Geografie Fise de Lucru Pentru Pregatire

Colegiul Național „I. L.
C a r a g i a l e”, București
IOAN MĂRCULEŢ
G E O G R A F I E
Fişe de lucru pentru pregătirea

examenului de bacalaureat
ISBN 978-973-0-35420-1
BUCUREȘTI, 2021
Colegiul Național „I. L. C a r a g i a l e”, București
IOAN MĂRCULEŢ
G E O G R A F I E
Fişe de lucru pentru pregătirea
examenului de bacalaureat

ISBN 978-973-0-35420-1
BUCUREȘTI
2021
Geografie. Fişe de lucru pentru pregătirea examenului de bacalaureat, Ioan Mărculeţ, ISBN 978-973-0-35420-1, Bucureşti, 2021
1
COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”
www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor, nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
______________________________________________________________________________
Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ
IOAN MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș

și Strei – studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei
Române (2011, publicată în 2013) și profesor gradul I la Colegiul Național „I.L.
Caragiale”, București – este autor sau coautor la peste 75 de cărți și broșuri (studii
de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți școlare, caiete etc.). A
publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie,
climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie
economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie,
precum și peste 150 de articole de popularizare și cu caracter școlar.
ISBN 978-973-0-35420-1
Reproducerea parțială sau integrală, multiplicarea prin orice mijloace și sub orice formă, cum ar fi
transpunerea în format electronic sau audio, scanarea, xeroxarea, punerea la dispoziția publică, inclusiv prin internet
sau prin rețele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea
recuperării informațiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum și alte fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă
a autorului reprezintă o încălcare a legislației cu privire la protecția proprietății intelectuale și se pedepsesc în
conformitate cu legislația în vigoare.
Prezenta lucrare este destinată elevilor în vederea susţinerii examenului de Bacalaureat la disciplina
Geografie.
Rezolvarea fișelor se va face individual, iar verificarea răspunsurilor se poate realiza pe baza
conţinuturilor din manualele şcolare alternative, aprobate de ministerul de resort, pentru clasa a XII-a, ori
împreună cu profesorul de la clasă, în orele alocate familiarizării elevilor cu exigenţele acestui examen.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
2
CUPRINS
Fişa 1: Europa – poziţia geografică, mări, peninsule, insule........................................................................4
Fişa 2: Harta politică a Europei................................................................................................................................6
Fişa 3: România – poziţia geografică, elemente definitorii şi consecinţe..............................................7
Fişa 4: Relieful Europei................................................................................................................................................8
Fişa 5: Relieful României..........................................................................................................................................11
Fişa 6: Clima Europei.................................................................................................................................................13
Fişa 7: Clima României..............................................................................................................................................15
Fişa 8: Hidrografia Europei.....................................................................................................................................16
Fişa 9: Hidrografia României..................................................................................................................................18
Fişa 10: Vegetaţia şi solurile Europei.................................................................................................................20
Fişa 11: Vegetaţia şi solurile României..............................................................................................................22
Fişa 12: Resursele naturale ale Europei............................................................................................................23
Fişa 13: Resursele naturale ale României.........................................................................................................25
Fişa 14: Aspecte ale populaţiei Europei şi României...................................................................................26
Fişa 15: Judeţele României......................................................................................................................................28
Fişa 16: Europa – oraşele-capitală.......................................................................................................................29
Fişa 17: Oraşele României.......................................................................................................................................30
Fişa 18: Europa – activităţile economice...........................................................................................................32
Fişa 19: România – activităţile economice.......................................................................................................34
Fişa 20: Ţările vecine României............................................................................................................................36
Fişa 21: Statele Uniunii Europene........................................................................................................................39
Fişa 22: Variantă de examen...................................................................................................................................43
3
Fişa 1: EUROPA – POZIŢIA GEOGRAFICĂ, MĂRI, PENINSULE,
INSULE
A. Observă pe harta alăturată
şi scrie:
a) emisfera în care se află
Europa, în funcţie de latitudine;
_________________________
b) oceanele din nord şi vest;
nord: _____________________
vest: _____________________
c) continentul cu care intră
în contact în est şi sud est.
_________________________
B. Realizează corespondenţa A B
() dintre punctele extreme Capul Nord est
ale Europei (A) şi punctele Capul Roca nord
cardinale (B).
Munţii Ural sud
Punta Marroquí vest
C. Harta de mai jos (Europa – mări, peninsule şi insule) se referă la punctele I, II și III.
Europa – mări, peninsule şi insule

4
I. Cu ajutorul atlasului geografic, identificați și scrie în tabelele de mai jos:
a) numele mărilor marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 11;
1. 2. 3.
4. 5. 6.
7. 8. 9.
10. 11.
b) numele peninsulelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la G;
A. B. C.
D. E. F.
G.
c) numele insulelor marcate, pe hartă, cu litere de la a la j.
a. b. c.
d. e. f.
g. h. i.
j.
II. Utilizează atlasul geografic şi marchează, pe hartă, cu  Golful Biscaya, cu  Golful Botnic și cu
 Golful Finic.
III. Cu ajutorul atlasului geografic, trasează, pe hartă, cu săgeți roșii () curenții oceanici ai
Atlanticului de Nord, Norvegiei și Irming (calzi) și cu săgeți albastre (), Curentul Canarelor (rece).
D. Analizează harta alăturată şi,

folosind atlasul geografic, rezolvă
următoarele cerinţa:
a) scrie numele bazinelor
Mării Mediterane marcate cu
numerele:
1. ________________________
2. ________________________
3. ________________________
4. ________________________
5. ________________________ 6. ________________________
b) completează cu numele mărilor şi strâmtorilor:

1. Marea Nordului – a. Strâmtoarea Calais (Dover) – Marea ________________.
2. Oceanul Atlantic – b. Strâmtoarea ________________ – Marea ________________.
3. Marea Mediterană – c. Strâmtoarea ________________ – Marea ________________.
4. Marea ________________ – d. Strâmtoarea ________________ – Marea Marmara.
5. Marea Neagră – a. Strâmtoarea ________________ – Marea ________________.
    
5
Fişa 2: HARTA POLITICĂ A EUROPEI
A. Cu ajutorul atlasului
geografic, identifică și
scrie în tabelul de mai jos
numele statelor mar-cate,
pe harta alăturată (Statele
Europei), cu numere de la
1 la 46.
Statele Europei
1. 2. 3. 4.
5. 6. 7. 8.
9. 10. 11. 12.
13. 14. 15. 16.
17. 18. 19. 20.
21. 22. 23. 24.
25. 26. 27. 28.
29. 30. 31. 32.
33. 34. 35. 36.
37. 38. 39. 40.
41. 42. 43. 44.
45. 46.
B. Observă pe harta de mai sus şi scrie câte cinci state ...
... fără ieşire la mare: ... cu faţade maritime: ... peninsulare: ... insulare:
1. 1. 1. 1.
2. 2. 2. 2.
3. 3. 3. 3.
4. 4. 4. 4.
5. 5. 5. 5.
C. Colorează, pe harta de mai sus, cu: albastru – statele monarhii, negru – statul teocratic, verde –
statul directorial şi alb – statele republici.
    
6
Fişa 3: ROMÂNIA – POZIŢIA GEOGRAFICĂ, ELEMENTE
DEFINITORII ŞI CONSECINŢE
A. Observă pe harta de mai jos şi scrie:
a) coordonatele geografice ce se intersectează pe teritoriul României;
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
b) localităţile extreme în funcţie de punctele cardinale.
la nord  _____________________________ la est  _______________________________
la vest  ______________________________ la sud  ______________________________
România – coordonate geografice şi puncte extreme
B. România este considerată ţară carpato – dunăreano (danubiano) – pontică. Foloseşte diferite
surde de informare şi scrie argumente care să demonstreze:
a) importanţa economică a Munţilor Carpaţi pentru România; __________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) importanţa economică a fluviului Dunărea pentru România; _________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) importanţa economică a Mării Negre pentru România. ______________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
7
Fişa 4: RELIEFUL EUROPEI
A. Cu ajutorul atlasului geografic, identifică și scrie în tabelul de mai jos numele unităţilor de relief
marcate, pe harta Europa – unităţi de relief, cu numere de la 1 la 30.
Europa – unități de relief

1. 2. 3.
4. 5. 6.
7. 8. 9.
10. 11. 12.
13. 14. 15.
16. 17. 18.
19. 20. 21.
22. 23. 24.
25. 26. 27.
28. 29. 30.
B. Foloseşte harta tectonică din atlas şi stabileşte orogenezele în care au fost înălţate unităţile de
relief din listă. Completează, cu numele lor, tabelul de mai jos.
Listă: Cordiliera Betică, Masivul Central Francez, Masivul Măcin, Munţii Alpi, Munţii Apenini,
Munţii Balcani, Munţii Cantabrici, Munţii Carpaţi, Munţii Caucaz, Munţii (Alpii) Dinarici, Munţii
8
Iberici, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Pind, Munţii Pirinei, Munţii (Alpii) Scandinaviei, Munţii
Scoţiei, Munţii Ural, Patrulaterul Ceh (Munţii Metaliferi, Munţii Pădurea Cehiei, Munţii Sumava,
Munţii Sudeţi şi Podişul Ceho-Morav), Podişul Boemiei, Podişul Bavariei şi Podişul Casimcei.
Orogeneza caledoniană Orogeneza hercinică Orogeneza alpină
C. a) Identifică pe harta Europa – unităţi de relief, de mai sus, şi scrie regiunile geografice în care
sunt vulcani activi.
_______________________________________________________________________________
b) Foloseşte diferite surse informare şi scrie cauzele prezenţei vulcanilor activi în:
1. Bazinul Mării Mediterane; _______________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. Insula Islanda. _________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
D. Foloseşte diferite surse informare şi scrie cauzele prezenţei reliefului glaciar în nordul
continentului şi pe munţii înalţi.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
E. a) Observă imaginile de mai jos (Tipuri de ţărmuri) şi stabileşte ce tip / tipuri de ţărmuri
reprezintă fiecare. Alege dintre: ţărm dalmatic (cu canale şi insule); ţărm cu delte şi limanuri;
ţărm cu estuare; ţărm cu fiorduri; ţărm cu lagune şi limanuri; ţărm cu riass-uri.
a________________________ b________________________ c________________________
d________________________ e________________________ f________________________
9
a b c
d e f
Tipuri de ţărmuri
b) Explicaţi caracteristicile şi cauzele formării ţărmurilor cu ...
1. fiorduri; ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. riass; ________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. estuare; ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. delte; ________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
5. lagune; ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
6. limanuri; _____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
7. insule şi canale (dalmatic). _______________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
10
Fişa 5: RELIEFUL ROMÂNIEI
A. Scrie orogenezele în care au fost
create unităţile de relief de mai jos:
a) Podişul Casimcei = _____________
b) Munţii Măcin = _______________
c) Munţii Carpaţi, Subcarpaţii şi
Podişul Mehedinţi = ________________
B. Cu ajutorul atlasului geografic,

identifică și scrie în tabelul de mai jos
numele unităţilor şi subunităţilor de
relief marcate, pe harta alăturată, cu
numere. România – unitățile de relief
Unităţi de relief Subunităţi de relief / Diviziuni
1.
Carpaţii Orientali 2.
3.
4.
Carpaţii Meridionali 5.
6.
7.
8.
Carpaţii Occidentali 9.
10.
11.
Depresiunea Colinară a Transilvaniei 12.
13.
14.
Subcarpaţii 15.
16.
17.
18.
19.
Podişul Moldovei 20.
21.
Podişul Dobrogei 22.
23.
24.
Dealurile de Vest 25.
11
26.
27.
Câmpia de Vest 28.
29.
30.
Câmpia Română 31.
32.
33.
C. Foloseşte diferite surse de informare şi rezolvă sarcinile de lucru de mai jos:
a) Precizează:
1. unităţile şi subunităţile de relief masive ce aparţin Munţilor Carpaţi; _____________________
________________________________________________________________________________
2. unităţile şi subunităţile de relief fragmentate ce aparţin Munţilor Carpaţi; _________________
________________________________________________________________________________
3. subunităţile de relief aparţinând orogenezei alpine în care este prezent relieful vulcanic (conuri,
cratere, platouri vulcanice etc.); _____________________________________________________
________________________________________________________________________________
4. subunităţile de relief în care se găsesc domuri; _______________________________________
5. subunităţile de relief în care se găsesc cute diapire; ___________________________________
________________________________________________________________________________
6. unităţile şi subunităţile de relief în care este prezent relieful eolian (dune); ________________
________________________________________________________________________________
7. roca pe care se dezvoltă şi unităţile sau subunităţile de relief în care este prezent reliefule de
tasare şi sufoziune (crovuri, găvane, hrube etc.); _______________________________________
________________________________________________________________________________
8. unitatea de relief în care uscatul este format din grinduri (fluviatile, maritime şi continentale);
_______________________________________________________________________________
9. cauzele pentru care pe versanţii podişurilor şi dealurilor se produc alunecări de teren, curgeri
de noroi, torente etc. _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) Explică:
1. de ce în Carpaţii Meridionali există relief glaciar (circuri, văi glaciare, creste, morene), iar în
Carpaţii Occidentali nu există;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
2. ce forme de relief sunt Câmpia Transilvaniei şi Câmpia Moldovei şi de ce nu sunt câmpii;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
3. prin ce se deosebesc câmpiile piemontane de câmpiile tabulare.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
12
Fişa 6: CLIMA EUROPEI
A. Precizează patru factori
genetici ai climei din
Europa.
____________________
_____________________
____________________
_____________________
____________________
_____________________
____________________
_____________________
B. Pe baza informaţiilor
oferite de harta alăturată
(Europa – regionarea
climatică), completează
tabelul de mai jos. Europa – regionarea climatică
Nr. Tipul de climă Localizare Temperaturile medii Precipitaţiile medii
anuale anuale
C. Foloseşte harta Europa – regionarea climatică şi precizează tipul / tipurile de climă din:
1. Peninsula Scandinavia = __________________________________________________________
________________________________________________________________________________
13
2. Insula Islanda = _________________________________________________________________
3. Peninsula Iberică = ______________________________________________________________
4. Peninsula Italică = _______________________________________________________________
5. Peninsula Balcanică = ____________________________________________________________
D. Diagramele climatice de mai jos redau evoluţiile temperaturilor medii lunare pentru şase
localităţi din Europa (Atena, Berlin, Kiev, Londra, Murmansk şi Vaasa). Pe baza informaţiilor redate
de acestea, completează în tabel.
Litera din Temperatura Temperatura Amplitudinea Tipul de climă Localitatea

legendă minimă lunară minimă lunară termică
A
B
C
D
E
F
E. Diagrama climati-
că alăturată redă
evoluţiile precipita-
ţiilor medii lunare
pentru trei localităţi
din Europa (Doneţk,
Nantes şi Palermo).
Pe baza informaţiilor
redate de acestea,
completează tabelul
de mai jos.
Litera Primele trei luni Primele trei luni Anotimpul cu Tipul de climă Localitatea
cu cele mai mari cu cele mai mici cele mai reduse
cantităţi medii cantităţi medii cantităţi de
de precipitaţii de precipitaţii precipitaţii
A
B
C
    
14
Fişa 7: CLIMA ROMÂNIEI
A. Scrie de ce:
a) valorile temperaturilor medii anuale din România sunt mai ridicate în sud şi mai scăzute în nord;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) valorile precipita-
ţiilor medii anuale din
România sunt mai
ridicate în vest şi mai
scăzute în est.
___________________
____________________
____________________
____________________
____________________
____________________
____________________
B. Analizează harta alătu-

rată (România – regiona-
rea climatică) şi scrie: România – regionarea climatică
a) influenţa / influenţele climatice din unităţile şi subunităţile de relief de mai jos:
1. Carpații Maramureșului și ai Bucovinei = _____________________________________________
2. Câmpia Română = _______________________________________________________________
3. Podişul Bârladului şi Câmpia Bărăganului = ___________________________________________
4. Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest = _______________________________________________
5. Munţii Apuseni şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei = ________________________________
6. Podişul Mehedinţi, Câmpia Banatului şi Câmpia Olteniei = _______________________________
7. Podişul Sucevei = ______________________ 8. Delta Dunării = ________________________
b) influenţele climatice din regiunile oraşelor de mai jos:
Alexandria = ___________________________ Iași = _________________________________
Alba Iulia = _____________________________ Oradea = ______________________________
Bistriţa = ______________________________ Ploiești = ______________________________
Brașov = _______________________________ Reșiţa = _______________________________
Călărași = ______________________________ Satu Mare = ____________________________
Cluj-Napoca = __________________________ Sibiu = ________________________________
Constanţa = ____________________________ Slatina = _______________________________
Craiova = ______________________________ Timișoara = ____________________________
Deva = ________________________________ Vaslui = _______________________________
Galaţi = _______________________________ Zalău = ________________________________
    
15
Fişa 8: HIDROGRAFIA EUROPEI
A. Cu ajutorul atlasului geografic, identifică și scrie în caiet numele apelor curgătoare marcate, pe
harta de mai jos (Europa – reţeaua hidrografică), cu numere de la 1 la 22.
1. ____________________
2. ____________________
3. ____________________
4. ____________________
5. ____________________
6. ____________________
7. ____________________
8. ____________________
9. ____________________
10. ___________________
11. ___________________
12. ___________________
13. ___________________
14. ___________________
15. ___________________
16. ___________________
17. ___________________
18. ___________________
Europa – reţeaua hidrografică
19. ___________________
20. __________________ 21. __________________ 22. __________________
B. Foloseşte, pentru informare, atlasul geografic şi scrie numele oceanului și mărilor în care se varsă
apele curgătoare de mai jos:
Arno = ________________________________ Mezen = _______________________________
Don = _________________________________ Nistru = _______________________________
Dvina de Nord = _________________________ Oder = ________________________________
Ebro = ________________________________ Pad = _________________________________
Elba = _________________________________ Tamisa = ______________________________
Garonne = _____________________________ Tibru = ________________________________
Guadiana = ____________________________ Ural = _________________________________
Guadalquivir = __________________________ Vistula = _______________________________
Mariţa / Evros = _________________________ Volga = ________________________________
C. Cu ajutorul atlasului geografic, stabileşte şi scrie ce tipuri de guri de vărsare (deltă, estuar sau liman)
au apele curgătoare de mai jos:
Tibru = ________________________________ Loara = _______________________________
Nistru = _______________________________ Pad = _________________________________
Sena = ________________________________ Vistula = ______________________________
Ron = _________________________________ Tejo / Tajo = ___________________________
16
Tamisa = ______________________________ Volga = ________________________________
D. Scrie patru factori care pot influenţa debitele şi regimurile de scurgere ale apelor curgătoare
din Europa.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
E. Pe baza tabelului Caracteristici ale unor ape curgătoare din Europa, rezolvă cerinţele de mai jos:
Caracteristici ale unor ape curgătoare din Europa
Caracteristici Volga Dunărea Ural Nipru Peciora Vistula Tibru Tamisa
Lungime 3.530 2.860 2.428 2.145 1.810 1.047 406 346
(km)
Debit mediu 8.060 6.450 400 1.670 4.530 1.080 230 66
(m3/s)
a) Scrie ce tipuri de regimuri de scurgere au apele curgătoare cu debitele medii de:
4.650 m3/s = _______________ 400 m3/s = _______________ 230 m3/s = _______________
4.530 m3/s = _______________ 1.080 m3/s = ______________ 66 m3/s = ________________
b) Calculează diferenţele dintre lungimile şi debitele medii ale fluviilor Nistru şi Peciora. Cum explici
faptul că Peciora, deşi are lungimea mai mică, are debitul mai mare comparativ cu debitul Niprului.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
c) Precizează patru unităţi de relief aflate în cadrul bazinului hidrografic al fluviului cu lungimea
de 2.860 km.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
F. Cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, completează tabelul de mai jos.

Numele lacului Tipul de lac natural Statul / statele în care se găseşte
Albano
Balaton
Boden (Constanţa)
Garda
Geneva
Ladoga
Ness
Onega
Prespa / Marele Lac Prespa
Veneţia
G. Explicaţi prezenţa gheţarilor în Munţii Alpi, Munţii Pirinei, Munţii Caucaz etc.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
17
Fişa 9: HIDROGRAFIA ROMÂNIEI
A. Cu ajutorul atlasului geografic, identifică și scrie în caiet numele apelor curgătoare marcate, pe
harta de mai jos (România – reţeaua hidrografică), cu numere de la 1 la 15.
1. ____________________
2. ____________________
3. ____________________
4. ____________________
5. ____________________
6. ____________________
7. ____________________
8. ____________________
9. ____________________
10. ___________________
11. ___________________
12. ___________________
13. ___________________
14. ___________________
15. ___________________
România – reţeaua hidrografică
B. Foloseşte harta de mai sus (România – reţeaua hidrografică) şi scrie în dreptul orașelor de mai
jos apele curgătoare pe care se află situate.
Alexandria = ___________________________ Piatra Neamț = _________________________
Călărași = ______________________________ Reșiţa = _______________________________
Cluj-Napoca = __________________________ Sibiu = ________________________________
Craiova = ______________________________ Suceava = _____________________________
Iași = _________________________________ Vaslui = _______________________________
C. Cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, completează tabelul de mai jos.

Numele lacului Tipul de lac natural Unitatea / subunitatea de relief în care se află
Bucura
Căldăruşani
Lacul Roşu
Lala
Oltina
Razim
Sfânta Ana
Snagov
Taşaul
Techirghiol
Ursu
Vărăşoaia
18
Zănoaga
Zăton
D. Precizează trei tipuri de lacuri artificiale (antropice) şi scrie pentru fiecare câte două exemple.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
E. Rezolvă următoarele sarcini de lucru:

a) cu ajutorul atlasului geografic, scrie râurile pe care au fost construite lacurile hidroenergetice
de mai jos.
Gura Apei = ____________________________ Scropoasa = ____________________________
Izvorul Muntelui = _______________________ Stânca Costeşti = ________________________
Oaşa = ________________________________ Tarniţa = ______________________________
Ostrovu Mare = _________________________ Vidra = ________________________________
Porţile de Fier = _________________________ Vidraru = ______________________________
b) identifică şi scrie unitatea de relief în care se găsesc cele mai numeroase lacuri
hidroenergetice, dintre cele precizate la punctul a.
_______________________________________________________________________________
c) explică de ce cele mai numeroase lacuri hidroenergetice au fost amenajate în unitatea de
relief precizată la punctul b.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
F. Pe diagrama de mai jos sunt redate debitele medii anuale ale unor râuri din România. Observă
pe diagramă şi scrie:
1. numele râului cu debitul mediu de
120 m3/s;
_____________________________
2. cu cât este mai mare debitul
mediu al râului Someş comparativ cu
debitul mediu al râului Argeş;
_____________________________
3. două cauze pentru care debitul
mediu al râului Casimcea este de
doar 0,53 m3/s;
_____________________________
________________________________________________________________________________
4. numele râului cu cele mai numeroase amenajări hidrografice;
_______________________________________________________________________________
5. de ce pe râul cu debitul mediu de 175 m3/s nu au fost instalate hidrocentrale;
_______________________________________________________________________________
6. doi factori care determină debitul mediu ridicat al râului Siret (250 m 3/s).
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
19
Fişa 10: VEGETAŢIA ŞI SOLURILE EUROPEI
A. Precizează doi factori care determină diversitatea zonelor de vegetaţie din Europa (păduri de
foioase, păduri de conifere, stepă ş.a.) şi explică influenţa acestora.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
B. Foloseşte harta de mai jos (Europa – vegetaţia) şi scrie în dreptul tipurilor de vegetaţie tipurile de
climă caracteristice.
tundră  pădure de conifere 
pădure de foioase  stepă 
vegetaţie subtropicală 
C. Observă harta de mai jos (Europa – vegetaţia) şi scrie tipul / tipurile de vegetaţie din:
Albania = _________________
Belarus = _________________
Bulgaria = ________________
__________________________
Cipru = __________________
Federaţia Rusă = ___________
__________________________
Finlanda = ________________
__________________________
Franţa = _________________
__________________________
Islanda = _________________
Republica Moldova = _______
__________________________
Marea Britanie = __________
Spania = _________________
__________________________
Suedia = _________________
__________________________
Ţările de Jos = _____________
Ucraina = ________________ Europa – vegetaţia1
________________________________________________________________________________
Ungaria = _______________________________________________________________________
1
La contactul dintre zonele de vegetaţie se găsesc fâşii cu vegetaţie de amestec: silvostepă (la contactul pădurii de
foioase cu stepa), păduri de amestec (la interferenţa pădurilor de foioase cu pădurile de conifere) şi silvotundră (la
contactul dintre pădurea de conifere cu tundra).
20
D. Marchează pe harta de mai sus (Europa – vegetaţia), de la 1 la 8, munții: Balcani (1), Carpați (2),
Caucaz (3), Cordiliera Betică (4), Pind (5), Pirinei (6), Scandinavicei (7) şi Ural (8).
E. În coloana A sunt numele unor tipuri de vegetaţie, iar în coloana B, numele unor state.
Utilizează manualul şi stabileşte corespondenţa dintre tipurile de vegetaţie şi state.
A B
____a. frigana 1. Franța
____b. landă 2. Grecia
____c. maquis 3. Islanda
____d. tomillares 4. Marea Britanie
____e. tundră 5. România
6. Spania
F. Foloseşte manualul şcolar sau atlasul şi scrie în dreptul tipurilor de vegetaţie tipurile sau clasele
de soluri caracteristice.
tundră  pădure de conifere 
pădure de foioase  stepă 
vegetaţie subtropicală 
G. Informează-te şi explică:
a) prezenţa vegetaţiei secundare subtropicale (frigana, garriga, maquis, tomillares) în sudul
continentului;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) de ce pădurile de foioase au fost defrişate pe suprafeţe foarte întinse;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) consecinţele defrişărilor;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
d) de ce stepele au fost desţelenite în cea mai mare parte;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
e) cum solurile influenţează activităţile agricole în Europa.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
H. Precizează:
a) două deosebiri între vegetaţia şi solurile din Peninsula Scandinavia şi vegetaţia şi solurile din
Peninsula Italică;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) două deosebiri între vegetaţia şi solurile din Republica Moldova şi vegetaţia şi solurile din
Bulgaria.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
21
Fişa 11: VEGETAŢIA ŞI SOLURILE ROMÂNIEI
A. Observă harta de mai jos (România – vegetaţia) şi scrie tipul / tipurile de vegetaţie din:
Câmpia de Vest = ______
_____________________
Podişul Getic = ________
_____________________
Delta Dunării = ________
_____________________
Câmpia Bărăganului = __
_____________________
Depresiunea Colinară a
Transilvaniei = _________
_____________________
Câmpia Moldovei = ____
_____________________
Subcarpaţii Getici = ____
România – vegetaţia
_____________________
Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei = ______________________________________________
Munţii Apuseni = _________________________________________________________________
B. Explică:
a) marea varietate a tipurilor de vegetație de pe teritoriul României;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) de ce în Munții Banatului, Munţii Poiană Ruscă, Carpaţii Curburii ş.a. nu sunt pajişti alpine.
_______________________________________________________________________________
C. Precizează:
a) doi factori care au determinat prezența stepei în Podișul Dobrogei de Sud și în Câmpia
Bărăganului;
_______________________________________________________________________________
b) doi factori care au determinat prezența pădurilor de conifere în Carpații Românești;
_______________________________________________________________________________
c) două modalități de valorificare a vegetației din Carpații Meridionali.
_______________________________________________________________________________
F. Foloseşte manualul şcolar sau atlasul şi scrie în dreptul tipurilor de vegetaţie tipurile sau clasele
de soluri caracteristice.
pădure de stejari  pajişte alpină 
pădure de fag  stepă 
pădure de conifere 
    
22
Fişa 12: RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI
A. Explică:
a) importanţa resurselor naturale pentru economia Europei; ___________________________
________________________________________________________________________________
b) cum influenţează resursele naturale răspândirea în teritoriu a populaţiei; _________________
________________________________________________________________________________
c) importanţa solurilor pentru economia Europei. ____________________________________
________________________________________________________________________________
B. Scrie pentru resursele de pe harta de mai jos (Europa – resursele litosferei) industriile care le
utilizează.
cărbuni = __________
___________________
___________________
_______________ = _
___________________
___________________
_______________ = _
___________________
___________________
_______________ = _
___________________
___________________
_______________ = _
___________________
___________________
_______________ = _
___________________
___________________
_______________ = _
___________________
Europa – resursele litosferei
___________________
C. Observă pe harta şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Bazinul carbonifer Peciora se află în statul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 13 c. 18 d. 19
2. Marmura de Carrara se exploatează în statul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 9 c. 11 d. 12
3. Statul care a încetat exploatarea cărbunilor este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 8 c. 13 d. 19
4. Statele cu cele mai mari exploatări de petrol şi gaze naturale din platforma continentală a Mării
Nordului sunt marcate, pe hartă, cu numerele:
a. 3 şi 7 b. 6 şi 16 c. 8 şi 15 d. 15 şi 17
5. În statul marcat, pe hartă, cu numărul 19 se află bazinul carbonifer:
23
a. Doneţk b. Glasgow c. Motru–Rovinari d. Moscova
6. Zăcămintele de minereu de fier Gällivare şi Kiruna sunt situate în statul marcat, pe hartă, cu
numărul:
a. 10 b. 11 c. 16 d. 18
7. Conform legendei hărţii, sare se exploatează din:
a. Finlanda şi România b. Franţa şi Grecia c. România şi Germania d. Suedia şi Ucraina
8. Bazinul carbonifer Ruhr a reprezentat factorul principal ce a stat la baza dezvoltării unei
importante concentrări / regiuni industriale în statul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 10 d. 14
9. În ţara marcată, pe hartă, cu numărul 13 se află bazinul carbonifer numit:
a. Aachen b. Ostrava-Karvina c. Petroşani d. Silezia Superioară
10. Statul cu ieşire la Marea Nordului şi cu producţii ridicate de gaze naturale, este marcat, pe
hartă, cu numărul:
a. 3 b. 6 c. 7 d. 18
D. În coloana A sunt numele unor zăcăminte de minereu de fier, iar în coloana B, numele unor
state. Foloseşte surse de informare şi stabileşte corespondenţa dintre zăcămintele de minereu de
fier şi state.
A B
____a. Landres-Nancy 1. Belarus
____b. Kiruna 2. Franța
____c. Krivoi Rog 3. Rusia
____d. Kursk 4. Suedia
5. Ucraina
E. Identifică şi scrie patru resurse energetice alternative şi regiunile ori statele europene în care
sunt valorificate.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
F. Precizează:
a) patru modalităţi de valorificare a apelor continentale europene; ______________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) patru modalităţi de valorificare a vegetaţiei naturale din Europa; _____________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
24
Fişa 13: RESURSELE NATURALE ALE ROMÂNIEI
A. Utilizând harta
alăturată (România –
resursele litosferei),
încercuieşte litera
corespunzătoare
răspunsului corect
pentru fiecare dintre
1. Gaz metan se
exploatează din:
a. Câmpia Crişurilor
b. Câmpia Moldovei
c. Câmpia Olteniei
d. Câmpia Transilvaniei
2. Ape geotermale se
găsesc în subsolul: România – resursele litosferei
a. Câmpiei Transilvaniei b. Câmpiei de Vest c. Deltei Dunării d. Podişului Dobrogei
3. În Munţii Poiana Ruscă se găsesc:
a. huilă şi b. gaze naturale şi c. marmură şi d. minereuri auro-
gaze naturale sare minereu de fier argentifere şi petrol
4. Cărbuni inferiori, petrol şi gaze naturale se găsesc în:
a. Grupa Bucegi b. Podişul Getic c. Podişul Mehedinţi d. Podişul Sucevei
5. Bauxită se găseşte în:
a. Carpaţii Curburii b. Grupa Retezat- c. Munţii Apuseni d. Podişul Moldovei
Godeanu
6. Ape carbogazoase se exploatează din:
a. Grupa Făgăraş b. Grupa Centrală a c. Podişul Someşan d. Sectorul Central al
Carpaţilor Orientali Câmpiei Române
7. Minereuri auro-argentifere se găsesc în:
a. Carpaţii Moldo- b. Dealurile de Vest şi c. Munţii Apuseni şi d. Podişul Dobrogei şi
Transilvani şi Podişul Munţii Banatului Carpaţii Maramureşului Podişul Moldovei
Mehedinţi şi ai Bucovinei
8. Petrolul şi gazele naturale lipsesc din subsolul:
a. Câmpiei de Vest b. Câmpiei Române c. Podişul Transilvaniei d. Subcarpaţilor
B. Precizează câte trei modalităţi de valorificare, în România, a:

a) apelor de suprafaţă; __________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) lemnului. ___________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
25
Fişa 14: ASPECTE ALE POPULAŢIEI EUROPEI ŞI ROMÂNIEI
A. Foloseşte diferite surse de informare şi precizează:
a) patru factori care determină răspândirea inegală a populaţiei în Europa; ________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) factorii care determină densitatea mare a populaţiei în Europa Centrală şi de Vest (Belgia,
Olanda / Ţările de Jos, Luxemburg, Marea Britanie ş.a.); _________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) factorii care determină densitatea mică a populaţiei în:
Islanda = _____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Norvegia = ___________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Finlanda = ____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
d) factorii care determină răspândirea inegală a populaţiei în România; ___________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
e) factorii care determină densitatea mică a populaţiei în:
Munţii Carpaţi = _______________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Câmpia Bărăganului = __________________________________________________________
________________________________________________________________________________
Delta Dunării = ________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
f) factorii care determină densitatea mare a populaţiei în Muntenia Centrală. ______________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
B. Informează-te şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre

1. Populaţia de origine de slavă este majoritară în:
a. Albania, Austria, b. Belarus, Bulgaria, c. Estonia, Finlanda, d. Finlanda, Grecia, Republica
Bulgaria şi Italia Cehia şi Serbia Federaţia Rusă şi Slovacia Moldova şi Ungaria
26
2. Densitatea populaţiei este mai mică în:
a. Franţa b. România c. Serbia d. Suedia
3. În Polonia, ţară slavă, sunt majoritari locuitorii de origine:
a. catolică b. luterană c. musulmană d. ortodoxă
4. Populaţiile de origine latină sunt majoritare în:
a. Finlanda şi b. Italia şi c. Republica Moldova d. România şi
Ungaria Islanda şi Portugalia Norvegia
5. Calviniştii sunt mai numeroşi din:
a. Danemarca b. Elveţia c. Portugalia d. România
6. Au origine fino-ugrică:
a. albanezii şi grecii b. bieloruşii şi lituanienii c. finlandezii şi maghiarii d. irlandezii şi francezii
7. În Albania sunt majoritari:
a. anglicanii b. catolicii c. musulmanii d. ortodocşii
8. Ortodocşii sunt majoritari în:
a. Bulgaria şi Ungaria b. Franţa şi Spania c. Grecia şi Serbia d. Franţa şi Spania
9. Populaţiile de origine germanică sunt majoritare în:
a. Austria şi Danemarca b. Cehia şi Slovenia c. Cipru şi Letonia d. Croaţia şi Germania
10. În structura etnică a României, pe poziţia a doua ca număr ridicat se găsesc:
a. maghiarii b. românii c. romii d. ucrainenii
11. Cea mai redusă densitate a populaţiei se găseşte în judeţul:
a. Bihor b. Caraş-Severin c. Iaşi d. Prahova
12. În România, cele mai mari ponderi ale populaţiei maghiare (peste 50%) se găsesc în judeţele:
a. Alba şi Mureş b. Covasna şi Mureş c. Covasna şi Harghita d. Harghita şi Sălaj
13. Cele mai mari comunităţi de germani se găsesc în judeţele:
a. Arad şi Bistriţa-Năsăud b. Braşov şi Neamţ c. Braşov şi Sibiu d. Sibiu şi Tulcea
14. Religia musulmană / islamică este caracteristică cetăţenilor României de etnie:
a. germană b. maghiară c. romă d. turcă
15. În România, musulmanii sunt mai numeroşi în:
a. Banat b. Dobrogea c. Maramureş d. Oltenia
C. Informează-te şi explică:
a) de ce populaţia Europei este în proces de îmbătrânire; ______________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) de ce în ţările Europei de Est bilanţul migratoriu este negativ, iar în ţările din Europa de Vest,
este pozitiv. _____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
D. Identifică şi precizează doi factori care au determinat scăderea numerică a populaţiei

României, după anul 1990. _________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
27
Fişa 15: JUDEŢELE ROMÂNIEI
A. Foloseşte atlasul geografic şcolar şi scrie numele judeţelor marcate, pe harta de mai jos
(Judeţele României), cu numerele:
1. ____________________
3. ____________________
7. ____________________
9. ____________________
11. ___________________
15. ___________________
19. ___________________
25. ___________________
29. ___________________
31. ___________________
33. ___________________
35. ___________________
37. ___________________
40. ___________________
41. ___________________ Judeţele României
B. Utilizând harta de mai sus (Judeţele României), încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului
corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Podişul Mehedinţi este situat în judeţul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 17 c. 22 d. 27
2. Subcarpaţii Moldovei ocupă o parte din teritoriul judeţului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 7 d. 13
3. Judeţele situate în regiunea cu influenţe climatice oceanice sunt marcate, pe hartă, cu numerele:
a. 1 şi 3 b. 2 şi 7 c. 6 şi 14 d. 13 şi 32
4. Râul Olt străbate teritoriul judeţului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 17 c. 20 d. 36
5. Canalul Bega a fost construit pe teritoriul judeţului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 14 c. 22 d. 37
6. Stepa şi silvostepa sunt caracteristice în judeţul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 19 c. 23 d. 35
7. Gaz metan se exploatează din subsolul judeţelor marcate, pe hartă, cu numerele:
a. 5 şi 33 b. 9 şi 18 c. 28 şi 34 d. 39 şi 41
8. Maghiarii sunt majoritari în judeţul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 21 c. 28 d. 34
9. Densitatea populaţiei este mai mică în judeţul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 25 c. 31 d. 38
10. Judeţele situate în Muntenia sunt marcate, pe hartă, cu numerele:
a. 14 şi 38 b. 19 şi 36 c. 20 şi 40 d. 26 şi 32
    
28
Fişa 16: EUROPA – ORAŞELE-CAPITALĂ
A. Foloseşte atlasul geografic
şcolar şi scrie numele
oraşelor-capitală marcate, pe
harta alăturată (Europa –
oraşele-capitală), cu
numerele:
1. ______________________
2. ______________________
6. ______________________
8. ______________________
10. _____________________
18. _____________________
19. _____________________
21. _____________________
24. _____________________
26. _____________________
28. _____________________
30. _____________________ Europa – oraşe-capitală
B. Cu ajutorul atlasului geografic, identifică și scrie pe harta de mai sus, cu litere de la A la L,

următoarele orașe-capitală: Amsterdam (A), Copenhaga (B), Madrid (C), Moscova (D), Paris (E),
Roma (F), Sarajevo (G), Skopje (H), Tirana (I), Vaduz (J), Valletta (K) și Varșovia (L).
C. Observă pe harta de mai sus (Europa – oraşele-capitală) şi stabileşte dacă afirmaţiile de mai jos
sunt adevărate (A) sau false (F).
1. Oraşul Reykjavik, capitala Irlandei, este marcat, pe hartă, cu numărul 25. ______
2. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 14 este situat într-un fiord. ______
3. Fluviul Nipru curge prin oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 8. ______
4. Capitala statului Belarus este marcată, pe hartă, cu numărul 15. ______
5. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 27 este situat în Peninsula Balcanică. ______
6. Oraşul-capitală marcat, pe harta, cu numărul 19 este situat la Golful Botnic. ______
7. Bratislava este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 11. ______
8. Prin oraşele-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 şi 5 curge Dunărea. ______
9. Capitala Cehiei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 20. ______
10. Oraşul Berna este marcat, pe hartă, cu numărul 29. ______
11. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 24 este situat în Insula Cipru. ______
12. Capitala Portugaliei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 16. ______
13. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 23 este situat la Golful Finic. ______
14. Oraşul-capitală Zagreb este marcat, pe hartă, cu numărul 1. ______
15. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 30 este situat în Munţii Apenini. ______
    
29
Fişa 17: ORAŞELE ROMÂNIEI
A. Informează-te şi scrie patru factori care au determinat creşterea numărului oraşelor, creşterea
spaţiului urban şi creşterea populaţiei urbane din România.
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
B. Foloseşte atlasul geografic şcolar şi scrie numele oraşelor marcate, pe harta de mai jos
(România – oraşele reşedinţă de judeţ), cu numerele:
1. __________________
2. __________________
4. __________________
8. __________________
16. _________________
20. _________________
23. _________________
24. _________________
25. _________________
29. _________________
33. _________________
34. _________________
36. _________________
39. _________________
40. _________________
România – oraşele reşedinţă de judeţ
C. Utilizând harta de mai sus (România – oraşele reşedinţă de judeţ), încercuieşte litera
corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Oraşul atestat documentar încă din Antichitate este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 7 c. 15 d. 25
2. Reşedinţa judeţului Sălaj este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 31 d. 36
3. Oraşul situat pe râul Cibin este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 23 b. 29 c. 32 d. 38
4. Ansamblul Sculptural Constantin Brâncuşi se află în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 10 c. 29 d. 33
5. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 38 este reşedinţa judeţului:
a. Brăila b. Călăraşi c. Giurgiu d. Ialomiţa
6. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 37 se găseşte în regiunea cu influenţa climatice:
a. de ariditate b. oceanice c. de tranziţie d. submediteraneene
7. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este străbătut de râul:
a. Barcău b. Crişul Alb c. Crişul Negru d. Crişul Repede
30
8. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numeşte:
a. Bacău b. Bârlad c. Focşani d. Piatra-Neamţ
9. Localitatea declarată oraş în perioada Modernă este marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b. 18 c. 30 d. 31
10. Oraşul situat într-o câmpie de subsidenţă este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 19 c. 25 d. 34
11. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 20 este străbătut de râul:
a. Dâmboviţa b. Olteţ c. Teleorman d. Vedea
12. Oraşul situat în regiunea cu influenţe climatice scandinavo-baltice este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 15 b. 16 c. 22 d. 40
13. Reşedinţa judeţului Covasna este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 26 b. 33 c. 34 d. 39
a. Argeş b. Dâmboviţa c. Prahova d. Teleorman
15. Reşedinţa judeţului Neamţ este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b. 23 c. 24 d. 25
D. Foloseşte diferite surse de informare şi scrie:

a) câte două elemente de favorabilitate (doi factori favorabili) care au determinat dezvoltarea
oraşelor marcate, pe harta de mai sus (România – oraşele reşedinţă de judeţ), cu numerele:
6  ____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
9  ____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
17  ___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
21  ___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
26  ___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) numărul (în paranteză numele) cu care este marcat, pe harta de mai sus (România – oraşele
reşedinţă de judeţ), cel mai mare oraş (ca număr de locuitori) din:
a. Podişul Moldovei  _____ ( );
b. Depresiunea Colinară a Transilvaniei  _____ ( );
c. Munţii Banatului  _____ ( );
d. bazinul râului Olt  _____ ( );
e. lungul Dunării  _____ ( );
f. Valea Mureşului  _____ ( );
g. Banat  _____ ( );
h. Bucovina  _____ ( );
i. Dobrogea  _____ ( );
h. Oltenia  _____ ( ).
    
31
Fişa 18: EUROPA – ACTIVITĂŢILE ECONOMICE
A. Referitor la agricultura Europei, informează-te şi scrie:
a) trei specii de plante cultivate pe suprafeţe întinse în Europa Sudică; ___________________
________________________________________________________________________________
b) doi factori pentru care speciile de plante precizate la punctul a se cultivă pe suprafeţe întinse
în sudul Europei; _________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) principala activitate agricolă caracteristică extremităţii nordice a Europei (zonei de tundră);
_______________________________________________________________________________
d) doi factori care favorizează cultivarea cerealelor în Europa de Est. ______________________
________________________________________________________________________________
e) două cauze care să justifice producţiile agricole mai mari din Europa Occidentală în
comparaţie cu producţiile agricole din Europa Orientală. _________________________________
________________________________________________________________________________
B. Foloseşte atlasul geografic şcolar şi scrie numele regiunilor industriale (concentrărilor industriale)
marcate, pe harta de mai jos
(Europa – regiuni industriale),
cu numerele:
1. ______________________
2. ______________________
3. ______________________
4. ______________________
5. ______________________
8. ______________________
9. ______________________
10. _____________________
11. _____________________
12. _____________________
13. _____________________
15. _____________________
16. _____________________
22. _____________________ Europa – regiuni industriale
C. Informează-te şi scrie pentru fiecare din regiunile industriale marcate, pe harta de mai sus
(Europa – regiuni industriale), cu numerele 2, 5, 6, 7, 17, 18, 19, 20, 21 şi 22, cel mai mare port
care funcţionează în cadrul fiecăreia.
2  __________________________ 18  _________________________
5  __________________________ 19  _________________________
6  __________________________ 20  _________________________
7  __________________________ 21  _________________________
17  _________________________ 22  _________________________
32
D. Foloseşte diferite surse de informare şi scrie câte doi factori care au contribuit la dezvoltarea
regiunilor industriale de mai jos:
a) Anglia Centrală; _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) Ruhr-Rin. __________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
E. Informează-te şi scrie:
a) importanţa canalelor maritime pentru economie; __________________________________
________________________________________________________________________________
b) importanţa canalelor fluviale pentru economie. ___________________________________
________________________________________________________________________________
F. Completează propoziţiile de mai jos:

1. Canalul Kiel se află în .................................. (Peninsula ..................................) şi face legătura
între Marea Nordului şi Marea .................................. .
2. Portul Gdansk se află în .................................., la Marea .................................. şi este
specializat pe transportul .................................. .
3. .................................., este un tunel feroviar ce leagă, pe sub Marea Mânecii, Marea Britanie
de .................................. .
4. Heathrow, cel mai mare aeroport din Europa, se află în oraşul .................................. .
5. Oraşul .................................. este „legat” la cinci mări, prin intermediul canalelor şi fluviilor.
6. Portul Odessa, situat în .................................. (la Marea ..................................), este specializat
pe transportul .................................. .
7. Duisburg, cel mai mare port fluvial, este situat în .................................. (în regiunea industrială
Ruhr-Rin), pe fluviul .................................. .
8. Portul Rotterdam, cel mai mare din Europa, este situat în .................................., la Marea
.................................., la gura de vărsare a fluviului .................................. .
9. Canalul Corint, construit în .................................., leagă Marea Ionică de Marea
.................................. .
10. Cel mai mare port de la Marea Neagră este în oraşul .................................. .
G. Rezolvaţi următoarele cerinţe:

a) explică importanţa turismului pentru economia Europei; ____________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) explică diversitatea tipurilor de turism din Europa şi exemplifică; ______________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) precizează doi factori care au contribuit la dezvoltarea turismului din Italia. _____________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
    
33
Fişa 19: ROMÂNIA – ACTIVITĂŢILE ECONOMICE
A. Informează-te şi rezolvă următoarele cerinţe:
a) precizează şi explică modificările ce s-au produs în structura economică a României în
ultimele patru decenii; ____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) explică diversitatea culturilor agricole în România; _________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) explică de ce câmpiile sunt principalele regiuni cerealiere din România; _________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
d) scrie doi factori care să explice faptul că Subcarpaţii Curburii, Subcarpaţii Getici şi Podişul
Getic sunt importante regiuni pomi-viticole; ___________________________________________
________________________________________________________________________________
e) scrie principala ramură a agriculturii practicată în regiunea montană; __________________
f) explică numărul mare de termocentrale existente în regiunile de exploatare a combustibililor
fosili și în marile orașe; ____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
g) explică datorită cărui fapt în Carpații Meridionali au fost construite cele mai numeroase
hidrocentrale; ___________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
h) explică de ce în Carpaţii Orientali sunt concentrate cele mai numeroase fabrici pentru
prelucrarea lemnului; _____________________________________________________________
________________________________________________________________________________
i) explică de ce reţelele feroviară şi rutieră din România au dispuneri radiar-concentrice; ____
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
j) scrie două argumente prin care să areţi importanţa Canalului Dunăre–Marea Neagră pentru
România; _______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
k) explică diversitatea tipurilor / formelor de turism practicate în România; _______________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
l) scrie două măsuri care ar putea determina dezvoltarea turismului în România. ___________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
m) explică şi argumentează modul în care clima influenţează turismul din România. _________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
34
B. Utilizând harta alăturată
(România – aşezări urbane),
încercuieşte litera
corespunzătoare
răspunsului corect pentru
fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos:
1. Cel mai mare centru
economic al României este
oraşul marcat, pe hartă, cu
numărul:
a. 6
b. 17
c. 31
d. 41 România – aşezări urbane
2. Cel mai mare port fluvial (fluvio-maritim) este în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 12 c. 18 d. 19
3. Aluminiu se produce în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 5 b. 15 c. 25 d. 35
4. Oraşul situat într-o importantă regiune cerealieră este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 13 c. 38 d. 39
5. Oraşele situate în regiuni viticole (cu podgorii) sunt marcate, pe hartă, cu numerele:
a. 1 şi 22 b. 3 şi 6 c. 13 şi 33 d. 26 şi 39
6. Cel mai mare combinat siderurgic din România se află în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 9 b. 15 c. 21 d. 40
7. Cel mai vechi combinat siderurgic a fost construit în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 12 b. 13 c. 18 d. 22
8. Aeroporturi se găsesc în oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
a. 5 şi 31 b. 8 şi 22 c. 15 şi 27 d. 16 şi 20
9. Porturi fluviale se găsesc în oraşele marcate, pe hartă, cu numerele:
a. 2 şi 16 b. 12 şi 14 c. 17 şi 23 d. 19 şi 34
10. Alumină se produce în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 4 b. 16 c. 17 d. 29
11. O rafinărie de petrol a fost construită în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 7 c. 10 d. 17
12. O fabrică de automobile funcţionează în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 11 b. 15 c. 24 d. 36
C. Informează-te şi doi factori care au determinat:
a) construirea unei combinat siderurgic la Galaţi; _____________________________________
________________________________________________________________________________
b) a unei rafinării la Constanţa; ___________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) a unei centrale atomice la Cernavodă. ___________________________________________
________________________________________________________________________________
    
35
Fişa 20: ŢĂRILE VECINE ROMÂNIEI
A. Foloseşte diferite surse de informare şi completează, în tabele, pentru ţările de mai jos:
 Republica Moldova
poziţia geografică faţă de
România:
două ţări vecine:
trei unităţi de relief:
un tip de climă:
trei cursuri de apă:
un lac şi originea sa:
trei tipuri de vegetaţie:
două clase sau tipuri de sol:
două resurse naturale:
patru oraşe importante:
trei plante cultivate:
un centru industrial:
un oraş cu aeroport:
două centre sau regiuni
turistice:
 Ucraina
România:
trei ţări vecine:
marea la care are ieşire:
trei resursele naturale:
două regiuni industriale:
două oraşe-porturi:
turistice:
 Bulgaria
România:
36
marea la care are ieşire:
două tipuri de climă:
două cursuri de apă:
trei tipuri sau clase de sol:
două resurse:
două plante cultivate:
două centre sau concentrări
industriale:
trei oraşe-porturi:
trei centre sau regiuni
turistice:
 Serbia
România:
două tipuri de vegetaţie:
două plante cultivate:
industriale:
două oraşe-porturi:
turistice:
 Ungaria
România:
două unităţi de relief:
patru cursuri de apă:
două clase sau tipuri sol:
37
două resursele naturale:
un centru sau o regiune
industrială:
un oraş-port fluvial:
turistice:
B. Observă pe harta alăturată şi scrie:

a) trei deosebiri între mediul natural din statul marcat, pe
hartă, cu numărul 1 şi mediul natural din statul marcat, pe
hartă, cu numărul 3;
Notă: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele
aspecte: caracteristicile reliefului, particularitățile climatice,
hidrografie, vegetație și soluri.
________________________________________________
_________________________________________________
Statele vecine României
_________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) două asemănări şi o deosebire între mediul natural din statul marcat, pe hartă, cu numărul 2
şi mediul natural din statul marcat, pe hartă, cu numărul 4;
Notă: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: caracteristicile
reliefului, particularitățile climatice, hidrografie, vegetație și soluri.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) trei deosebire între activităţile economice din statul marcat, pe hartă, cu numărul 1 şi
activităţile economice din statul marcat, pe hartă, cu numărul 5.
Notă: Deosebirile se pot referi la oricare dintre aspecte economice referitoare la: agricultură,
industrie, transporturi, comerţ şi turism.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
   
38
Fişa 21: STATELE UNIUNII EUROPENE
A. Foloseşte atlasul geografic
şcolar şi scrie numele statelor
marcate, pe harta alăturată
(Statele Uniunii Europene), cu
numerele:
1. ______________________
2. ______________________
3. ______________________
4. ______________________
5. ______________________
6. ______________________
7. ______________________
8. ______________________
9. ______________________
10. _____________________
11. _____________________
12. _____________________
16. _____________________
19. _____________________
20. _____________________
23. _____________________
Statele Uniunii Europene
B. Foloseşte diferite surse de informare şi completează pentru ţările de mai jos, în tabele:
 Franţa
mările la care are ieşire:
o insulă ce aparţine ţării:
trei concentrări industriale:
trei oraşe-port:
turistice:
 Germania
39
două resurse ale subsolului:
turistice:
 Italia
două insule ce aparţin ţării:
doi vulcani activi:
o clasă sau un tip de sol:
o concentrare industrială:
turistice:
 Spania
oceanul şi marea la care are
ieşire:
două arhipelaguri ce
aparţin ţării:
40
două oraşe-port:
turistice:
 Portugalia
oceanul la care are ieşire:
două arhipelaguri ce
aparţin ţării:
două unităţi de relief:
două oraşe importante:
două concentrări industriale:
turistice:
 Grecia
o insulă sau arhipelaguri ce
aparţine ţării:
trei oraşe importante:
turistice:
 Austria
41
trei oraşe importante:
un oraş-port:
turistice:
C. Observă pe harta de mai sus (Statele Uniunii Europene) şi scrie:

a) trei deosebiri între clima din statul marcat, pe hartă, cu numărul 17 şi clima din statul
marcat, pe hartă, cu numărul 18;
Notă: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici, tip
de climă, temperaturi medii anuale/vară/iarnă, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale/vara/iarna,
vânturi cu frecvenţă ridicată, alte aspecte climatice.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
b) trei deosebiri între clima din statul marcat, pe hartă, cu numărul 10 şi clima din statul
marcat, pe hartă, cu numărul 23;
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
c) trei deosebiri între clima din statul marcat, pe hartă, cu numărul 3 şi clima din statul marcat,
pe hartă, cu numărul 7.
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
   
42
Fişa 22: VARIANTĂ DE EXAMEN
Subiectul I (30 de puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate state, cu litere, şi oraşe-
capitală, cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statului marcat, pe hartă, cu litera G;
2. numele oraşului-capitală marcat, pe hartă cu numărul 9. 4 puncte
B. Scrieţi răspunsurile corecte care completează răspunsurile de mai jos:

1. Oraşul-capitală Reykjavik este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numeşte ...
3. Lituania este statul marcat, pe hartă, cu litera ... 6 puncte
C. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Oraşul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numeşte:
a. Belgrad b. Berna c. Bratislava d. Bruxelles 2 puncte
2. Fluviul Rin curge prin statele marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi J b. C şi F c. D şi G d. E şi G 2 puncte
3. Insula Corsica aparţine statului marcat, pe hartă, cu numărul:
a. B b. F c. H d. I 2 puncte
4. Oraşul-capitală Atena este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 4 c. 7 d. 8 2 puncte
43
5. Oraşul-poet Porto se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. I 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B şi clima statului marcat,
pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori genetici,
tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii
anuale/vară/iarnă, vânturi cu frecvenţă ridicată, alte aspecte climatice.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu
separat.
6 puncte
E. 1. Precizaţi o resursă de subsol exploatată în statul marcat, pe hartă, cu litera J, precum şi o

industrie care o utilizează.
2. Precizaţi un factor natural care determină densitatea redusă a populaţiei în statul al cărui oraş-
capitală este marcat, pe hartă, cu numărul 10.
4 puncte
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Harta de mai sus se referă la subiectul I A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief, cu litere,
oraşe cu peste 50.000 locuitori, cu numere de la 1 la 6, şi râuri, cu numere de la 7 la 12.
A. Precizaţi:
1. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 6;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 12. 4 puncte
B. Scrieţi răspunsurile corecte care completează răspunsurile de mai jos:

1. Oraşul Buzău este marcat, pe hartă, cu numărul ...
2. Munţii Poiana Ruscă sunt marcaţi, pe hartă, cu litera ...
3. Râul Suceava este marcat, pe hartă, cu numărul ... 6 puncte
C. Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
44
1. Minereuri auro-argentifere se găsesc în subsolul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. H d. F 2 puncte
2. Influenţe climatice pontice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. E d. F 2 puncte
3. Oraşul situat în Munţii Banatului este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 4 d. 5 2 puncte
4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10:
a. este afluent al b. izvorăşte din c. se numeşte d. străbate oraşul 2 puncte
Ialomiţei Grupa Bucegi Argeş Alexandria
a. Bacău b. Iaşi c. Neamţ d. Vaslui 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi relieful unităţii
marcate, pe hartă, cu litera H.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, categorii/tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, gradul de fragmentare,
trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor şi a văilor principale, dispunerea
depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu
separat.
6 puncte
E. 1. Precizaţi două elemente de favorabilitate care au determinat dezvoltarea oraşului marcat, pe

hartă, cu numărul 5.
2. Precizaţi două tipuri de turism practicate în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H.
4. puncte
Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Reprezentarea grafică de mai se referă la subiectul III A – B.
Locuri de cazare oferite turiştilor, pe judeţe,
în luna iunie 2021 (Sursa: INS)
45
A. Precizaţi:
1. valoarea cea mai ridicată a locurilor de cazare şi judeţul în care s-a înregistrat;
2. numele judeţelor cu numărul locurilor de cazare mai mică de 1.000 de locuri.
4. puncte
B. 1. Calculaţi diferenţa dintre capacitatea de cazare a judeţului cu cel mai ridicat număr de locuri
şi capacitatea de cazare a judeţului cu cel mai redus număr de locuri.
2. Precizaţi două tipuri de turism practicate în judeţul cu 8.100 de locuri de cazare.
3. Precizaţi două obiective sau regiuni turistice aflate în judeţul cu 10.400 de locuri de cazare.
6. puncte
C. Pentru Italia, precizaţi:

1. numele celor două state care îi perforează teritoriul;
2. numele a două unităţi de relief;
3. numele a două cursuri de apă;
4. numele a două oraşe, altele decât capitala;
5. două culturi agricole.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos prezintă ponderea populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani, în Finlanda şi
România, în anii 2009 şi 2019 (Sursa: CNPEE).
Statul Anul 2009 Anul 2019

(%) (%)
România 16,1 18,5
Finlanda 16,7 21,8
1. Folosiţi valorile din tabel şi precizaţi cu cât a crescut ponderea populaţiei cu vârsta de peste 65
de ani în România, între anii 2009 şi 2019.
2. Calculaţi, pentru anul 2019, cu cât a fost mai mică ponderea populaţiei cu vârsta de peste 65 de
ani în România faţă de Finlanda.
3. Precizaţi un factor comun celor două state (România şi Finlanda) care a determinat creşterea
ponderii populaţiei cu vârsta de peste 65 de ani.
6 puncte
E. 1. Precizaţi un argumente prin care să demonstraţi importanţa economică a canalelor maritime

pentru unele state din Europa.
2. Precizaţi două argumente prin care să demonstraţi importanţa economică a Mării Negre pentru
România.
4 puncte
***Verificarea corectitudinii rezolvării se va face prin consultarea manualului şi a prezentei lucrări.
   
Ioan Mărculeţ
GEOGRAFIE. FIŞE DE LUCRU PENTRU PREGĂTIREA EXAMENULUI DE BACALAUREAT
46

Geografie Fise de Lucru Pentru Pregatire

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Fise de Lucru Pentru Pregatire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Național „I. L.

Fişe de lucru pentru pregătirea

Redactare și tehnoredactare: Ioan Mărculeţ

IOAN MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș

Europa – mări, peninsule şi insule

D. Analizează harta alăturată şi,

b) completează cu numele mărilor şi strâmtorilor:

România – coordonate geografice şi puncte extreme

Europa – unități de relief

B. Cu ajutorul atlasului geografic,

Litera din Temperatura Temperatura Amplitudinea Tipul de climă Localitatea

B. Analizează harta alătu-

F. Cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, completează tabelul de mai jos.

C. Cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, completează tabelul de mai jos.

E. Rezolvă următoarele sarcini de lucru:

B. Precizează câte trei modalităţi de valorificare, în România, a:

B. Informează-te şi încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre

D. Identifică şi precizează doi factori care au determinat scăderea numerică a populaţiei

B. Cu ajutorul atlasului geografic, identifică și scrie pe harta de mai sus, cu litere de la A la L,

D. Foloseşte diferite surse de informare şi scrie:

F. Completează propoziţiile de mai jos:

G. Rezolvaţi următoarele cerinţe:

B. Observă pe harta alăturată şi scrie:

C. Observă pe harta de mai sus (Statele Uniunii Europene) şi scrie:

B. Scrieţi răspunsurile corecte care completează răspunsurile de mai jos:

E. 1. Precizaţi o resursă de subsol exploatată în statul marcat, pe hartă, cu litera J, precum şi o

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

B. Scrieţi răspunsurile corecte care completează răspunsurile de mai jos:

E. 1. Precizaţi două elemente de favorabilitate care au determinat dezvoltarea oraşului marcat, pe

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

C. Pentru Italia, precizaţi:

Statul Anul 2009 Anul 2019

E. 1. Precizaţi un argumente prin care să demonstraţi importanţa economică a canalelor maritime

***Verificarea corectitudinii rezolvării se va face prin consultarea manualului şi a prezentei lucrări.

S-ar putea să vă placă și