegii şi stabiliţi unde au greşit turiştii. Ştiai că aceştia riscă
o amendă pentru că au urcat pe un traseu nemarcat?
Iniţiaţi o dezbatere legată de riscurile la care s-au expus salvamontiştii şi la costurile aferente unei astfel
de acţiuni.
t
Daţi câteva recomandări elevilor pentru a realiza tema din portofoliu.

tp
Aplică! Ştiaţi că...?
1. Desenează o schiţă în a zonei din jurul şcolii. Notează în ce
direcţie se află localităţile învecinate. • Poţi improviza o busolă
Activităţi în perechi: 35 de minute.
2. Alege cinci repere pe care le consideri importante în
localitatea ta. Care sunt acestea? Elaborează o schiţă cu poziţia
pentru a te orienta, folosind
lamele de ras, care sunt uşor
Muncă independentă: 15 minute.
acestora faţă de şcoală. Activitate frontală: 15 minute.
ec
magnetizate. O lamă aşezată

pe suprafaţa unei ape
liniştite pluteşte şi se va
roti, orientându-se pe
Demonstraţie: 15 minute.
În loc de concluzii... direcţia nord-sud. Pentru Aplicaţie în teren: 20 de minute.
siguranţă, se recomandă
„O excursie pe munte s-a transformat într-un coşmar pentru trei repetarea operaţiunii de
turişti din Braşov. Ei au urcat dimineaţa pe Masivul Piatra aşezare şi rotire a lamei pe
oi
Craiului, fiind bine echipaţi, dar au ales un traseu nemarcat. apă.

După ce i-a prins ploaia pe drum, oamenii nu au mai putut • Fructele se coc mai
coborî fără ajutorul salvamontiştilor (figura 1), deşi sunt repede în partea orientată Resurse
cunoscători ai muntelui. Atunci au sunat la Salvamont“ (sursa: spre sud.
www.antena3.ro). • Mirosul adus de vânt
Pr
poate oferi informaţii despre

Citeşte cu atenţie acest articol. Discută cu colegii şi stabiliţi unde locurile pe care le-am - ceas;
au greşit turiştii. Ştiai că aceştia riscă o amendă pentru că au străbătut. De exemplu,
urcat pe un traseu nemarcat? mirosul de mare, de iarbă - chibrituri;
de mare, de pădure etc.
- lanternă;
- telefon;
Am aflat - ciocolată învelită în staniol;
• cum ne orientăm în teren - haine diferit colorate;
fără hartă, busolă sau G.P.S.;
• cum procedăm în cazul în - conserve ambalate în cutii de
care ne rătăcim;
• ce repere naturale folosim tablă.
pentru orientare.
Fig. 1 Turişti rătăciţi, recuperaţi de salvamontişti

(Mediafax foto)
Cuvinte-cheie
Achiziţii
Închipuie-ţi că te-ai rătăcit pe munte în România, în
următorul context: eşti echipat corespunzător, este vară,
este seară, afară plouă şi este ceaţă; dispui de un telefon.
Redactează un eseu în care prezinţi acţiunile pe care le
• Orientare liberă
• Reper natural
întreprinzi pentru a te salva.
- puncte cardinale, mijloace
naturale de orientare.
- orientarea în teren cu ajutorul
mijloacelor naturale.
atitudinale:

Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”
Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi
tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar
Nr. de identificare: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau
a Guvernului României
Viitorul incepe
la scoala!

Ghid GEOGRAFIE Prof M1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid GEOGRAFIE Prof M1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMI""~I'--n

©2012 Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

descrie.Prin urmare, în structurarea Pentru accesibilizarea învăţării este necesară

elevilor, timpuldisponibil, logica geografică şi fişe,ghiduri etc. Iar lecţiile să se desfăşoare, pe

În ghidul de faţă am urmărit Realizarea competenţei generale este

Performaţele elevilor care parcurg modulul de Modulul „Spaţiul geografic” se va încheia cu

libere la întrebări formulate pe o temă dată,

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 4

Iniţiaţi o discuţie cu Rezolvaţi următoarea problemă: ,,Cometa Halley vine în

Astronomii americani au descoperit o exoplanetă cu dimensiune apropiată de a Pământului şi care ar

există: materie, spaţiu, energie şi

cer senin. În marile oraşe ale ţării, ~ ..

puteţi organiza o vizită la ~

1 şi solicitaţi elevii să definească

5 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

Accesaţi site-ul http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sistema_Solar_12_planetas.png.

Rezolvaţi, împreună cu elevii, următoarea situaţie-problemă: ,,Ce s-ar întâmpla pe Pământ

Exerciţii individuale/ în perechi:

blocuri de mari dimensiuni (figura 5). - video-proiector;

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 6

Demonstraţi cu ajutorul unei

învelişurile Pământului, prin

Explicaţi noţiunile de paralelă Polul Sud.

geografică sau un glob geografic.

8 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

Temele de reflecţie au drept scop consolidarea competenţelor exersate în lecţie. Sarcinile de

nordică (Forţa Coriolis, figura 3).

Mişcarea de revoluţie este mişcarea pe care Pământul o

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 8

mai jos, lucrând în perechi:

gheţarii Formele de relief sunt create de forţe (agenţi morfogenetici)

9 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

nisip, pietriş, argilă, calcar);

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 10

noţiunile de mai sus în

bibliotecii ori în dicţionarul on-

line (http://geografic.info/). Descoperă

11 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

Vremea poate avea influenţă asupra stării de sănătate a oame-

locuieşti. temperatură din România a

20 de judeţe ale ţării şi municipiul Bucureşti“. waţi, timp de 2 luni.

aude cu 3 secunde mai târziu.

Fig. 5. Tipuri de nori

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 12

Apa în viaţa noastră 5

Apa în viaţa noastră 5

Demonstraţi-le elevilor, Pentru început Ştiaţi că...?

Te-ai gândit vreodată ce importantă este apa în viaţa omului?

deţine 6,5% din totalul

mâncare, corpul nostru nu

linguriţă. Comparaţia este cât se

sticlă cu apă în acest sens. Descoperă

acestea să se regăsească cele

13 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

Elevii vor avea de rezolvat sarcinile precizate.

Individual, elevii vor avea de rezolvat următoarea activitate:

resursă turistică naturală. Fig. 3. Vapor

PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 14

Pământului şi consecinţele orar a fost în dreptul

acesteia. Notaţi ideile principale devreme. În fusul orar situat

introdusă pentru prima oară

adresa întrebări de tipul: momentele de răsărit, amiază, apus şi noapte.