Geografie Cls 6 V 2

Ministerul Educației
EXEMPLAR DE PREZENTARE
Manual
pentru clasa
a VI-a
Octavian Mândruț (coordonator)

Ștefania Voicu
Constantin Cocerhan
Carmen-Roxana Firu
C ORINT
LOGISTIC
GEOGRAFIE
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017.
numărul 119 – număr unic de telefon la nivel național

pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
Ministerul Educației
Manual
pentru clasa
a VI-a

Ștefania Voicu
Constantin Cocerhan
Carmen-Roxana Firu
GEOGRAFIE
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. 5022/06.07.2023.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru
ani școlari, începând cu anul școlar 2023–2024.
Inspectoratul școlar ………………………………..………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
l Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
l Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Date despre autori:

Octavian Mândruț (coordonator) – profesor, doctor în geogra- Redactare: Geanina Popescu
fie, cercetător științific pr. I la Universitatea „Constantin Brân- Tehnoredactare computerizată: Codruț Radu
cuși” din Târgu-Jiu, autor de manuale școlare (pentru clasele Design copertă: Dan Mihalache
III–XII), atlase, culegeri de sinteze și teste, lucrări din diferite Surse foto: Shutterstock
domenii ale geografiei, ghiduri metodologice, caiete de acti-
Varianta digitală: MyKoolio
vitate independentă a elevilor, cursuri universitare. A revizuit
recent atlasele geografice România – atlas geografic școlar,
Atlas geografic școlar, Atlas de geografie generală, clasele
V-VI și Atlas de geografia continentelor, clasele VI-VII.
ISBN 978-630-6526-28-4
Ștefania Voicu – profesor gradul didactic I la Școala Gimnazială
Nr. 195 din București, coautor al unor lucrări metodologice.
Constantin Cocerhan – doctor în geografie, profesor la Colegiul
Național „Mihai Eminescu”din Suceava și inspector școlar, autor
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii
al unor lucrări ample referitoare la turism, geografia turismului și
a Bucovinei, coautor al unor programe și lucrări metodologice Corint Logistic.
și redactor-șef al unei reviste de geografie.
Carmen-Roxana Firu – profesor gradul didactic I la Colegiul
Național Bănățean din Timișoara, autor și coautor al mai multor Pentru comenzi şi informaţii, contactaţi:
ghiduri metodologice. GRUPUL EDITORIAL CORINT
Referenţi științifici: Departamentul de Vânzări

Prof. univ. dr. Alexandru Nedelea, Facultatea de Geografie, Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti,
Universitatea din București. cod poştal 010517. Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20
Prof. dr. Steluța Dan, gradul didactic I, Liceul Teoretic „Panait
Cerna”, Brăila.
Prof. dr. Teodora-Estera Ursulică, gradul didactic I, Colegiul Depozit
Național „A. T. Laurian”, Botoșani, inspector școlar la ISJ Str. Gării nr. 11, Mogoșoaia, jud. Ilfov
Botoșani. Tel.: 0758.053.416
Prof. Elena Ivan, gradul didactic I, Școala Gimnazială Vânători, E‑mail: vanzari@edituracorint.ro
Iași. Magazin virtual: www.edituracorint.ro
3
CUVÂNT-ÎNAINTE
Dragi elevi,
În acest an școlar veți continua studiul planetei noastre cu partea dedicată geogra-
fiei umane (Terra – elemente de geografie umană) și apoi cu geografia continentului
nostru, Europa.
În procesul de învățare este bine să vă amintiți ceea ce ați studiat în clasa anterioară
la geografie (Terra – elemente de geografie fizică), biologie, istorie, matematică și
să utilizați ceea ce învățați anul acesta la toate disciplinele școlare. Sprijinindu-vă pe
aceste elemente interdisciplinare, veți înțelege mai bine lumea în care trăiți.
Geografia umană abordează învelișul terestru denumit antroposferă, format din
oameni și activitățile lor. Cu studiul antroposferei finalizați cunoașterea Terrei ca întreg,
într-o formă simplificată și esențializată.
Prin geografia Europei veți transfera elementele de la nivelul planetei la nivelul
continentului nostru. Geografia Europei abordează teme într-o prezentare nouă: me-
diul natural, oameni și locuri, economie, state europene, valori culturale ale conti-
nentului. De la continent vor fi particularizate caracteristicile acestuia la nivelul unor
state. În acest fel, se realizează o trecere de la planetă la continent și, de aici, la țară,
ca domenii de analiză ale aceleiași realități înconjurătoare, dar la scări diferite.
Cu această ocazie, veți dobândi multe competențe noi și le veți dezvolta pe cele
formate anterior. Varianta digitală a manualului cuprinde aprofundări și activități cre-
ative, într-un format atractiv și interactiv.
Studiind geografia în acest an școlar, veți înțelege mai bine lumea în care trăim.
Autorii
3
Cuprins
4
TERRA – ELEMENTE DE
GEOGRAFIE UMANĂ. EUROPA
Competențe generale și competențe specifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Ghid de utilizare a manualului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Test inițial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1. Cunoașterea lumii în care trăim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

• Repere ale cunoașterii Terrei – De la marile descoperiri geografice la explorarea modernă . . . 12
• Continente și țări – reprezentări cartografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
• Harta politică a lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
• Aplicații practice: Exerciții de apreciere a distanțelor și a suprafețelor pe suporturi
cartografice clasice/digitale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
• Dacă vrem să știm mai mult... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
• Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
• Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2. Antroposfera – omul și activitățile umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

• Populația Terrei – evoluția numerică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
• Răspândirea geografică a populației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
• Diversitatea umană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
• Mobilitatea populației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
• Așezările omenești – forme de locuire și diferențieri teritoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
• Resursele naturale și valorificarea acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
• Domeniile activităților economice pe Terra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
• Agricultura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
• Industria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
• Serviciile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
• Efectele activităților umane asupra mediului și calitatea vieții . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
• Aplicații practice: Analiza și interpretarea caracteristicilor demografice și de locuire
din orizontul local și apropiat. Provocări locale în context mondial.
Trasee turistice aplicate pe domenii de interes. Regiuni turistice . . . . . . . . . . . . . . . . 48
• Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
• Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
4
5
3. Europa – identitate geografică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

• Mediul natural ca suport al locuirii umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
• Poziția geografică. Țărmurile: golfuri, insule, peninsule și strâmtori . . . . . . . . . . . . . . 60
• Caracteristicile generale ale reliefului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
• Unități majore de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
• Hidrografia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
• Diferențieri climatice și biogeografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
• Oameni și locuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
• Harta politică – state și regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
• Răspândirea geografică a populației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
• Elemente de diversitate umană (etnică, lingvistică, confesională și culturală) . . . . . . . . 73
• Mari orașe europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
• Economia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
• Resurse naturale și valorificarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
• Activitățile economice: agricultura, industria, serviciile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
• Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
• Caracterizarea geografică a unor state . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
• Modelul caracterizării geografice a statelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
• România – scurtă prezentare geografică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
• Franța (Republica Franceză) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
• Italia (Republica Italiană) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
• Austria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
• Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
• Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
• Irlanda (Republica Irlanda, Éire) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
• Ungaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
• Republica Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
• Bulgaria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
• Grecia (Republica Elenă) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
• Finlanda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
• Ucraina, Federația Rusă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
• Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
• Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
4. Europa în lumea contemporană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .109

• Valori culturale și umane europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
• Calitatea vieții în Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Recapitulare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .115

Evaluare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
5
6
COMPETENȚE GENERALE
ȘI COMPETENȚE SPECIFICE
1. Prezentarea realității geografice, utilizând mijloace și limbaje specifice

1.1. Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici
1.2. Descrierea relațiilor dintre elementele și fenomenele geografice utilizând termeni
specifici
2. Raportarea realității geografice spațiale și temporale la reprezentări cartografice

2.1. Poziționarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice
2.2. Ordonarea spațială și/sau cronologică a elementelor, fenomenelor și proceselor
geografice după criterii date
2.3. Utilizarea informațiilor oferite de suporturile cartografice, grafice și alte materiale
vizuale în contexte/situații diferite
3. Studierea spațiului geografic, realizând conexiuni cu informații dobândite la alte

discipline școlare
3.1. Utilizarea informațiilor cu caracter geografic obținute cu ajutorul instrumentelor
TIC/GIS și al elementelor din matematică și științe
3.2. Prezentarea caracteristicilor elementelor, fenomenelor și proceselor geografice
prin utilizarea instrumentelor TIC/GIS
3.3. Prezentarea diversității naturale, umane și culturale realizând corelații interdisciplinare
3.4. Descrierea patrimoniului local, național, european și mondial utilizând diverse surse
4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educației permanente și pentru

viața cotidiană
4.1. Construirea unui demers investigativ dirijat
4.2. Caracterizarea elementelor, fenomenelor și proceselor după un algoritm dat
4.3. Compararea elementelor, fenomenelor și proceselor după caracteristicile geografice
6
7
GHID DE UTILIZARE A MANUALULUI

Manualul cuprinde variantele tipărită și digitală
6 Ministerul Educației
CLASA A VI-A
Rezolvă
Manual
pentru clasa
a VI-a
+ Simboluri folosite
în varianta digitală
Privește
GEOGRAFIE

Ștefania Voicu
Constantin Cocerhan
Carmen-Roxana Firu
C ORINT
LOGISTIC
Vizionează
GEOGRAFIE
Manualul este structurat în unități de învățare, care cuprind:
Lecție
Capitolul 3
POZIȚIA GEOGRAFICĂ –
ȚĂRMURILE: GOLFURI, INSULE, Hartă
Titlul lecției OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
PENINSULE ȘI STRÂMTORI
Ilustrații
Arhipelag în Oceanul Arctic
1. Urmăriți harta alăturată și, pe baza
Observați și rezolvați
acesteia, precizați:
– poziția Europei în raport cu liniile
geografice principale (Ecuator și
Primul Meridian);
– în ce emisferă sau emisfere este
situată;
– poziția celorlalte continente față
Suport cartografic
de Europa (spre est, sud, vest,
sud-vest, sud-est); Țărm la Oceanul Atlantic – Normandia
– poziția Europei față de fiecare
ocean.
2. Ce elemente au continuitate din
Europa spre Asia?
3. Localizați pe hartă lanțul alpino-hi- Europa – poziția pe glob
malayan. Ce știți despre acesta?
Harta de mai sus redă poziția Europei față de liniile geografice principale,
4. Interpretați următoarea observație:
„Europa este o peninsulă a Asiei”. în raport cu celelalte continente și oceane. Scara hărții poate fi dedusă , știind
că lungimea Ecuatorului este de 40 000 km.
Uneori, Europa este considerată din punct de vedere fizico-geografic o Harta de mai sus redă, într-o formă foarte simplificată: țărmurile, oceanele
peninsulă a Asiei, iar continentul este denumit, în acest fel, Eurasia. și mările înconjurătoare, insule, peninsule și strâmtori. Munții Ural
Din punct de vedere al geografiei umane, există însă diferențe clare între
Europa și Asia. ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
Limitele Europei sunt considerate astfel: APLICAȚII
ȘTIAȚI CĂ?
Textul lecției
– în nord: Oceanul Arctic; 1. Pe baza imaginilor de mai sus, pre-
Analizați și rezolvați
– în vest: Oceanul Atlantic; Pe baza hărții: cizați aspectul fiecărui element re-
În Antichitate, lumea cunoscută era – în sud: Marea Mediterană, Marea Neagră, Munții Caucaz; 1. Denumiți și localizați elementele reprezentate: oceane, mări, peninsule și prezentat și importanța sa pentru
situată în jurul Mării Mediterane. Nume- – în est: Munții Ural, fluviul Ural și Marea Caspică. continentul nostru.
insule.
le mării sugerează această poziție pe Între aceste limite se observă două părți, despărțite de o linie imaginară, 2. Poate fi considerată Marea Medite-
2. Utilizând și harta fizică a Europei:
care o avea, la mijlocul (medio) Terrei, trasată între Marea Neagră și Marea Baltică, astfel: rană ca fiind centrul lumii? Explicați
față de care continentele se aflau spre
– menționați principalele strâmtori reprezentate;
– în est, Europa continentală; răspunsul.
nord (Europa), est (Asia) și sud (Afri- – precizați cum se realizează legătura pe apă dintre Marea Neagră și
– în vest, Europa peninsulară.
Știați că?
ca). Denumirea de Europa provine din Oceanul Atlantic.
cuvântul grecesc opia, care înseamnă APLICAȚII 3. Se observă că Europa are țărmurile foarte crestate. Explicați rolul formei ȘTIAȚI CĂ?
Pământ. și al lungimii țărmurilor asupra caracteristicilor de geografie fizică și de
Știați că?
Aveți în vedere tabelul de mai jos și rezolvați cerințele. geografie umană ale continentului. Europa și Asia sunt considerate une-
ori împreună, alcătuind un singur con-
Aplicații
Suprafața 1. Ordonați continentele în
Continentul
mil. km2 % din total uscat ordinea crescătoare a su- REȚINEȚI tinent, denumit Eurasia.
prafeței lor. Acest lucru rezultă din continuitatea
TERMENI SPECIFICI Europa 10,2 6,9 dintre cele două continente între care
Asia 45,1 29,8
2. Apreciați cum este întin-  Mediul înconjurător al continentului nostru a reprezentat și reprezintă
limita nu este foarte clară.
Antropizat – transformat semnificativ
derea Europei față de a suportul activităților umane.
Africa 30,5 20,2 În aceste condiții, Eurasia este măr-
Termeni specifici
celorlalte continente.  Mediul natural transformat este un mediu nou, antropizat.
Rețineți
de om. America de Nord 24,4 16,2 ginită la exterior de toate cele patru
Eurasiatic – fenomen care se află atât 3. Realizați o diagramă cir-  Poziția geografică a Europei are mai multe aspecte specifice, care au fost oceane.
America de Sud 18,0 11,9
în Europa, cât și în Asia; de exemplu, culară cu ponderea fiecă- valorificate de om. Continuitatea lanțului alpino-hima-
Australia și Oceania 8,5 5,7 rui continent din suprafa-  Europa are cea mai mare lungime a țărmurilor, raportată la suprafață.
anticiclon eurasiatic, păduri eurasiatice, layan arată că acesta s-a format în urma
state eurasiatice etc. Antarctica 14,0 9,3 ța totală a planetei (%).  După întindere, Europa este un continent mic. unor cauze comune.
60 61
Dacă vrem să știm mai mult... Recapitulare Evaluare

Capitolul 2 Capitolul 3
DACĂ VREM SĂ Evoluția populației unor țări

Statul
Populația (mil. loc.) RECAPITULARE EVALUARE
ȘTIM MAI MULT... Tabelul următor cuprinde date demografice (numă-
1990 2003 2010 2022
China 1 120,0 1 288,7 1345,8 1 411,7
rul de locuitori) între 1990 și 2022 pentru câteva țări. Se
India 853,4 1 068,6 1 161,0 1 370,5 I. Notați, pe o pagină separată, răspunsul corect pentru III. Analizați afirmațiile de mai jos și stabiliți dacă sunt
observă:
Ce religii se practică în lumea contemporană? Sucevița – mânăstire ortodoxă Creșterea mai mare a populației Indiei (cu aproape Bangladesh 114,8 146,7 162,0 166,3 fiecare dintre următoarele întrebări, identificând litera adevărate (A) sau false (F), notând pentru fiecare afir-
Nigeria 118,8 133,9 154,7 206,3 corespunzătoare acestuia, după modelul 1. – a, 2. – b, mație litera corespunzătoare, după modelul: 1. – A sau
Tabelul de mai jos redă principa- 50 mil. pers.), în comparație cu a Chinei.
Mexic 88,6 104,9 109,6 126,0 3. – c. 1. – F.
lele confesiuni actuale. Creșterea accentuată a populației unor țări, cum ar fi
Federația Rusă – 145,5 141,9 146,1 1. Cel mai înalt vârf din Europa este situat în Munții
Bangladesh, Nigeria, Mexic, Algeria, Egipt. 1. Sunt situate în apropiere metropolele europene:
Confesiunea Mil. pers. Țările de Jos 14,9 16,2 16,6 17,6 Alpi.
Populația a rămas aproape constantă pentru unele
Catolicism 1 500 a. Londra și Paris; c. Paris și Moscova; 2. Dunărea curge de la est spre vest.
state. România 23,3 21,6 21,5 19,2
Protestantism 820 b. Londra și Istanbul; d. Moscova și Istanbul. 3. Lacurile din Alpi (de exemplu, Como și Garda)
Germania 79,5 82,6 82,1 83,2
Ortodoxism 400 sunt lacuri glaciare.
Algeria 25,6 31,7 35,0 44,6 Bruxelles – 2. Europa are o populație de:
capitala Belgiei
4. Islanda este o regiune vulcanică recentă.
Mozaism 20 Egipt 54,7 72,1 77,8 102,9 a. sub 700 mil. loc.; c. 750–780 mil. loc.;
Vatican – catedrala 5. În Marea Egee sunt cele mai numeroase insule.
Brazilia 150,4 176,5 191,5 213,4
Islamism 1 700
romano‑catolică Sfântul Petru Shwedagon, Myanmar – templu budist Europa – identitate geografică b. 700–750 mil. loc.; d. peste 800 mil. loc. 6. Marea Caspică este situată la nivelul oceanului.
Hinduism 1 100 Japonia 123,6 127,5 127,5 125,5 7. Imperiul Britanic, Imperiul Bizantin și Imperiul
Se consideră că există: Europa este un continent mijlociu–mic sub raportul 3. Cel mai dezvoltat stat european sub raport eco-
Budism 610 Otoman au existat în același timp.
nomic, dintre cele de mai jos, este:
Animism 230 – trei religii universale (creștinismul, islamismul și budismul); Forme de organizare și de guvernământ întinderii, dar mare după numărul de locuitori.
8. Europa este întinsă și în emisfera vestică.
– religii etnice (hinduismul, șintoismul, iudaismul, confucianismul și taois- Se continuă spre est cu Asia, formând împreună cu a. Franța; c. Italia;
Religii orientale 1 400 9. În Danemarca există țărmuri de tip fiord.
mul), practicate de comunitățile fiecăreia dintre ele; După modul de organizare internă statului, în mod simbolic (Regatul Unit, Țările de Jos, aceasta Eurasia. b. Germania; d. Regatul Unit.
Alte religii 60 10. Orașul antic Bizanț se află pe locul actualului
– religii tribale (animismul), practicate de comunități mici, arhaice. Spania, Japonia, Danemarca etc.) sau efectiv (Maroc, Elementele climatice și biogeografice rezultă din po-
– state unitare (centralizate): Franța, România, Bulga- 4. Cea mai veche republică europeană este: oraș Istanbul.
ziția pe glob, aspectul țărmurilor și întinderea sa (de la
ria; Arabia Saudită).
vest la est și de la nord la sud). a. Elveția; c. Malta; Punctaj III: 10 x 2 p. = 20 p.
Care sunt cele mai vorbite limbi pe Terra? – state federale: SUA, Brazilia, Mexic, Canada, India, După criterii combinate (economice, populație, puterea Populația are o densitate medie ridicată și o diversi- b. Irlanda; d. San Marino.
Elveția, Austria, Germania, Federația Rusă, Canada. IV. Completați textul următor cu termenii corespunzători,
financiară, PIB – produsul intern brut etc.), principalele tate umană rezultată din istoria îndelungată.
Acest tabel reflectă vorbitorii nativi. În relațiile și organismele interna- 5. La o natalitate de 10‰ și o mortalitate de 15‰, la alegere dintre cei de mai jos, astfel încât afirmațiile
Tabelul de mai jos redă principa- După forma de guvernământ: 12 țări sunt, în ordine: SUA, China, Japonia, Germania, Metropolele europene (Istanbul, Paris, Londra și Mos-
ționale este utilizată, aproape generalizat, limba engleză, ceea ce face ca sporul natural este de: din text să fie corecte. Notați termenii pe pagina de
lele limbi vorbite în prezent. cova) au un rol foarte important în lumea contemporană.
numărul real de utilizatori să fie mai mare. Este folosită, în unele cazuri, și – republici (161 din 196); Rep. Coreea, India, Federația Rusă, Canada, Italia, Brazilia,
Europa a avut o influență mare asupra lumii, prin rolul Rinul în Elveția a. – 5‰; c. 5‰; test, în dreptul cifrelor respective.
limba franceză. În relațiile între state cu aceeași limbă se vorbesc și limba – monarhii (35), în care regele (monarhul) este șeful Regatul Unit, Franța. b. 0‰; d. 10‰.
Nr. vorbitori ei în Antichitate, Evul Mediu, epoca Renașterii și a des-
Limba spaniolă, arabă, portugheză. Termeni: Asia, Finlanda, Carpați, Eurasia, Ural, Ham-
coperirilor geografice, în cunoașterea, știința și tehno-
(mil. pers.) Fiecare limbă are, la rândul ei, dialecte. Acestea, derivând dintr-o limbă Care este originea plantelor de cultură? logia lumii contemporane și în economie (după revoluția
Punctaj I: 5 x 4 p. = 20 p. burg, eurasiatice, Rotterdam, Suedia, Norvegia.
Chineza (mandarin) 1 320 comună, permit înțelegerea lor de către toți locuitorii care le utilizează. II. Realizați o scurtă prezentare a unui stat studiat până Continentul format din Europa și prelungirea sa spre
industrială).
Engleza 580 Limbile chineză, hindi și bengali se utilizează aproape exclusiv pe terito- Se consideră că agricultura a apărut cu 10 000–9 000 acum, la alegere, precizând: est poate fi denumit ....(1).... . Limita spre est a Europei
Deși a pierdut din însemnătate în domeniul producției
riul țărilor respective (China, India, Bangladesh), ceea ce face ca vorbitorii ani în urmă, în Neolitic. Momentul este denumit „revoluția – două elemente ale poziției geografice; o reprezintă Munții .....(2).... . Fiind situate pe două con-
Hindi 520 industriale, are un rol important în obținerea unor pro-
acestor limbi să fie de peste 2 miliarde de persoane. agrară”. Cele mai vechi plante de cultură au fost cultivate – denumirea a două unități de relief; tinente, Federația Rusă, Kazahstan și Turcia pot fi denu-
Spaniola 460 duse agroalimentare pe baza agriculturii performante.
Limbile engleză, spaniolă și portugheză, considerate ca limbi internațio- începând cu aproape 10 000 de ani în urmă. – două elemente de hidrografie (râu, fluviu, lac); mite țări ....(3)..... Cel mai mare port european, ....(4)....,
În prezent, Uniunea Europeană este cea mai importan-
Araba 320 nale, sunt vorbite de peste 1,1 miliarde de persoane. Există mai multe regiuni de origine a plantelor de cul- – două caracteristici ale climei; este situat la vărsarea Rinului în Marea Nordului. Dintre
tă organizație mondială, care își propune realizarea unui
Limbile se grupează în mai multe familii. De exemplu, familia indo-europea- tură și ale agriculturii. Acestea sunt prezentate alăturat, – două resurse naturale și două produse industriale; țările din Peninsula Scandinavă, .....(5).... nu face parte
Bengali 310 nivel ridicat de bunăstare pentru locuitorii săi.
nă cuprinde mai multe ramuri (romanică, germanică, balto-slavă și indo-per- cu plantele de cultură originare din fiecare regiune. – denumirile capitalei și ale altor două orașe. din Uniunea Europeană.
Portugheza 220 Europa este un factor decisiv în păstrarea mediului
sană), precum și alte limbi cu o utilizare mai restrânsă (greaca, armeana, Există, de asemenea, regiuni în care au fost domesti-
înconjurător, în îmbunătățirea vieții și în promovarea de- Punctaj II: 15 x 2 p. = 30 p. Punctaj IV: 5 x 2 p. = 10 p.
Rusa 170 albaneza, celta). cite anumite animale.
Lan de grâu mocrației în lumea contemporană.
Japoneza 130 Se află în fața unor provocări noi: poluarea mediului, Defileul Dunării V. Realizați un scurt eseu prin care să demonstrați rolul
Germana 110 Europa orz, secară, ovăz diminuarea unor resurse, trecerea la energii noi, nepolu- pe care îl au articulațiile țărmurilor (golfuri, peninsule),
Orientul Apropiat orz, grâu, in, mazăre ante, migrațiile internaționale crescânde (parțial ilegale), insulele și fluviile care se varsă în mări și oceane asupra
Indoneziana 110
Turnul Babel (Babilon), tablou de China mei, soia, orez, varză războaiele și înarmarea, explorarea spațiului cosmic și transportului naval, utilizând, o singură dată, următorii
Franceza 100
Pieter Bruegel cel Bătrân, 1563 Asia de Sud-Est trestie-de-zahăr, banana altele. termeni: estuar, Marea Nordului, Marea Mediterană,
Genova, Hamburg.
Africa Centrală sorg
APLICAȚII America de Nord floarea-soarelui, dovleac Citiți textul de mai sus și identificați 4–5 idei de
Punctaj V: 5 x 2 p. = 10 p.
America Centrală porumb, fasole, bumbac, ardei bază. Dezvoltați una dintre acestea, la alegere, adu-
Informați-vă asupra semnificației Turnului Babel. Care este relația Din oficiu = 10 p.
America de Sud cartof, arahide, manioc, ananas când exemple și argumente în acest sens.
cu limbile pământului? Cultivarea orezului Delta Dunării Rotterdam – cel mai mare port european Punctaj total = 100 p.
52 53 107 108
7
RECAPITULARE
8
În clasa a V-a, ați învățat despre Terra – elemente de geografie fizică, iar în acest an școlar veți învăța despre
planeta noastră (Terra – elemente de geografie umană) și Europa, continentul unde trăim.
Este important să ne amintim principalele elemente învățate până acum. Acestea sunt:
1. Terra este o planetă a Universului terestre. Acesta este transformat de acțiunea factorilor
Terra, planeta noastră, face parte din situați în interiorul scoarței și de cei din exterior.
Sistemul Solar, iar împreună cu acesta, din Atmosfera (învelișul gazos) cuprinde mai multe feno-
galaxia noastră (Calea Lactee) și din Uni- mene și procese (încălzire, răcire, vânturi, condensare,
vers. Dintre celelalte planete, se aseamă- evaporare, precipitații etc.), grupate în stări ale acesteia
nă mai mult cu planeta Marte. Terra este (vreme, climă). Vremea se modifică frecvent, dar tipurile
aproape sferică, fiind puțin turtită la cei de climă au stabilitate pe întinderi și intervale mai mari
doi poli, ca rezultat al mișcării de rotație. de timp.
Hidrosfera (învelișul de apă) cuprinde domeniul ocea-
Terra – corp cosmic nic, un domeniu al apelor continentale și ghețari. Legă-
tura dintre diferitele părți ale hidrosferei se realizează
2. Terra este o planetă în mișcare prin circuitul apei, care este rezultatul schimbărilor ei de
Mișcările principale ale Pământului sunt mișcarea de fază (între stările solidă, lichidă și gazoasă), cu ajutorul
rotație (realizată în jurul axei) și mișcarea de revoluție (în mișcărilor din cadrul atmosferei.
jurul Soarelui). Pentru a ne orienta pe suprafața Pământului Biosfera (învelișul viu) este formată din totalitatea vie-
au fost trasate linii imaginare, paralele cu Ecuatorul (para- țuitoarelor (plante și anima-
lele) și linii imaginare care unesc cei doi Poli (meridiane). le). Repartiția geografică a
Cu ajutorul acestora poate fi localizată orice porțiune acestora este determinată
din suprafața Pământului: o linie, un punct, o suprafață. de factori de mediu și de
Coordonatele geografice care ajută localizare sunt latitudi- acțiunea omului. Între bi-
nea (depărtarea față de Ecuator, spre nord sau spre sud) și osferă și substratul ei este
longitudinea (depărtarea față de Primul Meridian, spre vest situat solul
sau spre est). Globul geografic redă Relieful – neregularități ale scoarței
cel mai bine forma reală a Pământului:
înclinarea axei, forma sferică, contu- 4. Terra cuprinde mai multe zone
rurile continentelor și ale oceanelor, Elementele naturale ale pla-
liniile imaginare principale. netei sunt organizate sub forma
Reprezentarea suprafeței sferice a unor zone dispuse în latitudine.
Pământului în plan este planiglobul. Acestea cuprind peisaje.
Mișcări ale planetei – de rotație și de revoluție
Fotosinteza – baza
3. Terra este o planetă în transformare materiei vii pe Terra
Planeta noastră este organizată la exterior în mai

multe sfere, denumite geosfere: atmosferă, hidrosferă,
litosferă (cu relieful exterior al acesteia), biosferă și sfera
„oamenilor” (antroposferă). Și în interior Terra are, de
asemenea, mai multe „sfere”. Limita dintre interiorul și
exteriorul planetei o reprezintă suprafața scoarței teres-
tre, adică relieful acesteia.
Litosfera (învelișul solid) este formată din minerale,
roci, modul de combinare și de aranjare a acestora și este
fragmentată în mai multe plăci, denumite plăci litosferice
sau tectonice. Acestea sunt în deplasare și transformare.
Relieful reprezintă totalitatea neregularităților scoarței Deșerturile – zone aride ale planetei
8
TEST INIȚIAL
9
Atmosfera – înveliș al Pământului Vulcan în America Centrală
I. Scrieți, pe o pagină separată, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai
jos, după modelul: 1 – b, 2 – c, 3 – d.
1. Încălzirea aerului la suprafața Pământului, pe baza radiațiilor primite de la Soare, se realizează cu ajutorul:
a. atmosferei (care determină un efect de seră);
b. apelor oceanelor (datorită curenților calzi);
c. biosferei (datorită efectului protector al vegetației);
d. formei sferice a planetei (datorită încălzirii inegale).
2. La baza producerii materiei vii din biosferă se află procesul de:

a. adaptare; c. polenizare;
b. fotosinteză; d. simbioză.
3. Mișcarea de rotație are loc de la:

a. nord la sud; c. vest la est;
b. sud la nord; d. est la vest.
4. Mișcarea de revoluție determină:

a. lungimea anului; c. succesiunea zi–noapte;
b. uniformitatea anotimpurilor; d. înclinarea axei.
5. Curenții oceanici rezultă în urma:

a. mișcării generale a aerului; c. uniformității încălzirii apei;
b. mărimii continentelor; d. diferenței de salinitate.
Punctaj I: 5 x 4 p. = 20 p.
II. Scrieți pe foaia de test răspunsurile corecte care completează afirmațiile de mai jos, după modelul oferit.
Litosfera este fragmentată în plăci .....(1.)..... . Răspuns: (1.) – litosferice

Din ciocnirea acestora rezultă lanțuri muntoase, ...........(2.)............ și cutremure. Mișcarea generală a aerului este
influențată de ...........(3.).......... Pământului. Între relief și vegetație se află stratul denumit ......(4.)........ . Acesta repre-
zintă o sferă a Pământului denumită ..........(5.)...... . Biomurile sunt cele mai întinse formațiuni ale ............(6.)........... .
Punctaj II: 5 x 4 p. = 20 p.
9
10
III. Aveți în vedere geosferele enumerate în coloana din stânga (A, ... F) și elemente ale acestora, din coloana din
dreapta (1, ... 8). Corelați fiecare geosferă cu elemente ale sale, notând combinația corectă de litere și cifre (de
exemplu, F5).
A. Antroposferă 1. fotosinteză;
B. Atmosferă 2. ghețari;
C. Biosferă 3. orașe;
D. Hidrosferă 4. strat de ozon;
E. Litosferă 5. humus;
F. Pedosferă 6. plăci tectonice;
7. meridian;
8. Ecuator.
Punctaj III: 5 x 4 p. = 20 p.
IV. Precizați care dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false. Notați, pe pagina de test, pentru
propozițiile adevărate A, iar pentru cele false, F.
1. Cutremurele se produc la exteriorul scoarței Pământului.
2. Prin erupții vulcanice este adusă materie topită din interiorul scoarței.
3. Atmosfera este mai bombată în lungul Ecuatorului.
4. Cea mai mare acumulare de gheață din lume se află în Groenlanda.
5. Podișul Sahara este un întins deșert.
Punctaj IV: 5 x 4 p. = 20 p.
V. Elaborați un text scurt, de cel mult cinci rânduri, referitor la vremea din locul în care vă aflați în acest moment.
Utilizați cinci termeni, la alegere dintre: zăpadă, aer cald, presiune, vânt, secetă, temperatură, furtună.
Total (I–V) = 90 p.
Din oficiu = 10 p.
Total = 100 p.
Fișa de observare a activității și a comportamentului

La sfârșitul fiecărui capitol sau a unui număr de unități de învățare este foarte util să vă autoevaluați comporta-
mentul în procesul de învățare, completând câte o fișă de observare, după modelul de mai jos. Vă va ajuta să vă
autoapreciați și să vă îmbunătățiți pe viitor anumite aspecte ale modului de a învăța, de a vă pregăti și de a parti-
cipa la activități. Adăugați aceste fișe în portofoliu. Toate temele pe care le veți realiza la rubrica Portofoliu vor fi
prezentate după fiecare vacanță și vor fi discutate în clasă.
Comportament/Eu.... Întotdeauna Deseori Uneori Rareori Deloc

M-am pregătit pentru fiecare lecție
Am lucrat cu atenție
Am urmat instrucțiunile primite
Am colaborat cu colegii în activitățile de grup
Am întrebat atunci când am avut nelămuriri
Mi-am exprimat opiniile
Am înțeles activitățile realizate
Mi-a plăcut ce am învățat
Doresc să știu mai mult
10
Capitolul 1
11
CUNOAȘTEREA LUMII
ÎN CARE TRĂIM
Lumea în care trăim cuprinde planeta, locuitorii acesteia și toate
realizările, culturale, materiale și spirituale înfăptuite de-a lungul tim-
pului. La ce ne folosește să cunoaștem aceste lucruri? Putem contribui
la cunoașterea evoluției planetei în viitor? Cum putem face acest lucru?
Lumea actuală (planeta, oamenii și rezultatul activității lor) este de-
terminată de mai multe evenimente: explorări ale unor spații și resurse
noi, descoperiri științifice și tehnologice, realizarea unor construcții, Terra în spațiul cosmic
monumente, apariția unor idei noi, deplasarea oamenilor, dar și războaie
și distrugeri, prezentate în lecțiile de istorie.
Geografia ca știință oferă o imagine asupra felului în care a fost cer-
cetată și înțeleasă planeta noastră, așa cum este cunoscută în prezent.
Pentru a reuși să apreciați importanța cunoașterii planetei noastre,
utilizați:
– explicații dobândite la Istorie și Geografie în clasa a V-a;
– surse clasice de informații (cărți, manuale, articole, imagini, texte);
– informații existente pe internet, care ne permit înțelegerea des-
coperirilor actuale.
Stație cosmică
După parcurgerea acestui capitol, veți reuși:

– să prezentați momente ale cunoașterii lumii de către om;
– să precizați rolul descoperirilor științifice în cunoașterea pla-
netei;
– să utilizați hărți și scheme pentru explicarea acestei evoluții;
– să identificați pe un planiglob sau pe diferite hărți continente,
regiuni și state ale lumii;
– să analizați în mod critic și constructiv informații dobândite
până acum;
– să prezentați o realitate pe baza reprezentării ei într-o fotogra-
fie, pe o hartă sau într-un text.
Să pornim la cunoașterea lumii în care trăim!
Jan Vermeer van Delft – Geograful

11
Capitolul 1
REPERE ALE CUNOAȘTERII

TERREI – DE LA MARILE
DESCOPERIRI GEOGRAFICE
LA EXPLORAREA MODERNĂ
Harta lui Eratostene
Momente ale cunoașterii Terrei

OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
Cele mai vechi cunoștințe asupra lumii le aveau locuitorii din Mesopotamia
Observați harta de mai sus și, pe (mil. V–IV î.H.) și din China (mil. al III-lea). În Mesopotamia se foloseau hărți,
baza acesteia, precizați: tabele și era descris orizontul apropiat al orașelor principale, iar chinezii
– continentele și regiunile cunoscute utilizau câmpul magnetic și busola.
în acea perioadă; Construcția piramidelor din Egiptul Antic (mil. II–I î.H.) se baza pe cunoș-
– denumirile unor mări, oceane, in- tințe de matematică, astronomie, tehnologie, dar și de geografie.
sule, munți și fluvii. În Grecia, apoi în Imperiul Roman cunoștințele de geografie se extind.
– Comparați această hartă cu hărți Herodot („părintele istoriei”), în sec. al V-lea î.H., arată utilitatea geografiei
mai noi, care redau aceeași întin- pentru explicarea istoriei. Aristotel (sec. al IV-lea î.H.) demonstrează forma
dere. Precizați două deosebiri și sferică a Pământului și explică legătura dintre latitudine, climă și populație.
două asemănări între acestea. Eratostene (sec. al III-lea î.H.), considerat „părintele geografiei”, a utilizat
pentru prima dată termenul de geografie. Acesta a realizat o măsurare exactă
a circumferinței Pământului și a construit o hartă a lumii cunoscute atunci.
În Imperiul Roman, Strabon (sec. I î.H.) elaborează o amplă lucrare enci-
clopedică referitoare la lumea din acea vreme (Geographica) și Ptolemeu
TERMENI SPECIFICI (sec. al II-lea) fixează, cu ajutorul coordonatelor geografice, peste 4 000 de
locuri (Geographia).
GIS – Global Positioning System, sistem
În Evul Mediu (sec. XI–XIV), geografi și exploratori arabi descriu teritorii și
global de localizare prin sateliți și unde
fenomene noi (de exemplu, zonele climatice), iar Asia Centrală este străbă-
radio; are aplicații numeroase, în orien-
tare și în deplasarea zilnică. tută de Marco Polo (la începutul sec. al XIV-lea). Ca mijloc de navigație sunt
Portulan – hartă maritimă din Evul Me- folosite portulanele. Vikingii ajung în Groenlanda și în insula Terra Nova, dar
diu, în care erau reprezentate țărmurile, descoperirile lor au rămas neutilizate pentru europeni.
datele importante pentru navigație, ca- În timpul Renașterii (începutul sec. al XV-lea), este transcrisă și tipărită
racteristici ale porturilor și liniile imagi- Geographia lui Ptolemeu, care devine timp de două secole principala lucrare
nare de orientare. de acest fel, iar harta lui, cea mai cunoscută reprezentare a lumii cunoscute.
12
Planiglobul lui Ortelius
Descoperirile geografice (1493–1600) au dus la cunoașterea și explorarea Corabie cu pânze

unor teritorii noi pentru europeni. Explorările au fost realizate de diferiți navi-
gatori (Bartolomeu Dias, Vasco da Gama, Cristofor Columb, Amerigo Vespu-
AFLAȚI MAI MULTE!
cci, John și Sebastian Cabot, Fernando Magellan și Juan Sebastian Elcano,
Francisc Drake și alții). Exploratori și navigatori
Paralel cu aceste explorări geografice au loc și alte descoperiri științifice, cum
ar fi: dezvoltarea astronomiei clasice (Nicolaus Copernic) și moderne (Johannes – Bartolomeu Dias navighează până
Kepler, Galileo Galilei), realizarea unui planiglob modern (Ortelius, 1570), a unei în sudul Africii (1487–1488), iar Vas-
proiecții cartografice utilizată mult timp (Mercator, la sfârșitul sec. al XVI-lea). co da Gama realizează prima călă-
Ulterior se pun bazele geografiei generale (Bernard Varenius, 1658), ale fizi- torie spre India (1497–1499).
cii moderne (Isaac Newton, 1687), se extinde cunoașterea științifică a spațiului – Cristofor Columb descoperă arhi-
geografic (Immanuel Kant, 1760; Alex von Humboldt, 1850–1860), se pun bazele pelagul Antile, în cursul celor trei
geologiei și ale teoriei evoluției speciilor. Se dezvoltă, de asemenea, universitățile călătorii (între 1492 și 1504) și, în
(Bologna, Coimbra și altele) și centrele de inovare (Paris, Roma, Padova, Florența). acest fel, America. John și Sebasti-
În epoca modernă și contemporană (de la sfârșitul sec. al XIX-lea până în an Cabot călătoresc și descoperă
sec. al XXI-lea) au fost realizate o serie de noi cercetări și descoperiri. Aces- America de Nord (1497–1510).
tea se referă la cunoașterea fenomenelor din fiecare geosferă, interacțiunea – Expediția lui Fernando Magellan
dintre mediul natural și societatea omenească, modificări ale mediului, cer- realizează ocolul Pământului. După
cetarea planetei cu ajutorul sateliților și utilizarea GIS. moartea lui Magellan, aceasta este
continuată, din Filipine până în
APLICAȚII Europa, de Juan Sebastian Elcano.
– Francisc Drake explorează Oceanul
Pe baza textului de mai sus: Pacific și Oceanul Indian (între
1. Explicați, pe scurt, un moment al cunoașterii Terrei, la alegere, precizând 1577 și 1580).
perioada istorică, elementele de noutate și importanța acestuia. – Călătoriile și explorările ulterioa-
2. Identificați în diferite surse date despre unul dintre exploratorii sau oamenii re vor continua aceste descoperiri
de știință menționați. Prezentați și ilustrați, într-un scurt eseu, de jumătate geografice, ajungându-se la euro-
de pagină, elementele principale pe care le-ați aflat. penizarea cunoașterii planetei.
REȚINEȚI Geographia generalis

În anul 1658 este realizată, în limba
 Cunoașterea Pământului este un proces aproape continuu, din Antichitate
latină, lucrarea lui Bernard Varenius de-
până în zilele noastre. numită Geographia generalis, tipărită
 După marile descoperiri geografice care au pornit din Europa, orizontul de ulterior în zeci de ediții. Este prima dată
cunoaștere s-a extins foarte mult, până la dimensiunile planetei ca întreg. când se realizează o unificare a geogra-
 Descoperirile științifice și tehnice au dus la extinderea cunoașterii planetei, fiei fizice cu geografia umană. Varenius
prin explicații noi ale principalelor elemente și fenomene. considera că geografia este o ramură
 În prezent există noi posibilități de cercetare a lumii (GIS, sateliți). a matematicii.
13
A T I T U D IN E
Capitolul 1
90° 60° 30° 0° 30° 60° 90°
Ecuatorul
Meridianul de 0°
A
30°
CONTINENTE ȘI ȚĂRI – Polul Sud

60°
REPREZENTĂRI CARTOGRAFICE
Polul Nord Polul Nord
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI 90°
60°
Meridianul de 0°
LONGITUDINE B
1. Observați imaginile alăturate și pre- 30°
cizați ce reprezintă fiecare dintre
L A T I T U D IN E
Ecuatoru 0° 30° 60° 90°
90° 60°
acestea. l 30°
Ecuatorul
2. Prezentați, pe scurt, fiecare dintre
Meridianul de 0°
A
aceste imagini, precizând modul de 30°
utilizare a elementelor reprezentate.

60°
3. Observați planiglobul alăturat și ur- Polul Sud Polul Sud
măriți:
– Ecuatorul; Emisfera vestică Emisfera estică
– cele două Tropice; Emisfera Cercul Polar Arctic
– cele două cercuri polare. nordică Polul Nord
De la nord la sud este trasată o
Meridianul de 0°
linie mai vizibilă, care se numește
Primul meridian
Tropicul de Nord
meridianul 0º (sau Primul Meridian). Ecuatoru
l
Față de Primul Meridian, există
Ecuatorul
două emisfere: estică și vestică.
Față de Ecuator, există: spre Tropicul de Sud
nord, emisfera nordică și spre sud,
emisfera sudică. Polul Sud
Emisfera
Cercul Polar Antarctic 0 5000 km
sudică
ȘTIAȚI CĂ? Planiglob cu principalele linii imaginare
În prezent, pentru a explora repre- Cea mai obiectivă reprezentare a planetei noastre o reprezintă globul
zentări digitale ale diferitelor suprafețe geografic. Pe acesta au fost trasate mai multe linii imaginare care permit
(planeta ca întreg, continente, regiuni, orientarea pe glob și deplasarea pe suprafața acestuia.
țări, orașe) se pot utiliza anumite aplica- Cu ajutorul acestor linii pot fi precizate pozițiile diferitelor elemente de la
ții, cum este și ArcGIS. suprafața Pământului (puncte, linii, suprafețe). Redarea în plan a formei reale,
sferice, a Pământului este realizată cu ajutorul planiglobului.
Utilizați această Reprezentarea suprafeței sferice a Pământului pe o suprafață plană (plani-
aplicație pe
glob) se realizează în mai multe moduri, care se referă la: punctul de per-
parcursul lecțiilor
spectivă (de unde este privit globul), păstrarea fidelă fie a suprafețelor, fie
următoare!
a unghiurilor dintre meridiane și paralele. Nu există până în prezent un mod
de proiecție a suprafeței sferice a Pământului care să redea pe o suprafață
TERMENI SPECIFICI plană, fără deformări, forma lui reală.
Planiglob – modalitate de reprezentare
a formei sferice a Pământului în plan;
APLICAȚII
este cea mai extinsă hartă.
Hartă – reprezentare micșorată la sca-
1. Identificați în manual și în atlase diferite forme ale planiglobului. Pe baza
ră (conform unei scări de proporție), acestora, menționați ce elemente sunt reprezentate pe fiecare planiglob.
convențională (cu semne menționate 2. Amintiți-vă ce înseamnă scara de proporție. Precizați cum se modifică
în legendă) și selectivă, pe care sunt aceasta, în raport de întinderea reprezentată.
localizate și denumite elemente geo- 3. Comparați un planiglob fizic cu un planiglob politic, identificând asemănări
grafice din realitate. și deosebiri între acestea.
14
 Planiglob 80°
O C E A N U L A R C T I C
70°
Cercul Polar Arctic
AMERICA
EUROPA A S I A  Un continent – Europa
OCE
OC
DE
O C E ANU L PA
NORD
E AN U
A N U L AT
Tropicul Racului (Tropicul de Nord)

I-le. Hawaii
°
10°
AFRICA
L P AC IF
OCEANIA
0° Ecuator
160° 150° 140° 130° 120° 110° 100° 90° 80° 70° 60° 50° 40° 30° 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80° 90° 100° 110° 120° 130° 140° 150° 160° 170° 180° 170°
AMERICA OCEANUL
LA
Tropicul Capricornului
(Tropicul de Sud)
DE SUD AUSTRALIA
IC
N
CI
INDIAN
T
F
IC
IC
Cercul Polar Antarctic Cercul Polar Antarctic  O țară – România

48° 21° 22° U 23°
C 24° 25° 26° 27° 28° 29°
A N T A R C T I D A Tis
a
R A I N A
A
RE
0 5000 km I
Sir
Pru
P.
et
t
R
M
i
OL
A
47°
DO
G
VA
a
Planiglobul reprezentat mai sus (fig. 1) cuprinde liniile imaginare (meridiane
N
U
A
Mure[
și paralele), marile forme de relief și extensiunea continentelor și a oceanelor.

46°
IN
r
A
R
Un continent redat pe acest planiglob (fig. 2) reprezintă o suprafață mai U
C
a
n ] i i C
S
mică și mai detaliată a planetei.

45°
u
Olt
E
r\
M
R
În cadrul continentelor pot fi redate, de asemenea, suprafețe mai mici,
Neag
B
I
44° A
cum ar fi întinderea unei regiuni, a unei țări (fig. 3), precum și elemente ge-
ea
Dun\rea
ar
0 100 km B A
U R I
M
L G A
ografice ale acestora (munți, râuri și altele).
APLICAȚII ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
1. Denumiți continentele și oceanele reprezentate pe planiglob, precizând Urmăriți un glob geografic. Poate
pozițiile lor reciproce. fi considerat continentul antarctic un
2. Explicați de ce Oceanul Pacific este reprezentat pe acest planiglob atât continent „central” față de alte conti-
în est, cât și în vest. nente? Formulați două argumente pen-
3. Care este continentul central al planiglobului? Explicați această constatare. tru a justifica răspunsul ales.
4. Comparați cele trei hărți și precizați ce elemente sunt comune între plani-
glob și continent și între continent și țară. ATENȚIE!
REȚINEȚI Cuvântul legendă înseamnă:
 o povestire (narațiune) referitoare
 Globul geografic și imaginea sa în plan, planiglobul, permit observarea
la un anumit moment, un loc sau
planetei în întregul ei. Globul redă cel mai bine Pământul ca planetă: un eveniment important petrecut
înclinarea axei, contururile continentelor și ale oceanelor. Pe glob sunt în trecut (de exemplu, Legendele
reprezentate și liniile geografice principale. Olimpului);
 Planiglobul încearcă să reprezinte în plan forma sferică a Pământului.  o colecție de semne convenționale
 Pe un planiglob sunt redate: continente, curenți oceanici, forme de relief, care însoțesc hărțile și fac posibilă
elemente climatice, vegetație etc. înțelegerea lor.
15
Capitolul 1
HARTA POLITICĂ A LUMII

160°160° 150°150°140°140°130°130° 110°110°100°100°90° 90°80° 80° 70° 70°60° 60° 50° 50° 40° 40° 30° 30° 20° 20° 10° 10° 0° 0°10°
120°120°
GROENLANDA
GROENLANDA
G. G.
(Dan.)
(Dan.) O OC CE AE AN NU UL L
America de Nord
70° 70° M. M.
Beaufort
Beaufort B a fBfianf fi n
Cercul
Cercul
Polar
Polar
Arctic
Arctic
22 de state
SUASUA ISLANDA
ISLANDA
ALASKA
ALASKA Reykjavik
Reykjavik
60° 60°
REGATUL
REGATUL
UNITUNIT
AL AL
G. Alaska
G. Alaska CANADA
CANADA G. Hudson
G. Hudson MARII
MARII
BRITANII
BRITANII
ȘI ȘI
OsloOs
tinetine
IRLANDEI
IRLANDEI
DE NORD
DE NORD 1
AleuAleu Dublin
Dublin Amsterdam
Amsterd
I-le I-leUA) UA) IRLANDA
IRLANDA
Londra
Londra HagaHaga
50° 50° (S (S Bruxelles
2
Bruxelles
3
2
3
4
ParisParis
BernaBern
Ottawa
Ottawa 5
FRANȚA
FRANȚA
I. St.I.Pierre
St. Pierre
și și 6 67
Miquelon
Miquelon(Fr.) (Fr.) 7
STATELE
STATELE
UNITE
UNITE I-le Azore
I-le Azore
40° 40° (Port.) PORTUGALIA
(Port.) PORTUGALIA Madrid
Madrid
Lisabona SPANIA
Lisabona SPANIA
ALEALE
AMERICII
AMERICII Washington
Washington
O OC CE EA AN NU UL L
TUNISIA
I-le Madeira
I-le Madeira AlgerAlger T
(Port.)
(Port.) RabatRabat
C C
30° 30° R OR O
I-le Bermude
I-le Bermude
(UK)(UK) I-le Canare
I-le Canare
A A
SUASUA
(Span.)
(Span.)
M M ALGERIA
ALGERIA
HAWAII
HAWAII G. G.
BA
BA AMA
MEXIC
MEXIC Mexic
Mexic SAHARA
SAHARA
H
HA S
Tropicul
Tropicul
de Nord
de Nord A) A) VIS VIS
OM ANĂ
NĂ
MA
(SU (ȘSIUNE ȘBI UNDE A BUDA OCCIDENTALĂ
OCCIDENTALĂ
CA
S
ICO RIITCTOS ITBTSAR I BAR
IC
Havana
Havana
INI
REP MIN
20° 20° CUBACUBA R
Ciudad
Ciudad
de de TO TTOK AT KȘ A Ș
ER EIRN IGIUN TIGAU A CAPUL MAURITANIA
CAPUL MAURITANIA
O
PU PSUA ANTSAMAIN
.D
.D
Mexico
Mexico 1 1HAITIHAITI N ICMINIC R
REP
Nouakchott
Nouakchott MALI
MALI
2 Belmopan Kingston
2 Belmopan DO DLU O CIA CIA VERDE
VERDE GE G
TA LU
NI NI
Kingston SENEGAL
SENEGAL
SANTASANOS
Ciudad
Ciudad
de Guatemala 3 43Tegucigalpa
de Guatemala
4 Tegucigalpa BARBBA ADRBADOS ENADINE ADINE PraiaPraia DakarDakar
Bamako
Bamako Niamey
Niam
INT CEVIN
VININT NT ȘI GREN
NT ȘICEGR 1 1
SA SA Ouagadougou
Ouagadougou
San Salvador
San Salvador 5 Managua
5 Managua GRENAD GREANADA Bissau
Bissau2 G U2I G U I
6 6
10° 10° Caracas
Caracas TRINIDAD-TRINIDAD- NE NE 5 5 7 7 AbujaAbu
San Jose
San Jose 7 7
Panama
Panama
TOBAGO TOBAGO Conakry E A E AC ÔTEC ÔTE
Conakry 6 6
GHANA
Lome GHANA
PANAMA VENEZUELA
PANAMA VENEZUELA Paramaribo 3 3 D’IVOIRE
D’IVOIRE NIGERIA
NIGER
Freetown
Freetown
O OC CE EA AN NU UL L Bogota
Bogota Georgetown
Georgetown
Paramaribo 4 4 PortoPorto
Yamoussoukro
Yamoussoukro
Cayenne
9 9 Cayenne Monrovia
Monrovia AccraAccra NovoNovo
Lome
10 10
0° 0° Ecuator
Ecuator
COLUMBIA
COLUMBIA 8 8
1
QuitoQuito
I-le I-le
Galapagos
Galapagos
(Ecuad.)
(Ecuad.) SAO TOME
SAO TOME
KIRIBATI
KIRIBATI ECUADOR
ECUADOR ȘI PRINCIPE
ȘI PRINCIPE
Libreville
4 4
B
I-le I-le
Marchize
Marchize BRAZILIA
BRAZILIA I. Ascension
I. Ascension
10° 10° PERU
PERU
AME RICA NĂ
AME RICA NĂ
I-l
I-le Cook
(N. Zeel.)
(Ne. Ze
LimaLima
SAM OA
SAM OA
Coelok.)
POLINEZIA
POLINEZIA Brasilia
Brasilia
La Paz
La Paz I. Sf. Elena
I. Sf. Elena
I. Tahiti
I. Tahiti
BOLIVIA
BOLIVIA
(N. Zeel.)
(N. Zeel.)
20° 20°
Niue
Niue
FRANCEZĂ
FRANCEZĂ 11 11
I-le Pitcairn
I-le Pitcairn
Tropicul
Tropicul
de Sud
de Sud (UK) (UK) Asunci
Asunci ón ón
SF. ELENA
SF. ELENA
I. Paștelui
I. Paștelui
(Chile)
(Chile) (UK)(UK)
30° 30°
URUGUAY
URUGUAY
Buenos
Buenos
Santiago
Santiago
AiresAires Montevideo
Montevideo
CHILE
CHILEARGENTINA
ARGENTINA
I-le Tristan
I-le Tristan
da Cunha
da Cunha
40° 40°
P PA A C C I I F F I I C C A AT T L L A A N N T T I I C C
50° 50°
I-le Falkland
I-le Falkland
(Malvine)
(Malvine)
n n (UK)(UK)
ella ella I-le Georgia
I-le Georgia
de Sud
de Sud
MagMag (UK)(UK) I. Bouvet
I. Bouvet
Str. Str. (Norv.)
(Norv.)
America de Sud
I-le Sandwich
I-le Sandwich
de Sud
de Sud
60° 60° Str. Str.
DrakeDrake (UK)(UK)
13 state Cercul
Cercul
Polar
Polar
Antarctic
70° 70°
Antarctic
M. M.
Bellingshausen
Bellingshausen
n n
u n dusned s e
. A .mA m M . MWe
. We
d d de dl e l
M M
AA NN T T AA RR C
Cifrele
Cifrele
de pe
de hartă
pe hartă
reprezintă:
reprezintă:
A MA EMREI C
RAIC A 9. SURINAM
9. SURINAM 5. ELVEȚIA
5. ELVEȚIA 14. 14.
SLOVACIA
SLOVACIA 23. 23.
MACEDONIA
MACEDONIA
1. JAMAICA
1. JAMAICA 10. 10.
GUYANA
GUYANA
FRANCEZĂ
FRANCEZĂ 6. ANDORRA
6. ANDORRA 15. 15.
AUSTRIA
AUSTRIA 24. 24.
BULGARIA
BULGARIA
2. BELIZE
2. BELIZE 11. 11.
PARAGUAY
PARAGUAY 7. MONACO
7. MONACO 16. 16.
SLOVENIA
SLOVENIA 25. 25.
REP.REP.
MOLDOVA
MOLDOVA
3. GUATEMALA
3. GUATEMALA 8. LIECHTENSTEIN
8. LIECHTENSTEIN 17. 17.
UNGARIA
UNGARIA 26. 26.
MALTA
MALTA
4. HONDURAS
4. HONDURAS E UERUORPOAP A 9. GERMANIA
9. GERMANIA 18. 18.
CROAȚIA
CROAȚIA 27. 27.
SANSANMARINO
MARINO
5. EL
5. SALVADOR
EL SALVADOR 1. DANEMARCA
1. DANEMARCA 10. 10.
LITUANIA
LITUANIA 19. 19.
BOSNIA
BOSNIA
ȘI HERȚEGOVINA
ȘI HERȚEGOVINA 28. 28.
VATICAN
VATICAN
6. NICARAGUA
6. NICARAGUA 2. OLANDA
2. OLANDA 11. 11.
LETONIA
LETONIA 20. 20.
SERBIA
SERBIA
7. COSTA
7. COSTA
RICA
RICA 3. BELGIA
3. BELGIA 12. 12.
ESTONIA
ESTONIA 21. 21.
MUNTENEGRU
MUNTENEGRU NOTĂ:
NOTĂ:
Statele
Statele
foarte
foarte
micimici
nu nu
au au
8. GUYANA
8. GUYANA 4. LUXEMBURG
4. LUXEMBURG 13. 13.
CEHIA
CEHIA 22. 22.
ALBANIA
ALBANIA capitalele
capitalele
marcate
marcate
și denumite.
și denumite.
16
Europa Asia Africa
44 de state 48 de state 54 de state
10° 20° 20° 30° 30° 40° 40° 50° 50° 60° 60° 70° 70° 80° 80° 90° 90°100°100°110°110°120°120°130°130°
140°140°150°150°160°160°
170°170°
180°180°
I-le Svalbard
I-le Svalbard
( Norv.)
( Norv.) ra ra M. M.
Laptev
Laptev
Ka Ka M.M
S i.bSeri bieeiriei
A AR RC CT M.TIM.Barents
IBarents
CC M. M. de Ede E
st st 70° 70°
DA
F I N L ND A
IA IA
EG EG
AN
A
V V IA IA
FINL
D D
R
U EO R
F EF ED DE ER RA AȚ IȚ AI A R RU US SĂ Ă
NO
E
SN
SU
Helsinki
Helsinki 60° 60°
sloStockholm
Stockholm
TallinnTallinn12 12 Moscova
Moscova M. M.
Bering
Bering
Copenhaga
Copenhaga
Riga Riga11 11 M. M.
Ohotsk
Ohotsk
1 VilniusVilnius
10 10MinskMinsk
dam P PVarșovia Varșovia I-le Ale
I-leutin
Aleeutin
(SUeA)(SUA)
9 9 OLO OLO BELARUSBELARUS
NIA NIA
BerlinBerlinPragaPraga Astana
Astana 50° 50°
Kiev Kiev
4
13 1314 14 UlanUlan
BatorBator
na 8 Viena Viena 25 UCRAINA
25 UCRAINA
5 15 8 15
16 1617 17ROMÂNIA
Budapesta
Budapesta
ROMÂNIA Chișinău
Chișinău KAZAHSTAN
KAZAHSTAN
18 18
ITA 27ITA 27 București
București MONGOLIA
MONGOLIA
LIA LIA 19 19
. d.eJaEst) iei
(M. de E oniei
20 20 24 24
M . NMe.agNreăagrăTbilisiTbilisi
M
M C asp
21 21 TUR TUR ANSTAN Bișkek

STKI
n
UZKIBE
.
. C ică
Sofia Sofia
KM KM UZBE
st)
28 28
M. Japo
RomaRoma TiranaTirana23 23 9 9 Bișkek 40° 40°
p
Baku Baku ENI ENI Tașkent 12 12
asp
22 22 AnkaraErevan
Ankara
GRECIA GRECIA 10 1110 11
Erevan STA STA Tașkent 13 13
N N 20 20
ică
TURCIATURCIA Phenian
Phenian
O OC CE EA AN NU UL L
Dușanbe
Dușanbe
(MM
TunisTunis 26 26 AtenaAtena
Așhabad
Așhabad CHINA
CHINA Beijing
Beijing Seul Seul JAPONIA
JAPONIA
TUNISIA
1 1SIRIA SIRIA
TANISTAN
21 21
M. M. Teheran
Teheran TokyoTokyo
M eM d iet de ri at enrăa n ă BeirutBeirut 2 Damasc
2 Damasc NISKabul
K
K
N Kabul
IRA
IRA
Tripoli
Tripoli 3 3
Ierusalim4 4
Ierusalim
Bagdad IRAN
IRAN
Bagdad
G HA GHA Islamabad
Islamabad 30° 30°
AmmanAmman 5 5 AF AF M. Chinei
M. Chinei
LIBIA
LIBIA CairoCairo Al Kuwait
Al Kuwait TAN TAN DelhiDelhi
NEPAL
NEPALTimphu
Timphu de Est
de Est
KIS KIS NewNew
EGIPT
EGIPT ARABIA
ARABIA 6
7
6
7 Abu
Abu Dhabi
Dhabi
PA PA Kathmandu14 14
Kathmandu
15 15
Naypydaw
Naypydaw
TaipeiTaipei P PA AC CI IF FI IC C I-le Midway
I-le Midway
MYANMAR
MYANMAR
Ar Riyadh
Ar Riyadh 8 8 Masqat Masqat INDIA
INDIA Dacca
Dacca TAIWAN
TAIWAN (SUA)(SUA)
SAUDITĂ
SAUDITĂ Hanoi
Hanoi 20° 20°
M.
M. șie
16 16
N
N
Ro
Ro
CIAD
CIAD G. Bengal
G. Bengal Viențiane
Viențiane
A
A
R O MO MM. M.
șie
GE SUDAN
SUDAN Arabiei
Arabiei M. Chinei
M. Chinei I-le Mariane
I-le Mariane I. Wake
I. Wake
(SUA)(SUA)
VI
V I NA M
R E P. R E P.
de Sud
de Sud
ET
ET
9 9 Bangkok
Bangkok INS INS
mey YEMEN
YEMEN
FI
FI IPIN
N’ Djamena
N’ Djamena Khartoum
Khartoum Sanna
Sanna (SUA)(SUA) UL UL
NA M
Asmara
Asmara Manila
Manila EL EL
THAILANDA
THAILANDA
L
LI
17 17
17 17
GUAM GUAM
(SUA) (SUA) OR OR
uja I. Socotra
I. Socotra 10° 10°
PIN
AddisAddis
AbebaAbeba Phnom PenhPenh
Phnom
M
M SH A
(YEMEN)
(YEMEN)
AR
AR L L
RIA 18 18 SRI SRI
LANKA
LANKA
A L IA
IA
ETIOPIA
ETIOPIA
CA RUN
N
E
E
SH
8 8
RU
Bangui
Bangui A Y SA Y S I A 18
S.J. Kotte
S.J. Kotte KualaKuala Lumpur A L A L I A 18
AL L
AL
ME
ME
Lumpur
PALAU
PALAU
Yaounde
Yaounde MOM M M
S OMogadiscio
CA
UGANDA
UGANDA S Mogadiscio Bandar Seri Seri
Bandar Begawan
Begawan M IMC IRCOR NO ENZEI ZA I A
MALDIVE
MALDIVE
10 10 MaléMalé 19 19 0° 0°
KEN A
YA
Kampala
Kampala
Y
Singapore
Singapore
CON O
GO
Libreville ABON
COBNON
KEN
REP.REP.
DEM.DEM. 11 11 Bairiki
Bairiki
G
Nairobi
Nairobi 1 Yaren
1 Yaren
GA
CONGO
CONGO 12 12 I NI ND DO ON NE EZ ZI AI A PAPUA-NOUA
PAPUA-NOUA KIRIBATI
KIRIBATI
G
Kinshasa
Kinshasa Victoria
Victoria
Brazzaville
Brazzaville TANZANIA
TANZANIA I-le Chagos
I-le Chagos GUINEE
GUINEE S
S S O SO
LLE LLE (UK)(UK) Jakarta
Jakarta Vaiaku
Vaiaku
Luanda
Luanda
Dodoma
Dodoma HE HE TIMORUL
TIMORUL
DE EST
DE EST 4 4
LO
LO
YC EYC . A .raAf raf
M M u u
E
S S Port Port
Moresby
Moresby TUVALU
TUVALU 10° 10°
MON
MON
ANGOLA
ANGOLA Lilongwe
Lilongwe
ra
ra
16 16
ZAMBIA
ZAMBIA 3 32 2
MA
MAURIT
13 13
A M IC
BIC
Lusaka
Lusaka VANUATU
VANUATU Apia Apia
UR IUS
MADAGASCAR
MADAGASCAR
OZ MB
Harare
Harare
ITI
M.
M . C o ral il or
NOUANOUA 20° 20°
ZIMBABWE
ZIMBABWE
US
TONGA
TONGA
M ZA
Windhoek
Windhoek Antananarivo
Antananarivo C or CALEDONIE
CALEDONIE FIJI FIJI
BOTSWANA
BOTSWANA
O
(Fr.) (Fr.)
M
al il or
NAMIBIA
NAMIBIA Gaborone I. Reunion
I. Reunion (Fr.) (Fr.)
Gaborone Maputo
Maputo AUSTRALIA
AUSTRALIA
Pretoria14 14
Pretoria
15 15 30° 30°
REPUBLICA
REPUBLICA I. Norfolk
I. Norfolk
AFRICA
AFRICA
DE SUD
DE SUD O OC CE EA AN NU UL L (Austral.)
(Austral.)
Canberra
Canberra
I. Amsterdam I. St.I.Paul
I. Amsterdam St. Paul 40° 40°
(Fr.) (Fr.) (Fr.) (Fr.)
M. M.
Tasman
Tasman
I IN ND DI IA AN N I. Tasmania
I. Tasmania Wellington
Wellington
I-le Crozet
I-le Crozet
(Fr.) (Fr.) I-le Kerguelen
I-le Kerguelen (Fr.) (Fr.)
NOUA
NOUA
ZEELANDĂ
ZEELANDĂ 50° 50°
I-le Heard
McDonald
McDonald
I-le Heard
și și
(Austral.)
(Austral.)
I-le Macquarie
I-le Macquarie
Australia
și Oceania
(Austral.)
(Austral.)
60° 60°
70° 70°
14 state
CC T T I I DD AA 0 0400 400800 800

12001200
16001600
20002000
km km
A FARFI C
RAIC A 9. ERITREEA
9. ERITREEA A SAI AS I A 9. GEORGIA
9. GEORGIA 18. 18.
BRUNEI
BRUNEI
1. GAMBIA
1. GAMBIA 10. 10.
GUINEEA
GUINEEA
ECUATORIALĂ
ECUATORIALĂ 1. CIPRU
1. CIPRU 10. 10.
ARMENIA
ARMENIA 19. 19.
SINGAPORE
SINGAPORE
2. GUINEEA-BISSAU
2. GUINEEA-BISSAU 11. 11.
RWANDA
RWANDA 2. LIBAN
2. LIBAN 11. 11.
AZERBAIDJAN
AZERBAIDJAN 20. 20.
R.P.D.
R.P.D.
COREEANĂ
COREEANĂ
3. SIERRA
3. SIERRA
LEONE
LEONE 12. 12.
BURUNDI
BURUNDI 3. ISRAEL
3. ISRAEL 12. 12.
KIRGHIZSTAN
KIRGHIZSTAN 21. 21.
REP.REP.
COREEA
COREEA
4. LIBERIA
4. LIBERIA 13. 13.
MALAWI
MALAWI 4. IORDANIA
4. IORDANIA 13. 13.
TADJIKISTAN
TADJIKISTAN O COECAENAI N
AIA
5. BURKINA
5. BURKINAFASO
FASO 14. 14.
SWAZILAND
SWAZILAND 5. KUWAIT
5. KUWAIT 14. 14.
BHUTAN
BHUTAN 1. NAURU
1. NAURU
6. TOGO
6. TOGO 15. 15.
LESOTHO
LESOTHO 6. BAHRAIN
6. BAHRAIN 15. 15.
BANGLADESH
BANGLADESH 2. SAMOA
2. SAMOA DE DE
VESTVEST
7. BENIN
7. BENIN 16. 16.
REP.REP.
COMORE
COMORE 7. QATAR
7. QATAR 16. 16.
LAOSLAOS 3. I-LE
3. I-LE
WALLIS
WALLIS
Ș I FUTUNA
Ș I FUTUNA
(FR.)(FR.)
8. REP.
8. REP.
CENTRAFRICANĂ
CENTRAFRICANĂ 17. 17.
DJIBOUTI
DJIBOUTI 8. EMIRATELE
8. EMIRATELE
ARABE
ARABE
UNITE
UNITE 17. 17.
CAMBODGIA
CAMBODGIA 4. I-LE
4. I-LE
TOKELAU
TOKELAU
(N. (N.
ZEEL.)
ZEEL.)
18. 18.
SUDANUL
SUDANULDE DE
SUDSUD
17
Capitolul 1
Analizați harta alăturată și pe cea

de la paginile anterioare și, pe baza
acestora:
1. Identificați localizarea celor mai în-
tinse state.
2. Identificați câte trei exemple de sta-
te:
– care nu au ieșire la mare;
– situate pe insule sau arhipelaguri;
– situate în cadrul unor peninsule;
– traversate de Primul Meridian; Harta de mai sus redă contururile statelor, fără denumirile acestora și fără
– traversate de Ecuator. liniile geografice (meridiane și paralele).
3. Precizați poziția țării noastre pe Pe o hartă politică mai mare (adică pe un planiglob politic) sunt menționate
glob, indicând emisferele în care și numele statelor și, frecvent, capitalele acestora, ca în paginile anterioare.
este situată și liniile geografice prin- Pentru compararea celor două hărți se poate proceda astfel:
cipale (meridiane și paralele) situate – un stat, identificat doar ca formă și mărime pe această hartă, poate fi
în apropiere. prezentat, mai detaliat, cu date din harta mare (paginile 16–17);
– acest planiglob (harta politică a lumii) cuprinde informații referitoare
la denumirea statului, capitala, poziția în raport cu meridianele și paralelele
IMPORTANT! reprezentate.
Statul reprezintă un teritoriu individualizat pe care trăiește un grup de
În diferite moduri de a grupa state- oameni cu anumite elemente comune. Acest teritoriu este delimitat prin
le pe continente, menționăm că prin granițe recunoscute, are întindere, capitală, monedă, formă de guvernare
America de Nord se înțelege și Ame- și o legislație proprii. Granițele stabilite convențional, prin înțelegere între
rica Centrală. Astfel, titlul corect al state, pot să fie naturale (care urmăresc traseul unui element natural, cum
continentului este America de Nord și ar fi un fluviu) sau convenționale (create prin înțelegere).
Centrală. Reprezentarea tuturor statelor pe un planiglob este realizată prin harta
politică a lumii. De asemenea, există hărți politice pentru continente, regiuni
sau pentru grupări de state.
TERMENI SPECIFICI În prezent, statisticile referitoare la țările lumii consemnează 195 de state,
la care se adaugă Taiwan și Kosovo.
Convențional – stabilit de comun acord Europa cuprinde și Federația Rusă (considerată integral), dar nu consem-
în urma unei înțelegeri; de exemplu, nează două țări (Turcia și Kazahstan), încadrate la Asia. Egiptul, situat cu o
semn convențional, graniță convenți- mică parte și în Asia, este considerat însă stat african.
onală. Statele situate la sud de SUA, în America Centrală și de Sud, sunt reunite
Capitală – oraș al unui stat care înde- frecvent sub denumirea de America Latină.
plinește funcția de coordonare a activi-
tăților politice, economice, financiare,
administrative ale statului respectiv.
Formă de guvernare – mod de exerci- APLICAȚII
tare a activităților de conducere a unui
stat (de exemplu: regat, principat, re- 1. Precizați, analizând harta de mai sus, ce forme pot avea statele.
publică parlamentară, republică prezi- 2. În fiecare caz, dați câte 1–2 exemple.
dențială). 3. Ce observați din analiza formei granițelor?
Graniță – linie care marchează limita 4. Observați granițele statelor insulare. De ce au acestea în mod frecvent
dintre state. forma unor linii drepte?
18
A. Cele mai întinse state (2021) B. Cele mai populate state (2021)
ACTIVITATE INDEPENDENTĂ
Statul Suprafața (km 2) Statul Populația (mil. loc.)
Federația Rusă 17 125 200 China 1 411 1. Realizați un scurt text, de aproxima-
Canada 9 897 170 India 1 370 tiv o jumătate de pagină, utilizând
China 9 572 900 SUA 331 date identificate în diferite surse
referitoare la unul dintre statele din
SUA 9 371 219 Indonezia 272
tabelele alăturate. Textul se va referi
Brazilia 8 510 346 Pakistan 221 la întindere, populație (prin compa-
Australia 7 687 938 Brazilia 213 rație cu alte state), poziția pe glob,
India 3 249 863 Nigeria 206 capitala și o singură caracteristică
Argentina 2 780 400 Bangladesh 166 geografică mai importantă a statu-
Kazahstan 2 724 900 Federația Rusă 146 lui.
2. Enumerați, pe baza comparării celor
Algeria 2 381 740 Japonia 126
două tabele:
RD Congo 2 345 410 Mexic 126
– două țări întinse, dar slab popula-
Arabia Saudită 2 149 690 Filipine 109 te;
Mexic 1 960 647 Etiopia 105 – două țări mici, dar foarte populate;
Indonezia 1 916 907 Egipt 103 – trei țări foarte întinse și foarte
Sudan 1 844 797 Vietnam 99 populate.
Libia 1 676 200 RD Congo 98
Iran 1 630 848 Turcia 84
Mongolia 1 564 100 Germania 83 Pentru a
observa evoluția
Peru 1 285 216 Iran 83
populației unor
Ciad 1 284 000 Thailanda 67 țări în timp real,
(datele statistice utilizate în manual sunt după Calendario Atlante De Agostini, 2023) accesați:
APLICAȚII
În prezent, harta politică a lumii
Analizați tabelele de mai sus și rezolvați cerințele date. este formată din 195 de state. Există
1. Localizați, cu ajutorul hărții politice de la paginile următoare, poziția ge- întinderi care se consideră state, dar
ografică a fiecărui stat din cele două tabele. nu au o recunoaștere internațională.
2. Comparați Bangladesh cu Federația Rusă, după populație și întindere. Ce Acestea sunt Taiwan (considerat de
observați? China o provincie a sa) și Kosovo (re-
3. Identificați țările care sunt prezente în câte un singur tabel. giune a Serbiei, autoproclamată in-
4. Comparați aceste țări pe baza ambelor criterii. dependentă). Cele mai recente state
care au fost recunoscute sunt Timo-
rul Oriental (în anul 2002) și Suda-
REȚINEȚI nul de Sud (în anul 2011). În Europa,
după anul 1990 au apărut state noi,
 Statul se definește prin următoarele elemente: cum ar fi: Slovenia, Croația, Bosnia
– reprezintă un teritoriu individualizat; și Herțegovina, Serbia, Muntenegru
– este delimitat de granițe recunoscute de țările vecine și internațional; (prin divizarea Iugoslaviei), Cehia și
– are o anumită suprafață, un anumit număr de locuitori (populație) și o Slovacia (prin divizarea Cehoslova-
capitală; ciei), Belarus, Estonia, Letonia, Litu-
– are o formă de guvernare și legislație proprii; ania, Republica Moldova, Ucraina,
– are, în multe cazuri, monedă proprie. Federația Rusă (precum și alte state
 Cele mai întinse țări (cu peste 7 mil. km2) sunt: Federația Rusă, Canada, din zona Caucazului și Asia Centrală),
provenite din divizarea URSS și Ger-
China, SUA, Brazilia și Australia. Cele mai populate țări sunt China și India
mania (prin unirea celor două state:
(cu peste 1 miliard de locuitori).
Republica Federală, în vest și Repu-
 Există anumite teritorii care nu sunt independente și aparțin unor țări; sunt blica Democrată, în est).
denumite teritorii dependente.
19
Capitolul 1
APLICAȚII Exerciții de apreciere a distanțelor

PRACTICE și a suprafețelor pe suporturi
cartografice clasice/digitale
1. Urmăriți desenul de mai jos. Acesta reprezintă un pătrat cu latura de 6 cm, împărțit în pătrate mai mici, cu la-
tura de câte 1 cm. Presupunem că am trasat două linii principale: AB și CD. Considerând că fiecare cm reprezintă
10 000 km, completați un tabel asemănător celui alăturat.
C Distanțe dintre două linii în cm în km

Distanța dintre linia AB și
marginile opuse ale pătratului
½ din linia CD
A B Suprafețe în cm2 în km2

Suprafața totală a pătratului
mare
Suprafața unui sfert din suprafața
pătratului mare
Suprafața totală a 4 pătrate mici
D
2. Urmăriți un planiglob fizic, pe care să fie reprezentată și scara grafică. Pe baza acestuia, precizați, măsurând cu
aproximație:
a. distanța în linie dreaptă, în lungul Primului Meridian, între:

– cele două tropice: ______________________________________________________
– cele două cercuri polare: ________________________________________________
– Ecuator și Tropicul de Nord: ______________________________________________
– Ecuator și paralela de 45° lat. S: ___________________________________________
b. distanța, în linie dreaptă, între cei doi poli: ___________________________________
c. Suprafața cuprinsă între Ecuator (în sud), paralela de 10° (în nord), Primul Meridian (în vest) și meridianul de
10° lat. E (în est).
Notați rezultatele într-un tabel. Precizați cum procedați în fiecare caz în parte.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
d. Calculați cât reprezintă suprafața stabilită la punctul c, în raport cu suprafața totală a planetei (510 mil. km2).
_____________________________________________________________________________________________________
20
3. Analizați harta politică a globului de la paginile 16–17, pe care este reprezentată și scara grafică. Pe baza acesteia,
precizați distanța cea mai scurtă în linie dreaptă între:
a. București și Atena: _______________________________________________________

b. Caracas și Addis Abeba: __________________________________________________
c. Quito și Singapore: ______________________________________________________
4. Utilizând un planiglob, precizați:
a. Cum putem calcula suprafața Australiei? ___________________________________

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
b. Care este, cu aproximație, această suprafață?
___________________________________________________________________________
c. Cât reprezintă din întinderea planetei? _____________________________________
5. Distanța dintre două localități, pe o hartă, este de 10 cm. Care este distanța reală, dacă scara hărții este
1: 650 000?
6. Distanța dintre două orașe din România este de 80 de km. Dacă distanța, pe hartă, este de 30 de cm, care este
scara numerică a hărții?
7. Folosind Google Maps (Google Hărți), calculați distanța în linie dreaptă între următoarele orașe: București –
Budapesta, Budapesta – Praga, Praga – Berlin, Berlin – Varșovia și Varșovia – București.
Puteți găsi
aplicația
Google Maps
la următoarea
adresă:
21
Capitolul 1
DACĂ VREM SĂ
ȘTIM MAI MULT... Lectură și portofoliu colectiv
Jules Verne și cunoașterea Pământului
Jules Verne este un cunoscut scriitor care a pre- principală de inspirație a reprezentat-o Geografia
zentat, în romanele sale vizionare și pline de fante- universală, lucrare realizată de Élisée Reclus (în 19 vo-
zie, diferite călătorii, explorări, teritorii noi, regiuni, lume, între 1875 și 1894). Temele principale abordate
descoperiri științifice. Multe dintre acestea depășeau au fost, printre altele: călătoria de la Pământ la Lună,
cunoașterea din vremea sa. Deși nu a călătorit în călătoria spre centrul Pământului, ocolul Pământului
cele mai multe dintre regiunile descrise, cărțile sale (în 80 de zile în vremea respectivă), explorări subma-
au contribuit la creșterea interesului oamenilor din rine, călătorii pe fluviile Orinocco, Amazon, Dunăre
acele vremuri pentru explorare și cunoaștere. Sursa sau în Carpați și altele.
Lectură individuală pentru portofoliu

Fiecare elev își va alege și va citi, până după următoa-
rea vacanță, câte o carte scrisă de Jules Verne. O puteți
alege din biblioteca școlii, din biblioteca personală sau
din surse digitale. Pe baza lecturii, veți prezenta colegilor
voștri oral, pe scurt (în maximum un minut), două idei
principale pe care le-ați desprins din această lectură.
Totodată, veți rezuma în câteva rânduri ideile respec-
tive. Acestea vor fi adunate într-o listă comună de idei,
pentru a fi cunoscute de toți colegii. În acest fel, aveți
cu toții acces la lectura indirectă a unui mare număr de
volume de mare interes și la idei revoluționare pentru
acel moment, poate și pentru cel actual.
Portofoliul va cuprinde contribuțiile fiecărui elev, dar
comune pentru colectivul clasei.
Cele mai mici state

Există state care au o întindere foarte mică sau un Identificați pe o hartă politică a lumii cele mai mici
număr mic de locuitori. Acestea sunt redate în tabelul state (după întindere și după populație) și redați 2–3 ca-
de mai jos. racteristici ale unui stat, la alegere.
San Marino
Statele cele mai mici Statele cel mai puțin
(km2) populate (loc.)
Liechtenstein 160 Liechtenstein 39 000
San Marino 61 San Marino 33 000
Tuvalu 56 Palau 18 000
Nauru 21 Nauru 12 000
Monaco 2 Tuvalu 12 000
Vatican 0,5 Vatican 618
Alte state cu întindere mică sunt: Andorra, Antigua și

Barbuda, Barbados, Grenada, Maldive, Marshal, Seyche-
lles și altele.
22
Vatican
IMPORTANT!
Toate statele sunt importante, indiferent cât

Insulă – stat din Oceania de mari sau cât de mici sunt.
Știați că?
Groenlanda, cea mai întinsă insulă de pe glob, este
cel mai întins teritoriu dependent. A fost și este admi-
nistrat de Danemarca, dar are o anumită independență
(autodeterminare) dobândită recent. Are o întindere mare
(peste 2 mil. km2), dar un număr foarte mic de locuitori
(56 000). Populația băștinașă o denumește Nuuk. Călătorii
vikingi care au descoperit-o au denumit această insulă
„țara verde”, dar în realitate este acoperită în proporție
de peste 80% de ghețari.
Groenlanda
Cum arată lumea în care trăim? Forma reală a Pământului
Până acum am considerat că forma Pământului este În acest fel, spunem că Terra are o formă aproape
o sferă. sferică, deși este un elipsoid (foarte puțin turtit), denumit
Măsurătorile recente cu instrumente moderne au evi- geoid, cu denivelări caracteristice planetei.
dențiat că Pământul este puțin turtit (ca efect al rotației în
jurul propriei axe). Figura geometrică de care se apropie
cel mai mult este elipsoidul (denumit „elipsoid de rota-
ție”). Dimensiunile acestui elipsoid, considerat figura de
referință, consemnează diferențele razei Pământului (la
Ecuator și la poli), circumferința măsurată pe Ecuator și
în lungul unui meridian, lungimea paralelelor etc. Această
formă a fost denumită geoid (de la Geea – Pământ). S-a
observat însă că Pământul are și deformări ale suprafeței
sale, cu locuri foarte puțin bombate.
Forma suprafeței Pământului înregistrează abateri de la
9 km, în sus (cei mai înalți munți) la 11 km, în jos (cele mai
adânci fose oceanice), rezultând o diferență comparabilă
cu diferența dintre raza ecuatorială și raza polară. Metode noi de explorare a spațiului – navă spațială
23
Capitolul 1
RECAPITULARE
Problemă sau caracteristică a Pământului Explorare, demonstrare, consecințe
Deplasarea unor corăbii (Antichitate);
Forma sferică a Pământului Ocolul Pământului (Magellan – Elcano);
Fotografii din satelit.
Aprecieri aproximative ale distanțelor;
Dimensiunile Pământului Măsurarea circumferinței (Eratostene și alții);
Măsurări pe teren, din sateliți și prin GIS.
A. Wegener – ipoteza translației (1912);
Evoluția continentelor Plăci tectonice (după 1970). Tectonica globală;
Planigloburi, proiecții, hărți, secțiuni în scoarța terestră.
Eratostene, Ptolemeu, Ortelius, Mercator;
Reprezentarea formei sferice în plan Proiecții cartografice moderne;
Imagini din satelit, GIS.
Busolă, câmp magnetic, linii imaginare (meridiane, paralele),
Orientarea în spațiu
coordonate geografice, GIS.
Marco Polo, vikingii, arabii, chinezii, exploratori și navigatori
(Cristofor Columb, Amerigo Vespucci și alții);
Descoperiri geografice
Lărgirea cunoașterii și europenizarea planetei;
Explorări satelitare ale continentelor, GIS.
Elaborarea unor hărți pentru orizontul local, planigloburi, hărți
Hărți
geografice, hărți satelitare, GIS.
Aplicarea reprezentării cartografice la fenomene din natură și
Tipuri de hărți
societate: scări și legende. Harta fizică, harta politică și altele.
Aparate de măsură a caracteristicilor atmosferice (barometru,
termometre etc.), ale hidrosferei etc.;
Măsurători și imagini din satelit;
Explorarea geosferelor
Cunoașterea fenomenelor, a circuitelor și cauzelor;
Științe, discipline și preocupări noi: oceanologie, geofizică,
geologie, meteorologie, fizica atmosferei, seismologie etc.
Corabie cu pânze Stație cosmică
24
AUTOEVALUARE
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsul corect pentru fiecare dintre următoarele întrebări, identificând litera
corespunzătoare acestuia, după modelul 1 – a, 2 – b, 3 – c.
1. Forma sferică a Pământului a fost demonstrată printr-o călătorie în jurul acestuia realizată de:
a. Cristofor Columb; c. Fernando Magellan;
b. Bartolomeo Dias; d. Vasco da Gama.
2. Călătoria în jurul lumii a fost realizată de la:

a. nord la sud; c. vest la est;
b. sud la nord; d. est la vest.
3. Termenul de geografie a fost folosit prima dată de:

a. Aristotel; c. Ptolemeu;
b. Eratostene; d. Strabon.
4. Harta politică a lumii redă:

a. împărțirea lumii în state; c. grupările de state;
b. capitalele statelor; d. continentele și întinderea lor.
5. Cea mai importantă caracteristică a unui stat o reprezintă:

a. forma și mărimea; c. recunoașterea internațională a granițelor;
b. poziția geografică a capitalei; d. existența unor granițe naturale.
6. Statul cu populația cea mai numeroasă este situat în:

a. Africa; c. America de Nord;
b. Asia; d. Europa.
7. Scara de proporție cea mai mică este în cazul:

a. hărții unui continent; c. hărții lumii (planiglobului);
b. hărții topografice; d. hărții turistice.
8. Legenda unei hărți cuprinde:

a. semne convenționale; c. scara de proporție;
b. orientarea; d. titlul hărții.
9. În urma marilor descoperiri geografice (dintre 1490 și 1600) a avut loc:

a. descoperirea unor teritorii noi; c. realizarea unor întinse imperii coloniale;
b. explorarea interioară a continentelor; d. măsurarea circumferinței Pământului.
10. Granițele dintre țări pot fi:

a. liniile geografice reale trasate pe glob; c. liniile convenționale (meridiane și paralele);
b. granițe naturale și convenționale; d. linii imaginare.
11. Cu ajutorul GIS pot fi construite reprezentări ale:

a. globului geografic; c. teritoriilor mai mici;
b. planiglobului; d. formei Pământului.
Punctaj I: 10 x 2 p. = 20 p.
25
Capitolul 1
II. Corelați câte o afirmație din coloana din stânga cu câte un singur termen din coloana din dreapta, astfel încât
să reflecte o relație corectă. De exemplu: C – 5.
A. Linie geografică imaginară cu cea mai mare lungime 1. planiglob;
B. Explorator considerat descoperitorul Americii 2. meridiane;
C. Hartă care redă cea mai extinsă suprafață a planetei 3. paralele;
D. Țara noastră este situată la o distanță egală de Ecuator și 4. Cristofor Columb;
E. Linii geografice imaginare egale între ele 5. Polul Nord;
F. Linii geografice aflate la distanțe egale între ele 6. Ecuator;
7. Cercul Polar Arctic;
8. Cercul Polar Antarctic.
III. Precizați care dintre următoarele propoziții sunt adevărate și care sunt false. Notați, pe pagina de test, pentru
propozițiile adevărate A, iar pentru cele false, F.
1. Populația actuală a planetei este în prezent (2023) de peste 8 miliarde de locuitori.

2. Numărul total de state este de peste 200.
3. Al doilea stat după mărimea populației este situat în Asia.
4. Cel mai mic stat, atât după întindere, cât și după populație, este Vatican.
5. Cel mai întins stat independent situat pe o insulă este Groenlanda (Nuuk).
6. Statele din Oceania sunt situate pe insule și arhipelaguri.
7. Principala caracteristică a unui stat o reprezintă recunoașterea sa de către statele vecine.
8. Antarctida este un stat.
9. Există teritorii ale uscatului care nu sunt state.
10. Reprezentarea cea mai fidelă a Pământului este globul geografic.
IV. Realizați un text, de maximum o jumătate de pagină, în care să prezentați caracteristicile principale ale hărții
politice a lumii, utilizând șase termeni, la alegere dintre cei de mai jos.
Termeni: hartă politică, țări, continente, emisfera nordică, emisfera vestică, Ecuator, state mici, Antarctica,
Primul Meridian, Africa, Oceania.
Textul trebuie să explice diversitatea țărilor după întindere, populație și localizare geografică, să fie corect și
coerent. Veți utiliza elementele din lecția despre harta politică a lumii.
V. Menționați cinci caracteristici ale unui stat, la alegere, și preizați, pe scurt, importanța fiecăreia dintre acestea.
Din oficiu = 10 p.
Punctaj total = 100 p.
26
Capitolul 2
27
ANTROPOSFERA – OMUL
ȘI ACTIVITĂȚILE UMANE
Antroposfera cuprinde oamenii și activitățile lor. Are
aspectul unei sfere, deoarece îmbracă în totalitate su-
prafața Pământului.
Oamenii formează împreună societatea omenească.
Totodată, activitatea societății omenești a avut și are
o serie de rezultate: construcții (sate, orașe, linii de trans-
port pe uscat, poduri), monumente realizate de-a lungul
timpului (monumente istorice, arhitectonice, urbane),
cultivarea solului, transformarea materiilor prime în pro-
duse prelucrate, deplasări, comerț, informație, descope-
riri științifice, lucrări culturale și artistice. De asemenea,
omul cercetează planeta și fenomenele acesteia.
Antroposfera cuprinde, astfel, societatea omenească
și produsele activității ei din trecut și din prezent.
Acest termen, antroposfera – sfera oamenilor – (de la
antropos = om) denumește atât oamenii, cât și rezulta-
tele activității lor.
După parcurgerea acestui capitol, veți reuși:

– să precizați și să utilizați termenii referitori la an-
troposferă;
– să prezentați relațiile între oameni și mediul lor
de existență;
– să identificați și să localizați pe hartă elemente de
geografie umană;
– să utilizați informații dobândite la alte discipline;
– să prezentați diversitatea umană a Terrei;
– să prezentați rezultate ale unei informări proprii;
– să apreciați patrimoniul actual al omenirii.
Turnul Eiffel – Paris

Acropole – Atena
27
Capitolul 2
POPULAȚIA TERREI –
EVOLUȚIA NUMERICĂ
50 000 `.H. O c e a n u l A r c t i c
Groenlanda
Alaska
50 000 `.H.
Str.
Scandinavia Siberia Bering
5000 `.H.
5000 `.H. 12 000 `.H. 30 000 `.H.
Europa
O c
40 000 `.H.
700 000 `.H.
Japonia
e a
China 350 000 `.H.
700 000 `.H.
O c
Tropicul de No I. Hawaii
rd
n
America Central\ India
u
e a
Hawaii Arabia 30 000 `.H.
l
A f r i c a
O c
900 d.H.
Fillippine
n
Etiopia
P a
u
Kenya
e
Ecuator
l
60 000 `.H. Polinezia

a
c i f i c
40.000 `.Hr. Tanzania
Oceanul
n
Noua Guinee
A
80 000 `.H.
I. Java
u
America
Indian
t l
l
400 d.Hr.
de
I.
a n t i c
d
Tropicul de Su
P
Australia
Pa[telui Sud
40 000 `.H.
a
c i
1000 d.H.
f i c
12 000 `.H.
,,
aria antropogenezei (originea speciei umane) expansiunea ,,nou\ (100 000 `.H.–10 000 `.H.)
0 3000 km
,, ,,
expansiunea ,,veche (2 mil. `.H.–100 000 `.H.) expansiunea ,,recent\ (10 000 `.H.–1000 d.H.)
Popularea Terrei (prelucrare după Atlas istoric Duby)
Harta de mai sus prezintă popularea inițială a Terrei (înainte de anul 1000).
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI De la apariția omului, acesta s-a răspândit succesiv, în timp, în mai multe
regiuni.
Observați harta de mai sus și, pe
Antropogeneza pornește din partea centrală a Africii, presupusul loc de
baza acesteia, precizați:
origine; această ipoteză se bazează pe cercetări efectuate de-a lungul timpu-
– locul presupus de origine al oa- lui, asupra cărora majoritatea oamenilor de știință (antropologi) sunt de acord.
menilor;
Popularea aproape integrală a planetei s-a realizat în mai multe direcții și
– traseele expansiunii „vechi” (îna-
momente, conform direcțiilor redate prin săgeți.
inte de 100 000 ani);
– t ra s e e l e ex p a n s i u n i i „ n o i ” În prezent, aproape întreaga planetă este populată de specia umană, care
(100 000–10 000 î.H.); formează o sferă denumită antroposferă. Spațiul locuit se numește oicumenă.
– expansiunea recentă (între
10 000 î.H. și 1 000 d.H.). APLICAȚII
Utilizând cunoștințele dobândite la istorie, explicațiile profesorului, pre-

TERMENI SPECIFICI cum și harta de mai sus, precizați:
1. Limitele antroposferei:
Antropogeneză – proces de apariție a
a. până la ce înălțime urcă frecvent omul;
oamenilor.
b. până la ce adâncimi a coborât;
Antroposferă – sfera oamenilor (de la
antropos = om). c. între ce geosfere se află concentrarea maximă a oamenilor.
Oicumenă – spațiul locuit (de la oikos = 2. Care sunt locurile dificile (munți, strâmtori, mări, deșerturi, regiuni înghe-
locuire). țate) care au fost traversate de oameni în timpul deplasărilor?
28
Evoluția numerică
a populației Terrei
Perioada/ Populația
Anul (nr. loc.)
Paleolitic 2–3 mil.
Neolitic 5–10 mil.
Antichitate 50–200 mil.
Oameni din Paleolitic – reconstituire Oameni din Evul Mediu – pictură flamandă
1500 600 mil.
1805 1 mld.
1925 2 mld.
1960 3 mld.
1978 4 mld.
1984 5 mld.
2000 6 mld. Om contemporan
2011 7 mld.
2022 8 mld. ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
Scribul – om din Antichitate
1. Precizați anii în care populația Terrei

Analizând tabelul de mai sus, observăm că populația planetei a crescut avea cu câte un miliard mai mult de-
continuu. cât înainte.
Deși au existat de-a lungul timpului multe evenimente negative (războaie, 2. La ce intervale de timp s-a adăugat
deplasări, epidemii, cutremure), populația a continuat să crească. câte un miliard de locuitori?
Creșterea populației este rezultatul diferenței dintre persoanele care se 3. Ce observați?
nasc (natalitate) și cele care mor (mortalitate). Acest fenomen se numește 4. Descrieți, pe scurt, activitățile oa-
menilor reprezentați în fotografiile
spor natural. De obicei, natalitatea, mortalitatea și sporul natural se exprimă
de mai sus.
în raport cu numărul de locuitori (% sau ‰).
În prezent (2023), numărul de locuitori a trecut de 8 miliarde.
Fenomenul de creștere rapidă a populației în ultimele două secole poate CALCULAȚI
fi interpretat ca o „explozie” a numărului de locuitori. Poartă denumirea de
Completați tabelul de mai jos după
explozie demografică, adică „explozia” numerică a populației.
model.
APLICAȚII Natalitate Mortalitate

Spor
natural
(‰) (‰)
1. Calculați intervalul de timp în care creșterea populației a fost de câte un (‰)
miliard de locuitori. 20 10 10
2. Identificați: 25 15
– cauze ale creșterii populației; 20 10
– cauze care au ca efect reducerea creșterii populației; 10 25
– cauze care duc la scăderea populației.
10 -5
REȚINEȚI 10 10
Analizând tabelul, precizați în ce si-
 Populația s-a răspândit din locul de origine, succesiv, pe toată planeta. tuație populația:
 Populația planetei noastre a crescut în mod continuu, dar în anumite – crește cel mai mult;
situații a rămas aceeași sau chiar a scăzut. – scade
 Creșterea populației este rezultatul sporului natural. – rămâne aceeași.
29
Capitolul 2
RĂSPÂNDIREA GEOGRAFICĂ
A POPULAȚIEI
O c e a n u l A r c t i c
Europa
700 mil. loc.
O
c
e
a
O
Nord-estul Asia de Est
n
Tropicul de Nord Americii de Nord 1,7 mld. loc.
c e
u l
140 mil. loc.
O c
a n
P a c i f i c
e
u l
a
Ecuator Asia de Sud

n
Golful Guineii 1,9 mld. loc.

240 mil. loc.
u
A
l
Java
t l
Oceanul
140 mil. loc.
P
a n
a
Tropicul de Sud Indian

c i
Sud-estul
t i c
Braziliei
150 mil. loc.
f i c
Densitatea populației
0 3000 km peste 200 loc./km2 1-50 loc./km2
50-200 loc./km 2
sub 1 loc./km2
Repartiția geografică și marile concentrări de populație pe Terra
Repartiția geografică a populației poate fi redată prin densitatea acesteia,

exprimată în numărul de locuitori pe km2 (loc./km2). De asemenea, poate fi
Observați harta de mai sus și, pe
apreciată și prin densitatea medie a populației statelor, iar la nivelul globului,
baza acesteia, precizați: prin repartiția geografică pe țări (adică numărul de locuitori al fiecărei țări).
Harta de mai sus redă o imagine generalizată a repartiției populației.
– cele mai mari concentrări de po-
pulație;
Aceasta sugerează anumite constatări și permite identificarea unor cauze
– arealele cu o densitate redusă de care explică aceste diferențieri.
populație (sub 1 loc./km2). Observăm existența unor concentrări foarte mari:
– Asia de Est (cu 1,7 mld. de locuitori);
– Asia de Sud (cu aproape 2 mld. de locuitori);
CALCULAȚI – Europa (cu peste 700 mil. loc.);
Completați tabelul de mai jos. – alte regiuni (cu populații mai mici, dar foarte concentrate).
Populația Suprafața Densitatea

pop.
APLICAȚII
(loc.) (km2) (loc./km2)
40 000 000 400 000
1. Pe baza hărții și a legendei acesteia, precizați:
– cauze ale concentrării populației;
900 000 000 3 000 000
– cauze ale unei populații foarte rare (sub 1 loc./km2);
6 000 000 20
2. De asemenea, menționați:
1 000 000 100
– Cum poate fi calculată densitatea medie a populației Terrei.
8 000 000 000 150 000 000 – Care este acum această densitate medie? Folosiți date din tabel.
30
State foarte mici cu densități foarte mari
ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
Statul Suprafața Populația Densitatea populației
(km2) (loc.) (loc./km2) Analizați tabelele alăturate.
1. Monaco 2,08 39 150 18 800 – Comparați cele trei tipuri de date
(suprafață, populație, densitatea po-
2. Singapore 728 3 986 000 5 470
pulației), utilizând ambele tabele.
3. Bahrein 786 1 500 000 1 910
– Precizați rolul întinderii (suprafața) în
4. Malta 315 520 000 1 650 determinarea mărimii densității.
5. Maldive 298 385 700 1 294 – Comparați densitatea populației in-
sulei Java (suprafață 160 000 Km2) cu
State mici cu densități mari cea a statelor din al doilea tabel. Ce
observați?
Statul Suprafața Populația Densitatea populației
(km2) (loc.) (loc./km2)
1. Bangladesh 147 500 166 300 000 1 130
2. Rep. Coreea 100 000 52 000 000 520
3. Taiwan 36 000 23 000 000 650
4. Țările de Jos 41 000 17 600 000 423
5. Rwanda 26 400 13 000 000 492 ATENȚIE!
În primul tabel de mai sus sunt menționate cinci state cu cea mai mare Densitatea populației are valori une-
densitate a populației (loc./km2) în prezent. Deși au un număr mic de locui- ori înșelătoare: este foarte mare, dacă
tori, din cauza întinderii foarte mici, au densități mari. sunt state foarte mici (cum sunt statele
Al doilea tabel redă state cu întinderi mai mari (între 26 000 și 150 000 km2) din primul tabel), dar este foarte mică,
și cu densități foarte mari ale populației. atunci când statele sunt foarte întin-
se. În aceste cazuri, densitatea mică a
APLICAȚII populației este determinată de întin-
derea teritoriului (de exemplu, Cana-
Analizați următorul tabel, care cuprinde date referitoare la evoluția den- da, Australia, Federația Rusă, Mongolia).
sității populației în patru țări în cinci ani diferiți. Pe baza acestor date: Pentru teritoriile unor state cu o întin-
dere mijlocie sau mică, foarte populate
1. Menționați câteva constatări comparative pentru cele patru țări.
(de exemplu, Bangladesh), densitatea
2. Precizați care credeți că sunt cauzele posibile ale acestei evoluții.
populației poate avea valori foarte mari.
3. Stabiliți cum se poate aprecia evoluția numerică a populației, pornind
de la densitatea acesteia.
4. Realizați o discuție colectivă referitoare la constatările voastre. ȘTIAȚI CĂ?
Densitatea populației (loc./km2) în anii
Statul
1950 1970 2000 2010 2022 Densitatea medie a populației pla-
Bangladesh 298 494 1 000 1 100 1 130 netei noastre se obține din împărțirea
Țările de Jos 358 376 395 399 423 populației sale (8 mld. loc. în anul 2022)
Nigeria 38 83 145 170 223
la suprafața uscatului locuit (134 mil.
km2, fără Antarctica). Rezultă o valoare
România 78 87 90 90 81
de aproximativ 60 loc./km2. Dacă in-
cludem și Antarctica, densitatea medie
REȚINEȚI este de 54 loc./km2.
Densitatea medie a populației glo-
 Densitatea populației oferă o imagine asupra repartiției ei geografice.
bului a crescut de la 52 loc./km2, în
 Creșterea populației unei țări, a unui continent sau a unei regiuni este anul 2012, la 60 loc./km2, în anul 2022.
determinată îndeosebi de mărimea sporului natural. Pentru Antarctica nu putem vorbi des-
 Migrația populației influențează mărimea creșterii sau a descreșterii nu- pre o creștere a densității populației.
mărului de locuitori (a unei țări, regiuni etc.). De asemenea, nici pentru regiunile de-
 În prezent, cea mai mare concentrare a numărului de locuitori pe o întin- șertice, reci sau montane (care au sub
dere mică este în Bangladesh (peste 1 100 loc./km2). 1 loc./km2).
31
Capitolul 2
DIVERSITATEA UMANĂ
Harta alăturată prezintă diversita-

tea lingvistică a populației mondiale
actuale. Nu este destinată memorării!
Se poate observa că familia lingvistică
indo-europeană are o răspândire foarte
largă.
Pe baza acestei hărți, a hărții de la
paginile 16–17 și a cunoștințelor de până
acum, identificați:
– cinci țări de limbă engleză;
– trei țări de limbă spaniolă;
– două țări de limbă portugheză.
Aveți în vedere Europa, America de
Nord, America de Sud, Australia.
Diversitatea lingvistică
Harta de mai sus se bazează pe studiile de până acum referitoare la lim-

bile vorbite pe glob și este reprodusă în atlase recente, fiind considerată o
hartă sugestivă.
Omenirea în ansamblul ei este foarte diversă. Această diversitate se poate
referi la multe domenii: diversitate etnică, lingvistică, religioasă, profesio-
nală etc.
Harta redă principalele grupe de limbi care se vorbesc pe glob (nu limbi
individualizate).
Se observă că familia indo-europeană este cea mai extinsă. În cadrul aces-
tei familii sunt mai multe grupe de limbi și limbi individualizate, cum ar fi:
– limbi romanice, derivate din limba latină (italiană, franceză, spaniolă,
română, portugheză, catalană etc.);
– limbi anglo-saxone (engleză, germană, daneză, norvegiană etc.);
– limbi slave (rusă, ucraineană, bulgară, cehă, slovacă, sârbă, croată, slo-
venă etc.);
– limbi asiatice (persană, hindi etc.).
Populația formează o singură specie umană, care locuiește planeta (Homo
sapiens sapiens), față de care diferențierile exterioare (cum ar fi culoarea
pielii, forma feței etc.) reprezintă doar variante ale aspectului exterior influ-
ențate de locul de existență al oamenilor.
Populația este formată din mai multe rase: negroidă, mongoloidă și euro-
poidă, fiecare dintre ele cu mai multe grupuri. Se consideră că ar putea exista
și o a patra rasă, australoidă (cuprinzând locuitorii din Australia și Oceania).
Documentele internaționale și lucrările științifice subliniază și susțin ega-
Fizionomii diferite pe glob litatea între diferențierile de tip rasial și combat orice formă de discriminare.
32
1. Precizați, utilizând și harta politică a

lumii de la paginile 16–17, câteva țări
și regiuni în care sunt prezente sem-
nificativ următoarele categorii de
apartenenți la religii: animiști, hin-
duși, confucianiști și taoiști, budiști,
ortodocși, musulmani șiiți și sunniți,
catolici, evrei (religia mozaică sau
iudaism).
2. Pe baza celor învățate la istorie sau
din lecturi proprii, prezentați 2–3
exemple de relații între grupuri de
oameni sau țări care au religii dife-
rite.
Diversitatea religioasă
În prezent, un aspect foarte important al populației este reprezentat de

diversitatea religioasă (sau confesională).
Creștinismul, cu origini în religia iudaică, este o religie asumată de peste
2,1 mld. de persoane. Cuprinde catolici (cu centrul religios la Vatican), orto-
docși, protestanți (luterani, calvini sau anglicani) și câteva grupuri mai mici.
Islamismul (sau mahomedanismul) cuprinde două grupe: sunniți (în cea
mai mare parte) și șiiți. Are ca centre religioase Mecca (centrul principal),
Medina, Islamabad, Qom și altele. S-a extins în ultimul timp în state foarte
populate (Nigeria, Indonezia), devenind a doua religie pe glob (cu 1,7 mld.
de persoane).
Hinduismul este o religie a populațiilor care s-au stabilit cu peste 2 200
de ani în urmă în Asia de Sud.
Iudaismul (religia mozaică) este religia evreilor, fiind practicată (în Israel
și în alte țări) aproape exclusiv de aceștia. Centrul religios este Ierusalim.
Alte religii cu un număr semnificativ de adepți sunt: budismul (în Asia de
Vatican
Sud și Sud-Est), confucianismul (în China), taoismul, șintoismul (în Japonia) și
animismul. Au apărut și religii noi (îndeosebi în America de Nord și Europa),
dar există și un număr însemnat de persoane fără religie declarată. TERMENI SPECIFICI
APLICAȚII – ACTIVITATE DE GRUP Animism – credința prin care sunt per-

sonificate elemente și fenomene din
Limba în care ne exprimăm – o carte de vizită în lume natură (animale, copaci etc.).
Creștinism – religie derivată din iu-
Organizați-vă în 4–5 grupe de elevi. Fiecare grupă va încerca să răspundă daism, care este bazată pe experiența
la întrebările de mai jos. Răspunsurile fiecărei grupe vor fi expuse, astfel încât și pildele lui Isus Cristos, transmise ul-
toți colegii să le poată cunoaște. terior de cei 12 apostoli.
Iudaism – religie practicată în Iudeea,
1. Cum credeți că au apărut familiile lingvistice? Dar limbile individualizate pe baza învățăturii lui Moise; este religia
din cadrul fiecărei familii? națională a evreilor.
2. Care credeți că sunt cele mai vechi limbi? Religie – sistem unitar de credințe și
3. Ce asemănări și deosebiri există între limbile romanice? practici referitoare la ființe sau forțe
4. De ce credeți că limba engleză este în expansiune? supranaturale care determină formarea
5. Ce popoare vorbeau limba latină? unei comunități în jurul acestora.
33
Capitolul 2
MOBILITATEA POPULAȚIEI
Urmăriți harta alăturată și, pe baza

acesteia:
– Identificați și localizați principa-
lele țări de unde populația plea-
că (țări de emigrare) și pe cele
unde ajung (țări de imigrare).
– Precizați două–trei exemple de
migrații ale popoarelor de-a
lungul timpului, despre care ați
învățat la istorie.
INVESTIGAȚIE
Grupați-vă câte 4–5 elevi. Fiecare Mobilitatea populației reprezintă deplasarea realizată dintr-un loc în altul.
grupă va realiza o investigație, pornind Populația s-a deplasat din momentul apariției ei (antropogeneză), apoi în
de la următoarele patru teme: perioade istorice (Antichitate, Evul Mediu, perioada modernă și contem-
1. Ce cauze au avut migrațiile de-a lun- porană). Cele mai cunoscute deplasări ale populațiilor au avut loc din Asia
gul istoriei? Dați 3–4 exemple. Centrală spre Europa (sec. IX–XV), din Peninsula Arabică spre nordul Africii
2. De ce se deplasează astăzi oamenii? (sec. VII–IX), iar după marile descoperiri geografice, din Europa spre regiunile
Precizați câteva cauze. nou descoperite.
3. Identificați câteva exemple de mo-
În prezent, oamenii se deplasează din diferite motive dintr-o țară în alta.
bilitate a populației dintr-o țară în
Fenomenul de migrație s-a amplificat în ultimii ani.
alta, utilizând harta alăturată.
4. Unde și de ce se deplasează oamenii
Atât în trecut, cât și în prezent, oamenii se află în deplasări temporare
din localitatea voastră? sau definitive din diferite regiuni și țări spre alte zone, precum și în interiorul
țărilor; acestea formează mobilitatea populației în teritoriu.
Fiecare grupă va prezenta concluzi-
ile la care a ajuns. Discutați și compa- Deplasarea actuală a grupurilor umane sau a persoanelor individuale au la
rați rezultatele cu colegii din celelalte bază, în principal, existența unor zone de conflict, cauze economice (condiții
grupe. și locuri de muncă etc.), religioase, demografice (creșterea numărului de
locuitori din țările de plecare) și altele.
Migrația oamenilor poate să aibă un caracter reglementat (legal) sau să
TERMENI SPECIFICI nu fie reglementată (migrație ilegală).
Emigrare – fenomen de plecare a po-
pulației din spațiul de locuire.
REȚINEȚI
Imigrare – fenomen de sosire a popu-
lației (în grupuri sau persoane individu-
 Populația planetei este, în ansamblul ei, neomogenă.
ale) din alte țări spre o anumită regiune
 Omenirea este diversă, sub multiple aspecte (religie, limba vorbită, struc-
sau țară.
Migrare – fenomen de deplasare defini- tura etnică, diversitatea fizionomică sau rasială, sex, mediul de viață – ur-
tivă sau temporară a oamenilor. ban sau rural – profesie, apartenența la un grup etc.).
Mobilitatea populației – deplasarea  Diversitatea populației nu trebuie să fie o piedică în calea realizării unei
populației dintr-un loc în altul, în grup largi colaborări și cooperări între popoare, grupe de oameni, țări, grupe
sau individual. de țări și regiuni.
34
AȘEZĂRILE OMENEȘTI – OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
FORME DE LOCUIRE ȘI Priviți fotografiile alăturate și, pe
DIFERENȚIERI TERITORIALE
baza acestora și a informațiilor din di-
ferite surse, precizați pentru fiecare
dintre localități:
– ce reprezintă;
– unde se află;
– din ce materiale naturale sunt con-
struite casele din imagini;
– ce condiții naturale există;
– o caracteristică specifică pentru fie-
care localitate;
– posibilitățile de procurare a hranei;
– modul de a ajunge acolo;
– numărul aproximativ de locuitori;
Așezare rurală cu iurte în Mongolia Iglu – locuință tradițională arctică – posibile pericole.
TERMENI SPECIFICI
Sat – așezare umană cu un număr relativ

mic de locuitori (în general, formând o
Sat din Italia (cu trulli) Sat din Austria (Hallstatt) comunitate înrudită), condiții minime
de locuire și activități predominant
agricole; denumirea provine din limba
Așezările omenești reprezintă forme de locuire colectivă permanentă a
latină (fossatum = sat).
unui anumit teritoriu.
Oraș – așezare cu un număr mai mare
Cele mai mici așezări au câțiva locuitori, iar cele mai mari pot ajunge la de locuitori decât satul, dotări (de
câteva milioane de persoane. exemplu, canalizare, alimentare cu apă
Așezările omenești reprezentau locuri de adăpost față de diferite feno- și energie), construcții mai înalte etc.
mene naturale (ploi, inundații, frig, căldură), de animale sau de alți oameni. Orașele se disting prin activități nea-
Se consideră că există două categorii mari de așezări: rurale (sate) și gricole (industrie, transport, servicii).
urbane (orașe). Urban – referitor la orașe (populație,
Așezările omenești cuprind: suprafața pe care sunt situate construcțiile construcții, economie); denumirea pro-
(locuințele), un anumit teritoriu înconjurător, căi de acces, precum și locu- vine din limba latină (urbs = oraș).
itorii acestora și activitățile lor economice.
APLICAȚII – ANALIZĂ CRITICĂ
Pe baza experienței voastre personale și a celor învățate, analizați modul

de locuire în sate și în orașe, comparativ. Realizați un tabel asemănător celui REȚINEȚI
de mai jos.
O așezare este formată din:
Așezări rurale Așezări urbane  suprafața construită;
 teritoriul înconjurător;
Avantaje  căi de acces și străzi;
 locuitori (populația);
Dezavantaje
 activitățile economice.
35
Capitolul 2
Observați fotografiile alăturate și,

pe baza acestora și a informațiilor din
alte surse, precizați pentru fiecare oraș:
– unde este situat;
– ce element natural este cel mai
vizibil;
– 2–3 activități ale oamenilor;
– aspectul urban principal;
– o caracteristică pentru care ar me-
rita vizitat.
Evoluția așezărilor
omenești Machu Picchu Kyoto – arhitectură imperială
Așezările au evoluat de-a lungul

timpului. În Paleolitic și Neolitic exis-
tau așezări mici, locuite de oameni
înrudiți, care formau o familie.
În Antichitate, așezările au cres-
cut ca număr de locuitori, ca efect al
creșterii populației și s-au diferențiat
mai clar în sate și orașe.
În Evul Mediu, orașele încep să se
dezvolte prin crearea unor sisteme
de apărare (ziduri), canalizare, atelie-
re meșteșugărești, organizarea unor
activități comune, instituții. Existența
unor războaie frecvente a dus la ex-
tinderea formelor de apărare.
Paris New York
Populația urbană
ATENȚIE!
În epoca modernă și contemporană, orașele cresc demografic și ca im-
În diferite statistici și pe diferite portanță, dar în mod inegal, din cauze foarte diferite. Fenomenul de creștere
site-uri populația aglomerațiilor urbane, a orașelor în teritoriu, mărime și populație se întâlnește peste tot pe glob și
ordinea și mărimea acestora prezintă este denumit urbanizare.
valori care diferă de la o sursă la alta. Populația urbană reprezintă mai mult de jumătate din populația totală a
Cauza o reprezintă întinderea luată în planetei.
considerare în fiecare caz. Orașele s-au dezvoltat din mai multe cauze, cum ar fi:
– creșterea numărului de locuitori;
– creșterea în teritoriu și includerea unor localități din jurul lor;
– creșterea importanței activităților economice (porturi, noduri de trans-
TERMENI SPECIFICI port);
– lipsa unor orașe concurente în apropiere;
Polis – oraș în Antichitate (în Grecia, – dezvoltarea unor funcții administrative (de capitală sau centru regional);
Persia, de la polis = oraș); polisurile au – decizii politice de dezvoltare.
reprezentat în Grecia antică, în mod În statisticile internaționale, orașele mari sunt considerate împreună cu
frecvent, orașe-stat. alte orașe din apropiere, formând aglomerații urbane.
36
Aglomerații urbane (mil. loc. 2021)
Aglomerația Țara Populație
urbană (mil. loc.)
Sao Paulo Brazilia 22,0
Ciudad de Mexico Mexic 21,8
Shanghai China 21,8
Cairo Egipt 21,3
New York SUA 19,8
Dhaka Bangladesh 19,6
Beijing China 19,0
Mumbay India 18,4
Shenzen China 17,5 Cairo
Delhi India 16,4
Istanbul Turcia 15,9
Buenos Aires Argentina 15,5
Karachi Pakistan 14,9
Calcutta India 14,1
Tokyo Japonia 14,0
Chendu China 13,6
Manila Filipine 13,5
Lagos Nigeria 13,3 Sao Paulo
Kinshasa RD Congo 13,1
Los Angeles SUA 13,0
ACTIVITATE DE GRUP
Rio de Janeiro Brazilia 12,8
Paris Franța 12,6 Organizați-vă în grupe de câte 2–3
Moscova Fed. Rusă 12,5 elevi. Alegeți o aglomerație urbană din-
Lima Peru 12,0 tre cele alăturate și realizați o scurtă
prezentare a acesteia, folosind infor-
Londra Regatul Unit 11,3
mații din diferite surse (internet, enci-
Lahore Pakistan 11,1 clopedii etc.). Prezentarea va trebui să
cuprindă cele mai importante aspecte
geografice. Fiecare grupă va desemna
Orașele cu o importanță foarte mare sunt con-
un elev care va prezenta, în cel mult un
siderate metropole, iar concentrările urbane de minut, 2–3 caracteristici ale aglomera-
mari dimensiuni se numesc megalopolisuri. ției urbane studiate.
Shanghai
APLICAȚII
Analizați tabelul de mai sus, apoi:

1. denumiți și localizați orașele reprezentate;
TERMENI SPECIFICI
2. prezentați câte o caracteristică pentru 2–3 orașe, la alegere;
Megalopolis – concentrare de orașe
3. realizați o scurtă discuție asupra fiecărei cauze a creșterii orașelor. mari și foarte mari situate în continu-
itate, cu un număr mare de locuitori și
REȚINEȚI teritoriu delimitat; termenul provine de
la mega = foarte mare și polis = oraș.
 Formele principale de locuire sunt așezările rurale și așezările urbane. Aglomerație urbană – grupare de orașe
 Așezările au evoluat în timp, ca rezultat al mai multor factori. situate în jurul unui oraș mai important;
 Orașele actuale sunt în creștere a populației, teritoriului ocupat și al populația acesteia este considerată ca
importanței. număr total al locuitorilor aglomerației.
37
Capitolul 2
RESURSELE NATURALE ȘI
VALORIFICAREA ACESTORA
Marea
Beaufort
O c e a n u l A r c t i c
PbZn
G. Marea Laptev Marea Siberiei de Est
Baffin ara
Au
ea K
Cu Marea Mar
G. Alaska Barents Au
PbZn
G. Hudson M. Bering
Ag Marea Cu M. Ohotsk
Ni Labrador
PbZn Au PbZn Cu
Ag Au
niei
Au
U S
M. Japo
Ag Cu
U U
Cu Bx
PbZn S
M. M Ag
Cu e di t
S Ph
PbZn e r ană Ph
M. Chinei O c e a n u l
Tropicul de nord
G. Mexic O c e a n u l PbZn
Cu
Ag
de Est
Ag Ph Au
Ni PbZn Sn
Mare
Bx
Ni
Marea Cu M. Chinei P a c i f i c
Arabiei G. Bengal de Sud
a Ro
șie
Bx
Au Sn
O c e a n u l
Sn
Bx Bx
Ni
Au
Ecuator Cu
Cu
U U
O c e a n u l Sn Au
Au Cu
. Arafu
M
PbZn Cu
ra
Ni
Ag
Sn
Au
Cu
Cu
I n d i a n
Ag PbZn A t l a n t i c U Cu
Au
U
P a c i f i c
U Bx
U
Ni Ni
Cu
Ag Cu
Tropicul de sud U Au
Ag Ni Au PbZn
Ni
Cu
Cărbuni superiori Cu Cupru Ag Argint

Petrol Sn Staniu U Uraniu
Gaze naturale Ni Nichel Ph Fosfați
0 3000 km
Minereuri feroase PbZn Plumb și Zinc S Sulf
Diamante Au Aur Ape geotermale
Mangan, Crom, Titan Bx Bauxită Regiuni industriale
Resursele energetice și minerale ale Terrei
Resursele naturale ale planetei sunt:

– resurse energetice: cărbunii, petrolul, gazele naturale, minereuri radi-
oactive, energia din interiorul scoarței (de exemplu, energia geotermală),
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI energia solară, energia provenită de la vânt (energia eoliană), energia
apelor curgătoare și a oceanelor (maree, valuri, curenți), hidrogenul etc.
Harta de mai sus redă, într-un mod – resursele minerale (minereuri feroase, neferoase, resurse nemetalifere,
generalizat și simplificat, repartiția ge- roci de construcție);
ografică a resurselor energetice și mi-
– resurse de sol (pentru agricultură);
nerale. Utilizând această hartă și harta
– resurse biotice: din domeniul acvatic (mări, oceane, lacuri, râuri) și din
politică a lumii, precizați câte 2–3 țări
care au resurse de:
domeniul continental (păduri, vegetație ierboasă, resurse cinegetice).
– petrol;
– gaze naturale; APLICAȚII
– cărbuni superiori;
– minereuri feroase; Grupați resursele naturale prezentate mai sus după:
– diamante; a. locul în care sunt situate în: resurse de adâncime și resurse de suprafață;
– aur; b. după geosfere (din litosferă, atmosferă, hidrosferă, biosferă);
– bauxită; c. după utilizarea lor în timp (epuizabile, inepuizabile);
– uraniu. d. după modul de a se reface (neregenerabile, regenerabile).
38
Pe baza cunoștințelor de până acum

și a imaginilor alăturate:
1. Precizați, pentru fiecare resursă na-
turală:
– aspectul exterior;
– procesele tehnologice prin care
este transformată;
– produse principale;
– substanțe poluante rezultate.
Sondă de extracție a petrolului Cărbune extras din carieră 2. Prezentați avantajele utilizării resur-
selor regenerabile.
3. Enumerați resursele care, prin trans-
formare, nu duc la poluare.
4. Cum credeți că se poate aprecia
ce cantitate dintr-o anumită resursă
există pe glob? Dați câteva exemple.
ACTIVITATE DE GRUP
Organizați-vă în 9 grupe. Fiecare

grupă va identifica pe baza hărții ală-
Pădurea – o importantă resursă a planetei Exploatare de sare turate, la alegere, resursele din urmă-
toarele țări: Australia, Canada, Brazilia,
Utilizarea resurselor (exemple) SUA, China, Federația Rusă, India, Ara-
bia Saudită, Iran.
Resursele au o largă utilizare în activitățile industriale, agricole, în con-
Prezentați, pe scurt, rezultatele la
strucții și indirect, în servicii. Cele mai folosite resurse în prezent sunt:
care ați ajuns.
– petrolul – pentru obținerea diferitelor produse (în rafinării și centre
petrochimice), pentru obținerea energiei electrice (în termocentrale care
folosesc produse petroliere), transporturi (automobile, avioane, locomotive TERMENI SPECIFICI
Diesel), încălzirea locuințelor etc.;
– cărbunii se folosesc în metalurgie (sub formă de cocs) pentru obținerea Resursă naturală – orice element sau
energiei electrice, pentru încălzire (mai ales lignitul); fenomen din natură care, așa cum este
– gazele naturale sunt utilizate pentru obținerea energiei electrice (în sau transformat, poate fi întrebuințat
termocentrale), a unor produse chimice, dar și pentru încălzire; de om.
– minereurile radioactive (îndeosebi uraniu) sunt folosite pentru obținerea Resurse regenerabile – resurse care se
energiei electrice (în atomocentrale), în medicină și cu destinație militară; reînnoiesc în timp scurt (fauna, pădu-
– sarea este folosită în alimentație și în obținerea unor produse chimice. rile, solul, hidroenergia, energia geo-
– bauxita este utilizată pentru producerea aluminiului, metal foarte im- termală etc.).
Resurse neregenerabile – resurse care
portant în unele ramuri industriale.
nu se regenerează într-un timp relativ
scurt (cărbuni, petrol, minereuri etc.).
APLICAȚII Resurse biotice – totalitatea resurse-
lor din biosferă: păduri, pășuni, plante
După modelul de mai sus, precizați la ce se utilizează: minereurile de fier, cultivate (care formează biosfera trans-
minereurile neferoase principale (cupru, plumb, zinc, aur), rocile de construc- formată), vegetație ierboasă, animale,
ție, energia apelor (hidroenergia), apele geotermale. viețuitoare marine (alge, pești, crusta-
Amintiți-vă ce ați învățat până acum la: geografie, istorie, tehnologie, cee etc.).
științe ale naturii, biologie. Apelați și la experiența voastră și la diferite surse Resurse cinegetice – totalitatea anima-
(internet, enciclopedii). lelor terestre care se pot vâna.
39
Capitolul 2
DOMENIILE ACTIVITĂȚILOR
ECONOMICE PE TERRA
Analizați fotografiile alăturate și, pe

baza acestora:
1. Prezentați, pe scurt, specificul fiecă-
rei activități.
2. Pentru fiecare imagine, precizați alte
2–3 activități asemănătoare.
3. Denumiți ce elemente sunt necesa-
re pentru a se organiza o activitate
economică asemănătoare celor din
imagini; aveți în vedere: Creșterea animalelor Termocentrală pe bază de cărbuni
– realizarea construcțiilor în care se
desfășoară fiecare activitate;
– ce necesitate a oamenilor este ur-
mărită în fiecare caz;
– care sunt materiile prime folosite;
– ce rol are tehnologia.
ȘTIAȚI CĂ?
Pentru gruparea domeniilor econo-

mice se folosește și împărțirea lor pe
sectoare de activitate, astfel:
Transporturi aeriene Prelucrarea petrolului
– sectorul primar (agricultura și activi-
tăți conexe);
Activitățile economice cuprind următoarele mari domenii:
– sector secundar (industria);
– sector terțiar (serviciile). ● Agricultura (cultura plantelor, creșterea animalelor) și activitățile comple-
mentare: vânătoare, pescuit, piscicultură, acvacultură.
● Activitățile industriale cuprind: exploatarea resurselor energetice și mi-
TERMENI SPECIFICI nerale, prelucrarea acestora și obținerea unor produse specifice fiecărei
ramuri industriale; la acestea se adaugă construcțiile, cu diferite destinații
Economie – activitate de producere a
unor bunuri (agricole și industriale) și (clădiri, poduri, șosele etc.).
servicii, destinate consumului, trans- ● Serviciile, care reunesc mai multe activități: transporturi (navale, rutiere,
portului și comercializării acestora. feroviare, aeriene, transporturi prin conducte), comerț (interior și exterior),
Industrie – transformarea resurselor na- comunicații (internet, telefonie etc.), servicii financiare (bănci), turism,
turale (energetice, minerale etc.) prin servicii educaționale și sanitare, servicii urbane etc.
procese tehnologice, cu scopul obți- Acestea formează economia unui oraș, a unei regiuni, țări, unități adminis-
nerii unor produse noi. trative și, într-un sens foarte larg, economia lumii contemporane.
Servicii – activități destinate asigurării
unor condiții, bunuri și produse desti-
nate desfășurării proceselor economice
APLICAȚII
și necesităților oamenilor.
Piscicultură – creșterea și valorificarea
1. Dați exemple de activități economice din localitatea voastră și din împre-
peștilor (în lacuri, heleșteie). jurimi (din orizontul local).
Acvacultură – creșterea plantelor și 2. Prezentați, pe scurt, o activitate economică, la alegere.
a animalelor acvatice în spații special 3. Precizați ce legături există între diferite ramuri și activitățile economice.
amenajate. Dați un exemplu.
40
AGRICULTURA OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
160° 140° 120° 100° 80° 60° 40° 20° 0° 20° 40° 60° 80° 100° 120° 140° 160° 180°
70° 70°
Analizați harta alăturată.
C ercul Polar A rctic
60° 60° 1. Precizați, pe baza acesteia, regiunile

care au:
– culturi de orez (rizicultură);
40°
40°
T ropicul de Nord – culturi agricole mixte din zonele

temperate;
20° 20°
E cuator
– păduri tropicale și boreale;
– culturi mediteraneene;
20° T ropicul de Sud
20°
– deșerturi și semideșerturi.
2. Pentru o regiune, la alegere, menți-
40°
40° onați condițiile naturale pe care le
are (climă, ape, vegetație naturală,
60°
C ercul Polar A ntarctic
60° soluri).
70°
0
70°
800 1600 2400 3200 4000 km

3. Unde credeți că se practică cea mai
performantă economie? Explicați
Păduri tropicale Pășuni și creșterea animalelor Deșerturi, semideșerturi, creșterea
Culturi mediteraneene Culturi de orez, predominant irigate extensivă a animalelor și nomadism de ce.
Păstorit intensiv Agricultură specializată Păduri boreale 4. De ce credeți că este considerată
Agricultură tropicală tradițională Culturi agricole mixte din zonele temperate Regiuni fără agricultură
agricultura și activitățile ei conexe
Tipurile de agricultură ca sector primar al economiei?
ȘTIAȚI CĂ?
Baza naturală a agriculturii este for-

mată din:
– terenuri agricole (35% din suprafața
planetei), cuprinzând: terenuri ara-
bile (11% din suprafața totală a lu-
Cultura cerealelor (porumb) Pești – pescuit oceanic
mii), pășuni și fânețe (24% din total);
– fond forestier (31%);
Pentru desfășurarea unor activități agricole este utilizată baza lor naturală – alte destinații sau terenuri nefolosite
(denumită fond funciar agricol), cu ajutorul unor mijloace tehnice (tractoare, (34%);
mijloace de transport, irigații, îngrășăminte chimice), reunite în diferite forme – solurile și calitatea naturală a aces-
de organizare (cum ar fi fermele pentru cultura plantelor și animalelor). tora (denumită fertilitate) pentru
Ramurile principale ale agriculturii sunt: agricultură.
– cultura plantelor (cereale, plante tehnice, legume, leguminoase, cultura
viței-de-vie și a pomilor fructiferi). Dintre cereale se cultivă: grâu, po-
rumb, orz, orez, secară, ovăz, mei, sorg. Plantele tehnice mai cunoscute REȚINEȚI
sunt: floarea-soarelui, sfecla-de-zahăr, trestia-de-zahăr, cânepă, in, iută.
– creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, bubaline, cabaline); apicul-  Pentru desfășurarea eficientă a agri-
tura (creșterea albinelor) și sericicultura (creșterea viermilor de mătase); culturii, condiția principală o repre-
– domeniile complementare agriculturii sunt: vânătoarea, pescuitul, ac- zintă solul și calitatea acestuia.
vacultura, piscicultura.  Solurile sunt dependente de condi-
Un domeniu înrudit îl reprezintă exploatarea și întreținerea pădurilor țiile naturale și de aceea sunt foar-
(silvicultura). te diferite. Proprietatea solului de a
Pentru practicarea agriculturii sunt necesare, de asemenea, resurse finan- oferi substanțe minerale, organice,
ciare, resurse umane, posibilități de consum, desfacere și de comercializare aer și apă plantelor cultivate este
a produselor agricole. fertilitatea.
41
Capitolul 2
INDUSTRIA
1. Analizați activitățile industriale pre-

zentate în imaginile alăturate și, pe
baza acestora, precizați:
– materiile prime utilizate în fiecare Sondă de petrol Fabrică auto
caz;
– care sunt produsele finale;
– cum se obțin aceste produse;
– ce influență au activitățile indus-
triale, pentru fiecare ramură în
parte, asupra mediului înconjură-
tor.
2. Există o activitate industrială de
acest fel în apropierea voastră?
Fabrică de avioane Hidrocentrală
Dacă există, realizați o scurtă pre-
zentare a acesteia, după modelul de
mai sus.
3. Cum poate fi stabilită importanța
relativă a unei activități industriale
față de alta?
4. Este posibilă o activitate industrială
fără poluarea mediului?
5. Industria reprezintă sectorul secun-
dar al economiei. De ce?
Mină Șantier naval
Principalele ramuri industriale sunt:

• industria energetică: exploatarea resurselor energetice (cărbuni, petrol,
gaze naturale etc.);
• industria energiei electrice: obținerea energiei electrice în termocen-
trale, hidrocentrale, centrale nucleare (atomocentrale), centrale eoliene
și solare;
TERMENI SPECIFICI • industria metalurgică: metalurgia feroasă (producerea fontei, oțelului,
laminatelor), metalurgia neferoasă (prelucrare minereurilor neferoase);
Revoluție industrială – perioadă de • industria constructoare de mașini produce: automobile, nave, avioane,
realizări tehnologice (motoare cu ar- produse electronice și electrotehnice, utilaje agricole, utilaje industriale,
dere internă, căi ferate, electricitate material rulant (locomotive, vagoane);
etc.) care au determinat apariția unor • industria chimică realizează: produse clorosodice, îngrășăminte, pro-
activități și ramuri noi (sec. al XIX-lea). duse petrochimice, celuloză, hârtie, produse cosmetice, medicamente,
Concentrare industrială – concentra-
detergenți;
rea pe un anumit teritoriu a unor între-
• industria materialelor de construcție se ocupă cu extracția rocilor (mar-
prinderi, activități industriale și ramuri
care au legături între ele, precum și cu mură, granit, calcar), prelucrarea și obținerea unor produse noi (ciment,
orașele din apropiere. var, ceramică);
Manufactură – atelier de dimensiuni • industria ușoară realizează produse textile;
mici și cu un număr mic de lucrători, în • industria alimentară produce ulei, zahăr, produse de panificație, con-
care se obțin produse realizate înde- serve, vin, bere etc.;
osebi manual (de unde și denumirea). • industria lemnului folosește lemnul obținând cherestea, mobilă etc.
42
R usia
70° C entrală 70°
C ercul Polar A rctic (Moscova
- Nijni Ural (E katerinburg-
Novgorod) Magnitogorsk)
60° 60°
C anada K araganda
C entral-vestică Sudul 1 4 D onbass
(A lberta) C anadei 2 5 8 (D onețk) Irkutsk C hina de
Seattle 3 K uznețk
Marile 6 7 Nord-E st Sudul
San F rancisco L acuri B eijing R ep.
C aucaz T ianjin C oreea Japonia 40°
Middlecontinent Ohio
40°
L os A ngeles B oswash C entrală
Oran-A lger Sâciuan și de Sud
Golful Mexic C airo Wuhan Shanghai
T ropicul de Nord B engalul de Vest C hina T aiwan
Mexic
20° de Sud 20°
(C iudad de Mexico-Veracruz)
Mumbay Madras
C aracas L agos-Ibadan
L iberia
0° E cuator Singapore 0°
L ubumbashi
L usaka
20° 20°
T ropicul de Sud
Sud-estul B raziliei
(B elo Horizonte - R io de Johannesburg Perth Newcastle-
Janeiro - São Paulo) C ape T own
C hile Port E lizabeth Sydney-
(Valparaiso- L a Plata Wollongong
40° Santiago) (B uenos A ires, R osario) Melbourne 40°
60° 60°
C ercul Polar A ntarctic
70° 70°
Cifrele de pe hartă reprezintă: 0 800 1600 2400 3200 4000 km
1. Anglia Centrală 3. Nordul Franței (Paris) 6. Italia de Nord (Milano–Torino) 8. Silezia

(Manchester–Leeds–Birmingham) 4. Olanda–Belgia (Rotterdam–Anvers) 7. România Central–sudică
2. Anglia de Sud (Londra) 5. Rin–Ruhr (Essen–Köln) (Brașov–Ploiești–București) Concentrări industriale
Deși au existat de mai mult timp activități industriale elementare (de tip
manufacturier), industria a apărut și s-a dezvoltat în Europa, ca rezultat al ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
„revoluției industriale”.
Analizați harta de mai sus și, pe baza
Concentrările industriale redate pe harta de la mai sus s-au format în
acesteia:
timp (sec. XIX–XXI). Cauzele și condițiile dezvoltării industriale sunt:
1. Enumerați și localizați concentrări
– existența unor resurse de materii prime în apropiere sau accesibile; ale industriei din: America de Nord
– posibilitatea de utilizare a unor tehnologii industriale noi; și Centrală; Europa; Africa; America
– existența unei populații relativ numeroase, cu posibilități de calificare; de Sud; Asia de Est (China, Japonia,
– resurse financiare pentru investiții în industrie; Rep. Coreea); Asia de Sud (India).
– posibilități de desfacere a produselor; 2. Prezentați, pentru aceste concen-
– facilități de transport al materiilor prime și al produselor (porturi, căi trări, ce resurse naturale există în
ferate, șosele, canale navigabile); apropiere, utilizând și harta de la
– disponibilitatea comunităților de a dezvolta industrii noi și de a produce pagina 38.
inovare tehnologică;
– existența unui sistem concurențial, dar și de cooperare.
În ultimii ani, schimbările de mediu cauzate de poluare pun într-o altă
lumină realizările, importanța și efectele industriei. GÂNDIRE CRITICĂ
APLICAȚII – ACTIVITATE DE GRUP Dezvoltarea industriei a dus la un

consum tot mai mare de resurse și la
Realizați 7–8 grupe. Fiecare grupă va analiza câte o cauză a dezvoltării
creșterea poluării.
industriale și condițiile în care s-a realizat, la alegere, dintre cele prezentate – Menționați avantaje și dezavantaje
mai sus. ale dezvoltării industriei.
Precizați, pentru fiecare caz, prin discuții în cadrul grupei, felul în care – Precizați cum ar fi industria fără emi-
aceste cauze determină apariția și dezvoltarea unei industrii, ramuri sau în- sia de substanțe poluante. Dar dacă
treprinderi. ar crește în continuare?
Prezentați colegilor concluziile la care ați ajuns. Răspundeți întrebărilor – Cum ar putea exista o industrie care
celorlalți colegi. să nu utilizeze resursele actuale?
43
Capitolul 2
SERVICIILE
Observați imaginile alăturate și, pe

– care sunt serviciile oferite în fie-
care caz în parte;
– rolul fiecărei categorii în:
a. dezvoltarea economiei; Aeroport Transportul energiei electrice
b. nivelul de trai al oamenilor;
– ce alte activități economice (re-
surse, industrii, alte servicii) sunt
necesare pentru fiecare tip de
servicii din imagini.
PROIECT
Realizați o listă cât mai completă Stațiune montană Bursă financiară

a serviciilor pe care le întâlniți în jurul
vostru.
Aveți în vedere toate componentele Serviciile reunesc activități complementare agriculturii, industriei, con-
posibile enumerate în textul alăturat. strucțiilor, dar și cele care au efect asupra calității vieții oamenilor. Cele mai
Explicați, pe scurt, care sunt ser- importante sunt:
viciile pe care le considerați cele mai ● Comerțul: activitățile de vânzare–cumpărare, interne (comerț intern) și
importante pentru existența voastră. externe (comerț exterior).
● Transporturi rutiere, realizate pe șosele, autostrăzi, drumuri, poduri ruti-
ere, cu ajutorul mijloacelor auto.
● Transporturi feroviare, pe căi ferate (prin gări, stații de triaj, noduri fero-
APLICAȚII – viare) și prin mijloace destinate acestora (locomotive, vagoane, poduri,
ACTIVITATE DE GRUP trenuri de mare viteză etc.).
● Transporturi aeriene, realizate pe rutele dintre aeroporturi, cu mijloace
Împărțiți-vă în 10 grupe. Fiecare aeriene.
grupă va analiza câte o categorie de ● Transporturi navale, efectuate pe mări, oceane, canale, fluvii, lacuri, cu
servicii dintre cele prezentate (în fo- nave comerciale și de pasageri.
tografii și text), se va documenta și va ● Transporturi speciale, realizate prin conducte (de petrol, gaze naturale,
realiza o scurtă prezentare cu următoa- apă, diferite soluții) și linii de înaltă tensiune (pentru energie electrică).
rele aspecte: ● Telecomunicațiile și internetul facilitează comunicațiile, transmiterea in-
– când a apărut (cu aproximație); formațiilor și a datelor, realizându-se cu ajutorul mijloacelor dotate cu
– ce utilitate are;
fibră optică, sateliți și, mai rar, prin cabluri; se utilizează în prezent foarte
– cum se realizează;
multe telefoane portabile.
– ce este necesar pentru a funcți-
ona;
● Turismul este o activitate recreativă care permite relaxarea oamenilor și
– câteva exemple. satisfacerea unor necesități de cunoaștere și culturale.
Prezentare va fi făcută de câte un ● Serviciile financiare se realizează prin bănci, bursă, investiții, transfer de
elev din fiecare grupă. Prezentările vor bani etc.
fi reunite într-un portofoliu comun, pen- ● Serviciile mass-media (TV, filme) s-au dezvoltat foarte mult și sunt obser-
tru a putea fi consultate de toți colegii. vabile direct.
44
Oceanul Arctic
Anchorage
O
Moscova
Vancouver
O
Londra Amsterdam
c
San Francisco Chicago Montreal Frankfurt
c
Paris
e
Denver Beijing Seul
O
Los Angeles Boston
e
Roma
a
Dallas Atlanta New York Lisabona Tokyo
Tel Aviv
c
a
New Delhi
n
Miami Cairo Taipei
e
Tropicul de Nord Mexico Hong Kong
u
Honolulu City Jedahh Dubai
a
Bangkok
u
Manila
l
Mumbay
Dakar
n
Caracas
l
Abidjan Colombo
u
Ecuator Bogota Lagos Singapore
P
Nairobi
l
Kinshasa
A
Jakarta
a
Oceanul
Tahiti
c
Lima
P
Indian
i
a
Tropicul de Sud Rio de Janeiro Mauritius
f
c
Johannesburg
n
Aeroporturi
i
i
principale Capetown
t
Buenos Aires Perth
c
f
Linii aeriene Santiago Sydney
i
principale
c
i
Auckland
c
Caracterul rectiliniu al
traseelor aeriene între două
aeroporturi nu redă forma 0 2000 km
reală a acestora.
Atenție!
REȚINEȚI Traseele aeriene sunt desenate pe
planiglobul de mai sus prin linii drepte.
Domeniile activităților economice În realitate, sunt puțin curbate, urmând
 Activitățile economice sunt agricultura, industria și serviciile. forma suprafeței Pământului.
 Activitățile economice se bazează pe resurse naturale (agricole, materii
prime), investiții financiare, competențe ale oamenilor și diferite forme
de servicii. ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
 În urma activităților economice se obțin produse agroalimentare, produse
industriale, construcții. Acestea asigură progresul societății omenești dar, Pe baza hărții de mai sus:
frecvent, duc și la poluarea mediului înconjurător. 1. Enumerați câte două aeroporturi din
fiecare continent.
 Activitățile economice au apărut în diferite momente istorice, s-au dez-
2. Precizați câte două linii aeriene din:
voltat și s-au modificat în timp.
– fiecare continent;
 Au existat două perioade foarte importante în evoluția economică a plane- – între două continente.
tei: revoluția agricolă (în Neolitic) și revoluția industrială (în sec. al XIX-lea). 3. Ce lungimi au, cu aproximație, urmă-
toarele linii aeriene:
PORTOFOLIU – INVESTIGAȚIE PE TEREN – Beijing – New Delhi;
– Londra – New York;
Realizați o investigație asupra localității voastre și a regiunii înconjurătoa- – Jakarta – Johannesburg.
re (orizontul local). Observați, documentați-vă și notați, pe scurt, elemente 4. De ce sunt considerate serviciile ca
esențiale despre: sector terțiar?
– resursele naturale existente;
– agricultură (baza naturală, modul de utilizare a terenurilor, tehnologia ȘTIAȚI CĂ?
agricolă, modul de organizare, plante cultivate, creșterea animalelor);
– industrie: ramuri principale, întreprinderi, produse;
Revoluția agricolă este considerată
– servicii: transporturi, comerț, comunicații etc.;
perioada istorică (Neolitic) în care au
– oamenii și ocupațiile lor legate de economie;
fost selectate de oameni plantele de
– localizarea activităților economice;
cultură, din alte plante, inițial sălbati-
– ce posibilități de dezvoltare credeți că există. ce. Regiunile unde au apărut plantele
Pentru realizarea acestei investigații este utilă o hartă a orizontului local, de cultură sunt: Valea și Delta Nilului,
pe care pot fi amplasate elementele de natură economică. Pentru ilustrare, Mesopotamia, Valea Indului, estul Chi-
se pot realiza fotografii relevante. nei, bazinul Mării Mediterane, America
Concluziile acestei investigații vor face parte din portofoliul individual. precolumbiană (Mexic și Anzi).
45
Capitolul 2
EFECTELE ACTIVITĂȚILOR
UMANE ASUPRA MEDIULUI
ȘI CALITATEA VIEȚII
Observați imaginile alăturate și pre-

zentați, pe scurt:
1. Care este elementul sau fenomenul
cel mai vizibil în fiecare imagine și
argumentați de ce.
2. Diferențele dintre imaginile situate
în primul rând și cele din al doilea
rând.
3. Care sunt elementele prezente în
Poluarea apelor cu deșeuri de plastic Incendiu de pădure
toate imaginile.
TERMENI SPECIFICI
Mediu înconjurător – totalitatea ele-

mentelor, fenomenelor și condițiilor
care înconjoară societatea omenească
și formează mediul de viață al acesteia.
Poluare – introducerea într-un element
natural (apă, aer, înveliș biotic, sol) a
Poluarea apelor Poluarea aerului
unor substanțe străine, rezultate din
procese tehnologice (denumite polu- La suprafața Pământului are loc contactul dintre geosferele naturale (atmos
anți). feră, hidrosferă, litosferă, biosferă) cu antroposfera (omul și activitățile sale).
Pe măsură ce populația planetei a crescut, influența omului a fost tot mai
mare. Societatea omenească a transformat mediul ei de viață prin:
ȘTIAȚI CĂ? – ocuparea unor noi terenuri pentru agricultură;
– extinderea așezărilor, în special a orașelor;
Poluarea accidentală – extragerea, utilizarea și transformarea resurselor naturale;
– Există accidente care eliberează can- – introducerea în natură a unor substanțe și elemente care nu existau
tități mari de poluanți în locul în care (poluarea mediului);
se produc. – transformarea și degradarea propriului mediu de viață, sub multe forme;
– Accidentele unor nave petroliere – utilizarea unor resurse și procedee tehnologice noi, nepoluante.
(produse în porturi sau în larg) au po-
luat porțiuni ale oceanelor, prin care APLICAȚII
au fost afectate viețuitoarele marine
și calitatea apelor. 1. Aveți în vedere următoarele ramuri economice și activități:
– Pe uscat, deteriorarea unor conduc- – exploatarea resurselor energetice și minerale;
te de petrol poate produce efecte la
– metalurgia feroasă și neferoasă (cu obținerea unor produse metalurgice);
suprafața solului și a vegetației.
– industria chimică;
– În același timp, arderea accidentală
a vegetației forestiere duce la elibe-
– obținerea energiei electrice în termocentrale;
rarea unor cantități mari de fum în – transporturile (mijloace auto, șosele, căi ferate, transporturi navale.
atmosferă. Aceste arderi influențea- 2. Pentru două dintre aceste activități economice, la alegere, precizați:
ză efectul radiației solare, calitatea – ce produse (necesare oamenilor și altor ramuri) rezultă;
aerului, dar și distrug vegetația de la – ce resurse naturale sunt utilizate în fiecare caz;
sol. – ce efecte au asupra mediului și cum pot fi reduse.
46
Pe baza fotografiilor alăturate, pre-

cizați:
1. Modul în care fiecare dintre deșeuri-
le reprezentate influențează mediul
înconjurător.
2. Putem să ne lipsim sau nu de produ-
sele respective?
Pungă de plastic Ambalaj din sticlă Ambalaje din plastic 3. Ce se produce prin arderea deșeuri-
lor din materiale plastice?
4. În cât timp se degradează ambalaje-
le din plastic, sticlă și hârtie?
ȘTIAȚI CĂ?
Un fenomen nou – acumularea

ambalajelor din plastic în oceane
Cele mai multe ambalaje din plastic
sunt de unică folosință și sunt aruncate
Electrocasnice uzate Ambalaje din aluminiu după utilizare. Ajungând în râuri și fluvii,
acestea sunt transportate mai depar-
te în mări și oceane. Curenții oceanici
transportă apoi ambalajele plutitoare.
Acumulându-se într-un număr foarte
mare, constituie un pericol pentru ani-
malele marine, dar și pentru încălzirea
suprafeței oceanului.
Nave ale unor ONG-uri din Țările de
Jos, de exemplu, au realizat acțiuni de
colectare a ambalajelor din plastic din
Oceanul Pacific. Aceste operațiuni sunt
foarte dificile, dar extrem de utile. Cel
mai important lucru este ca oamenii să
nu mai arunce aceste ambalaje și să re-
ducă, în acest fel, poluarea oceanelor.
Deșeuri de hârtie
În activitatea zilnică folosim sticle, ambalaje metalice sau din mase plas-
tice, pungi de plastic, hârtie, aparate electronice și electrocasnice, baterii
etc. Este foarte greu să ne imaginăm activitatea zilnică fără aceste produse
care devin, după folosire, deșeuri.
Poluarea reprezintă fenomenul de introducere în natură (aer, apa râurilor,
lacurilor, mărilor, ape subterane, învelișul vegetal, sol, suprafața terenului) a
unor substanțe străine, denumite poluanți.
În ultimii ani, o problemă tot mai dificilă pentru om și mediul său în-
conjurător o reprezintă depozitarea și acumularea deșeurilor; acestea sunt
distruse, parțial, prin ardere, ceea ce duce la poluarea aerului. Focul (dirijat
sau accidental) duce la pătrunderea în aer a poluanților rezultați. Zonele de
conflicte militare degajă gaze și fum rezultate în urma exploziilor.
În cazul deșeurilor, oamenii trebuie să fie preocupați de depozitarea se-
lectivă a acestora, în scopul reciclării lor.
47
Capitolul 2
APLICAȚII Analiza și interpretarea caracteristicilor

PRACTICE demografice și de locuire din orizontul
local și apropiat. Provocări locale în
context mondial. Trasee turistice aplicate
pe domenii de interes. Regiuni turistice
1. Analiza și interpretarea caracteristicilor demografice și de locuire din orizontul local și apropiat
Prezentați, pe scurt, imaginile ală-

turate. Precizați, pentru fiecare, cum
sunt influențate condițiile de locuire
ale oamenilor.
Investigație în perechi – poster
1. Urmăriți caracteristicile prezenta-
te în imaginile alăturate.
2. Identificați categoria de localitate Localitate rurală medievală Peisaj agricol
în jurul căreia se află orizontul local
și apropiat.
3. Documentați-vă asupra proble-
melor investigate pentru această
localitate:
a. caracteristicile demografice;
b. caracteristici de locuire.
4. Dacă este posibil, accesați o hartă
a orizontului local.
5. Realizații fotografii relevante pen- Oraș mic Peisaj industrial
tru elementele observate.
Organizați-vă în perechi, pentru a
putea studia mai amănunțit cele două
componente (a și b). Realizați acti-
vitatea până la următoarea vacanță
(sau săptămână liberă). Reuniți cele
două părți și prezentați în prima oră
de geografie, după vacanță, un pos-
ter cu principalele concluzii. Oraș foarte mare Localitate rurală mică
Caracteristicile demografice gene- Caracteristici de locuire Categorii de localități

rale ale unui teritoriu (orizontul local, (pentru orice localitate): (pentru România):
județ, regiune, țară, continent, plane- – tipul de așezare (oraș, sat); – oraș foarte mare (București);
ta ca întreg) sunt: – caracteristici naturale care influen- – orașe mari (100 000–400 000 loc.);
– numărul de locuitori; țează locuirea; – orașe mijlocii (50 000–100 000
– evoluția recentă a acestuia (spor – resurse și activități economice; loc.);
natural, migrație); – servicii, transport, spații verzi; – orașe mici (sub 50 000 loc.);
– diversitatea (structura) popula- – școala, clădiri, străzi, dotări; – localități rurale mari;
ției: lingvistică, națională, religi- – surse de poluare; – localități rurale mici și mijlocii;
oasă, pe vârste, sexe, profesiuni. – colectarea deșeurilor. – localități foarte mici.
48
2. Provocări locale în context mondial
1. Precizați ce reprezintă fiecare fo-

tografie.
2. Identificați, în fiecare caz, ce pro-
bleme demografice, de locuire și
referitoare la mediul înconjurător
sunt reprezentate.
3. Identificați și alte probleme de
acest fel.
4. Notați aceste probleme pe o listă.
Incendiu de pădure Inundație 5. Menționați 4–5 provocări locale
și mondiale, în ordinea efectelor
acestora.
Completați lista cu alte probleme
care există la nivel mondial și pe care
le puteți identifica în diferite surse
(mass media, cărți, surse internet
etc.). În acest fel, veți avea o imagine
cât mai completă asupra principale-
lor provocări actuale.
Deplasarea oamenilor ca Localitate cu o mare
urmare a unor conflicte concentrare umană
PROIECT
Observați cu atenție fenomene din

orizontul local desfășurate în decurs de
o lună. Pentru aceasta trebuie să rea-
lizați o activitate zilnică și sistematică.
Corelați aceste observații cu fenomene
Fenomene meteorologice extreme Cutremur și urmările sale asemănătoare la nivel mondial (inclusiv
data la care se produc).
La nivel mondial există o serie de probleme și provocări referitoare, prin- Pe baza acestor observații, realizați
tre altele, la populație și la mediul ei de existență. Printre acestea sunt și o prezentare în care să precizați urmă-
următoarele: toarele:
– creșterea diferențiată a populației globului; – Există o legătură directă în-
– creșterea orașelor (ca întindere și populație); tre acestea? Dacă da, care este
– diminuarea unor resurse naturale de bază; aceasta?
– poluarea accentuată; – Există diferențe de manifestare?
Care sunt?
– creșterea temperaturii (încălzirea globală);
– Ce măsuri se pot lua pentru dimi-
– conflictele regionale și locale;
nuarea efectelor negative?
– migrațiile internaționale; – Există posibilitatea prevederii
– arderile (dirijate sau accidentale); unor fenomene locale?
– depozitarea și reciclarea deșeurilor.
Concluziile redactate se vor adăuga
Aceste probleme reprezintă provocări și se regăsesc, în forme diferite, și portofoliului personal.
în context local. În mai multe situații există o legătură între situația la nivel Le puteți prezenta în următoarea oră
local și cea de la nivel mondial. de geografie sau după vacanță.
49
Capitolul 2
3. Trasee turistice aplicate pe domenii de interes. Regiuni turistice
Edificiu cultural antic –

Epidaurus, Grecia Viena Munții Bucegi
Insula Creta Sighișoara – oraș medieval
1. Amintiți-vă ce înțelegem prin turism. Turismul constituie o formă recreativă de petrecere a timpului liber. Aces-
2. Urmăriți imaginile alăturate și, pe ta are un efect direct asupra fiecărei persoane, dar și asupra calității vieții.
baza acestora: Există o mare varietate de tipuri de turism, care sunt practicate în funcție
– precizați ce elemente de interes de vârstă, ocupație și domenii de interes.
turistic observați în fiecare ima- Câteva exemple:
gine; – parcurgerea unor regiuni montane greu accesibile, care oferă experiențe
– formulați în câteva cuvinte atrac spectaculoase; pot avea relief glaciar, carstic, creste, cursuri subterane
tivitatea turistică a fiecărei foto- etc.;
grafii; – vizitarea unor orașe, cetăți, castele, monumente istorice, satisfăcând
– menționați alte obiective turisti- interesul pentru realitatea cultural-istorică;
ce asemănătoare pe care le cu- – litoralul, care oferă atractivitatea cunoscută și beneficii pentru sănătate;
noașteți, identificate în diferite – turismul balneoclimateric cu posibilități de tratament în stațiuni cu o
surse (cărți, internet). varietate de ape și condiții de climă.
Tipuri de turism (exemple):
– turism montan;
– turism balneoclimateric;
– turism cultural;
– drumeție și cicloturism; Pe baza celor prezentate și a experienței voastre descrieți, pe scurt:
– turism de pelerinaj; – care a fost cea mai recentă activitate turistică la care ați participat;
– turism de final de săptămână; – ce ați urmărit în timpul acesteia și ce lucruri noi ați aflat;
– agroturism; – ce intenționați să vizitați în viitorul apropiat; explicați alegerea;
– turism de croazieră. – cum trebuie să vă pregătiți pentru o activitate turistică.
50
1. Prezentați, pe scurt:
– ce reprezintă fiecare dintre imagi-
nile alăturate;
– unde se află;
– interesul posibil al vizitatorilor;
– tipul de turism;
– posibilitatea de a ajunge din țara
noastră;
– pericole posibile, dacă le cunoaș-
Piramidă Egipt Londra teți.
2. Realizați un scurt text, de aproxima-
tiv o jumătate de pagină, prin care
să încercați să convingeți pe cineva
să viziteze două dintre obiectivele
turistice menționate.
Litoral amenajat Rezervație naturală în Africa PROIECT
Să realizăm un pliant turistic!

Realizați un proiect destinat vizitării
turistice a unei regiuni din țara noas-
tră, la alegere. Acest proiect trebuie
să conducă la realizarea unui pliant de
informare turistică.
Alegeți o regiune pe care ați vizi-
tat-o recent sau o cunoașteți mai bine.
Pentru aceasta, informați-vă din diferite
surse asupra următoarelor:
– poziția regiunii și posibilități de
Veneția Cascada Victoria acces;
– obiective naturale și cultural-isto-
Imaginile de mai sus redau obiective turistice situate în locuri diferite. rice;
Pe glob există mai multe regiuni turistice, cum ar fi: – posibilități de cazare (condiții,
– localizări istorice (Egipt, Grecia); adrese);
– trasee principale din regiune;
– peisaje montane spectaculoase (Munții Anzi, Alpi etc.);
– realizarea unei hărți turistice mi-
– regiuni litorale (Marea Mediterană, Marea Roșie, Golful Mexic etc.);
nime;
– orașe mari (Paris, Londra, Viena, Roma, Atena etc.), fiecare cu multiple
– fotografii relevante.
monumente arhitectonice, istorice și culturale;
Acestea vor reprezenta părțile com-
– regiuni unicat (Veneția, Florida, Seychelles etc.);
ponente ale pliantului. Poate fi prezen-
– regiuni balneoclimaterice. tat și sub forma unui poster.
Identificați o caracteristică a regiu-
În țara noastră, o atractivitate mare prezintă: Delta Dunării, litoralul Mării nii turistice prezentate, care poate să
Negre, Bucovina–Maramureș, orașe mari, stațiuni balneoclimaterice (peste atragă turiștii.
200), Munții Carpați (cu fenomene carstice, creste) în întregul lor, dar și pe Redactați un text, de câteva rânduri,
diviziunile componente (Bucegi, Piatra Craiului, Munții Apuseni etc.). expresiv și atractiv asupra regiunii.
51
Capitolul 2
DACĂ VREM SĂ
ȘTIM MAI MULT...
Ce religii se practică în lumea contemporană? Sucevița – mânăstire ortodoxă
Tabelul de mai jos redă principa-

lele confesiuni actuale.
Confesiunea Mil. pers.
Catolicism 1 500
Protestantism 820
Ortodoxism 400
Mozaism 20
Vatican – catedrala
Islamism 1 700
romano‑catolică Sfântul Petru Shwedagon, Myanmar – templu budist
Hinduism 1 100
Budism 610 Se consideră că există:
Animism 230 – trei religii universale (creștinismul, islamismul și budismul);
– religii etnice (hinduismul, șintoismul, iudaismul, confucianismul și taois-
Religii orientale 1 400
mul), practicate de comunitățile fiecăreia dintre ele;
Alte religii 60 – religii tribale (animismul), practicate de comunități mici, arhaice.
Care sunt cele mai vorbite limbi pe Terra?

Acest tabel reflectă vorbitorii nativi. În relațiile și organismele interna-
Tabelul de mai jos redă principa-
ționale este utilizată, aproape generalizat, limba engleză, ceea ce face ca
lele limbi vorbite în prezent.
numărul real de utilizatori să fie mai mare. Este folosită, în unele cazuri, și
limba franceză. În relațiile între state cu aceeași limbă se vorbesc și limba
Nr. vorbitori spaniolă, arabă, portugheză.
Limba
(mil. pers.) Fiecare limbă are, la rândul ei, dialecte. Acestea, derivând dintr-o limbă
Chineza (mandarin) 1 320 comună, permit înțelegerea lor de către toți locuitorii care le utilizează.
Engleza 580 Limbile chineză, hindi și bengali se utilizează aproape exclusiv pe terito-
riul țărilor respective (China, India, Bangladesh), ceea ce face ca vorbitorii
Hindi 520
acestor limbi să fie de peste 2 miliarde de persoane.
Spaniola 460 Limbile engleză, spaniolă și portugheză, considerate ca limbi internațio-
Araba 320 nale, sunt vorbite de peste 1,1 miliarde de persoane.
Bengali 310 Limbile se grupează în mai multe familii. De exemplu, familia indo-europea-
nă cuprinde mai multe ramuri (romanică, germanică, balto-slavă și indo-per-
Portugheza 220 sană), precum și alte limbi cu o utilizare mai restrânsă (greaca, armeana,
Rusa 170 albaneza, celta).
Japoneza 130
Germana 110
Indoneziana 110
Turnul Babel (Babilon), tablou de
Franceza 100
Pieter Bruegel cel Bătrân, 1563
APLICAȚII
Informați-vă asupra semnificației Turnului Babel. Care este relația

sa cu limbile pământului?
52
Evoluția populației unor țări Populația (mil. loc.)
Statul
1990 2003 2010 2022
Tabelul alăturat cuprinde date demografice (numă-
China 1 120,0 1 288,7 1345,8 1 411,7
rul de locuitori) între 1990 și 2022 pentru câteva țări. Se
India 853,4 1 068,6 1 161,0 1 370,5
observă:
Bangladesh 114,8 146,7 162,0 166,3
– creșterea mai mare a populației Indiei (cu aproape
Nigeria 118,8 133,9 154,7 206,3
50 mil. pers.), în comparație cu a Chinei;
Mexic 88,6 104,9 109,6 126,0
– creșterea accentuată a populației unor țări, cum ar fi
Bangladesh, Nigeria, Mexic, Algeria, Egipt; Federația Rusă – 145,5 141,9 146,1
– populația a rămas aproape constantă pentru unele Țările de Jos 14,9 16,2 16,6 17,6
state. România 23,3 21,6 21,5 19,2
Germania 79,5 82,6 82,1 83,2
Creșteri mari ale populației s-au înregistrat și în alte
țări, care nu au fost cuprinse în tabel, cum ar fi: RD Congo, Algeria 25,6 31,7 35,0 44,6
Maroc, Uganda, Tanzania, Pakistan, Indonezia și altele. Egipt 54,7 72,1 77,8 102,9
Brazilia 150,4 176,5 191,5 213,4
Japonia 123,6 127,5 127,5 125,5
Forme de organizare și de guvernământ

După modul de organizare internă statului, în mod simbolic (Regatul Unit, Țările de Jos,
– state unitare (centralizate): Franța, România, Bulga- Spania, Japonia, Danemarca etc.) sau efectiv (Maroc,
ria; Arabia Saudită).
– state federale: SUA, Brazilia, Mexic, Canada, India, După criterii combinate (economice, populație, puterea
Elveția, Austria, Germania, Federația Rusă, Canada.
financiară, PIB – produsul intern brut etc.), principalele
După forma de guvernământ: 12 țări sunt, în ordine: SUA, China, Japonia, Germania,
– republici (161 din 196); Rep. Coreea, India, Federația Rusă, Canada, Italia, Brazilia,
– monarhii (35), în care regele (monarhul) este șeful Regatul Unit, Franța.
Care este originea plantelor de cultură?

Se consideră că agricultura a apărut cu 10 000–9 000
ani în urmă, în Neolitic. Momentul este denumit „revoluția
agrară”. Cele mai vechi plante de cultură au fost cultivate
începând cu aproape 10 000 de ani în urmă.
Există mai multe regiuni de origine a plantelor de cul-
tură și ale agriculturii. Acestea sunt prezentate mai jos, cu
plantele de cultură originare din fiecare regiune.
Există, de asemenea, regiuni în care au fost domesti-
cite anumite animale.
Lan de grâu
Europa orz, secară, ovăz

Orientul Apropiat grâu, in, mazăre
China mei, soia, orez, varză
Asia de Sud-Est trestie-de-zahăr, banana
Africa Centrală sorg
America de Nord floarea-soarelui, dovleac
America Centrală porumb, fasole, bumbac, ardei
America de Sud cartof, arahide, manioc, ananas Cultivarea orezului
53
Capitolul 2
RECAPITULARE
Antroposfera („sfera oamenilor”) cuprinde populația etc.), se practică diverse servicii (de transport, comuni-
planetei, activitățile sale și rezultatele acestor activități. cații, comerț). De asemenea, oamenii produc, transmit
Aceasta reprezintă o sferă, ocupând aproape integral și stochează informație sub diferite forme și cu diverse
suprafața Pământului. destinații.
Numărul de locuitori a crescut ca rezultat al sporului În prezent se adaugă diferite substanțe poluante, un
natural (diferența dintre natalitate și mortalitate), popu- număr în creștere de produse de consum, dar și multe
lația Terrei depășind de curând 8 miliarde de persoane. deșeuri. Resursele naturale de bază (petrol, gaze naturale,
Populația este răspândită inegal pe glob, ca rezultat minereuri) sunt în curs de diminuare.
al mai multor cauze (naturale, economice, sociale). Mediul înconjurător ca mediu de viață al oamenilor
Populația Terrei este diversă, în raport de religie, limba este într-un proces de degradare, iar planeta, după opi-
vorbită, etnie, cultură, pregătire, sex etc. niile actuale, se află în curs de „încălzire globală”. Există
Oamenii trăiesc în așezări stabile: localități rurale sau inițiative și realizări în domeniul protecției mediului de
urbane. viață și al folosirii unor tehnologii nepoluante.
Activitățile principale ale locuitorilor planetei noas- În prezent, principala problemă a lumii contemporane
tre sunt: agricultura, industria și serviciile; fiecare dintre o reprezintă schimbările mediului înconjurător ca efect al
acestea având ramuri, materii prime, procese tehnologice modificărilor climatice.
și produse.
În urma activității oamenilor: s-au realizat construcții Citiți textul de mai sus. Identificați și notați cinci idei
(orașe, șosele, căi ferate, poduri etc.), se obțin produse principale referitoare la antroposferă, din care să rezul-
agricole (vegetale, animale, preparate sau conservate) te caracteristicile acesteia. Rezumați într-o frază ce este
și produse industriale (energie electrică, oțel, mașini antroposfera.
Centru de comandă al misiunilor

Ciudad de Mexico – peisaj urban spațiale, NASA, Houston, SUA
Centrală nucleară Banchiză în curs de topire

54
AUTOEVALUARE
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsul corect pentru fiecare dintre următoarele întrebări, identificând litera
corespunzătoare acestuia, după modelul 1 – a, 2 – b, 3 – c.
1. Antroposfera are cea mai bună suprapunere cu:

a. biosfera (totalitatea viețuitoarelor); c. suprafața uscatului;
b. hidrosfera; d. suprafața totală a planetei.
2. Creșterea accentuată a populației poartă denumirea de:

a. explozie urbană; c. mobilitate teritorială;
b. explozie demografică; d. spor natural.
3. Cel mai populat stat din lume este, în prezent:

a. China; c. Indonezia;
b. India; d. SUA.
4. Cel mai populat stat african este:

a. Egipt; c. Nigeria;
b. Etiopia; d. RD Congo.
5. Cel mai populat oraș din emisfera nordică este:

a. Ciudad de Mexico; c. Sao Paulo;
b. New York; d. Tokyo.
6. Planeta noastră are, în prezent (2023), o populație de:

a. 4,5 miliarde loc.; c. peste 6 miliarde loc.;
b. 5,5 miliarde loc.; d. peste 8 miliarde loc.
7. La o natalitate de 25‰ și o mortalitate de 10‰, sporul natural este de:

a. 1‰; c. 20‰;
b. 15‰; d. 35‰.
8. Densitatea populație este:

a. numărul de locuitori; c. repartizarea populației;
b. numărul de locuitori pe km2; d. numărul de km2 la un locuitor.
9. Creșterea populației mondiale se realizează îndeosebi prin creșterea populației țărilor:

a. cu o populație redusă; c. cu o migrație ridicată;
b. cu o populație mare; d. cu o densitate redusă.
10. Cea mai mare concentrare de oameni se înregistrează în:

a. Asia de Sud; c. Europa;
b. Asia de Est; d. zona Golfului Guineei.
Punctaj I: 10 x 3 p. = 30 p.
55
Capitolul 2
II. Analizați harta de mai jos, pe care sunt poziționate câteva orașe cu peste 10 milioane de locuitori.
Identificați și notați pe foaia de test:
1. Câte un oraș foarte mare (cu

peste 10 mil. loc.) din America
de Sud, Asia de Est, America de
Nord, Africa, Asia de Sud.
2. Numele celor mai populate țări
(câte o țară) din America de Sud,
Africa, Asia, America de Nord.
3. Numele celei mai întinse țări din
America de Nord, America de
Sud, Australia–Oceania, Asia de
Sud.
4. Numele a două orașe dintre cele
alăturate, care sunt și porturi.
III. Realizați un scurt text, de jumătate de pagină, în care să prezentați creșterea rapidă a populației în secolul
al XXI-lea, utilizând o singură dată fiecare dintre următorii termeni: spor natural, 8 miliarde de locuitori, Africa,
Asia, natalitate.
IV. Completați textul următor cu termenii corespunzători, la alegere dintre cei de mai jos, astfel încât afirmațiile să
fie corecte.
Termeni: densitatea populației, atmosfera, repartiția populației, 100 loc./km2, spor natural, emigrație, an-
troposferă, 1000 loc./km2, Asia, Africa, America de Sud.
Sfera oamenilor poate fi numită ................... . Gradul de concentrare a populației este exprimat de ..................... .
Creșterea populației într-un anumit teritoriu este rezultatul creșterii .............. . Statul Bangladesh are o populație mai
numeroasă decât Federația Rusă, deși are o întindere mult mai mică, iar densitatea populației depășește .................. .
Continentul care a depășit, recent, 1 miliard de locuitori, după Asia, este................ .
V. Aveți în vedere următorii termeni: regenerabil, epuizabil, poluare, termocentrală, energie eoliană, mediu încon-
jurător, populație, energie solară.
Realizați un text, de 3–5 rânduri, care să explice rolul unor resurse noi în dezvoltarea societății, utilizând
cinci termeni dintre cei de mai sus.
Exemplu:
Obținerea energiei electrice în termocentrale, pe baza unor resurse epuizabile, reprezintă și o sursă de poluare
care afectează mediul înconjurător. De aceea, utilizarea unor resurse regenerabile, cum ar fi energia solară, trebuie
să fie o preocupare a oamenilor.
Din oficiu = 10 p.
Punctaj total = 100 p.
56
Capitolul 3
57
EUROPA –
IDENTITATE GEOGRAFICĂ
Europa
Până acum ați învățat despre Terra – planeta

noastră: elemente de geografie fizică (în clasa a
În continuare vom studia Europa, continentul nostru, iar în
V-a) și elemente de geografie umană (în această
clasa a VII-a, continentele extraeuropene.
clasă).
În urma parcurgerii geografiei Europei, veți reuși:
Domeniile principale abordate au fost:
– să înțelegeți și să interpretați hărți diferite ale Europei;
– Pământul în Cosmos (Terra ca planetă a Uni-
– să identificați specificul geografic al continentului
versului);
nostru;
– Mișcările și reprezentarea Pământului;
– să realizați trecerea de la Europa, ca întreg, la părți
– Geosferele Terrei (litosfera, atmosfera, hi-
ale acesteia (regiuni și țări);
drosfera, biosfera, solurile);
– să prezentați țări ale Europei pe baza informațiilor
– Zone și peisaje;
obținute din surse diferite;
– Modul în care a fost cunoscut Pământul;
– să relaționați elemente geografice de bază ale Euro-
– Antroposfera (populație, așezări, economie);
pei cu cele asemănătoare din țara noastră;
– Transformarea mediului natural prin acțiunea
– să vă informați corect asupra continentului nostru;
omului.
– să apreciați valorile materiale și culturale ale Europei.
Parcurgerea acestor domenii (cu subdiviziunile
Să pornim la drum!
lor) s-a făcut la nivelul Terrei, ca întreg, formând
împreună geografia generală a planetei.
57
Capitolul 3
MEDIUL NATURAL CA SUPORT

AL LOCUIRII UMANE
1. Analizați fotografiile alăturate și, pe

– ce element geografic este repre-
zentat în fiecare;
– ce alte elemente naturale fac par- Rotterdam – cel mai mare port european Peisaj agricol în Franța
te din mediul înconjurător;
– ce elemente comune sunt redate
în toate imaginile.
2. Există un element natural care poa-
te fi considerat cel mai important?
Argumentați de ce.
Țărm abrupt – fiord Vârfuri din Munții Alpi

Cum interpretăm
un peisaj?
Un peisaj asemănător celor din
imaginile alăturate se poate inter-
preta pe baza următoarelor com-
ponente:
– aspectul general și localizarea
acestuia; Zonă industrială – Ruhr Rinul – un fluviu al Europei
– elementele naturale cele mai vi-
zibile;
– caracteristicile principale rezul- Imaginile de mai sus redau aspecte ale mediului natural (un țărm, o for-
tate din imagine (forme de relief, mă de relief, un râu) și ale mediului transformat de om (un port, o activitate
hidrografie, construcții, activități, industrială, o activitate agricolă).
localități); Elementele mediului natural sunt: poziția și localizarea geografică, formele
– elemente care pot fi presupuse;
de relief și caracteristicile lor (țărmuri, munți, câmpii etc.), unitățile de relief,
– specificul geografic, posibil de
clima și stările de vreme, hidrografia (cu toate componentele sale), vegetația,
redat în câteva idei principale.
zone și peisaje.
În cadrul mediului natural sunt introduse elemente create de om (locali-
tăți, construcții, industrii, agricultură, transporturi, dar și deșeuri, poluanți).
Acestea formează mediul transformat de om.
TERMENI SPECIFICI Mediul natural este, astfel, un suport al locuirii umane.
Mediu natural – tip de mediu în care

APLICAȚII
elementele naturale sunt păstrate
aproape integral, asemănător formei
1. Identificați în jurul vostru elemente naturale și elemente create de om.
inițiale.
Grupați elementele observate în aceste două categorii.
Mediu transformat de om – mediu na-
tural care a suferit o intervenție antro- 2. Realizați cu telefonul mobil 4–5 fotografii din orizontul local și precizați
pică vizibilă. ce elemente observați.
Antropic – element sau fenomen da- 3. Identificați în diverse surse 6–8 imagini din diferite locuri de pe glob. Com-
torat acțiunii omului (de la antropos = parați aceste imagini cu cele din orizontul local și enumerați asemănări și
om). deosebiri.
58
Ce 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° I. K olguev 50° 60°
rcu
lP
OCEANUL ARCT IC C apul Nord M. B arents
A
ola 70°
r A rc V f. Narodnaia
Pe
ti c
C
1895
ci o
S
V ulc. H ekla
M
ra
i
1491
I
e
60 Pen. K ola Me
I
u
i
C olinele
T orne
I. Islanda M area zen
°
a v
T
T iman
1. Analizând harta alăturată, identifi-
n
a
A
ă
M. A lbă
u i n
ț
N orv egi ei
N
Dv
v
ina
cați și notați:
i
d
I-le F eroë de
ic
n
No
i
Ka
A
otn
rd
a
ma
– oceanele și mările înconjurătoare;
n
s
lB
c
lfu
U
S
L . O nega
n i n
L
i
Go
I-le Shetland C â m p i a
– câte 3–4 exemple de munți, podi-
r
d
i
2470
ț i
T
i c e ride
a
L . L adoga
n
n
șuri și câmpii;
n
eb I-le O rkney
l
e
A
a
eH l F inic
ma
G olfu
a
I -l E u r o p e i
Ka
t
l ti c ă
– 4–5 fluvii sau râuri;
1343
M area Volga
r i
V f. B en Nevis
l ga
S
Vo
B
L
N ordul ui
a
Iutlan
d
D au Podișul d e E s t – 5–6 exemple de vârfuri, cu altitu-
B a
I. Irlanda gav Valdai
l e
I. Marea a Podișul
U
al
Ur
50°
dinile lor;
ă
1041 B ritanie e Volgăi
P en.
I -
a
M a r
an
Podișul
N
E lba C olinele
– 4–5 exemple de peninsule;
p
e
T am ro B ielorusiei C entral
isa C â m E u
A
Do
621 s N o rd - R us
alai p i a
Volga
Vi ă
– 2 exemple de vulcani activi;
n
Marea Mânecii S tr.
C stu pic
1142 Od la as
E
We
er
ec
R in
P
– 2 exemple de lacuri;
ser
Se D oneț
B r en. 1602
Pr
na M ai n Podișul N ip
Pod. ru
C
eta Bu n
Do
M area C aspi că
g Podiș ul
C âm pi a
ne Podolic gu
N i l de
L oara B oemiei M -
S D onețului – 3–4 exemple de strâmtori;
O
ț i s
D unărea 2654
P r tru ud
V ienne
i ut
A l p i v
– 5-6 exemple de insule.
a
C . F inisterre G olful i i A zo
T is
C
B iscaya Masivul - ț D ra
C âmpia a r p M.
M -ți M ureș
Ga
1885
i C a 2648 C entral M 4807 S a v a Panonică V f. Moldoveanu Pen. 5642 M -ți i C a u c
2. Descrieți pe scurt Europa, doar pe
ron
ntab V f. Mont B lanc Pa va 2544 C rimeea V f. E lbrus az

ric M - d
nă
R on
a ț i
ne
D uero i ți i
-ț
mâ
baza elementelor reprezentate pe

Olt
M en
40° Pir C âm o ea M a r e a N e a g r ă
p i a R D unăr
ii
P
i n e L ion
-ț .
3404 i . L i guri că V f. D urmitor

C . R oca T ej
Eb
are
D
ii
2592
o P e n. I b e r i c ă
G.
2522
M
in
ro
aA nin i c
M-ții Stara Planina

hartă. Utilizați exemple dintre cele
A t
G uadiana I. C orsica
ar
dr
p a
(B alcani)
for
iat i
ic
e
I
os
B al eare
Str. B
i că
Pen. B alcanică
Gu
ad al qu i v i r I- l e
I. Sardinia M a r e a rma
ra
de mai sus.
l
Ma
V f. O limp M.
eti c ă
li era B 3478 Str. D ardanele
C ordi 2911
A S I A
ă
C . T arifa T ireniană
M
Str. G ib a
raltar M r
are
Marea
e
aE
a V ulc. E tna
Ionică
ge
3323
Pen.
e
I. Sicilia
A F R I C A Pelopones
M I. Malta I. C ipru
−200 0 200 1000 2000 peste 2000 m t e r 0 200 400 600 800 1000 km
e d i I. C reta a n ă
Harta de mai sus redă substratul mediului natural european. Este denu-
mită, frecvent, harta fizică a Europei, deși nu cuprinde toate elementele
fizico-geografice ale continentului.
Pe această hartă distingem:
– altitudinile formelor majore de relief, cu câteva exemple de vârfuri;
– denumirile unor unități de relief mai întinse;
– fluviile, râurile și lacurile mai mari, precum și denumirile lor;
– mările, oceanele, strâmtorile, golfurile, insulele și peninsulele mai mari, Erupția unui vulcan în Islanda
cu numele acestora;
– linii geografice (meridiane și paralele) mai importante;
– vulcani activi (în mod selectiv);
– continente și regiuni înconjurătoare;
– scara (grafică), care permite măsurarea unor distanțe;
– scara înălțimilor, cu rol de legendă a hărții.
Insula Creta
APLICAȚII
1. Precizați dacă pot fi identificate pe harta de mai sus zonele de climă, ȘTIAȚI CĂ?
vânturile, precipitațiile și temperaturile medii.
2. Cum pot fi presupuse zonele de climă? Punctele extreme ale Europei sunt:
3. Pot fi identificate tipurile de vegetație?
– în nord, Capul Nordkyn, la 71,08º
4. Se pot identifica, în mod direct, state și orașe? lat. N (aproape de Capul Nord);
5. Enumerați care sunt, după opinia voastră, două elemente principale care – în sud, Capul Tarifa, la 36º lat. N;
se observă pe hartă. – în vest, Capul Roca, 9º31’ long. V;
Atenție! – în est, Munții Ural, la 66º23’ long. E.
Utilizând o hartă, trebuie să precizați, oral sau în scris, doar elementele re- Față de aceste puncte extreme ale
prezentate pe aceasta. Activitatea poate fi denumită „lectura hărții”. Această continentului propriu-zis, există câteva
lectură fidelă a hărții nu trebuie să conducă la prezentarea unor elemente și insule care aparțin Europei, dar sunt si-
fenomene care nu sunt reprezentate. tuate la exterior.
59
Capitolul 3
POZIȚIA GEOGRAFICĂ –
ȚĂRMURILE: GOLFURI, INSULE,
PENINSULE ȘI STRÂMTORI

acesteia, precizați:
– poziția Europei în raport cu liniile
geografice principale (Ecuator și
Primul Meridian);
– în ce emisferă sau emisfere este
situată;
– poziția celorlalte continente față
de Europa (spre est, sud, vest,
sud-vest, sud-est);
– poziția Europei față de fiecare
ocean.
2. Ce elemente au continuitate din
Europa spre Asia?
3. Localizați pe hartă lanțul alpino-hi- Europa – poziția pe glob
malayan. Ce știți despre acesta?
Harta de mai sus redă poziția Europei față de liniile geografice principale,
4. Interpretați următoarea observație:
„Europa este o peninsulă a Asiei”. în raport cu celelalte continente și oceane. Scara hărții poate fi dedusă , știind
că lungimea Ecuatorului este de 40 000 km.
Uneori, Europa este considerată din punct de vedere fizico-geografic o
peninsulă a Asiei, iar continentul este denumit, în acest fel, Eurasia.
Din punct de vedere al geografiei umane, există însă diferențe clare între
Europa și Asia.
Limitele Europei sunt considerate astfel:
ȘTIAȚI CĂ? – în nord: Oceanul Arctic;
– în vest: Oceanul Atlantic;
În Antichitate, lumea cunoscută era – în sud: Marea Mediterană, Marea Neagră, Munții Caucaz;
situată în jurul Mării Mediterane. Nume- – în est: Munții Ural, fluviul Ural și Marea Caspică.
le mării sugerează această poziție pe Între aceste limite se observă două părți, despărțite de o linie imaginară,
care o avea, la mijlocul (medio) Terrei, trasată între Marea Neagră și Marea Baltică, astfel:
față de care continentele se aflau spre – în est, Europa continentală;
nord (Europa), est (Asia) și sud (Afri-
– în vest, Europa peninsulară.
ca). Denumirea de Europa provine din
cuvântul grecesc opia, care înseamnă APLICAȚII
Pământ.
Aveți în vedere tabelul de mai jos și rezolvați cerințele.
Suprafața 1. Ordonați continentele în
Continentul ordinea crescătoare a su-
mil. km2 % din total uscat
prafeței lor.
TERMENI SPECIFICI Europa 10,2 6,9
Asia 45,1 29,8
2. Apreciați cum este întin-
Antropizat – transformat semnificativ
derea Europei față de a
Africa 30,5 20,2
de om. celorlalte continente.
America de Nord 24,4 16,2
Eurasiatic – fenomen care se află atât 3. Realizați o diagramă cir-
America de Sud 18,0 11,9
în Europa, cât și în Asia; de exemplu, culară cu ponderea fiecă-
Australia și Oceania 8,5 5,7 rui continent din suprafa-
anticiclon eurasiatic, păduri eurasiatice,
state eurasiatice etc. Antarctica 14,0 9,3 ța totală a planetei (%).
60
Arhipelag în Oceanul Arctic
Țărm la Oceanul Atlantic – Normandia
Harta de mai sus redă, într-o formă foarte simplificată: țărmurile, oceanele
și mările înconjurătoare, insule, peninsule și strâmtori. Munții Ural
APLICAȚII
1. Pe baza imaginilor de mai sus, pre-
Pe baza hărții: cizați aspectul fiecărui element re-
1. Denumiți și localizați elementele reprezentate: oceane, mări, peninsule și prezentat și importanța sa pentru
insule. continentul nostru.
2. Poate fi considerată Marea Medite-
2. Utilizând și harta fizică a Europei:
rană ca fiind centrul lumii? Explicați
– menționați principalele strâmtori reprezentate;
răspunsul.
– precizați cum se realizează legătura pe apă dintre Marea Neagră și
Oceanul Atlantic.
3. Se observă că Europa are țărmurile foarte crestate. Explicați rolul formei ȘTIAȚI CĂ?
și al lungimii țărmurilor asupra caracteristicilor de geografie fizică și de
geografie umană ale continentului. Europa și Asia sunt considerate une-
ori împreună, alcătuind un singur con-
REȚINEȚI tinent, denumit Eurasia.
Acest lucru rezultă din continuitatea
dintre cele două continente între care
 Mediul înconjurător al continentului nostru a reprezentat și reprezintă
limita nu este foarte clară.
suportul activităților umane.
În aceste condiții, Eurasia este măr-
 Mediul natural transformat este un mediu nou, antropizat. ginită la exterior de toate cele patru
 Poziția geografică a Europei are mai multe aspecte specifice, care au fost oceane.
valorificate de om. Continuitatea lanțului alpino-hima-
 Europa are cea mai mare lungime a țărmurilor, raportată la suprafață. layan arată că acesta s-a format în urma
 După întindere, Europa este un continent mic. unor cauze comune.
61
Capitolul 3
CARACTERISTICI GENERALE
ALE RELIEFULUI
Regiune de dealuri – Italia
Masivul
Renan
și Valea
Elbrus, Munții Caucaz –
Rinului
cel mai înalt vârf din Europa Ce 20°
rcu
10° 70°
0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
A
lP
ola
r Arc
tic
S
60°
I
60°
A
2470
50°
50°
40°
40°
Câmpia Europei de Est S I

A
A
Europa – trepte
APLICAȚII de relief
−200
A
0
F
200
R
1000
I C
2000 peste 2000 m
A
10° 20°
0 200 400 600
40°
800 1000 km
1. Analizați harta și fotografiile de mai Imaginile de mai sus prezintă diferite aspecte ale reliefului, de la munții
sus și, pe baza acestora: înalți la câmpiile situate sub nivelul mării.
– prezentați ce observați în fiecare
Treptele de relief reprezintă o generalizare a unor altitudini. Înălțimile
fotografie;
situate între două valori succesive se numesc și trepte hipsometrice. Sunt
– ordonați imaginile, de la cea mai
joasă la cea mai înaltă treaptă de redate în legendă prin culori diferite.
relief reprezentată; Împărțirea reliefului în trei trepte (munți, dealuri și câmpii) are un caracter
– precizați ce treaptă de relief cre- foarte simplificat. De aceea există o împărțire mai nuanțată, cum este cea
deți că predomină în Europa. de mai jos.
2. Cum poate fi calculată, cu aproxima- Treptele de relief nu oferă informații asupra caracteristicilor substratului
ție, înălțimea medie a continentului? (vechimea rocilor, formele de relief), ci doar asupra altitudinilor (înălțimi).
3. Cum poate fi stabilită întinderea Pe baza hărții putem observa însă în ce parte a continentului predomină
unei anumite trepte de relief? anumite înălțimi și trepte ale acestora.
4. Cum credeți că se explică existența
unor câmpii situate sub nivelul mă- Trepte de înălțime Altitudini Proporție (%) Exemple
rii?
Munți înalți peste 2 000 m 2 Alpi, Caucaz, Pirinei
Munți mijlocii 1 000–2 000 m 4 Munții Ural, Apenini
TERMENI SPECIFICI Podișuri și munți joși 500–1 000 m 10 Podișul Boemiei, Masivul
Renan
Hipsometric – referitor la înălțime;
Dealuri joase și 200–500 m 27 Câmpia Europei de Est
treptele hipsometrice redau, în- câmpii înalte
tr-o formă generalizată, intervale
Câmpii joase 0–200 m 55 Câmpia Nord-Europeană
de înălțime (de exemplu, 0–200 m;
200–500 m etc.) Câmpii foarte joase Sub 0 m 2 Câmpia Precaspică
62
UNITĂȚI MAJORE DE RELIEF ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
 Tipuri 1. Urmăriți harta alăturată și legenda

M
principale
acesteia și, pe baza acestora:
- ț
de țărmuri
i c
iei
– localizați principale tipurile de țăr-
av
i i
(exemple):
a n t
din
 muri;
an
Sc
U
Țărm cu – documentați-vă asupra țărmurilor
A tl
q
ții
M- C â m p i a
r
 fiorduri
și precizați câte 1–2 caracteristici
a
l
u l
E u r o p ei w Țărm abrupt ale fiecărui tip reprezentat.
ană
Marea
e a n
(cu riass) 2. Descrieți, pe scurt, fiecare dintre ima-
pe
Nordului
ro
 u d e E s t ginile de mai jos.
d -E e Țărm cu
O c
 C âm p i a N o r
 insule
Pod. Ma
Masivul Boemiei 
r (dalmatic)
ea a sp
Renan M-
ț
C
r Țărm cu
 Alpi
ii C
M-ții  M-ții Caucaz i c ă limane și

a
rpați
M
M-ții  Marea Neagră

-ți
M
Pirine lagune
-ți
iD
i
iA

ina
M-ții Balcani
pe
Delte și țărm
ric
t
nin
i
i
M a r e a A S I A deltaic
M
0 1000 km e d y Țărm cu
AFRICA i t e r a n ă estuar
Munții Pirinei
Trepte, forme și unități de relief

Harta de mai sus redă câteva tipuri de țărmuri și unitățile majore de relief
ale Europei.
Unitățile principale de relief reprezentate pe hartă sunt:
– Munții Scandinaviei, în nord, denumiți și Alpii Scandinaviei, munți foarte
vechi, cu un relief accidentat și țărm cu fiorduri, la contactul cu Oceanul
Atlantic;
– Munții Pirinei, Alpi, Munții Dinarici, Balcani și Caucaz formează partea
europeană a sistemului eurasiatic alpino-himalayan; în Munții Caucaz se
Munții Carpați
află cel mai înalt vârf al Europei (Vf. Elbrus, 5 642 m), iar în Alpi, vârful
Mont Blanc (4 807 m);
– în est, Munții Ural, munți joși, erodați, formează limita Europei cu Asia;
– Câmpia Europei de Est (situată în est), o câmpie înaltă, cu dealuri, care
se suprapune celei mai vechi părți a continentului;
– Câmpia Nord Europeană (în nord), Câmpia Panonică și Câmpia Română
(în centru), regiuni mai joase, care s-au format în mod diferit;
– Podișul Boemiei (înconjurat de munți joși) și Masivul Renan fac parte
din „Europa hercinică”.
PORTOFOLIU Vulcan activ – Etna
Alegeți un tip de țărm, utilizând harta de mai sus. Documentați-vă din

diferite surse și realizați un poster în care să prezentați: poziția geografică a
țărmului, caracteristici ale acestuia și modul de formare. Nu uitați de iIlustrații!
REȚINEȚI
 Relieful reprezintă substratul mediului și componenta cea mai stabilă a

acestuia.
 Europa este continentul cu cea mai joasă altitudine medie (340 m).
 Relieful continentului cuprinde trepte, forme și unități de relief. Relief deltaic – Delta Dunării
63
Capitolul 3
HIDROGRAFIA
1. Amintiți-vă, din clasa a V-a, care sunt

domeniile majore ale hidrosferei.
2. Precizați ce elemente hidrografice
sunt reprezentate pe hartă și în fo-
tografiile alăturate.
3. Ce elemente hidrografice prezente
pe glob lipsesc în Europa?
APLICAȚII
Analizați harta fizică a Europei (pagi-
na 59), harta hidrografică alăturată și,
pe baza acestora:
1. Identificați și localizați principalele
râuri, fluvii și lacuri. Europa – harta hidrografică
2. Explicați de ce fluviile europene
sunt tot mai lungi de la vest la est.
3. Luând în considerare circuitul apei
în natură, menționați, pentru Europa:
– care sunt componentele acestuia;
– în ce mări și oceane ajung apele
transportate de râuri;
– de unde se evaporă cea mai mare
cantitate de apă și de ce;
– unde cad precipitații solide și de
ce.
Fluviul Dunărea Lac glaciar în Norvegia
ACTIVITATE PE GRUPE
Hidrografia Europei cuprinde:
Se formează patru grupe din elevii – oceane și mări; golfuri ale mărilor înconjurătoare;
clasei. Fiecare grupă va analiza apele – mări situate între continente (Marea Neagră, Marea Mediterană);
curgătoare din: nordul, vestul, sudul – banchiza variabilă a Oceanului Arctic;
și estul Europei. Pentru fiecare apă – ghețari continentali (Islanda, insula Novaia Zemlea, Svalbard);
curgătoare veți identifica: numele uni- – ghețari montani (în Alpi, Pirinei);
tății de relief de unde izvorăște, lungi- – fluvii și râuri;
mea fluviului/râului, state străbătute, – izvoare (obișnuite, minerale și termale);
tipul de gură de vărsare, numele mărilor – lacuri naturale și lacuri create de om;
sau oceanelor unde se varsă. Pentru re-
– ape subterane (ape freatice, de adâncime și din goluri subterane);
alizarea acestei activități veți utiliza mai
– bălți și mlaștini.
multe surse de documentare (hărți, in-
ternet etc.). Consultați site-ul: https:// Hidrografia acoperă suprafața reliefului, fiind foarte strâns legată de aces-
land.copernicus.eu/imagery-in-situ/ ta. Este influențată de fenomenele din aer. Acestea împreună (relief, apă, aer)
eu-hydro determină învelișul biotic, adică existența plantelor și animalelor.
64
DIFERENȚIERI CLIMATICE OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
ȘI BIOGEOGRAFICE Descrieți, pe scurt, imaginile alătu-
rate. Pentru fiecare, precizați ce ele-
Clima – aspecte generale mente ale climei se pot observa sau se
pot presupune. Aveți în vedere:
– radiația solară;
– temperatura;
– precipitațiile;
– caracteristicile vântului;
– specificul climei;
– localizarea.
–5°
Ce 20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
–5°
rcu 70 °
0°
l Po
lar
Arc
tic
60
°
0°
Climat cu influențe oceanice Climat mediteraneean 5°
5°
50°
10°
10°
15°
40 °
15°
20°
20° 0 1000 km
Europa – temperatura medie anuală

Ce 20° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
mm/an rcu 10° 70°
l Po
lar
Climat montan în Alpi Climat cu influențe continentale

peste Arc
ti c
60
°
2000
2000
1000
Componentele principale ale unei caracterizări climatice sunt: 750
– factorii genetici (poziția geografică și influența acesteia, radiația solară, 500

sub
factorii fizico-geografici); 50°
500
– elementele climei: temperatura aerului (medie anuală, în ianuarie și iulie),

precipitațiile medii, vânturile;
– tipurile de climă și etajarea acesteia. 40°
Clima, fiind o generalizare a stării atmosferei, poate fi definită prin câte o

denumire simplă și intuitivă; această denumire poate fi dată zonelor și tipurilor 0 1000 km
de climă, pentru toată întinderea pe care se desfășoară. Europa – precipitații medii anuale
Hărțile redau două elemente ale climei: temperatura medie anuală, prin
izoterme și precipitațiile medii anuale, prin suprafețe cu aceleași valori.
APLICAȚII
Utilizând hărțile de mai sus, precizați: TERMENI SPECIFICI

1. cum se modifică temperatura medie anuală de la sud la nord și de ce;
2. unde se înregistrează precipitațiile cele mai mari (cu peste 2 000 mm Izotermă – linie care unește puncte-
anual), cele mici (cuprinse între 500 și 750 mm anual) și cele foarte reduse le cu aceeași temperatură (de la izo =
(sub 500 mm anual); egal).
3. de ce precipitațiile cu cea mai mare valoare sunt situate în arealele Etaj de climă – tip de climă determina-
respective; tă de altitudinea reliefului.
4. din ce cauză există precipitații scăzute în nordul continentului și în partea Tip de climă – varietate a climei din
de sud-est a acestuia; interiorul unei zone; este determinat
5. cum se modifică precipitațiile de la vest la est. de caracteristicile poziției geografice.
65
Capitolul 3
Diferențieri climatice
20° 10° 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
C er
cul 70°
Pol
ar
Arc t
60
ic
°
Urmăriți harta alăturată, generaliza-

tă și simplificată. Această se bazează pe
o clasificare utilizată frecvent. Pe baza
50°
acesteia:
1. Denumiți zonele de climă (de la nord A. Zona polară și subpolară
Climat subpolar
la sud).
Climat subpolar cu influență oceanică
2. Corelați fiecare zonă de climă de pe
B. Zona boreală rece
hartă cu descrierea ei de mai jos. Climat boreal cu tendință oceanică
3. Din ce cauză se formează zonele de Climat boreal continental
40°
climă? A. Zona polară și subpolară
C. Zona temperată
Climat subpolar
4. Comparați două zone de climă, la Climat temperat-oceanic
Climat subpolar cu influență oceanică
alegere, dintre cele reprezentate pe Climat de tranziție
B. Zona boreală rece Climat temperat-continental
hartă. Precizați asemănări și deose- Climat boreal cu tendință oceanică Climat temperat de stepă
biri între acestea, referitoare la: 0 200 400 600 800 1000 km
Climat boreal continental cu precipitații moderate
– poziția geografică; A. Zona polară și subpolară C. Zona temperată D. Zona subtropicală

– factorii care determină clima; Climat subpolar Climat temperat-oceanic Climat mediteraneean
Climat subpolar cu influență oceanică Climat de tranziție Climat subtropical secetos
– temperaturi medii și precipitații Climat temperat-continental
B. Zona boreală rece E. Climat montan
medii; Climat temperat de stepă
Climat boreal cu tendință oceanică Climat montan
– varietăți interioare. Climat boreal continental
cu precipitații moderate
D. Zona subtropicală
Europa
C. Zona temperată – diferenţieri climatice: zone și varietăți interioare
Climat mediteraneean
Climat temperat-oceanic
Climat subtropical secetos
Zona polară și subpolară: este situată în nordul continentului și se carac-
Climat de tranziție
Climat temperat-continental E. Climat montan
terizeazăClimatprin temperaturi
temperat de stepă mici în Climat
tot timpul
montan anului și o vară scurtă.
TERMENI SPECIFICI Zona boreală rece: are temperaturi scăzute, ajungând iarna între – 4 și
cu precipitații moderate
– 10ºC, iar subtropicală

D. Zona vara urcă până la cel mult 15ºC.
Climat mediteraneean
Zonă de climă – mod de dispunere a Zona temperată: are temperaturi medii de 8–15ºC, vara între 15 și 24ºC,
Climat subtropical secetos
climei (de la nord la sud sau invers) sub iar iarna temperaturile medii coboară până la – 4ºC; precipitațiile scad de
E. Climat montan
forma unor fâșii sau zone aproape pa- la vestClimat
la est.
montan
ralele între ele. Zona subtropicală: este caldă și aridă; temperaturile medii depășesc 15ºC,
vara ajung la 25ºC, iar iarna sunt valori pozitive.
Climatul montan: are temperaturile care scad cu înălțimea, iar precipita-
ȘTIAȚI CĂ? țiile cresc cu aceasta; pe munții înalți sunt precipitații solide.
Elementele climei se exprimă în va- APLICAȚII – ACTIVITATE DE GRUP

lori medii, maxime și minime.
Valori extreme ale climei în Europa Formați 5 grupe. Fiecare grupă va caracteriza, pe scurt, câte o zonă diferită
sunt: de climă, dintre cele redate pe hartă și descrise. Veți preciza:
– temperatura maximă absolută: – denumirea și localizarea;
46ºC, Sevilla (Spania); – un factor care influențează clima;
– temperatura minimă absolută: – temperatura aerului (medie, în ianuarie și în iulie);
–55 ºC, Scingor (în nord-estul ex-
– precipitații medii;
trem);
– caracteristica principală a climei; variante climatice ale acesteia;
– cantitatea maximă de precipitații:
4 270 mm, Crkvica (Alpii Dinarici);
– areale sau regiuni caracteristice.
– cantitatea minimă de precipitații: Câte un elev desemnat din fiecare grupă va prezenta, pe scurt, rezultatele
160 mm, Astrahan (delta Volgăi). obținute.
66
Diferențieri biogeografice
1. Vegetația
Taiga – Finlanda
Păduri de foioase (fag) –

Europa Centrală
Tundră Stepă și silvostepă

Păduri de conifere (taiga) Vegetație de semideșerturi
Păduri de amestec (conifere, foioase) Vegetație mediteraneeană
Păduri de foioase Vegetația munților înalți Vegetație mediteraneeană – Corsica
Europa – vegetaţia naturală
Harta de mai sus reprezintă, într-un mod simplificat și generalizat, princi-

palele tipuri de vegetație din Europa (redate în legenda acesteia).
Elementul determinant al repartiției vegetației naturale îl constituie clima.
Astfel, întâlnim de la sud la nord, asemănător zonelor de climă: vegetație
mediteraneeană, stepă și silvostepă, păduri (de foioase, de amestec și de
conifere) și vegetație de tundră.
Vegetația este influențată și de etajarea reliefului (vegetația montană), de Vegetație de semideșert –
Marea Caspică
formele de relief și de depărtarea față de oceane.
Vegetația naturală este ocrotită în rezervații și parcuri naturale.
APLICAȚII OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI

Priviți imaginile de mai sus și, pe
Pe baza hărții de mai sus:
baza acestora:
1. Precizați în ce regiuni sau părți ale Europei este situat fiecare tip de ve- – descrieți, pe scurt, aspectul vege-
getație. tației din fiecare imagine;
2. Demonstrați că vegetația este dispusă în zone latitudinale, adică are un – pentru fiecare dintre aceste tipuri
caracter zonal. de vegetație, precizați ce elemente
3. Ce altă hartă întâlnită până acum este asemănătoare cu harta vegetației? naturale (climă, relief, ape) îi deter-
De ce? mină aspectul.
67
Capitolul 3
2. Fauna
Priviți cu atenție imaginile alăturate

și, pe baza acestora:
– denumiți animalele reprezentate;
– precizați, în fiecare caz, zona de ve- Zimbru Capră-neagră
getație și locul în care trăiește;
– prezentați modul de hrănire al fie-
cărui animal;
– identificați câte un exemplu de
adaptare pentru fiecare animal;
– menționați ce înțelegeți prin diver-
sitatea faunei.
Pești Ren
PROIECT INTERDISCIPLINAR
Pe baza celor învățate până acum

la geografie, biologie și științe ale na-
turii și a documentării voastre, realizați
un proiect în care să caracterizați cât
mai complex două tipuri de vegetație,
dintre cele de mai sus. În proiect veți Lilieci Urs-alb
aborda:
– situarea geografică;
– elemente specifice ale climei;
– specii de plante și de animale ca-
racteristice.
Folosiți diferite surse (internet, en-
ciclopedii, reviste). Ilustrați proiectul
vostru cu fotografii sau desene reali-
zate de voi.
Urs-brun Pelican
Prin această prezentare demonstrați
diversitatea lumii vii (biodiversitatea). Fauna este formată din totalitatea animalelor unui teritoriu, este legată
de zonele de vegetație, dar are o mobilitate mult mai mare.
În afară de condițiile de mediu, animalele sunt dependente de procurarea
hranei. De aceea ele se deplasează la distanțe mari, astfel încât depășesc
limitele zonelor de vegetație.
TERMENI SPECIFICI REȚINEȚI
Faună – totalitatea animalelor care tră- Domeniile în care trăiesc animalele sunt:
iesc pe o anumită întindere.
Faunistic – referitor la faună.  domeniul continental (uscatul), inclusiv în regiunile cu ghețari;
Biodiversitate – existența unor specii  domeniul apelor oceanice și marine;
de plante și animale diferite, pe un anu-  domeniul apelor curgătoare și stătătoare (râuri, lacuri);
mit teritoriu.  domeniul subteran (în apele subterane și peșteri).
68
OAMENI ȘI LOCURI OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
1. Priviți cu atenție fotografiile alătu-

rate și, pe baza acestora, explicați:
– ce reprezintă fiecare imagine și
unde este situat locul respectiv;
– care este specificul geografic al
fiecărei fotografii; precizați ele-
mentul cel mai vizibil;
– din ce cauză locurile și activitățile
Lisabona – estuar și pod Salzburg oamenilor au aspectul actual.
2. Priviți și alte imagini întâlnite în ma-
nual până acum, alegeți 2–3 și preci-
zați ce ați observat, sub aspectul ra-
portului dintre oameni, locuri, pe de
o parte și suportul oferit de mediul
natural (poziție, relief, hidrografie,
climă, vegetație), pe de altă parte.
Genova – Port cu activitate industrială Sat pescăresc – Grecia

INVESTIGAȚIE
Imaginile de mai sus redau o varietate de situații în care se observă le-
gătura dintre oameni și locuri. Această legătură există în toate situațiile în Oameni și locuri în orizontul local
care sunt observate activitățile oamenilor; trebuie doar să fie identificate și Realizați patru grupe în care veți
explicate de cei care le observă. Astfel, de exemplu: aborda următoarele probleme:
– satele sunt adaptate reliefului și condițiilor locale; 1. Definirea și delimitarea orizontului
– orașele au nevoie pentru extindere de suprafețe mari și foarte mari; local din jurul vostru. Alte localități.
– ca rezultat al concentrării umane, orașele se dezvoltă și pe verticală; Poziția geografică.
– pentru porturi sunt necesare condiții speciale: existența unor golfuri, 2. Bazele naturale (foarte succint): re-
posibilitatea construirii digurilor, acces la marea deschisă; lief, ape, vegetație, caracteristici
– existența unor forme deosebite (estuare, delte, țărmuri abrupte sau climatice.
3. Populație: număr, evoluție, diversi-
joase etc.) imprimă extinderea unor orașe pe anumite direcții, construirea
tate, elemente culturale.
unor poduri, canale etc.;
4. Activități economice și legături de
– terenurile netede favorizează construirea rețelei de străzi în forme ge- transport.
ometrice.
Utilizați diverse surse, identificați o
hartă sugestivă și ilustrați cu fotografii.
APLICAȚII – ACTIVITATE DE GRUP Reuniți rezultatele obținute de fiecare
grupă într-o prezentare comună.
Formați 10–12 grupe de elevi.
1. Fiecare grupă va analiza imaginile de până acum din manual în care sunt
reprezentate: peisaje naturale, sate din regiuni de câmpie, sate montane,
orașe mijlocii și mici, orașe mari și foarte mari, porturi maritime, zone de
REȚINEȚI
litoral, centre industriale, transporturi rutiere sau feroviare, aeroporturi,
Între oameni și locurile unde trăiesc
areale de extracție a resurselor energetice și minerale, areale de practicare există mai multe legături:
a turismului.
 locurile influențează multe aspecte
2. Pe baza imaginilor identificate de fiecare grupă, precizați, în fiecare caz: ale orașelor și economia lor;
– ce reprezintă;  oamenii transformă (dar uneori și
– ce element credeți că este determinant pentru aspectul exterior; degradează) locurile;
– felul intervenției umane;  există posibilitatea ca în viitor să fie
– posibilități de păstrare și dezvoltare; îmbunătățită legătura dintre locuri și
– ce alte elemente vizibile sunt importante acum și în viitor. oameni.
69
Capitolul 3
HARTA POLITICĂ.
STATE ȘI REGIUNI
20°C er
cul O C 10° 0°
70°
10° 20° 30° 40° 50° 60° Cifrele de pehartă
P ol
ar A E A N M. Barents
reprezintă:
U L A R C T I C
rctic
60
°
Reykjavik 1. LUXEMBURG
Murmansk
2. MONACO
ISLANDA
F
Uhta
3. LIECHTENSTEIN
I N
A 4. SAN MARINO
A
Marea M. Albă
C
5. VATICAN
L A N D A
Norvegiei
I
Arhanghelsk
I
6. ANDORRA
I
I-le Feroë
i c
G
(Dan.) 7. Teritoriu
t n
Trondheim
D
T
Perm aparținând
B o
N
I-le Shetland F E D E R A Ț I A FEDERAȚIEI RUSE
E
V
G.
Tampere
(UK) Ekaterinburg 8. REP. MOLDOVA
A
R
rid Bergen Oslo Turku Helsinki 9. MUNTENEGRU
U
Sankt Petersburg R U S Ă
b
He I-le Orkney
10. Partea
L
O
e
I-l Espoo Jaroslavl Kazan Ufa europeană a
S
N
T
Glasgow Tallinn
REGATUL UNIT
Stockholm
ESTONIA TURCIEI
Nijni Novgorod Samara 11. MACEDONIA
A
Belfast AL MARII Marea Göteborg LETONIA

BRITANII Nordului Riga Moscova DE NORD
50°
IRLANDA ȘI IRLANDEI DE DANEMARCA (Moskva)
Marea
Dublin NORD Malmö LITUANIA Smolensk
Copenhaga Aglomerații urbane
L
Liverpool Manchester Baltică Vilnius Saratov

7 și orașe
Birmingham Gdansk
N U
OLANDA Hamburg Minsk

P O L O N I A Voroneț TAN peste 10 mil. loc.
Londra Amsterdam
BELARUS HS
Poznan Varșovia ZA
Haga GERMANIA Kursk KA 5 – 10 mil. loc.
Marea Mânecii Lille BELGIA Berlin Volgograd
Köln Wroclaw Lódz Kiev 1 – 5 mil. loc.
A
Le Hâvre Bruxelles Frankfurt Harkov

1 Cracovia A 0,5 – 1 mil. loc.
r e a C as p i c ă
Nantes Luxemburg Praga I N
E
Paris R A Donețk Astrahan

CEHIA U C 100 000 –
München SLOVACIA Lvov Rostov pe Don
O C
Viena Bratislava Dnipropetrovs’k 500 000 loc.

FRANȚA Budapesta
8Chișinău
Golful Berna 3 Odessa
zov
Ma
AUSTRIA Cluj-Napoca Iași
La Coruña
Biscaya Bordeaux ELVEȚIA M. A Groznâi
SLOVENIA UNGARIA Krasnodar
Oviedo
Lyon Milano ROMÂNIA
Toulouse Ljubljana Zagreb Timișoara
Porto Bilbao CROAȚIA Sevastopol
40° Marsilia Torino București Constanța
BOSNIA ȘI
Zaragoza 6 2 HERȚEGOVINA Belgrad N e a g r ă
Lisabona Monaco 4 e a
Madrid a r
Ma
Sarajevo SERBIA Varna

I. Corsica
rea
Sofia M
ALIA
Barcelona Podgorica
Ad
(Fr.) Roma BULGARIA

ria
9
TUG
an.)
tic
S PA N I A 5 Skopje
re (Sp Tirana 10
Ma
ă
POR
Balea Napoli 11
rea
Valencia le
AL
Sevilla I- ITALIA Salonic Istanbul

Tir
BA
e
NIA
nia
Malaga I. Sardinia A
nă
GRECIA Marea
(It.) A I
M a r e a Palermo Marea Egee S
M Ionică
Atena
I. Sicilia
A F R I C A e MALTA
d I. Creta (Gr.) Iraklion 0 200 400 600 800 1000 km
i t e r a n ă
Harta politică a Europei cuprinde statele situate pe continentul european

OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI și cele situate în ambele continente, Europa și Asia (state eurasiatice).
Harta politică actuală este rezultatul modificării acesteia din Antichitate
1. Reamintiți-vă ce ați învățat la lecția până în prezent.
despre harta politică a lumii. Granițele actuale și întinderile statelor europene au rezultat în urma mai
2. Urmăriți harta de mai sus și legen-
multor evenimente: sfârșitul Primului Război Mondial (1920–1921), sfârșitul celui
da acesteia și precizați ce elemente
de-Al Doilea Război Mondial (1945), sfârșitul secolului al XX-lea (după 1990).
sunt redate.
3. Enumerați, după hartă și legendă,
Kosovo nu este reprezentat ca stat, deoarece nu este recunoscut inter-
statele mici și foarte mici. național. Europa are, în prezent, 44 de state recunoscute.
4. Pentru Spania, Franța, Germania și În afară de aceste țări, există state europene care au „teritorii exterioare”
Polonia, identificați alte orașe, în continentului, nereprezentate pe hartă: Franța are și teritorii de peste mări,
afară de capitala țării. Spania are enclavele Ceuta și Melilla din Maroc, iar Danemarca a păstrat o
legătură tradițională cu Groenlanda.
TERMENI SPECIFICI APLICAȚII
Stat eurasiatic – stat situat atât în Eu- 1. Urmărind harta, precizați în ce parte a fiecărei țări este situată capitala.
ropa, cât și în Asia. 2. Precizați cum calculați distanța dintre șase capitale europene, la alegere.
Enclavă – teritoriu sau țară situată în 3. Dați 4–6 exemple, cu aproximație, pentru distanța dintre București și ca-
interiorul altei țări. pitalele țărilor respective.
70
Valletta – Malta Paris Copenhaga
Roma Istanbul
Atena Luxemburg
Statele Europei pot fi grupate după mai multe criterii. Dintre acestea, cri-
teriile geografice îmbină caracteristicile naturale, umane, care țin de poziție
și, parțial, de istoria comună. Această grupare poate fi următoarea: ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
Europa Centrală: Austria, Elveția, Germania, Polonia, Republica Cehă,
Urmăriți imaginile de mai sus.
Slovacia, Liechtenstein, Ungaria, România, Republica Moldova;
Europa de Sud (Mediteraneeană): Portugalia (chiar dacă este situată la 1. Identificați și prezentați, pentru fie-
Oceanul Atlantic), Spania, Andorra, Italia, San Marino, Vatican, Malta, Slove- care fotografie, câte o caracteristică
pe care o observați.
nia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord,
2. Precizați pentru fiecare oraș rolul
Albania, Grecia, Bulgaria, Monaco;
acestuia în Europa, utilizând și cu-
Europa de Est: Ucraina, Belarus, Federația Rusă (partea de vest, euro- noștințe învățate la istorie.
peană); 3. Explicați rolul unor orașe în istoria
Europa de Vest (Atlantică): Irlanda, Regatul Unit, Țările de Jos, Belgia, teritoriului țării noastre.
Luxemburg, Franța; 4. Explicați de ce statele și orașele mici
Europa de Nord: Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Letonia, pot avea un rol mare în lumea con-
Lituania, Islanda. temporană.
71
Capitolul 3
RĂSPÂNDIREA GEOGRAFICĂ
A POPULAȚIEI
peste 250 loc./km2

150 - 250 loc./km2
peste 250 loc./km2 100 - 150 loc./km2 peste 300 loc./km2
ic
150 - 250 loc./km 2

50 - 100 loc./km 2
150 - 300 loc./km2
nt
peste 250 loc./km2 100 - 150 loc./km2 sub 50 loc./km2 peste 300 loc./km2 50 - 100 loc./km2
tla
ic
150 - 250 loc./km 2

50 - 100 loc./km 150 - 300 loc./km 2
sub 50 loc./km2
l A
2
nt
50°
100 - 150densității
loc./km2 mediisub 50 - 100 loc./km
nu
2
Harta 50 loc./km2 statelor europene
a populației Harta densității populației europene
tla
ea
50 - 100 loc./km sub 50 loc./km2

l A
2
Oc
50°
Expresia cea mai simplă a felului în care este răspândită populația pe un
OBSERVAȚI ȘIMarea
REZOLVAȚI
nu
sub 50 loc./km2
Neagră anumit teritoriu o reprezintă densitatea, exprimată în loc./km2.
ea
Oc
Densitatea populației reprezintă numărul mediu de locuitori pe o anumită

M a r e a Urmăriți
Marea Neagră hărțile de mai
40°
sus. întindere (țară, areal, regiune).
M Marea Neagră
2000 km 1. e dComparând
i te r prima hartă cu harta Statele mici, dar cu un număr mare de locuitori au densități mari ale po-
an ă
40° politică a Europei, precizați: M a r e apulației.
Marea Neagră
– 2–3 exemple de state 0 care au okm M eStatele
e r a n întinse, cu un număr de locuitori care nu este proporțional cu
2000 dit
densitate foarte mare a populației teritoriul, ăau densități reduse ale populației.
M a ea
(peste 250 rloc./km M 2
);
0 2000 km ed i
t e r a cu o den- Răspândirea populației în Europa are anumite particularități, determinate
– 2–3 exemple de state nă
de:
sitate mică a populației (sub 50
loc./km2). – condițiile naturale favorabile, ca reflectare a poziției în zona temperată;
2. Explicați, pe scurt, diferența de den- – țărmuri crestate, care au favorizat navigația;
sitate a populației între cele două – populație stabilizată de mult timp;
categorii de mai sus. – poziția față de Marea Mediterană;
3. Precizați cum se determină densi- – revoluția industrială, care a determinat creșterea economică și a popu-
tatea populației unui stat sau a unui lației orașelor;
areal. – capacitatea de inovație științifică și tehnologică.
APLICAȚII Suprafața Populația

Densitatea
Statul populației
(km2) (loc.)
(loc./km2)
1. Precizați, pe baza celor învățate la istorie, alte cauze
Austria 83 883 8 932 664 106
și evenimente care au influențat populația Europei
Franța 543 940 65 627 454
și evoluția ei.
2. Calculați elementele demografice solicitate, com- Regatul Unit 242 741 66 966 400
pletând un tabel asemănător celui alăturat, după Spania 42 267 872 93
model. Țările de Jos 41 543 423
72
ELEMENTE DE DIVERSITATE OBSERVAȚI ȘI ANALIZAȚI
UMANĂ (etnică, lingvistică, Priviți imaginile alăturate și, pe baza
confesională și culturală)
acestora:
1. Precizați ce caracteristici distincti-
ve au fiecare dintre persoanele din
imagini.
Diversitatea etnică 2. Ce caracteristici comune identifi-
cați?
3. Poate fi construit un portret comun
pentru toți europenii?
4. Cum vă imaginați portretul unui om
al viitorului?
PROIECT
Toți diferiți, toți egali!

Germani Români Pentru orizontul vostru local sau
pentru o regiune pe care o cunoașteți
mai bine sau ați vizitat-o, descrieți di-
versitatea grupurilor umane pe care
le-ați întânit.
Precizați ce elemente diferite ați
observat la acestea. Vă puteți referi la
limba vorbită, fizionomii, îmbrăcăminte,
muzică tradițională, confesiuni.
Explicați ce este comun pentru
aceste grupuri umane și ce este diferit.
Albanezi Bulgari Argumentați de ce considerați că
suntem cu toții egali, deși suntem di-
feriți.
TERMENI SPECIFICI
Confesional – referitor la confesiunea

(religia) practicată.
Cultural – referitor la ansamblul con-
Laponi Italieni cepțiilor, produselor materiale și spiri-
tuale care definesc un teritoriu, de la în-
Între diversitatea etnică (din ce grup provin și fac parte) și diversitatea tinderi mici la țări și la lumea ca întreg.
națională (cărei națiuni sau naționalități îi aparțin) există anumite deosebiri. Etnic – referitor la un grup uman con-
Le păstrăm totuși împreună, pentru a defini o populație care trăiește pe un stituit pe baze istorice, având origine
anumit teritoriu. comună și aceeași autoidentificare.
Grupurile etnice și naționale (națiuni sau naționalități) au origine comună, Națiune – grupare umană stabilă, con-
formându-se pe un anumit teritoriu. stituită istoric pe un anumit teritoriu,
Termenul cel mai potrivit este cel de naționalitate, care presupune o iden- pe baza comunității de limbă, spațiu,
tificare a apartenenței etnice; se suprapune, frecvent, și unei limbi vorbite viață economică și elemente culturale.
(inițiale și actuale). Recensământ – proces administrativ
Consemnarea unor anumite naționalități este realizată pe baza a ceea ce de înregistrare a numărului de locuitori
declară persoanele respective, îndeosebi când au lor recensăminte. ai unei regiuni, țări, localități.
73
Capitolul 3
Diversitatea lingvistică
A. Limbi indo-europene
Romanice (italiana, franceza,
spaniola, româna, portugheza,
retoromana etc.)
ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI Slave (rusa, bielorusa,

ucraineana, ceha,
slovaca, slovena, sârbo-croata,
1. Denumiți 3–4 țări în care se vorbește poloneza, bulgara etc.)
predominant câte o limbă din fami- Germanice (germana, engleza,

daneza, olandeza, flamanda,
lia limbilor indo-europene. norvegiana, suedeza, islandeza etc.)
2. Identificați cum sunt localizate în Alte limbi (greaca, cecena,
Europa limbile: albaneza, letona, lituaniana, limbi
celtice: irlandeza, scoțiana, basca,
– slave; velșa, bretona)
– romanice (neolatine).
B. Limbi uralo-altaice
3. Ce asemănare, sub raportul întinde-
Ugrofinice (maghiara, finlandeza,
rii, se poate observa în cazul limbilor estoniana, lapona etc.)
romanice și slave? 0 2000 km
Altaice (turca, tătara, găgăuza)
4. În ce țări se vorbesc limbi ugro-fini-
ce?
Harta de mai sus redă, într-o formă simplificată și generalizată, principalele
5. Limba vorbită de un popor sau de
limbi vorbite în Europa. Semnalează doar poziția (cu aproximație) unde se
un grup uman este și o poartă de
vorbesc aceste limbi pe întinderea continentului; de asemenea, sunt localizate
comunicare și de apropiere de cul-
tura acestora. Explicați de ce este concentrări dintr-o anumită limbă în interiorul întinderii alteia.
important pentru fiecare dintre noi Există teritorii în care interferează mai multe limbi vorbite. De exemplu, în
să cunoaștem una sau mai multe Elveția se vorbesc patru limbi, care sunt și limbi oficiale: germana, franceza,
limbi străine. italiana și reto-romana.
Diversitatea confesională
ȘTIAȚI CĂ?
În cadrul diferitelor limbi există dia-

lecte ale acestora. De asemenea, există
variante regionale, care au modificări
mici, fără a fi dialecte. În cazul limbii
române, se consideră că aceasta are
patru dialecte:
– istroromâna (în Peninsula Istria din
Croația), foarte puțin vorbită;
Biserică ortodoxă – Varna, Bulgaria Biserică catolică – Paris
– meglenoromâna (în nordul Greciei);
– aromâna (în Grecia centrală și de Spre deosebire de alte continente, în care există o mai mare diversitate
nord); religioasă (confesională), în Europa predomină cele trei confesiuni ale religiei
– daco-româna, adică limba română creștine: catolicismul, ortodoxismul și protestantismul. Există, de asemenea:
(vorbită la nord de Dunăre). iudaismul, islamismul, variante ale protestantismului: anglicani (în Regatul
Unit), calvini (în Ungaria).
TERMENI SPECIFICI Pondere din total
peste 90% 80–90% 60–80% sub 60%
populație (%)
Lingvistic – referitor la limbă; de exem- Malta, Italia, Letonia, Belgia, Austria, Croația, Elveția, Slovenia,
Catolicism
Polonia, Spania Franța Slovacia Rep. Cehă
plu: diversitate lingvistică – diversitate
Grecia, Cipru, Serbia, Bosnia și
de limbi vorbite. Ortodoxism
Rep. Moldova România
Ucraina, Belarus
Herțegovina
Neolatin – de origine latină; limbă ne- Finlanda, Letonia, Germania,
Protestantism Danemarca Regatul Unit
olatină este orice limbă derivată din Norvegia, Suedia Țările de Jos
limba latină (portugheza, spaniola, ro- Islamism – – –
Albania, Bosnia și
mâna, italiana, franceza) Herțegovina, Cipru
74
Diversitatea culturală
Insula Creta, Palatul Knossos Colosseum – Roma Acropole – Atena
Bizanț/Constantinopol – zid al cetății Veneția Cordoba
Cambridge Viena
Imaginile de mai sus redau orașe care au avut o importanță semnificativă București
în cultura europeană.
La începutul Antichității, prima cultură a fost creată pe Insula Creta (cultura
cretană sau minoică). OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI
În Evul Mediu au existat mai multe centre de cultură (Bizanț, Veneția, Roma,
Cordoba etc.) și artiști cu un aport deosebit la cultura mondială. Fotografiile de mai sus sunt grupate
tematic pe rânduri. Pentru fiecare rând,
În prezent, dezvoltarea științei a devenit cea mai importantă cauză a pro-
precizați:
gresului societății. Contribuția individuală a fiecărui artist și contribuția co-
lectivă a popoarelor îmbogățesc patrimoniul cultural european și mondial. – ce reprezintă fiecare imagine;
– în ce perioadă istorică se situează.
REȚINEȚI
ȘTIAȚI CĂ?
 În Europa, există diversitate etnică, lingvistică, confesională și culturală.
Aceasta reflectă elemente de istorie, deplasare a populației, influența
În ultima imagine este reprezentat
mediului natural, nivelul de dezvoltare economică etc.
Ateneul Român, una dintre cele mai
 Identitatea europeană reprezintă o sinteză a elementelor comune, dar și frumoase săli de concerte din Europa,
a diversității lor actuale. finalizat în 1888. Aici au loc concerte
 Elementele de diversitate au reprezentat de-a lungul istoriei surse de de muzică clasică în cadrul stagiuni-
conflicte și chiar de războaie. lor permanente și în cadrul Festivalului
 Diversitatea nu trebuie să ducă la conflicte între oameni diferiți, deoarece și Concursului Internațional „George
asemănările dintre aceștia sunt mai importante decât deosebirile. Enescu”.
75
Capitolul 3
MARI ORAȘE EUROPENE
Populația
Aglomerații
aglomerației
urbane și orașe
(locuitori)
Istanbul 15 204 400
Moscova 12 655 000
Paris 12 630 000
Londra 11 262 000
Madrid 6 211 000
Ruhr (Essen) 5 600 000
Sankt Petersburg 5 385 000
Köln–Düsseldorf 4 912 000
Berlin 4 656 000
Frankfurt 3 210 000
Atena 3 170 000
Varșovia 3 100 000
Kiev 2 950 000
Manchester 2 850 000
Hamburg 2 835 000
Roma 2 761 000
Lisabona 2 727 000
Budapesta 2 624 000 Europa – mari aglomerații urbane și oraşe europene
Stockholm 2 415 000
Stuttgart 2 355 000 Harta de mai sus redă aglomerațiile urbane din Europa, preluate din sta-
Lyon 2 323 000 tisticile internaționale. Tabelul alăturat consemnează populația aglomerațiilor
Conurbația Rin–Ruhr cuprinde urbane, așa cum este definită de administrațiile respective.
aglomerațiile urbane Ruhr (Essen și Pe hartă sunt figurate și trei conurbații: Rin–Ruhr (peste 11 mil. loc., cu
orașele din jur) și Köln-Düsseldorf (pe două aglomerații dintre cele din tabel), Katowice (cu peste 3 mil. loc.) și
Rin). Se pot observa mai bine pe har- Randstad–Holland (cu peste 5mil. loc.).
ta Germaniei (pagina 95). Conurbațiile, spre deosebire de aglomerațiile urbane, sunt formate din
mai multe orașe apropiate ca număr de locuitori și situate pe un teritoriu
limitat. Orașele componente își păstrează identitatea.
Metropole europene sunt considerate, după importanță și populație,
Londra, Paris, Moscova și Istanbul. Acestea au o prezență internațională sta-
bilizată și recunoscută.
ȘTIAȚI CĂ?
APLICAȚII
În anul 2021, orașul București avea
1 823 526 loc., ceea ce reprezintă o po- 1. Pe baza hărții și a tabelului:
pulație mare pentru un oraș individua- – localizați fiecare aglomerație urbană;
lizat. Aglomerația urbană, cuprinzând
– denumiți și localizați aglomerații cu o populație de la 1 mil. loc. la
și orașele din jurul său, are 2,2 mil. loc.
2 mil. loc., care nu sunt menționate în tabel.
Populația existentă, într-un moment dat
al zilei, ajunge la 2,4–2,5 mil. loc., cu-
2. Calculați care este distanța, în linie dreaptă, între Viena și Istanbul, Viena
prinzând și persoanele care lucrează în și Lisabona, Viena și Oslo, Viena și Sankt Petersburg.
București sau cele care se află în trecere 3. Identificați și localizați aglomerații urbane care au sub 2 mil. loc. și sunt
pentru diferite activități. porturi.
76
Sankt Peterburg Minsk Istanbul
Napoli Bordeaux
Barcelona
Haga Essen
Unele orașele europene au origini foarte vechi. În Grecia existau polisurile

(orașele-stat), cum ar fi Atena, Theba, Sparta etc.
În Imperiul Roman s-au dezvoltat foarte mult orașele mari (Roma, Napoli,
Milano, Bizanț) și au fost înființate orașe în regiuni nou cucerite (Londinium –
Londra, Lutetia – Paris, Vindobona – Viena, Tomis – Constanța).
În Evul Mediu apar orașe-porturi pentru comerț (reunite sub numele de Liga
Hanseatică, la Marea Nordului și Marea Baltică), se dezvoltă orașele existente
(Roma, Paris), apar universități în diferite orașe (Bologna, Coimbra, Cracovia). Katowice
În anul 1500, când populația totală a Europei era de cel mult 50 mil. loc.,
cele mai mari orașe aveau între 150 000 și 200 000 loc. (Constantinopol, ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
Napoli și Paris), iar Veneția, Palermo, Genova, Florența aveau aproximativ
100 000 loc. fiecare și erau, de asemenea, orașe mari. 1. Analizați, pe scurt, fiecare oraș din
fotografii, precizând:
PORTOFOLIU – unde este localizat;
– dacă este capitală;
– o caracteristică vizibilă;
Fiecare elev va studia un sigur oraș european, la alegere, dintre cele am- – din ce categorie face parte, după
plasate pe hartă sau din tabel. numărul de locuitori;
Realizați o prezentare geografică a orașului ales, cuprinzând următoare- – ce alt element specific cunoașteți.
le elemente: numele și poziția geografică; numărul de locuitori; localizarea 2. Identificați câte o caracteristică
(unitate de relief, râu, munți etc.); rolul administrativ sau politic (capitală, de prin care să precizați, pentru fiecare
exemplu); evoluția istorică (apariție, distrugeri provocate de războaie, evo- oraș, specificul acestuia.
luție recentă, rolul actual); forma și aspectul orașului; căi de comunicație (căi
ferate, gări, șosele aeroporturi); activități economice și culturale; construcții TERMENI SPECIFICI
monumentale sau deosebite.
Ilustrați cu imagini și cu o hartă reprezentativă. Prezentarea realizată se Metropolă – oraș de importanță mon-
va adăuga la portofoliul personal. dială.
77
Capitolul 3
ECONOMIA
1. Priviți cu atenție imaginile alăturate

și, pe baza acestora, precizați:
– ce reprezintă fiecare imagine și ce Viticultură Hidrocentrală
activitate economică se desfășoa-
ră;
– ce procese de prelucrare se des-
fășoară în fiecare imagine.
2. Precizați, pe scurt, ce a reprezentat
„revoluția industrială”. Utilizați infor-
mații dobândite la istorie, geogra-
fie, precum și din alte surse.
3. Identificați ramurile care nu pro- Câmp cultivat cu porumb Industria construcțiilor de mașini
duc poluare.
4. Până la ce nivel se pot dezvolta
producția de automobile, hidro-
energia și obținerea produselor
metalurgice? Realizați o discuție
anticipativă asupra acestei teme.
5. Menționați legăturile dintre acti-
vitățile economice redate în foto- Industrie metalurgică Instalație pentru biogaz
grafii.
Economia Europei s-a dezvoltat foarte mult, în urma revoluției industria-
le, ca rezultat al folosirii intensive a unor materii prime energetice și a unor
tehnologii noi.
Cauzele care au determinat evoluția economică a Europei sunt:
– resursele financiare;
– tradițiile manufacturiere din Evul Mediu;
– forța de muncă interesată, cu o mare capacitate inovativă;
– resurse energetice importante la începutul dezvoltării industriei;
– realizări tehnologice noi care au transformat economia;
– creșterea rolului științei în dezvoltarea tehnologică;
TERMENI SPECIFICI – dezvoltare unei agriculturi comerciale;
– posibilitatea realizării unor schimburi comerciale la distanțe mari.
Agricultură comercială – agricultură
cu un randament ridicat, care realizea- INVESTIGAȚIE
ză produse agroalimentare, destinate
comercializării. Analizați raporturile care există între resurse – industrie – agricultură –
Biogaz – gaz natural obținut în instalații servicii.
care utilizează ca materie primă produ- Aveți în vedere următoarele criterii: a. condiționări reciproce; b. influența
se vegetale. asupra mediului înconjurător; c. legătura cu inovația tehnologică; d. rolul
Model economic – model de dezvol- resurselor financiare; e. resursele umane.
tare economică bazat pe optimizarea Realizați un scurt eseu, de aproximativ o jumătate de pagină, cu titlul:
utilizării resurselor naturale, financiare și „Economia – condiționări multiple”, dezvoltând fiecare tip de condiționare
umane, în contextul reglării producției (a, ...e). Eseul trebuie să fie simplu și convingător. Utilizați și informații din
prin piață, pe baza cererii și ofertei. alte surse. Prezentați colegilor rezultatele la care ați ajuns.
78
RESURSELE NATURALE Resursele naturale
ȘI VALORIFICAREA LOR
A. Resurse ale mediului natural:
– relief, soluri;
– hidrografie (apă dulce, hidroener-
Petrol gie etc.);
Gaze naturale – climă (condiții pentru agricultură,
Cărbuni superiori energie solară);
Cărbuni inferiori
– resurse biotice (pescuit, păduri
etc.).
Minereuri de fier
B. Resurse ale scoarței terestre:
Marmură
– resurse energetice (petrol, gaze
Minereuri neferoase naturale, cărbuni, uraniu);
– resurse minerale (feroase, nefe-
roase);
– substanțe nemetalifere (săruri,
roci).
Resursele
energetice
și minerale
în Europa
Harta de mai sus redă repartiția geografică a resurselor energetice și

minerale în Europa, fără a prezenta elemente cantitative asupra acestora.
Europa are resurse diverse, dar unele sunt în cantități limitate (gaze na-
turale, petrol, minereuri) sau a fost redusă exploatarea lor din cauza poluării
(cărbunii).
Resursele sunt mai mari, dacă le includem și pe cele din partea asiatică a
Federației Ruse, din Kazahstan și Turcia.
Ca efect al utilizării îndelungate, aceste resurse s-au diminuat foarte mult.
APLICAȚII
1. Utilizând harta de mai sus, precizați unde sunt localizate resursele de:
– cărbuni superiori;
– petrol și gaze naturale;
– minereu de fier.
2. Cu ce resurse noi le putem înlocui pe cele de mai sus?
3. Pot fi descoperite resurse noi în Europa? Platformă de foraj în Marea Nordului
Carieră de
Captarea marmură –
energiei Carrara,
geotermale Italia
79
Capitolul 3
ACTIVITĂȚILE ECONOMICE
Agricultura
Cultivarea lalelelor – Olanda Cultură de măslini – Grecia Cultură de floarea-soarelui – România
Cultură în câmp deschis – Polonia Viticultură – Italia
Agricultura cuprinde:
– baza naturală și economică, incluzând modul de utilizare a terenurilor
Cultură de citrice – Spania (arabil, pășuni etc.), mijloace tehnice (mecanizare, irigații, substanțe
chimice), resursele financiare și modul de organizare a activității;
– cultura plantelor (cereale, plante tehnice, legume, leguminoase, cultura
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI pomilor fructiferi și a viței-de-vie etc.);
– creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, bubaline, cabaline, apicul-
Priviți cu atenție fotografiile de mai tura, sericicultura etc.).
sus și, pe baza acestora, precizați: Aceste trei elemente se asociază pe un anumit teritoriu, formând agri-
– culturile agricole din fiecare ima-
cultura acestuia.
gine;
Pe întinderi mai mari se asociază suprafețe agricole (sau agrogeografice),
– condițiile naturale din fiecare caz
cu un anumit specific geografic al producției agricole.
în parte;
– prin ce se deosebesc activitățile
Principalele produse agricole din Europa sunt:
din fiecare caz;
– ce credeți că se înțelege prin % Europei din
Plante Țări reprezentative (exemple)
„agricultură ecologică”? total mondial
Cereale (total) 22 Federația Rusă, Ucraina, Franța, Germania
ȘTIAȚI CĂ? Grâu 40 Federația Rusă, Franța, Ucraina, Germania,

Regatul Unit, România
Orz 60 Federația Rusă, Germania, Franța, Ucraina
Europa este un exportator net de Porumb 12 România, Ucraina, Federația Rusă, Franța,
produse agroalimentare. Ungaria
Deși are o întindere redusă și o po- Cartofi 32 Federația Rusă, Ucraina, Germania, Polonia
pulație numeroasă, agricultura Europei,
Soia 5 Ucraina, Federația Rusă
cu un randament înalt, poate asigura cu
Sfeclă-de-zahăr 10 Federația Rusă, Franța, Germania, Ucraina
produse și locuitori din alte continente
(Asia, Africa, America de Sud). Analizați și comentați oral datele din tabelul de mai sus.
80
20° C 10° 10° 20° 30° 40° 50° 60°
60 ercu 0° 70°
Industria
° l Po
l ar A
rcti c
1. Scoția 18. Spania de Nord

 2. Anglia Centrală 19. Varșovia–Lodz
3. Anglia de Sud 20. Silezia (Katowice)
4. Paris și împrejurimi 21. Cehia Centrală
Stockholm  5. Bordeaux 22. Slovacia de Sud
 6. Ron–Lyon 23. București–Ploiești
50°   
 7. Marsilia–Aix 24. Minsk
 8. Barcelona 25. Kiev
   
Londra Berlin  9. Spania Centrală 26. Sankt Petersburg
   10. Italia de Nord 27. Moscova–Nijni
Paris  
 Strasbourg  11. Zürich–Lausanne Novgorod
 
Berna-  Dnipropetrovs’k 12. Rotterdam–Anvers 28. Volga–Ural
   Laussane 13. Rin–Ruhr (Essen) 29. Ural
Lyon  
40°
 Torino-Milano  14. Frankfurt–Stuttgart 30. Donețk
 M arsilia 15. München 31. Dnepropetrovsk
 16. Hamburg 32. Budapesta
17. Copenhaga–Malmö 33. Berlin
Concentrări industriale 0 1000 km
Ramurile industriale, ordonate la nivelul planetei (pagina 42) se regăsesc

și în industria europeană. ȘTIAȚI CĂ?
În ultimii ani (2001–2023), au avut loc modificări în amplasarea diferitelor
ramuri industriale în Europa. Extracția cărbunilor pentru producerea energiei Produsele principale actuale ale
electrice s-a diminuat foarte mult sau chiar a dispărut din anumite țări. De Europei sunt: energie atomică (Franța,
asemenea, construcția de nave, automobile, metalurgia feroasă și altele s-au Germania, Spania, Suedia), energie hi-
droelectrică (Norvegia, Federația Rusă,
modificat sensibil.
Franța), metalurgie feroasă (Italia, Ger-
Ceea ce rămâne în economia Europei sunt zonele în care este concentrată
mania), autovehicule (Germania, Spania,
industria (sub forma concentrărilor industriale), precum și peisajele acesteia. Franța, Italia, Slovacia), avioane (Franța,
Concentrările industriale principale sunt redate pe harta de mai sus, iar Regatul Unit), nave, (Țările de Jos, Bel-
în legendă sunt denumirile lor. Aceste concentrări sunt reprezentate în mod gia), petrochimie (Germania, Italia, Fran-
selectiv, generalizat și sunt prezentate pentru a se vedea repartiția lor ge- ța, Țările de Jos), prelucrarea lemnului
ografică. Acestea nu se referă la tipurile de activități și nici la dimensiunile (Suedia, Finlanda), produse ale industri-
lor cantitative. ei alimentare și ușoare. După valoarea
producției industriale, ordinea statelor
APLICAȚII europene este: Germania, Italia, Regatul
Unit, Franța, Federația Rusă etc.
1. Comparați ramurile industriale sub raportul influenței asupra resurselor și
al mediului.
a Aveți în vedere următoarele ramuri: metalurgie feroasă (siderurgie), me-
talurgie neferoasă, termoenergie, hidroenergie, energie atomică, energie
solară, energie eoliană, petrochimie, îngrășăminte chimice, materiale de
construcție (ciment etc.), mobilă, conserve, confecții, construcția de nave,
construcția de automobile, aparatură electronică.
2. Prezentați (oral sau în scris):
– trei industrii nepoluante;
– patru industrii bazate pe resurse epuizabile;
– trei industrii foarte poluante;
– trei industrii bazate pe resurse regenerabile;
– trei industrii care produc bunuri de uz personal;
– trei industrii mari consumatoare de energie electrică. Centrale eoliene – Dobrogea, România
81
Capitolul 3
Serviciile
Linii de înaltă tensiune Autostradă – Polonia

Canal navigabil – Germania
Stațiune turistică la Marea Aeroport – Londra, Heathrow

Mediterană – Palma de Mallorca
Căile ferate și șoselele traversează sistemul montan alpino-carpatic prin

trecători de altitudine.
Construirea unor canale navigabile între fluvii a dus la apariția acestor rute
Tren de mare viteză – Franța și a acestui tip de transport.
Căile ferate, dezvoltate după revoluția industrială de la vest spre est, dar
ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI și de la nord la sud, au fost modernizate continuu (de exemplu, prin TGV).
Comerțul, cu tradiții din Antichitate și Evul Mediu, s-a diversificat și extins,
1. Amintiți-vă categoriile de servicii astfel încât, în prezent, aproape 40% din comerțul mondial se desfășoară în
care există la nivel mondial (de la Europa și între țările europene și restul lumii.
paginile 44–45) Transporturile rutiere au o mare dezvoltare, prin rute europene (în fiecare
2. Analizați fotografiile de mai sus și
stat) și internaționale, precum și printr-o rețea de autostrăzi.
precizați ce tip de transport se re-
Marea Mânecii este traversată printr-un tunel feroviar submarin.
alizează prin:
– trenuri de mare viteză; Europa este prima destinație turistică mondială (cu peste 400 mil. turiști
– canale interioare; anual).
– șosele și autostrăzi; Internetul are o utilizare semnificativă la nivel mondial, iar Europa îl utili-
– linii de înaltă tensiune; zează în proporție de 1/3 din total.
– avioane și aeroporturi; Liniile aeriene interconectează aeroporturi din Europa și din lume într-o
– servicii de internet. rețea mondială.
3. Ce categorii de transporturi credeți
că se vor dezvolta în viitor? Argu- APLICAȚII
mentați.
Analizând hărți și informații despre Europa, explicați:
– rețeaua de canale de navigație din Câmpia Nord-Europeană;
TERMENI SPECIFICI – existența unor porturi foarte mari la Marea Nordului;
– forma rețelei feroviare și rutiere;
TGV – tren de mare viteză, care circulă – existența unor trecători și tuneluri în Munții Alpi; dați exemple;
pe linii feroviare noi, construite în acest – numărul foarte mare de turiști care vizitează Europa;
scop. – avantaje și dezvantaje ale transporturilor aeriene.
82

acesteia, menționați porturile situa-
te:
– în bazinul Mării Mediterane;
– pe Dunăre;
– în jurul Mării Baltice;
– la Marea Nordului;
– la Oceanul Arctic;
– la Oceanul Atlantic;
– pe fluviul Volga.
2. Prezentați, pe scurt, imaginile de mai
jos.
ACTIVITATE INDEPENDENTĂ
Portul Constanța
Realizați un eseu, de aproximativ o pagină, în care să vă prezentați opiniile
asupra evoluției economiei europene în viitor.
Precizați ce domenii ar putea fi dezvoltate. Utilizați informațiile dobândite
până acum și identificați în diferite surse alte informații.
Discutați în clasă această problemă în următoarea oră de geografie.
Realizați o sinteză a acestor opinii, cu titlul: „Cum va deveni Europa în
viitor?”.
REȚINEȚI – ECONOMIA EUROPEI Portul Rotterdam
 Europa, prin Marea Britanie, a fost la originea revoluției industriale, care a

modificat foarte mult economia continentului și a lumii. Revoluția indus-
trială s-a extins progresiv, de la vest spre est.
 Resursele de cărbuni și de minereuri au stat la baza industriei energiei
electrice și a metalurgiei feroase.
 Europa a fost și este un continent cu un înalt nivel tehnologic și de inovație.
 În prezent, activitățile de prelucrare sunt grupate în jurul unor centre
urbane, sub forma concentrărilor industriale.
 Agricultura de înalt randament oferă produse agroalimentare unei populații
mai mari decât a continentului nostru. Portul Genova
 Serviciile sunt moderne, diversificate și reprezintă domeniul principal al
economiei. TERMENI SPECIFICI
 Europa constituie principala regiune turistică a lumii contemporane.
 Țările Europei sunt preocupate în prezent de reducerea poluării și de Agroalimentar – referitor la produsele
conservarea mediului înconjurător. agricole (cereale etc.) și alimentare.
83
Capitolul 3
UNIUNEA EUROPEANĂ (UE)

20 Cer 10 0 10 20 30 40 50 60
cul
Pol Oceanul Arctic
ar Arc
60 ISLANDA tic
ţările UE (27)
sedii ale unor
instituţii ale
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI i
c Uniunii Europene
Cifrele de pe hartă
t
reprezintă:
n
S
1. Identificați și localizați țările Uniunii SF 1. Malta
a
N 2. Luxemburg
l
Europene, utilizând indicativul auto 3. Andorra
t
4. Vatican
al acestora și corespondența poziți-
A
5. San Marino
EST
ei din această hartă cu cea din harta 6. Liechtenstein
\
tic
l
Marea RUS 7. Monaco
politică a Europei (de la pagina 70). LV
al
50 IRL DK Copenhaga
B
n
LT
2. Precizați denumirea capitalelor ur- re
a
Nordului
Ma RUS
e a
UK
mătoarelor țări: Austria, Belgia, Fran- NL BELARUS
ța, Spania, Portugalia, Germania și

O c
B PL
Bruxelles D
Ungaria. 2
c\
Luxemburg Frankfurt
ea Caspi
CZ UKR
3. Enumerați, pe baza hărții, ce state Strassbourg SK
A
europene nu fac parte din Uniunea F CH 6
H
MOL
ar
SLO
M
Europeană. 40
HR RO
7
4. Menționați orașele în care se află P 3
5 BH
SR r e a
N e a g r \
M a
sedii ale unor instituții ale Uniunii
E I M BG
4
MK
Europene. AL
A S I A
M GR
a r e a
A F R I C A M
e d \
0 200 400 600 800 1000 km 1 i t e r a n CYP
Informații
Harta de mai sus localizează cele 27 de țări ale Uniunii Europene (2023).
suplimentare
Uniunea Europeană cuprinde și un mic stat insular (Malta), dar și un stat
găsiți, accesând
site-ul Comisiei care, prin poziție, aparține Asiei (Cipru). Celelalte state europene mici (San
Europene: Marino, Monaco, Vatican, Andorra, Liechtenstein) nu fac parte din Uniunea
Europeană.
Formarea Uniunii Europene a fost un proces complex și îndelungat, care
a început în anul 1957 și a cuprins mai multe etape. În anul 2007 au fost in-
INSTITUȚII ALE tegrate Bulgaria și România, în anul 2013, Croația, iar în anul 2020, Regatul
Unit a părăsit UE (Brexit).
UNIUNII EUROPENE
Uniunea Europeană este cea mai importantă grupare economică și politică
de state la nivel mondial.
Instituțiile principale ale Uniunii
Scopul principal al acesteia este de a asigura prosperitatea locuitorilor, de
Europene sunt:
a permite libera circulație în interiorul ei și de a dezvolta proiecte economice,
 Parlamentul European, care își
politice și culturale comune.
desfășoară activitatea la Stras
bourg;
 Comisia Europeană, cu sediul la
Bruxelles, are rol executiv; România și Uniunea Europeană (2021)
 Consiliul European, cu sediul tot Indicatori Uniunea Europeană România
la Bruxelles, elaborează liniile po-
Suprafața (km2) 4 133 100 238 397
litice principale ale Uniunii;
Populația (loc.) 444 783 500 19 201 662
 Curtea de Justiție, cu sediul la
Densitatea populației 107 81
Luxemburg;
Sporul natural 1‰ –0,5‰
 Banca Centrală Europeană, cu se-
diul la Frankfurt. Șomaj 7% 6%
 Agenția Europeană a Mediului, cu Populația străină 40 mil. loc. 145 000
sediul la Copenhaga. Populația urbană 75% 54%
84
Strasbourg – sediul
Bruxelles – Sediul Comisiei Europene Parlamentului European Frankfurt – Banca Centrală Europeană
Luxemburg – Curtea Malta – Valletta, capitala celui mai Cipru – stat al Uniunii Europene,
Europeană de Justiție mic stat din Uniunea Europeană insulă, poziționat în Asia
Uniunea Europeană – probleme actuale

Uniunea Europeană concentrează aproximativ 40% din comerțul mon-
dial și realizează producții importante la o serie de produse (oțel, aluminiu, 1. Precizați ce elemente pot fi obser-
benzină, automobile, produse electrotehnice, energie electrică, produse vate în fiecare dintre imaginile de
alimentare etc.). mai sus.
Resursele proprii de bază (petrol, gaze naturale, minereuri) sunt relativ 2. În prezent, România este una dintre
limitate. Exploatarea și utilizarea cărbunilor, pentru care Europa are resurse țările cel mai mult atașate Uniunii
Europene. Puteți explica de ce?
mari, a fost mult diminuată, în vederea reducerii poluării. Agricultura Uniunii
Europene asigură produse agroalimentare mult peste necesitățile proprii,
ca rezultat al unei politici agricole comune și al randamentului foarte ridicat;
este un exportator important de produse agricole la nivel mondial.
În ultimii ani, o problemă nouă o reprezintă imigrația, îndeosebi cea ile-
gală. În prezent, din populația totală a Uniunii Europene, există peste 40 mil.
persoane venite din alte state (imigranți).
O parte dintre țările uniunii utilizează moneda Euro, care ar urma să devină
moneda europeană.
APLICAȚII
1. Comparând harta Uniunii Europene cu hărți din manual sau alte surse,
Steagul Uniunii Europene
precizați:
– limbile vorbite în țările Uniunii Europene;
– confesiunile; ȘTIAȚI CĂ?
– resursele principale (3–5 exemple, cu menționarea unor țări);
– concentrări ale industriei (4–6 exemple); Nucleul inițial al Uniunii Europene
– forme de guvernământ. a fost format din Germania (Republica
2. Analizând harta Uniunii Europene, precizați care sunt alte state ce ar putea Federală a Germaniei de atunci), Franța,
fi cuprinse, în viitor, într-un proces de extindere. Argumentați. Italia, Belgia, Țările de Jos, Luxemburg.
85
Capitolul 3
CARACTERIZAREA
GEOGRAFICĂ A UNOR STATE
Europa –
harta
politică
1. LUXEMBURG
2. MONACO
3. LIECHTENSTEIN
4. SAN MARINO
5. VATICAN
6. Teritoriu aparţinând
Harta alăturată redă elementele FEDERAŢIEI RUSE
7. REP. MOLDOVA
de bază ale hărții politice (state, ca- 8. Partea europeană
pitale, granițe). Acest lucru permite a TURCIEI
localizarea țărilor în Europa și apreci-

erea pozițiilor reciproce dintre țările
apropiate sau mai îndepărtate.
Statele Europei pot fi grupate
după mai multe criterii: întinderea,
poziția față de mări și oceane, țări
situate pe Dunăre, pe Rin sau pe alte
fluvii, țări alpine etc.
Un alt grup de criterii poate să îm-
bine poziția geografică, apropierea
dintre țări, caracteristici fizico-geo-
grafice și de geografie umană; aces-
tea permit gruparea statelor pe mari
regiuni.
Pe harta de mai jos este redată
gruparea pozițională, geografică, a
țărilor (pe cinci regiuni).
Europa – regiuni poziționale

Europa Nordică cuprinde o insulă (Islanda), două peninsule (Peninsula
Scandinavă și Iutlanda), Finlanda și Țările Baltice.
Europa Vestică poate fi denumită și Atlantică, datorită ieșirii la Oceanul
Atlantic (mai puțin Luxemburg). Este formată dintr-o parte continentală (Fran-
ța, Țările de Jos, Belgia, Luxemburg) și o parte insulară (Irlanda și Regatul Unit).
Europa de Est (continentală) se suprapune părții continentale a Europei.
Țările sunt întinse (Federația Rusă, Ucraina, Belarus). Prin Federația Rusă și
Kazahstan se continuă în Asia.
Europa Centrală este formată din țările dunărene (Germania, Austria,
Ungaria etc.), trei țări carpatice (Slovacia, România și Polonia, ultima chiar
dacă pe o porțiune foarte mică), două țări alpine (Elveția și Austria – atât al-
pină, cât și dunăreană). La acestea se adaugă Republica Moldova, țară strâns
Europa de Vest (Atlantică)
legată (prin istorie, limbă, religie și, un timp, prin apartenență) de România.
Europa Sudică poate fi denumită și Europa Mediteraneeană, datorită situării
Europa Centrală
în partea sudică, spre Marea Mediterană. Țările sudice sunt: Portugalia, Spania,
Europa Sudică (Mediteraneeană)
Italia, Malta, Monaco, Grecia, Albania, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina,
Europa de Nord Macedonia de Nord, Serbia, Bulgaria (ultimele trei fără ieșire la Marea Medi-
Europa de Est terană), precum și statele foarte mici (San Marino, Monaco, Vatican, Andorra).
86
Observați imaginile alăturate.

1. Precizați ce este reprezentat în fie-
care fotografie.
2. Comparați câte două imagini între
ele și identificați două asemănări și
două deosebiri între acestea.
Lacul Como – lac glaciar în Munții Alpi Alpii Scandinaviei
3. Cum credeți că s-a format lacul din
prima fotografie?
4. De ce spunem că fotografia de mai
jos redă un relief recent?
5. Ce elemente naturale comune pot
fi identificate în imaginile alăturate?
6. Identificați o regiune dintre cele
ilustrate pentru a fi vizitată. Ce re-
comandați pentru această vizită?
Sierra Nevada, cel mai înalt
Dunărea la Budapesta masiv din Peninsula Iberică
Munții Rila, Bulgaria Podișul Ardeni
Relief din Islanda
TERMENI SPECIFICI
Munții Alpi, Masivul Mont Blanc Munții Carpați, Masivul Tatra
Țări baltice – țări care au litoralul si-
APLICAȚII – ACTIVITATE DE GRUP tuat la Marea Baltică: Estonia, Letonia,
Lituania.
1. Organizați-vă în cinci grupe. Fiecare grupă va analiza, la alegere, una dintre Țări alpine – țări care au pe teritoriul lor
regiunile Europei. suprafețe din Munții Alpi: Elveția, Aus-
2. Utilizând hărțile din manual, fotografiile întâlnite până acum, precum și tria, Liechtenstein, Germania, Franța,
caracteristicile geografice principale, realizați câte o scurtă prezentare Italia, Slovenia, Croația.
Țări carpatice – țări care au în com-
fizico-geografică, urmărind:
punerea lor porțiuni din Munții Carpați:
– poziția pe continent, explicația denumirii regiunii;
Slovacia, Polonia, Ucraina, România,
– caracteristici comune referitoare la relief, ape, climă și vegetație;
Serbia.
– diferențieri naturale între diferite părți. Țări dunărene – țări traversate de Du-
3. Identificați în alte surse imagini și informații suplimentare referitoare la năre: Germania, Austria, Slovacia, Unga-
aceste elemente. ria, Serbia, România, Bulgaria, Ucraina
4. Realizați în cadrul grupei o scurtă caracterizare a regiunii alese, pe care și, pe foarte mică porțiune, Republica
să o prezentați colegilor din celelalte grupe. Moldova.
87
Capitolul 3
Modelul caracterizării geografice a statelor
Fluviul Sena Relief – Alpii Dinarici Pod Danemarca–Suedia
Toulouse – fabrică de avioane Concentrare de populație – Madrid
Modelul de caracterizare geografică a statelor poate să urmărească mo-

Cărbunele – resursă de bază delul de prezentare a Europei (paginile 58–88). Acesta cuprinde:
a industriei europene 1. Mediul natural ca suport al locuirii umane:
– poziția geografică (și rolul acesteia);
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI – caracteristici generale ale reliefului și unitățile majore;
– hidrografia (râuri, lacuri, alte forme specifice);
Priviți cu atenție imaginile de mai – diferențieri climatice și biogeografice.
sus și, pe baza acestora, precizați: 2. Oameni și locuri:
– aspectul reliefului; – elemente referitoare la stat;
– o caracteristică a hidrografiei rezulta- – populația și diversitatea umană;
tă din imaginea cu fluviul prezentat; – mari orașe (capitala, alte orașe).
– rolul resurselor energetice în dezvol- 3. Economia:
tarea unei țări; – resurse naturale și valorificarea lor;
– concentrarea populației în orașe; – activitățile economice (agricultură, industrie, servicii, elemente speci-
– importanța activității industriale din
fice).
imagine;
4. Rolul țării în lumea contemporană (apartenența la UE, alte organisme,
– rolul podurilor în transporturi și în
dimensiunea culturală și turistică).
economie.
Atenție!
ȘTIAȚI CĂ? Pentru o prezentare sintetică pot fi selectate doar anumite caracteristici
care redau specificul geografic. Se recomandă studierea a cel puțin unui
stat din fiecare regiune.
Pentru o analiză și prezentare mai
În prezentările care urmează există exemple diferite: prezentări detaliate
detaliată a statelor, fiecare componen-
tă (de exemplu, hidrografia, clima, ora- (pe două pagini) și prezentări sintetice (o pagină).
șele etc.) poate fi redată după scheme Statele prezentate au câte o hartă și date generale, după cele mai recente
mai complexe, menționate la lecțiile statistici (2022).
respective. Datele prezentate nu sunt destinate memorării!
88
România – scurtă prezentare geografică
Analizați harta alăturată și, pe baza

acesteia, identificați elementele geo-
grafice principale (poziție, relief etc.).
DATE GENERALE
Suprafața: 238 397 km2

(loc 81 în lume)
Populația: 19,2 mil. loc
(loc 63 în lume)
Capitala: București
Organizare administrativă:
municipiul București
și 41 de județe
Sporul natural: – 0,5‰
Populația urbană: 54%
Mai multe detalii

de geografie și
turism referitoare
la România
puteți descoperi,
accesând:
1. Mediul natural În ultimul deceniu, poziția pe glob după numărul de

– România este situată în partea central-sudică a Eu- locuitori a coborât de la locul 53 la locul 63.
ropei, pe cursul inferior al Dunării și la Marea Neagră.
3. Economia
În interior cuprinde arcul carpatic. – Resursele principale sunt: lignitul, minereurile nefe-
– Unitățile mari de relief sunt: Munții Carpați, Depre- roase, uraniul (loc 14 mondial), gazul metan, sarea,
siunea Transilvaniei, Câmpia Română și Podișul Mol- hidroenergia, pădurile și terenurile agricole. Petrolul
dovei. și huila, în trecut resurse importante, s-au diminuat
– Hidrografia este formată din fluviul Dunărea, râurile foarte mult.
interioare (Olt, Mureș, Siret etc.), lacuri (peste 3 000), – Agricultura beneficiază de aproape 40% din suprafața
ape subterane și Marea Neagră. țării, însă producțiile agricole sunt relativ mici față
– Clima temperată, cu mai multe nuanțe, a influențat de acest potențial. La porumb, România este o mare
învelișul biogeografic. producătoare europeană (și locul 14 mondial), la grâu
2. Oameni și locuri este pe locul 18 mondial, iar la soia, pe locul 16.
– Privind harta, România are o formă aproape circulară. – Industria este diversificată și în curs de modernizare.
– Populația este formată din români (83,5%) și alte na- Are producții mai mari de cauciuc sintetic (loc 14
ționalități: maghiari (6,1%), rromi (3,1%), ucraineni, mondial), automobile, nave, utilaje, produse petro-
germani, etc. Predomină religia ortodoxă (81%) și chimice etc.
limba română (care este o limbă romanică). – Serviciile sunt în curs de modernizare și extindere,
– Capitala țării, orașul București (cu aproape 2 mil. loc.) îndeosebi în domeniul transporturilor maritime (Con-
are importanță de nivel internațional. stanța, loc 4 în Europa) și servicii IT.
– Orașele regionale sunt: Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, 4. România în UE și în lume
Craiova, Galați, Constanța, Brașov. România este o țară mijlocie ca întindere (loc 81 pe
– Populația țării a scăzut continuu în ultimele trei de- glob), dar mijlocie–mare ca populație (loc 63). Face parte
cenii (1992–2022), ca rezultat al mai multor cauze. din UE, NATO și alte organisme internaționale.
89
Capitolul 3
Franța (Republica Franceză)

4° 2° 0° 2° 4° 6° 8°
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII {I CalaisDunkerque B
IRLANDEI DE NORD E
Roubaix L G
Lille
I
M a r e a M â n e c i i Picardie Maubeuge A
50°
So G 50°
m E
LUX
m
e P R
Dieppe od M
EMB
Amiens . A
I-le Channel Cherbourg Le Hâvre Rouen se A N
URG
Oi rd IA
1. Identificați pe hartă și denumiți: (UK) en
Pe
Me
G. S enei
Bazinul Thionville
ni e
n.
Mosselle
us
Se Reims Metz
– 2-3 unități de relief; Caen
Co
i e na Marna
N o r m a n d
a
ten
Pod. rna-Rin
– două vârfuri montane; G. S Colinele Can. M a
tin
t. M
n
n
alo Paris Strasbourg
a c e
Brest St. Brieuc Normandiei Parizian Nancy
e
– trei fluvii;
g
nn e Lorenei
Ca
Peninsula St. Malo
r
e
n. Marn
a
B r e t a g n e Can
e
May
– cinci orașe foarte mari;
Se
48°
Vosgi
o
rth
M-]ii
B r e t aalu g n e Rennes 48°
p
n
A l s
i
n
Sa
lB
a
a Ca
L
m
Quimper Le Mans Orléans
– mările înconjurătoare; re n
a -Saô ne
ine
st M
Mulhouse
a
Lo
.B
Vila
Loir ara h Rin
– un canal interior;
ur
Angers e s
gu
C n ub
Tours Dijon aô Do
ndie
I. Belle S Besançon
– două estuare; ara
(Loire) Cher Vierzon
E LV E } I A
u
i
Nantes Lo j o ne
A n
r a
i B
– o peninsulă și două golfuri; i c I. Noirmoutier
Colinele u ra Nevers C o
u
J u
an. rg Chalon-
I. Yeu La Roche T o eu r r y L. Geneva
– patru țări vecine. sur-Saòne
Cr
o
Ce
Gâtine se e nt (Leman)
g
A t l a n t
Vienne
i i
B ra l n
2. Explicați de ce este denumită „hexa- e
- ]
Ain
Saône
La Rochelle M a r Vichy
Allier
46° I. Ré
M - ] i i Ai e
)(
46°
gon”. c h Mont Blanc
Sa
C Limoges é
Ron
I. Oléron
Clermont-Ferrand Lyon 4807
ha
r en
vo
Villeurbane
)(
e
I T
te Angoulème
Gi L i n
Loara
ro m o g 3852
e r
lpi
e
u s i n St. Etienne
nn
s nde v
A L
ro
u
DATE GENERALE
)(
D
B a z i n u l Isle
O c e a n u l
e A Grenoble
gn Brive 1886 M a s i v u l
)(
e
Bordeaux 1753
)
do
Bergerac Dor
é
Vf. Puy de Sancy 4102
hône
Valence
I A
n
Vf. Les Écrins
ni
Central
d
i
re
en
)(
Ron (R
Le
h
G u y e n tn e Isé P.Tenda
Lo M Alp
yr
)(
ev
n
e
c ar ii
u
44° A q u i t a n i e Gi aro itim
a
)( 44°
Golful nne o
Populația: 65,5 mil. loc. i
D
a
ii
G Tarn d N`mes Avignon
-]
Biscaya ur a D
Densitatea populației: 121 loc./km2 a e Cannes MONACO
L
M
ou nce
Ad s u Aix-en-Provence Nisa (Nice)
(Gascogne) c Toulouse
Capitala: Paris Bayonne
o g i a o Montpellier P r o v e n c e
c
ur
Biarritz an
e
Pau p d
Az
C
g ro . du
Midi n â m u e Marsilia Toulon
nn
Organizarea administrativă: Tarbes
de
Ga n a sta
e Carcassonne C n g G o l f u l L i o n (Marseille) Coa
S M - ] i 2877 L La
13 regiuni, cu departamente P A
i
Vignemale
)( P i r i n
e i Marea Mediteran\
N 3298)( )(
interioare I A ANDORRA 2785
Perpignan 0 45 90 135 180 225 km
Sporul natural: 1,2‰

0 200 1000 3000 peste 3000 m
)(
2° 0° 2° 4° 6°

1. Mediul natural
– Franța este situată în vestul Europei. Are o deschidere largă spre Oceanul
ȘTIAȚI CĂ? Atlantic, iar în sud, spre Marea Mediterană; în Marea Mediterană se află
insula Corsica.
Franța are o serie de teritorii de- – Relieful cuprinde unități de podișuri (Podișul Central Francez), munți ai
pendente în alte regiuni ale globu- sistemului alpin (Alpi, Pirinei), câmpii cu aspect ondulat, deluros (Bazinul
lui: Oceanul Pacific, America de Sud, Parisului), câmpii litorale, estuare, precum și forme de relief spectaculoase
Oceanul Indian. Insula Corsica este (relief carstic, glaciar, litoral).
regiune a Franței Metropolitane (pa- – Hidrografia este reprezentată de fluvii care se varsă în mările înconjură-
gina 91). toare, lacuri, ghețari alpini, ape subterane (cum ar fi apele arteziene din
regiunea Artois, de unde le vine și numele) și ape maritime înconjurătoare.
– Clima temperată este influențată de poziție și de altitudine: oceanică (în
TERMENI SPECIFICI cea mai mare parte), mediteraneeană (în sud) și alpină (în munții înalți).
Vegetația se suprapune arealelor climatice.
Teritoriu de peste mări – teritoriu con-
2. Oameni și locuri
siderat al Franței, situat în alte părți ale
globului. – Franța are o formă geometrizată, cu mai multe laturi, ceea ce dus la in-
Francofon – vorbitor de limba france- teracțiuni complicate cu vecinii.
ză; locuitorii țărilor francofone vorbesc – Ca parte a lumii antice, Galia (denumirea de atunci a acestui teritoriu) a
limba maternă, iar franceza, ca a doua fost influențată de civilizația greacă (Marsilia fiind un oraș inițial „grecesc”),
limbă. apoi de Imperiul Roman (de care a aparținut câteva secole).
90
Podișul Central Francez Țărm la Marea Mediterană – Nisa Munții Pirinei – lac glaciar
Lyon și Valea Ronului Tunel pe sub Marea Mânecii
– Populația vorbește o limbă romanică, neolatină. Predomină francezii (93%),

urmați de algerieni (1%), portughezi, marocani etc.
– Orașul Paris are 2,2 mil. locuitori, iar aglomerația urbană, 12,6 mil. loc.
– Alte orașe: Lyon, Marsilia, Lille, Bordeaux, Toulouse, Nantes.
3. Economia
– Franța are o economie foarte dezvoltată, în condițiile absenței unor resurse
de bază (ultima mină de cărbuni a fost închisă acum 10 ani).
– Agricultura dispune de o suprafață arabilă mare (1/3 din teritoriu) și pro-
duce grâu (loc 7 mondial), porumb (loc 12), orz, sfeclă-de-zahăr. Ariane – rachete spațiale lansate
– Industria produce oțel (loc 18 mondial), automobile (aproape 1 mil. bucăți din Guyana Franceză
anual, loc 14), benzină, calculatoare, cauciuc sintetic, vin (loc 2 mondial),
zahăr, ciment etc. Producția de energie electrică este foarte mare (loc 8),
distingându-se energia atomică (70% din totalul energiei electrice produse
și loc 2 mondial în producția de energie atomică) și hidroenergia. Are tradiții 1. Realizați câte o scurtă prezentare
și realizări importante în industria aeronautică (Toulouse, avionul Airbus). geografică a primelor patru imagini.
– Este principala destinație turistică mondială și are o rețea de transporturi 2. Prezentați importanța elementelor
modernă (TGV, autostrăzi, aeroporturi interne, canale, porturi). din ultimele două imagini.
3. Prezentați, pe scurt, Corsica.
4. Franța în UE și în lume Corsica
– Franța este cea mai întinsă țară din Uniunea Europeană, iar Parisul este 9° 10°
o metropolă mondială. Prin teritoriile exterioare are influență în multe I. Corsica (Fr.) peste
2000 m
regiuni din lume. În Guyana, are o bază de lansare a vehiculelor spațiale
Marea
Bastia
Mar
Ariane. În prezent, este a patra putere nucleară. Cultura franceză este un Monte Cinto 2000
2710
ea Ti re
bun european și mondial. Tavign

an
2625 o
Lig
42° Ajaccio 1000

vo 2136
APLICAȚII ra
nian\
Ta
ur
ic
200
1. Identificați în diferite surse țările francofone.
\
Str. Bonifacio
2 Explicați de ce nu se mai utilizează cărbunii. 0
3. Precizați de ce Franța este considerată țară a Europei Atlantice și nu a
0 45 90 135 180 225 km
Europei Mediteraneene.
91
Capitolul 3
Italia (Republica Italiană)

8° 10° P. Brenner 12° 14°
)(
A A U S T R I A
} I
E Bolzano
ici
L V )(
mit
E 3342
ei
L. Maggiore
olo
r di
Vf. Marmolada
SL
M. Cervino ini Trento
ba
46° Udine
ii D
OV
n L. Como
om
46°
)(4478
Pen
4807 Alpii Alpii L t o ]iei
EN
Alp
A
Vf. Mont Blanc n t Bergamo Brescia e ene
IA
Novara Vicenza n ia V Trieste
p
o i
)(
L. Garda
aic
L o Treviso
Câ e
m
}
1. Analizați harta, localizați și precizați: Torino
Gr
MilanoC m b Vene]ia
CR
V
â m a r d Verona
pii
OA
G. Vene]iei
Al
m
i a Padova
– cele două insule mari ale Italiei; pia
)(
}I
Vf. Monviso aro Pad
N
Piacenza Pa Ferrara C. Maestra
A
3841
Ta AlessandriaE m d
n
– două unități de relief; i l i ulu
M
- a Parma i L. Comacchio
)( Alp
ii
i
Genova - Bologna
A
Ma ] R Modena
– două râuri;
M
rit P o Ravenna
P. Tenda)( imi Savona m
44° G. La Spezia 2165 i ag
– trei mări înconjurătoare;
a
44°
Vf. Cimone i na Rimini
R
Genova
MONACO San Remo Prato Floren]a
– cinci dintre cele mai mari orașe; Arno
r
Pisa (Firenze) SAN MARINO
F r i c \ Livorno A
e
– cele două state interioare. L i
g u T o s c
a n a Ancona a
Tib p
2. Explicați de ce Veneția este un oraș a 16° 18°
ru
re Perugia A
I-le T
a
unicat. U m b r i a d
e
Vf. Corno
M
I. Elba Terni
osca
Grande r
3. Explicați, pe baza celor învățate, ro-
n
Ti 2914 Pescara i
A
a
ne
I. Corsica (Fr.) 42°
lul poziției Romei în Imperiul Roman.
b
br t
42°
t
i
a
u
r
i
c
u
4. Precizați unde au locuit etruscii. VATICAN C. Gargano
n z i
\
z
1055
Roma
i
u
Campobasso
i
Latina Foggia
m
Str. Bonifacio
C a Bari
DATE GENERALE
ra G. m A
ina Olbia
G. As Ga
et Napoli p
u
p
Sassari a Vezuviu Bra
Alghero M a r e a I. Ischia dan
Pen l
a n
rso oli1277 o
. S i Lecce
N ap Salerno Potenza a
G. iG .S Taranto len a
Ti
Suprafața: 302 073 km2 (loc 71) I. Sardinia

Ca
pr
i a
al e
Tar anto 40°
tin
40° 1834
I.
Populația: 58,9 mil. loc. (loc 25)
rno
o
G.
Oristano 2271
Flum
Densitatea populației: 195 loc./km2 Vf. Dolcedorme C. Santa

Maria
Ca
en
T i r e n i a n \
i Cb r i a i
m
os
ala brie
Carbonia di Leuca
pid
a
an
Cagliari
o
\
Capitala: Roma C. Carbonara I. Ustica
C.8°Teulada 10°
c
Populația urbană: 71% 926
Catanzaro
ina
I-le Lipari
ni a
Stromboli
i
Mess
n ai l
Organizarea administrativă:
n
Messina
A C
pe
Palermo I. Sicilia
20 de regiuni istorico-geografice Trapani Reggio di
38°
o
38°
Str.
Etna
Orașe: Milano, Torino, Napoli, 1979 3340 Calabria
I
S i c i l i a
Salso
0 45 90 135 180 225 km Marsala Catania
Palermo, Florența, Bologna
a
Agrigento
0 200 1000 3000 peste 3000 m Siracusa
e
I. Pantelleria r
ȘTIAȚI CĂ? 12° C. Passero M
a
14° 16° 18°
Italia, ca stat, s-a format relativ

târziu (între 1859 și 1870), prin unirea 1. Mediul natural
succesivă a diferitelor provincii, sub
– Italia este formată din trei părți:
influența regatului Piemont–Sardinia.
De aceea, organizarea administrativă a. Italia continentală (Alpii și Câmpia Padului), în nord;
actuală păstrează denumirile unor re- b. Italia peninsulară (Peninsula Apeninică sau Italică);
giuni istorice de rezonanță: Piemont, c. Italia insulară (Sardinia, Sicilia și alte insule mai mici).
Lombardia, Toscana, Umbria, Liguria, – Unitățile principale de relief sunt: în nord, Munții Alpi și Câmpia Padului,
Emilia-Romagna, Lazio, Campania, în centru, Munții Apenini.
Puglia, Calabria, Sicilia, Sardinia. – Există și vulcani activi: Etna, în Sicilia, care erupe frecvent; Vezuviu (nu a
mai erupt de mult timp) și Stromboli (pe o insulă).
– În Munții Alpi se află lacuri glaciare (Como, Garda și Maggiore), formate
TERMENI SPECIFICI pe văile ocupate de ghețari în timpul epocii glaciare. Padul (Po) este cel
mai întins bazin fluvial al Italiei, cu afluenți din Alpi și Apenini. Prin Florența
Apeninic – referitor la Munții Apenini; trece râul Arno, iar prin Roma, Tibrul.
Peninsula Italică este denumită și Pe- – Clima și vegetația mediteraneene predomină, dar în nord există climă
ninsula Apeninică. continentală și montană.
92
Veneția – canal și pod Coasta Amalfi, în apropiere de Napoli Sicilia – templu antic
Florența Taormina, Sicilia – teatru antic Bologna – oraș cu una dintre

cele mai vechi universități
– Italienii sunt descendenți ai locuitorilor Imperiului Roman. Vorbesc o limbă
romanică (limba italiană) și sunt predominant catolici. Există peste 5 mil.
de străini (dintre care, pe primul loc sunt românii). 1. Prezentați, pe scurt, ce reprezintă
– Primele civilizații au fost ale etruscilor și ale grecilor. fiecare imagine și ce importanță are.
– În decursul istoriei, evoluția și influența unor orașe s-a modificat de 2. Documentați-vă asupra Veneției și
câteva ori: Roma a rămas însă, de la întemeierea sa (sec. al VI-lea î.H.) precizați câteva caracteristici geo-
până astăzi, cel mai important oraș. Veneția a fost centrul unei repu- grafice, istorice și culturale.
blici medievale, Milano – cel mai important oraș al Italiei continentale, 3. Precizați 2–3 caracteristici principa-
Genova – oraș și port cu o largă influență în Evul Mediu, Florența – oraș le ale litoralului care fac din Italia o
al culturii și al artelor, Bologna – vechi centru universitar, Napoli – situat destinație turistică importantă.
în apropierea Muntelui Vezuviu, este „orașul sudului”, iar Palermo – orașul 4. Etna și Vezuviul sunt destinații turis-
tice? Explicați de ce.
cel mai important al Siciliei.
3. Economia
– Deși are resurse reduse, Italia are o economie foarte dezvoltată (loc 7
ACTIVITATE DE GRUP
mondial). Produsele principale sunt: plantele citrice, lactate, oțel (locul
Formați 6 grupe de elevi. Alegeți
11), aluminiu, automobile, biciclete, energie electrică etc. una dintre următoarele teme:
– Există câteva produse-emblemă ale Italiei: brânzeturile, vinul (loc 1 mon- – Etruscii – prima civilizație a Penin-
dial) și fructele mediteraneene. sulei Italia
– Italia este o țară turistică, cu obiective naturale (Alpii, lacurile glaciare, – Vaticanul – cel mai mic stat din
stațiunile litorale) sau istorice (Roma, Florența, Veneția etc.). lume
– Sectorul serviciilor, unde lucrează ¾ din populația activă, este foarte bine – San Marino – cea mai veche repu-
reprezentat în toate componentele sale. blică din lume
– Veneția – caracteristici geografi-
4. Italia UE și în lume ce, istorice și perspectiva dezvol-
– Italia, membru fondator al UE, este o prezență internațională activă, conti- tării
nuând o tradiție îndelungată. Este o foarte importantă destinație turistică – Cum traversăm Munții Alpi?
(loc 2 mondial). A avut un rol determinant în cultura mondială, în cursul – Sardinia – o lume de vizitat
întregii sale istorii. Realizați o prezentare a temei alese.
93
Capitolul 3
Austria
10° 12° 14° 16°
C E H I A
Gmünd
SLO
A
I
V A C va
KremsStockerau
B
Mo
N
Inn
Linz
Dun\rea St. Pölten
ra
az
IA
A
in
Wels
un Viena
ul
M
Tr
a Steyr
r i e i Baden Leitha
Alpii Tauern . Aust
V i e n ei
En P o d
48°
R
yr
ns Wiener Neustadt
Ste
E
G Salzburg Salza
Est rtz L. Neusiedl
Enn
s
ii de ü
10°
Vf. Zug Alpii Salzburgului Alp M riei
Sty
I A
r n sLeobeni i
h 2963
L. Boden
Mu
Lec
Alp
ii A Innsbruck Inn 2941
a u eer n u l J o p
r
T Ta u
Fe
lga A l p i i
R
LIEC
l
u
ist
lt 2862
A
Ta u e r n u l ~ n a Graz
HTE
Mur
rit
A
tzt al er Jundenburg
z
M-]ii Ö
NST
3674 3798 Raab

EIN
G
Vf. Grossglockner Colinele
E 3768
47°
LV Spittal
N
E} Vf. Wild I Styriei
A l p Drava
U
IA T i i Klagenfurt Drava
C a r
A n i c A
0 25 50 75 100 125 km i
L M-]ii Karawanken I
0 200 500 1000 1500 2000 3000 peste 3000 m I N
A E
O V
10° 12° S 14° L 16°
1. Mediul natural
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI Austria, țară alpină și dunăreană, nu are ieșire la mare. Sectorul alpin are
mai multe diviziuni, cum ar fi Alpii Tauern (3 798 m, cea mai mare altitudine).
Analizați harta de mai sus și, pe baza
Bazinul Vienei, situat în nord-est, se continuă în Câmpia Panonică.
acesteia:
1. Enumerați câte 2–3 unități de relief 2. Oameni și locuri
și 2–3 râuri. Austria reprezintă partea centrală a fostului Imperiu Habsburgic. Capitala,
2. Precizați două tipuri de climă și ca- Viena, a fost fondată în timpul Imperiului Roman (Vindobona), iar în Evul Me-
racterizați un tip dintre acestea. diu, în epoca modernă și contemporană a fost un oraș proeminent al Europei.
3. Denumiți și localizați vecinii Austriei. Alte orașe mari sunt: Linz, Salzburg, Graz, Innsbruck, Klagenfurt. Este o țară
4. Precizați rolul Alpilor și al Dunării
preponderent catolică (60% din totalul populației), de limbă germană. În
pentru Austria.
prezent, aici trăiesc 1,5 mil. de străini.
3. Economia
Este dezvoltată, în raport cu propriile resurse (dintre care mai importante
sunt minereurile de fier). Produsele principale sunt: energie electrică (pre-
dominant din hidroenergie, 60%), oțel (loc 20 mondial), produse lactate,
porumb.
Sectorul terțiar (serviciile) participă cu 70% la producția totală a țării.
Turismul se bazează pe atracții cultural-istorice (Viena, Graz, Salzburg, Munții
DATE GENERALE Alpi) și sporturi de iarnă (Innsbruck). Este și o țară a muzeelor.
4. Austria în lume
Populația: 8,9 mil. loc. Este membru al UE și găzduiește Agenția de Energie Atomică. Este o țară
Densitatea populației: 105 loc./km2 cu tradiții muzicale, artistice și cu realizări științifice.
Capitala: Viena (2,3mil. loc.
aglomerația urbană) APLICAȚII
Organizarea administrativă: 9 state
federale (landuri) 1. Explicați, pe scurt, ce se înțelege prin zonă alpină, sub raport climatic și
Sporul natural: – 1,0‰ biogeografic.
Populația urbană: 60% 2. Redați, în 2–3 idei, principalele caracteristici ale Austriei.
94
Germania
D
I-le F
8° A 10° 12° 14°
N
E M A R C. Arkona M a r e a
C
risi ce de
A
G. Kiel B a l t i c \
M a r e a Nor
d Kiel I. Fehmarn I. Rügen
ltic \) Stralsund
l
Ba
ie
K k
ul
N o r d u l u i - ec
1. Identificați și denumiți:
M.
54° l ui üb Rostock 54°
al
G. L Pe ene
u
C an
Nord
Lübeck
st – vecinii Germaniei;
.
isice de E
(M
Fr
I-le
Wilhelmshaven Bremerhaven Neustrelitz
– trei fluvii europene;
Ra
Hamburg
P
ndow
n \
p e a
Emden
Weser
r o – mările limitrofe;
O
Havel
E u
A
Oldenburg Bremen -
r d Elba
– 4–6 orașe, cu localizarea lor;
Can. Seiten
o
L
Can.
N
D
Od
Ems
Havel-Oder er
i a Aller – 2–3 canale interioare.
O
p
N
Canalul D
Berlin
ort
â
m
C Osnabrück
Can . M
ittelland
Wolfsburg 2. Precizați cum se poate ajunge, prin
N
m
A
Postdam
Hanovra căi de navigație, de la Marea Baltică
und
Bielefeld (Hannover) Braunschweig 52°

-E
52° Magdeburg
ms
I
la Marea Nordului.
L
Münster od Elba Sp r
B
Ems Vf. Brocken e
Weser
ee
Ne
Elste
Leine
M-]i 1142
3. Localizați și prezentați conurbația
A
Lippe Lippe
iss
O
i Ha Mu
rul
Sa
rz ld Cottbus
e
Duisburg DortmundRuhr
eg
N
a
ru
le
e
Göttingen Halle
Rin–Ruhr.
Elb
Essen
a
M-]ii Kassel W Leipzig Dresda
Düsseldorf
4. Dați exemple de contribuții ale Ger-
843 er Görlitz
ra
Rothaar (Dresden)
Köln Erfurt
Ru
s Chemnitz i
t o rwald maniei la știința și cultura mondiale.
r
Sieg er
Aachen Bonn { i s este M- ta
lif
l W ]ii
Me
982
ön
ii S aa
Fuld
BELGIA
]
vu P\
Vo
M -
Rh
]ii
M- lsb
i du
ge
le
a s fel rea
M-
950 1214
a
]ii erg
]ii
Koblenz s Tu
M nu
M-
i ri
E au ng
ii a n -]ii T 879 iei
-] e n M Mainz Frankfurt 50°
50° M Main
LUXEMBURG
R k 1051
C E H I A
c
se
l ru
ns
Main
Würzburg
Mo ü
C
Darmstadt
M-]
H
an l M
] i i 818
M-
alu
n\
ii P
Mannheim
Kaiserslautern
\d
Ne
nconia
Sa in - D
Nürnberg
ure
a
ar
ck
Saarbrücken
un\ re
a
ed
ar
Re gen
em
Bo
Ni
Naab
M-]ii P iei 1456

Al
F ra
Dun \dur
Rin
tm
ea e a B
üh
\
F
u r a Regensburg
r
ava
l
Karlsruhe Stuttgart M- ] ii J ri e
\
R
Ingolstadt i
ab r
Isa
c ka
r
Su Passau
eagr\
Ne ra
A
u Augsburg
]i iJ
A
1015
M- Ulm a r i e i Inn
ea N
B a v
N
l
i [ u München
u)
a
a (D o n
48° 48°
Le c h
o d
du r
Freiburg re
D un\ P
}
P\
Berlin – capitala Germaniei

1493
Isa
Ill
R
]ii
L. Boden er variei
r
Ba
M-
(Constan]a)
A
ii T
V E } M-]ii Alp 2713
S
Aglomera]ia urban\ Rin-Ruhr
E L I A 0 35 70 105 140 175 km
0 200 500 1000 2000 peste 2000 m 2963
U
Rin
10° Vf. Zug A 12° 14°
1. Mediul natural
Este formată din munți alpini (Alpii), podișuri și munți hercinici (Masivul Renan,
Munții Harz etc.) și câmpia glaciară a Europei de Nord. Este traversată de trei
fluvii mari (Dunărea, Rin, Elba). Clima este oceanică, în vest și continentală, în est.
Germania s-a format din unirea Republicii Federale cu Republica Democrată,
în anul 1990. Este un stat federal, format din 16 landuri. München
Populația a crescut în ultimele 4–5 decenii, ca efect al venirii unui număr
mare de imigranți, sporul natural fiind negativ.
DATE GENERALE
Orașe principale: Berlin, Hamburg, München, Köln, Stuttgart, Dresda, Leipzig,
Hannover etc. Regiunea Rin–Ruhr este o conurbație cu peste 10 mil. loc.
Suprafața: 357 590 km2 (loc 62)
3. Economia Populația: 83,2 mil. loc (loc 18)
Terenurile arabile ocupă 36%. Agricultura comercială, cu un randament foarte Densitatea populației: 233 loc./km2
ridicat, produce grâu, orz, cartofi, sfeclă-de-zahăr. Capitala: Berlin
Resursa principală o constituie cărbunii (loc 5 mondial). Industria este foar- Organizarea administrativă: state
te dezvoltată și produce energie electrică, oțel, benzină, autovehicule, utilaje federale (landuri)
pentru transport, produse chimice, bere, brânză, carne etc. Sporul natural: – 2,7‰
Sectorul serviciilor cuprinde: porturi, aeroporturi, o rețea densă de căi fe- Populația urbană: 75%
rate, șosele, telecomunicații, bănci etc. Este și o țară turistică, bazată pe un
potențial ridicat.
TERMENI SPECIFICI
4. Germania în lume
Este principala putere economică a UE și a Europei și are un rol activ în Stat federal – stat format din mai multe
procesul de globalizare. La Frankfurt se află Banca Centrală Europeană, centrul entități (state).
financiar al UE. Land – regiune istorico-geografică.
95
Capitolul 3
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK)

12° 10° 8° 6° 4° 2° 0° 2°
I-le Orkney
C. Wrath Str. Pentland

C. Duncasby
c
ch
58° rno
Do
58°
998 ay
e
ul
M
or
o rd
r
rid
i
ch
t ua
lM
in
Es aru
Heb
N
ll eM
a r
Lit tu
de
A
Es
t
C. Kinnaird
I-le
ei
.
Inverness
Str
o]i
Sc
L. Ness
ian
I. Skye
e a
n
I
Vf. Ben Macdhui
on
]i i
Aberdeen
Universitatea Oxford
M-
led
1310
Vf. Ben Nevis
Ca
ian
mp
1343
}
n.
Gra Dundee
Ca
M -]ii
Greenwich – linia
N
I. Mull
M a
56°
56°
O
ne
L or
o r
Glasgow G. Forth
Edinburgh Primului Meridian
t.
Es
d
Su
r e
t
C
de
d u
C. Malin C a n ]i ei 839 t
1. Analizați harta alăturată și, pe baza vio
e
al co he
lyd
u
iS ]ii C
A
-] i
.C
S
M-
a
Londonderry G
l
M Newcastle
acesteia:
l u
No
Carlisle
IRLANDA
rd
y
L. Neagh lwa 893
G
– menționați articulațiile țărmuri- C. Benwee Donegal Belfast So
A
Ulster
.
G. Middlesbrough
i
978 M-]ii
DE NORD Cumbrian Scarborough
M-]ii
54° Douglas
lor și identificați câteva exemple
54°
l
Dun Dealgan
I. Man .
Bradford York
be
(Dundalk)
N
Connaught G c
am
p i a Marea Leeds Hull
pentru acestea;
e
C â m L. Ree or
Penin
M Blackpool
u
L. Corrib Grimsby
I r l a n d e i Manchester G. Humber
G
Gaillimh
Dublin I. AngleseyLiverpool
– dați exemple de 2–3 regiuni y (Galway) d e i
i
wa I r l a n
G A L I L O R
al (Baile Átha Cliath) Sheffield as
h
n
n
L. Derg
no
926 1085 Derby Nottingham G. W

G
montane; Leinster Birmingham

an
} A R A
G.
Sh
L
Leicester Norwich
M-]ii Cambrieni
Limerick IRLANDA Coventry
igan
– localizați și denumiți cele mai
a
(Luimneach) Loch Garman Severn

(Wexford) e Cambridge Ipswich
rd
Munster rg
52°
eo Ca on
Port Láirge G. Av C â m p i a 52°
mari 4–5 orașe.
I
1041
(Waterford) t .G
lS
e
Vf. Carrantuohill lu C. St. David Gloucester L o n d r e i

Corcaigh na Oxford
2. Prezentați poziția Regatului Unit în (Cork) Ca Swansea Newport misa
LondraG. Tamisei
Ta
C. Mizen
A
Bristol )
Cardiff (London) er
c
Europa și în lume. G. Bristol Stonehenge

∴ Canterbury s (D
Hastings alai
ov
Portsmouth Salisbury
3. Menționați rolul poziției geografice r.
C
O
Southampton Brighton St
622 Exeter
A
ll
Poole
a Regatului Unit în istorie, economie
wa
I. Wight i
i
G. Lyme c
rn
e
Co
ân l
Marea M
50°
Plymouth
)
și în păstrarea caracteristicilor nați-
50°
ne
n.
}
Pe
C. Lizard h C h an
0 45 90 135 180 225 km (Englis
onale. I-le Channel
N
0 200 500 1000 peste 1000 m
(UK) A
10° 8° 6° 4° 2° F R 0° 2°
DATE GENERALE
1. Mediul natural
Suprafața: 242 740 km2 (loc 78) Regatul Unit este format din insula Marea Britanie (209 330 km2, cea mai
Populația: 66 966 400 (loc 20) mare a Europei), partea de nord-est a insulei Irlanda (Irlanda de Nord) și alte
Densitatea populației: 276 loc./km2 insule mai mici. Substratul reliefului este foarte vechi – munți (Munții Gram-
Sporul natural: 0,4‰ pieni, cei mai înalți și Munții Penini).
Formă de guvernământ:
Limba oficială este limba engleză, dar în Scoția și Țara Galilor limbile re-
monarhie constituțională
Capitala: Londra
gionale (scoțiana și galeza) sunt, de asemenea, limbi oficiale.
Organizare administrativă: Capitala țării, Londra, are 8,8 mil. loc., iar aglomerația urbană (Greater
4 regiuni componente (Anglia, Țara London), 11 262 000 loc. Principalele orașe sunt: Birmingham, Glasgow, Man-
Galilor, Scoția și Irlanda de Nord), chester, Liverpool, Leeds, Sheffield, Bristol.
regiuni metropolitane, districte
3. Economie
(unitare și metropolitane)
Regatul Unit are o economie dezvoltată, diversificată. Terenurile arabile
ocupă ¼ din suprafață, pe care se produc grâu, orz, sfeclă-de-zahăr etc.
TERMENI SPECIFICI Produsele principale sunt: oțel, automobile, telefoane mobile, benzină,
cauciuc sintetic, ciment, whisky, energie electrică, produse textile, produse
Brexit – proces de părăsire a Uniunii din pește etc.
Europene de către Regatul Unit.
Commonwealth – asociere de 54 de 4. Regatul Unit în lume
state independente, care au făcut parte Regatul Unit și-a format în timp un întins imperiu colonial. Statele fostului
din Imperiul Britanic. După înființarea sa imperiu au creat o grupare denumită Commonwealth. Regatul Unit este
(1931), au avut loc mai multe modificări cunoscut pentru contribuția la cultura, știința și cunoașterea mondială. Face
în statutul organizației. parte din NATO, dar a ieșit din Uniunea Europeană (2020).
96
Irlanda (Republica Irlanda, Éire) Cobh – oraș-port în Irlanda
Irlanda – țărm înalt pe roci vechi
Dublin –
capitala Irlandei
Republica Irlanda ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda.

1. Mediul natural
Relieful Irlandei este jos, format pe roci foarte vechi, dure. Datorită altitu-
Shannon – principalul râu al Irlandei
dinilor, cea mai mare parte a sa este considerată o câmpie (Câmpia Irlandei).
Altitudinea maximă depășește 1 000 m. Climatul oceanic este determinat de
prezența Curentului Atlanticului de Nord. Râul principal, Shannon, care se ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
varsă în Oceanul Atlantic, este legat Marea Irlandei prin canale. Irlanda este
acoperită de numeroase lacuri glaciare. – Precizați ce elemente geografice
pot fi observate în imagini.
2. Oameni și locuri – Localizați elementele surprinse în
În cadrul populației actuale cea mai mare parte o reprezintă catolicii (79%), fotografii, în raport cu harta de la
dar există și locuitori fără orientare religioasă. Irlandeza și engleza sunt limbi pagina 96.
oficiale. În Irlanda locuiesc 650 000 de străini. – Ce informații despre Irlanda puteți
Orașele principale sunt: Dublin, Gallway și Cork. afla din harta alăturată?
3. Economia
Cea mai mare parte a întinderii țării este ocupată de pășuni (aproape 60%), DATE GENERALE
de unde aspectul ei verde (Éire). Culturile agricole principale sunt grâul și
orzul. Realizează activități de pescuit în Oceanul Atlantic. Se remarcă ponde- Suprafața: 70 275 km2 (loc 118)
rea mare a surselor nepoluante în producția de energie electrică (40%). Se Populația: 5,1 mil. loc. (loc 122)
produc nave, ciment, conserve de pește și alcool (whisky). Primește 10 mil. Densitatea populației: 73 loc./km2
turiști anual, ceea ce este foarte mult, raportat la teritoriu și populație. Sporul natural: 5,7‰
Capitala: Dublin (1,7 mil. loc.)
4. Irlanda în lume Organizarea administrativă:
Irlandezii au contribuit la colonizarea Americii. În SUA există peste 40 de 4 provincii (3 în Irlanda și Ulster)
mil. de persoane care descind din irlandezi. Irlanda face parte din Uniunea Populația urbană: 64%
Europeană. Formă de guvernământ: republică
97
Capitolul 3
Ungaria
17° 20° 21°
16° 18° 19° 22° U 23°
S L O V A C I A 894 C
R
A
A
Du
IN
I
n\rea Miskolc isa A
T
48°
958
48°
d So
R
L. Fertö M-]ii Bükk m
Nyiregyháza e[
Can
Vác 1014 Eger
T
Györ Dun\rea M-]ii Matra
alul de Es
Sopron
l
Cr
M- ilis
S
Analizați harta și, pe baza acesteia,
A
ii
as na
P
Budapesta
]ii
sa Debrecen
Alföldul Mic -] tes Ti
U
precizați și localizați: M r
Za
i \u
t
Szombathely (Kissalföld) é rc
gyv
709 ö e Ba
I
V
– vecinii Ungariei;
A
i i y Székesfehérvár Szolnok s
a
-] n i i[ul Repede
– trei areale montane și înălțimea lor; M k o Veszprém Dunaujváros
47° 47°
r
Törös)
N
C
a Kecskemét f
B Cris (K
– o unitate de câmpie; a
VE N Zalaegerszeg i
Â
– trei orașe mari; SLO L. Balaton
p Békéscsaba C ri[ul Ne g
IA
Mur L. Micul C ru
l m Gyulari[ul
Dun\rea
– trei râuri care se varsă în Tisa.
Tisa
Balaton
M
CR Kaposvár â Al
b
Drava Nagykanizsa ek C Szeged
cs Makó
Me
O
O
]ii 680 A Mure[
A
M-
46°
46° IA Pécs Baja
}
R
Drav SERBIA
0 25 50 75 100 125 km 0 200 300 500 1000 peste 1000 m
a
16° 17° 18° 19° 20° 21° 22° 23°
1. Mediul natural
Predomină relieful de câmpie (Câmpia Panonică), mărginit de dealuri și
munți joși (Matra, cu 1 014 m, cel mai înalt, Bakony, Mecsek). Dunărea traver-
sează Ungaria, iar Tisa adună afluenții din România. Lacul Balaton, tectonic,
este considerat o „mare interioară” a Ungariei. Climatul continental a permis
existența unor areale de stepă.
Budapesta și fluviul Dunărea 2. Oameni și locuri

Limba maghiară este o limbă ugro-finică, originară din Asia, la fel ca po-
pulația. Predomină catolicii (40%) și protestanții (15%, în parte calvini), restul
fiind de alte confesiuni și nereligioși.
Populația, formată predominant din maghiari (86%), a scăzut în ultimii
ani, ca rezultat al sporului natural negativ. Străinii numără peste 200 000 de
persoane.
Capitala, Budapesta (cu 2,6 mil. loc. în aglomerația urbană), este un oraș
mare la nivel european.
3. Economia
Terenurile arabile (peste ½ din totalul suprafeței) asigură producții de
Lacul Balaton grâu, porumb, orz, floarea-soarelui, sfeclă-de-zahăr. Resursele energetice și
minerale sunt deficitare (ceva mai mari pentru cele de lignit).
DATE GENERALE Din energia electrică produsă, ½ este energie atomică. Se produc au-
toturisme, calculatoare, televizoare, cauciuc sintetic, vin (loc 14 mondial).
Suprafața: 93 025 km2 (loc 108)
În afară de transporturile clasice, există conducte și gazoducte, precum
Populația: 9 700 000 loc. (92)
și transportul fluvial și pe canale. Are 1 780 km de autostrăzi.
Densitatea populației: 104 loc./km2 Este o țară vizitată de turiști (care ajung mai ales în Budapesta, Lacul Ba-
Capitala: Budapesta laton, zonele montane etc.).
Organizarea administrativă:
4. Ungaria în lume
20 de regiuni
Ungaria este membru al UE, NATO și al altor organizații internaționale.
Alte orașe: Pécs, Miskolc, Szeged, Are o diasporă importantă în SUA. În țările vecine (Slovacia, Serbia, Ucraina,
Gyor, Debrecen România, Croația) există minorități maghiare, ca rezultat al evoluției comune
Formă de guvernământ: republică cu aceste teritorii de-a lungul istoriei.
98
Republica Moldova 27°
U 29°
C
Edine]
Soroca R
48°
Platoul A
R
Mănăstirea Moldovei I
Po
Râbni]a N
d.
Căpriana Râ[cani B\l]i
Nis
A
tru
C\l\ra[i
lui
Orhei
Podi[ul Dub\sari
M
Moldovei
Ungheni
Centrale Chi[in\u
Â
Hânce[ti Tiraspol
Tighina
N
d
i de Su
Leova e Slobozia
ov
old
I
M
pia
A
Câm
46°
A
I N
Cahul A
R
C a
re \
0 25 50 km U Ma agr
Chișinău – capitala Republicii Moldova Ne
1. Mediul natural
Predomină podișurile formate pe roci sedimentare care au, la bază, un DATE GENERALE
substrat foarte vechi. În nord, podișul are aspectul unui platou (Platoul Mol-
dovei), iar în est, spre Nistru, are aspect neted. În sud, câmpia coboară spre Suprafața: 30 373 km2 (loc 138)
Populația: 3 mil. loc. (loc 134)
Marea Neagră. Râurile principale sunt Nistru, în est și Prut, în vest. Clima are
Densitatea populației: 100 loc./km2
un caracter continental.
Spor natural: – 0,3‰
2. Oameni și locuri Capitala: Chișinău (662 840 loc.)
Locuitorii sunt în mod predominant români (moldoveni, 73%), apoi ucrai- Populația urbană: 38%
neni (6%), ruși (4%) și alte minorități. Alte orașe: Bender (Tighina), Bălți,
Regiuni din Republica Moldova (Transnistria și Găgăuzia) și-au declarat Tiraspol
Regim politic: republică parlamentară
independența, nerecunoscută la nivel internațional. Predomină religia orto-
doxă (90%).
Istoria locuitorilor și a locurilor este strâns legată de regiunea istorico-ge-
ografică Moldova de la vest de Prut. Împreună au alcătuit un singur stat,
denumit Moldova.
3. Economia
Terenurile arabile (59% din total) asigură producții de subzistență. Resur-
sele sunt foarte reduse. Industria este reprezentată prin producția de oțel, TERMENI SPECIFICI
energie electrică, materiale de construcții, produse agroalimentare, calcu-
latoare și vin (loc 18 pe glob). Transnistria – regiune cu tendințe se-
paratiste situată la est de Nistru (cu
4. Republica Moldova în lume centru administrativ la Tiraspol), în
Republica Moldova are o legătură preferențială cu România, ca rezultat al care există o populație de origine rusă,
istoriei comune, dar are legături și cu Ucraina și Federația Rusă, ca urmare a formată din militari veterani, aduși din
fostei apartenențe la URSS. Este în curs de reorientare spre Uniunea Europeană. URSS, apoi din Federația Rusă.
99
Capitolul 3
Bulgaria
23° 24° 25° 26° 27° 28°
Vidin R O M Â N I A \rea 44°
Dun Silistra
Ruse
Lom Kozlodui
St
ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI a
Orjahovo Nikopol
ar
Lom
ri] os
ta (Rahova) P o d i [ u l Dobrici
a
b
Ti O ar
Pl
Grivi]a
Ian
L u d o g o r i e
SERBIA
Isk
an
tra
in
- ] de V
Levski
Pro
Urmăriți harta alăturată și, pe baza 2168 Pleven Varna C. Kaliakra
a
Vraca m Šumen vad
Vf. Midjar
(Plevna) Osa G. Varna
i i est
iia
acesteia: 2016
Vf. Kom B P o d i [ u l P r e b a l c a n i c Kamciia
T\rgovište
43°
a
1. Identificați, denumiți și localizați: l
Kremikov]`c a Veliko T\rnovo
M a
Stara Planina de Est
– vecinii Bulgariei; n i Vf. Botev
SofiaS t a r a P l a n( S t a 2376
r a P l a n i n a )
r e a
Pernik
– două râuri care curg spre sud in
M - ] ii a C Sliven Burgas
Srednentral\
2290
(Marea Egee); M-]ii^ a Go Stara G. Burgas
ra
Tu ndj
To
Vitosa po
lni Zagora Jambol
– două unități de podiș;
N e a
]
Vf. Musala Câm r\
ia Tracic\ Superioa
Kiustendil
a
p
a
2925 Plovdiv
– trei areale montane (cu vârfurile 2252 Blagoevgrad Ril
a
Dimitrovgrad
Elhovo 42°
42°
]ii Asenovgrad
principale); M-
g r \
M
MACEDONIA
M- ar
M-
Vf. Vihren ]ii M-]ii Rodopi i]a
A
– orașele situate pe cursul Dunării; I
Me
2915 Ro de Nord
]ii
do K\rdjali Arda
Strum
sta
– orașele-port situate la Marea Pir 2191
pi
R
in Smoljan U
Neagră.
a
Petrici 2212 T 0 25 50 75 100 125 km

2. Precizați de ce considerăm Bulgaria 23°
G R E
24°
C I A
25° 26° 27° 28°
o țară a Europei de Sud (Meditera-
neene). 1. Mediul natural
Bulgaria este situată în nordul Peninsulei Balcanice, la Dunăre și Marea
Neagră, fiind traversată de Munții Balcani (Stara Planina) și de munți mai înalți,
în sud-vest (Rila etc.).
Rețeaua hidrografică este orientată spre Dunăre, Marea Neagră și Marea
Egee. În nord există climă și vegetație continentale, iar în sud, climă medi-
teraneeană.
Teritoriul actual al Bulgariei a aparținut lumii tracice, Imperiului Roman,
Imperiului Bizantin, Țaratului Bulgar și Imperiului Otoman. Orașe, construcții
și monumente consemnează această succesiune. Bulgaria a devenit stat in-
dependent după Primul Război Mondial.
Pe lângă bulgari (85% din totalul populației) există o importantă mino-
ritate de turci (9%), care se reflectă și în structura confesională (ortodocși
77%, musulmani 10% etc.).
Varna – orașul și portul 3. Economia
Terenurile arabile și pădurile ocupă câte 1/3 din teritoriul țării. Produsele
DATE GENERALE agricole obținute sunt: grâu, porumb, floarea-soarelui. Resursele principale
ale Bulgariei sunt lignitul și argintul.
Suprafața: 111 002 km2 (loc 103) Din producția totală de energie electrică, ½ este produsă în centrala nu-
Populația: 6,5 mil. loc. (loc 105) clearoelectrică de la Kozlodui, situată pe Dunăre. Alte produse industriale:
Densitatea populației: 60 loc./km2 oțel, biciclete, benzină, îngrășăminte, covoare, hârtie, țigarete, tutun, vin.
Spor natural: – 13,2‰ Turismul beneficiază de obiective importante (stațiunile de la Marea Nea-
Capitala: Sofia (1,2 mil. loc.) gră, stațiuni și obiective montane, vestigii istorice la Plovdiv, Veliko Târnovo,
Populația urbană: 73% Nessebar, la Marea Neagră etc.).
Alte orașe: Plovdiv, Varna, Burgas,
Stara Zagora, Ruse 4. Bulgaria în lume
Diviziuni administrative: Bulgaria face parte din UE, NATO și alte organisme internaționale. Prezența
27 de districte sa în lume este mijlocită de această apartenență. A fost admisă în UE în anul
Regim politic: republică parlamentară 2007, împreună cu România.
100
Grecia (Republica Elenă)
20° 22° 24° 26° 28°
B U L G A R I A
N I A
D O Va
C E
M A Ne
sto
rda
L. Nestos
s Komotini
Serrai Drama
r
St
Evros
ri mo T r a c i a
T
n Kavala
Ax
Amphipolis M. Marmara
ios
Florina
IA
M a c e d o n i a Salonic G.
St
N
I. Samothráki s
rim I. Thassos S aro
A
le
Katerini Pen. Calcidic\ on G.
on
ne
G.
B
U
∴OlinthosG
km
a
40°
M - ]
rd
L
Vf. Smólikas Mt. Olimp Ter G. .A Atena – orașul vechi

ia
Athos
Da
A
gio I. Limnos
Al
40° 2637 2917

ma
Ka
r.
ss n
St
Or
iko
an
dr os
Ioannina
s
Meteora a
i
Te
)(
E p i r Pinios Larissa
i
R
I. Corfu ∴
s a
(Kerkira) Dodona Trikala Volos

P
l i
I-le Spo
a
n
i
Arta rad
d e
a
I. Paxos de
No I. Lésvos 1. Urmăriți harta alăturată și, pe baza
r
Lamia
∴
acesteia, numiți și localizați:
C
I. Lefkas Termopile I. E rd
M a
e
)( Vf. Parnass ube I. Skyros
2457 Halkida ea – mările din jurul Greciei;
Delfi ∴ B e o ] i a
I. Itháki a I. Chios
r e
Patras Teba ∴ – o peninsulă;

reu
I. Kefallinia G. C A t i c a Marathon 38°

orint ∴
a
I
afi
38° (Kefaloniá) Pireu – 3–4 insule mai mari;

G.
.K
A r
E
I. Zante 2376 ∴ Megara I. Samos
I o
Pyrgos c a d
Pe
Str
Corint Atena alion I. Ándros

I. Ikaria – cel mai înalt munte;
t
∴Olimpia i a Micene
(Athinai)
g
n i
G. K ∴ I. Tinos
– două râuri care se varsă în Marea
I -le
Tripoli ∴Epidaur
A
Pen. Pelopones
ip
c
e
I. Mykonos
Egee;
G.
a
I-l
\
rissia
Ar
e
Kalamata∴Sparta I. Náxos
e
go
La – trei golfuri;
Sp
lid
co I. Páros
ei
G. M
2407
M
or
ni
– 4–5 destinații turistice.
Ci
a I. Amorgos
ad
a
esin
G. Lak
cl
I. Milos 2. Identificați următoarele obiective

e
r
e
d
iak
a
e
e I. Thira Su I. Ródos
d
C. Tainaron
istorice: Knossos, Sparta, Micene,
a
d
onia
36°
M (Matapan) (Santorin)
M
I. Kythira a
St
36°
e r e Teba, Olimpia, Marathon, Termopile.
r.
d
K ar
i t a
pa
e r I. Antikythira C r e
t e i Pentru două dintre acestea, mențio-
th
os
a n I. Karpathos nați câte un element sau eveniment

St
\ Iraklion
r.
2452 I. Kásos
K
0 40 80 120 160 200 km

istoric din Antichitate.
as
Mt. 2456∴
I d a Knossos 2148
os
0 200 1000 2000 peste 2000 m I. Creta ∴Phaistos

24° 26° 28°
DATE GENERALE
1. Mediul natural
Grecia are țărmuri crestate, cu golfuri, insule, peninsule, iar caracteristi- Suprafața: 132 050 km2
cile naturale provin din situarea sa la Marea Mediterană (climat și vegetație). Populația: 10,7 mil. loc.
2. Oameni și locuri Densitatea populației: 81 loc./km2
Grecia are o istorie îndelungată (civilizația cretană, minoică, civilizațiile Sporul natural: – 4,3‰
ionică și dorică, elenistică, romană, Imperiul Bizantin, Imperiul Otoman).
Capitala: Atena
Orașele principale sunt Atena (3,2 mil. loc., aglomerația urbană), Salonic,
Organizare administrativă: 13 regiuni
Patras, Larisa, Pireu, Iraklion. Formă de guvernământ: republică
Populația este formată predominant din greci (94%), urmați de albanezi
(4%) etc. Predomină ortodocșii (86%). Muntele Athos este un centru european
al religiei ortodoxe. ACTIVITĂȚI
3. Economia 1. Menționați și prezentați un impor-
Resursele sunt puține (lignit, minereu de fier, bauxită, marmură și argint). tant om de știință sau filosof grec
Cultivă cereale, măsline, citrice. Este dezvoltat pescuitul. cu realizări în domeniul respectiv.
Produce: energie electrică, oțel, benzină, țesături, ulei de măsline, vin. 2. Descrieți, pe scurt, ce cuprind lucră-
Transporturile maritime dau specificul țării. Este o țară turistică foarte rile lui Homer, Iliada și Odiseea.
frecventată (peste 7mil. persoane anual), domeniu în care lucrează 15% din 3. Enumerați și prezentați câțiva zei din
populația activă și participă cu 1/5 la economia țării. Grecia Antică.
4. Precizați prin ce este cunoscut Mun-
4. Grecia în lume tele Olimp și Legendele Olimpului.
Grecia face parte din UE, NATO și alte organisme. Are și o importantă 5. Ce monumente grecești fac parte
diasporă. din cele șapte minuni ale lumii?
101
Capitolul 3
0 70 140 210 280 350 km

Finlanda
0 200 1000 2000 peste 2000 m
20° n25° 30°

C. Nord nge C. Nordkyn Marea
70° 1. Mediul natural
a
I. Soroy Barents
or s
Vardø
Fiordul P
ge Ca rezultat al poziției (în
r
Fiordul Var an
GIA apropierea Cercului Polar
E
RV Kirkenes Arctic), Finlanda are o climă
NO L.Inari
continentală rece.
Vf. Heltio
Relieful cuprinde un po-
F
1224
Ivalo
Narvik diș și o câmpie (Câmpia La-
E
Helsinki – capitala Finlandei curilor). În nord, vârful Heltio
F
To
(1 224 m) ieșea de sub ghe-
rn
e
2111
D
Kiruna
țarul de calotă care acope-
i
I
2090 S Gällivare
rea uscatul, în timpul epocii
e
E
glaciare.
U
i
N
Torne
Rovaniemi
mi
Substratul este sculptat
v
o i Rana
Ke
E
R
Tornio pe cele mai vechi roci ale
a
L
Lulea 65°
D
Piteå
Kemi continentului european. La-
A
Oulu curile s-au format la baza
I
A
D
U
ghețarului care a acoperit

m
c
e
Skellefteå
A
Kajaani
Ț
substratul, prin presiunea
i
L. Oulu
N și erodarea produse asupra

n
Kokkola
I
Umeå acestuia. Ca origine, sunt la-
Lac și pădure de conifere
t
Vaasa Kuopio Joensuu curi glaciare.

D
A
Seinäjoki
o
Sundsvall
În populația totală a Fin-
A
B
Câmpia
Urmăriți harta alăturată și, pe baza landei predomină finlande-
Tampere L a c u s t r \
acesteia: zii (86%), urmați de suedezi
R
Pori Finlandez\
1. Precizați:
G.
Nokia Lahti (5%) etc.

– limitele și vecinii Finlandei; Ca religie, predomină
U
Gävle Turku 60°

– un element specific hidrografiei; protestanții (2/3 din total).
Helsinki i c
– altitudinea maximă; I. Ahvenanmaa
Uppsala Espoo i
n Se vorbește limba finlan-
S
– 4–5 orașe situate pe țărmul mării; (Fin.) F G. Narva

G. Tallinn
Västerås deză (suomi), care aparține
rva
– un lac;
A
Na
– direcția de coborâre a reliefului. NI familiei fino-ugrice, și limba

Ă
I. Hiiumaa O L. Peipus suedeză (ambele fiind limbi

2. Ce climă și vegetație există în Fin-
T
Norrköping Parnu Tartu

ES
landa, ca rezultat al poziției sale? I. Saaremaa L. Võrts

oficiale).
L. Peskov
3. Ce semnificație are prezența Cer-
cului Polar Arctic (care trece prin
S
Riga
Ga
Ventspils
i
c
Rovaniemi)? 3. Economia
Principala resursă a Finlandei o reprezintă pădurile (3/4 din total). Se ex-
DATE GENERALE trag câteva minereuri (aur, fier, platină) și roci de construcție (calcar, granit).
Are o capacitate de rafinare mare, deși nu are resurse de petrol. Producția
Suprafața: 338 472 km2 (loc 64) de energie electrică este foarte mare, raportată la populație; aceasta este
Populația: 5,6 mil. loc. (loc 117) obținută din surse regenerabile, energie nucleară și hidroenergie. Produsele
Sporul natural: – 1,4‰ principale sunt: oțel, calculatoare, telefoane mobile, cherestea, mobilă, hârtie.
Densitatea populației: 16 loc./km2 Atracțiile turistice sunt sporturile de iarnă și Laponia.
Capitala: Helsinki (659 000 loc.) 4. Finlanda în lume
Alte orașe: Tampere, Oulu, Espoo, Finlanda face parte din UE, precum și din alte organisme internaționale.
Turku, Vandö Este cunoscută prin produsele electronice Nokia, lacurile glaciare, Laponia
Forma de guvernământ: republică și pădurile întinse de conifere.
102
Europa de Est: Ucraina și Federația Rusă
15° 20° 25° 30° 35° 40° 45° 50° 55° 60° 65°
r
I. Vaigaci
i-{a
–200 0 200 1000 2000 3000 peste 3000 m
C. Niemecikii r
sk
iora go
0 125 250 375 500 625 km Marea a Pec Str. Iu
Murmansk M are ra
Barents cio
A
A I. Kolguiev Pe
Cercu I G. Vorkuta
A
arcticl polar G
E
M
ki
n. Kanin
V Kandalakša Pen
I
s
n
e[
R
Pecior
. Ko
eze
C
65° O la Indiga
N
D
u
G.
N
G. M
Pe
G.
a
K 65°
Us
n
E
a
c A Peciora 1895
ni
nd
\ Mezen Vf. Narodnaia
]
G Alb
U
a la
t
M .. Dvi
Co
o
kš
L
a
na
S
G.
i
Pecio
B
On
li
eg Onega Arhanghelsk Me
N
l
ze
n
ra
a O
lfu
i
Pin n Uhta
e
eg e
Dvina
l
a
n eg
T
I
Go
F E D E e R A } im I A
a
an
d
No
rd
F
Petrozavodsk da gda
U
60°
V âce
g
L.Onega
ce
La
Kotlas Vâ Syktyvkar
L. ga
Neva Kono[a 1492 60°

do
e a
\
r
G. Finic c e Vf. Denejkin
di
i c
Sankt C â m p i a r a
N o Kam
a r
Petersburg Serov
a
e Berezniki
l t
EST el
ONI Vologda Coli
n
A L.Peipus Novgorod
M
B a
l
Rig
Pskov L. Râbinsk
Europei Kirov Perm Ci
us
G.
ov
L.Ilmen ai
LET a
ONI
LI
A Kostroma Iñevsk Ekaterinburg

Jaroslavl de Est
ga
TU
Podi[ul
l
55°
Vo
Ve
R U S |
A
Da Valdai
Vo
Kaliningrad
a
N
ug Velikie Luki
tka
lg
IA
a Kazan
FED. RUS|
Nijni Zlatoust
a
Kama
Vitebsk Moscova
va
Novgorod Ufa 55°

Colinele Smolensk-(Moskva)
Colinele Nipru
Bielorusiei O 1640
IA
Hrodna Smolensk Moscova ka Vf. Iamantau

Minsk Mahilëy Rjazan Uljanovsk
O N
B E L A R U S Brjansk Tula Toljatti C o l i n e Magnitogorsk

le
PripCe â m p i a P o d i [ u l Câmpia P o d i [ u l
P O L
Brest t Ob[cii Sârt

Pinsk Gomel Orel
Niprului C e n t r a l
V o l g \ i Samara Orenburg
Lu]k
Ural
Rovno Cernigov Oka- l
50° Lvov R u s Voroneñ Ura
Jitomir Kiev Saratov
Sum` 50°
U o C R A Don
P
Ivano- d . I
s P o dVinni]a Cerkassi N Harkov
Frankivsk tru o l i c
Ni
Kremenciug A Do
Bu
n
ga
Dnipropetrovsk
gu
Cern\u]i deKirovograd
Vol
l
Su
MO
d Volgograd
I A
REP OVA
Krivoi-Rog Done]k Luhansk

LD
Nipru K A Z A H S T A N
Câmpia M\rii N Sahti
.
N
Nikolaev egre Taganrog Don

Â
Kherson Rostov pe Don

\
Odessa
M
o vMariupolDepr.
as a
pic
45°
Az
Astrahan
i
O
M
Pr âmp
Pen. M. anâ
erci
ci-K 45°
R
Crimeea Kerci Krasnodar um

Str. K
Simferopol a
ec
C
IA Sevastopol Majkop Stavropol

M
Ialta
AR
C a
Novorossijsk
G
a
BU L
e a N e a Soci M - ] i i
M a r g r 5642 C a Groznâi
r
e
s
Vf. Elbrus u (Groznyj)

sfo
r
\ c a
p
.B
o a
c
i
Str G E O z
M. Marmara R G I A 4127 \
4466 Vf. Bazar Diuzi TURKMENISTAN
T U R C I 35°
A 40°
30° 45° AZERBAIDJAN 50° 55°
103
Capitolul 3
Ucraina
Culturi agricole Carpații în Ucraina Cernăuți – Universitatea
Centrala nucleară de la Zaporoje Kiev – capitala Ucrainei
1. Mediul natural se caracterizează prin următoarele elemente principale:

ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI – relieful coboară în trepte de la sud-vest (Carpați, Podișul Podolic) spre
est (Nipru și Don) și spre sud (Câmpia Mării Negre);
1. Urmăriți harta de la pagina 103 și, pe
– fluviile principale sunt colectate de Marea Neagră;
baza acesteia:
– predomină climatul continental și vegetația de stepă.
– identificați principalele meridia-
ne și paralelele care traversează 2. Oameni și locuri
Ucraina; Locuitorii din Ucraina, Belarus și Federația Rusă sunt considerați că for-
– denumiți două fluvii sau râuri care mează ramura slavilor de est, fiind înrudiți prin origine și limbă.
se varsă în Marea Neagră; Orașele principale sunt: Kiev, Donețk, Harkov, Lvov, Odessa, Dneprope-
– identificați și localizați două unități
trovsk, Cernăuți.
de relief.
Predomină ucrainenii (78%), urmați de ruși (17%), tătari, bieloruși etc.
2. Precizați un tip de climă și un tip
de vegetație, rezultate din poziția
Limbile oficiale și vorbite sunt ucraineana și rusa.
geografică. Ucrainenii sunt predominant ortodocși (62%), urmați de catolici (10%),
3. Localizați și denumiți: alte religii și nereligioși.
– țările vecine ale Ucrainei; 3. Economia
– două orașe situate pe Nipru. Ucraina este o țară cu agricultură dezvoltată, practicată pe 60% din te-
ritoriu. Se produc: grâu (loc 8 mondial), porumb (loc 6), orz (loc 7), cartofi
DATE GENERALE (loc 3), floarea-soarelui, sfeclă-de-zahăr, soia (loc 9). O parte dintre produse
sunt exportate.
Suprafața: 576 363 km2 (loc 47) Resursele principale sunt: huilă, gaze naturale, uraniu (loc 9 modial), mi-
Populația: 41,1 mil. loc. (loc 36) nereu de fier (loc 6), sare. Are industrii care produc: energie electrică (1/2
Densitatea populației: 71 loc./km2 nucleară), oțel (loc 14 pe glob), calculatoare, utilaje agricole, ciment etc.
Capitala: Kiev (2,9 mil. loc.) Principalul port este Odessa, iar aeroporturi sunt la Kiev, Odessa, Lvov și
Populația urbană: 70% Cernăuți.
Organizare administrativă: 4. Ucraina în lume
24 de regiuni Ucraina are poziții importante în producția unor bunuri industriale și agro-
Formă de guvernământ: republică alimentare. Are legături comerciale cu China, SUA, Polonia și Germania.
104
Federația Rusă
Suzdal –
catedrala
ortodoxă
Federația Rusă se întinde atât în Europa, cât și în Asia, fiind astfel o țară Lacul glaciar Ladoga
eurasiatică.
Suprafața Populația Densitatea pop.

Federația Rusă
(km2) (loc.) (loc./km2)
Partea europeană 4 265 525 111 131 794 26
Partea asiatică 12 859 675 35 039 221 3
Federația Rusă – partea europeană

1. Mediul natural
Câmpia Europei de Est (denumită și Câmpia Rusă) este mai mult o regiune
de dealuri joase, situată în mare parte în bazinul fluviului Volga. Podișurile sunt
dezvoltate pe strate sedimentare care acoperă un substrat foarte vechi. În Fluviul Volga
partea de est, Munții Ural reprezintă limita naturală spre Asia. În sud, Munții
Caucaz, cei mai înalți, sunt o parte a lanțului alpino-himalayan.
Rușii fac parte din familia slavilor de est și sunt predominant ortodocși.
În afară de ruși (78%), aici trăiesc tătari (4%), ucraineni, bașchiri, ceceni,
armeni, kazahi, avari, mordvini etc.
Federația Rusă are orașe mari, cum ar fi Moscova, Sankt Petersburg (pes-
te 5 mil. loc.), Rostov pe Don, Voronej, Samara, Perm, Nijni Novgorod, Ufa,
Kazan, Ekaterinburg (fiecare cu peste 1 mil. loc.) etc.
3. Economia
Federația Rusă (pe întreaga sa întindere) are resurse și producții foarte
mari de huilă (loc 6 mondial), lignit, gaze naturale (loc 2), petrol (loc 2), uraniu
(loc 6), minereu de fier (loc 4), vanadiu, diamante (loc 1 mondial), aur (loc 3), Sankt Petersburg și fluviul Neva
cupru, plumb, zinc etc.
Energia electrică (loc 4 mondial) se obține în termocentrale (peste ½), DATE GENERALE
atomocentrale, hidrocentrale etc.
Se obțin producții mari de oțel (loc 5), benzină (loc 3), produse electronice, Federația Rusă (considerată integral)
automobile, nave, avioane, ciment etc. Suprafața: 17 125 200 km2 (loc 1)
Agricultura produce grâu (loc 3 mondial), orz, porumb, floarea-soarelui, Populația: 146,2 mil. loc. (loc 9)
soia etc. Densitatea populației: 9 loc./km2
Capitala: Moscova (12,6 mil. loc.)
4. Federația Rusă în lume Populația urbană: 75%
Federația Rusă este cel mai întins stat din lume, dar este mai puțin populat. Sporul natural: – 0,1‰
Partea europeană se întinde pe 1/4 din suprafața totală a țării, dar populația Organizarea administrativă:
cuprinde mai mult de 3/4 din totalul acesteia. Are un rol important în exportul 8 districte federale
unor produse agricole (grâu, orz), resurse energetice (cărbuni, petrol, gaze Forma de guvernământ:
naturale) și minerale (minereuri de fier, neferoase) și mașini. republică federală
105
Capitolul 3
DACĂ VREM SĂ Europa – continentul cu cea mai mică altitudine medie

ȘTIM MAI MULT... Urmărind tabelul de mai jos, comparați altitudinile medii,
maxime și minime ale continentelor.
După cum se observă, Europa are cea mai mică altitudine
medie, în condițiile în care este inclusă și regiunea Munților
Caucaz, care crește această altitudine medie.
Altitudinea (m)
Continentul
medie maximă minimă
Europa 340 5 642 – 27
Asia 950 8 848 – 417
Africa 750 5 895 – 153
America de Nord 720 6 194 – 86
America de Sud 580 6 900 – 40
Australia și Oceania 350 5 030 – 16
Antarctida 2 600 6 096 – 200
Etna – vulcan
în activitate
Muntele Elbrus – cel mai înalt din Europa
Europa – recorduri ale continentului

Cel mai înalt vârf: Elbrus (Munții Caucaz), 5 642 m
Cel mai înalt vulcan activ: Etna, 3 340 m
Cea mai mare insulă: Marea Britanie, 216 325 km2
Cea mai întinsă peninsulă: Scandinavia, 750 000 km2
Cel mai întins lac: Ladoga, 17 700 km2
Cel mai lung fluviu: Volga, 3 531 km
Cel mai întins bazin hidrografic: Volga, 1 380 000 km2 Europa – puncte extreme
Cel mai mare oraș: Istanbul continentale și insulare
(15,2 mil. loc. aglomerația urbană)
Punctele extreme continentale ale Europei sunt: în
Cel mai întins stat: Federația Rusă
nord, Capul Nordkyn; în vest, Capul Roca; în sud, Capul
Cel mai populat stat: Federația Rusă (partea europeană)
Tarifa; în est, Munții Ural.
Cea mai înaltă cascadă: Gavarnie (Franța), 421 m
Europa are și alte puncte extreme, situat pe insule.
Cel mai mare port: Rotterdam
Acestea sunt:
Cel mai mare aeroport: Istanbul
– în nord, arhipelagul Svalbard (Spitzebergen) și insu-
Cea mai mare densitate a populației:
lele Franz Josef;
Monaco (peste 18 000 loc./km2)
– în vest, insulele Azore, din Oceanul Atlantic, care
Cea mai joasă regiune: Marea Caspică (– 27 m)
aparțin Portugaliei;
– în sud, insulele Creta și Malta;
– în nord-vest, insula Islanda.
Regiunile de peste mări ale Franței sunt situate la
distanțe mult mai mari: Guyana (în America de Sud), la
7 000 km, Guadalupa și Martinica (în arhipelagul Antile), la
peste 6 700 km, Reunion (în Oceanul Indian), la 10 000 km.
Europa, prin Spania, are și două enclave (Ceuta și Me-
lila) situate în nordul Marocului, Africa de Nord.
Teritoriile franceze din Oceanul Pacific (Noua Caledo-
nie, insulele din Polinezia Franceză) se află la antipodul
Istanbul – Palatul Topkapî continentului european.
106
RECAPITULARE
Bruxelles –
capitala Belgiei
Europa – identitate geografică

Europa este un continent mijlociu–mic sub raportul
întinderii, dar mare după numărul de locuitori.
Se continuă spre est cu Asia, formând împreună cu
aceasta Eurasia.
Elementele climatice și biogeografice rezultă din po-
ziția pe glob, aspectul țărmurilor și întinderea sa (de la
vest la est și de la nord la sud).
Populația are o densitate medie ridicată și o diversi-
tate umană rezultată din istoria îndelungată.
Metropolele europene (Istanbul, Paris, Londra și Mos-
cova) au un rol foarte important în lumea contemporană.
Europa a avut o influență mare asupra lumii, prin rolul Rinul în Elveția
ei în Antichitate, Evul Mediu, epoca Renașterii și a des-
coperirilor geografice, în cunoașterea, știința și tehno-
logia lumii contemporane și în economie (după revoluția
industrială).
Deși a pierdut din însemnătate în domeniul producției
industriale, are un rol important în obținerea unor pro-
duse agroalimentare pe baza agriculturii performante.
În prezent, Uniunea Europeană este cea mai importan-
tă organizație mondială, care își propune realizarea unui
nivel ridicat de bunăstare pentru locuitorii săi.
Europa este un factor decisiv în păstrarea mediului
înconjurător, în îmbunătățirea vieții și în promovarea de-
mocrației în lumea contemporană.
Se află în fața unor provocări noi: poluarea mediului, Defileul Dunării
diminuarea unor resurse, trecerea la energii noi, nepolu-
ante, migrațiile internaționale crescânde (parțial ilegale),
războaiele și înarmarea, explorarea spațiului cosmic și
altele.
Citiți textul de mai sus și identificați 4–5 idei de

bază. Dezvoltați una dintre acestea, la alegere, adu-
când exemple și argumente în acest sens.
Delta Dunării
107
Capitolul 3
AUTOEVALUARE
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsul corect pentru III. Analizați afirmațiile de mai jos și stabiliți dacă sunt
fiecare dintre următoarele întrebări, identificând litera adevărate (A) sau false (F), notând pentru fiecare afir-
corespunzătoare acestuia, după modelul 1. – a, 2. – b, mație litera corespunzătoare, după modelul: 1. – A sau
3. – c. 1. – F.
1. Cel mai înalt vârf din Europa este situat în Munții
1. Sunt situate în apropiere metropolele europene: Alpi.
a. Londra și Paris; c. Paris și Moscova; 2. Dunărea curge de la est spre vest.
b. Londra și Istanbul; d. Moscova și Istanbul. 3. Lacurile din Alpi (de exemplu, Como și Garda)
sunt lacuri glaciare.
2. Europa are o populație de:
4. Islanda este o regiune vulcanică recentă.
a. sub 700 mil. loc.; c. 750–780 mil. loc.; 5. În Marea Egee sunt cele mai numeroase insule.
b. 700–750 mil. loc.; d. peste 800 mil. loc. 6. Marea Caspică este situată la nivelul oceanului.
7. Imperiul Britanic, Imperiul Bizantin și Imperiul
3. Cel mai dezvoltat stat european sub raport eco-
Otoman au existat în același timp.
nomic, dintre cele de mai jos, este:
8. Europa este întinsă și în emisfera vestică.
a. Franța; c. Italia; 9. În Danemarca există țărmuri de tip fiord.
b. Germania; d. Regatul Unit. 10. Orașul antic Bizanț se află pe locul actualului
4. Cea mai veche republică europeană este: oraș Istanbul.
a. Elveția; c. Malta; Punctaj III: 10 x 2 p. = 20 p.
b. Irlanda; d. San Marino.
IV. Completați textul următor cu termenii corespunzători,
5. La o natalitate de 10‰ și o mortalitate de 15‰, la alegere dintre cei de mai jos, astfel încât afirmațiile
sporul natural este de: din text să fie corecte. Notați termenii pe pagina de
a. – 5‰; c. 5‰; test, în dreptul cifrelor respective.
b. 0‰; d. 10‰.
Termeni: Asia, Finlanda, Carpați, Eurasia, Ural, Ham-
Punctaj I: 5 x 4 p. = 20 p. burg, eurasiatice, Rotterdam, Suedia, Norvegia.
II. Realizați o scurtă prezentare a unui stat studiat până Continentul format din Europa și prelungirea sa spre
acum, la alegere, precizând: est poate fi denumit ....(1.).... . Limita spre est a Europei
– două elemente ale poziției geografice; o reprezintă Munții .....(2.).... . Fiind situate pe două con-
– denumirea a două unități de relief; tinente, Federația Rusă, Kazahstan și Turcia pot fi denu-
– două elemente de hidrografie (râu, fluviu, lac); mite țări ....(3.)..... Cel mai mare port european, ....(4.)....,
– două caracteristici ale climei; este situat la vărsarea Rinului în Marea Nordului. Dintre
– două resurse naturale și două produse industriale; țările din Peninsula Scandinavă, .....(5.).... nu face parte
– denumirile capitalei și ale altor două orașe. din Uniunea Europeană.
Punctaj II: 15 x 2 p. = 30 p. Punctaj IV: 5 x 2 p. = 10 p.
V. Realizați un scurt eseu prin care să demonstrați rolul

pe care îl au articulațiile țărmurilor (golfuri, peninsule),
insulele și fluviile care se varsă în mări și oceane asupra
transportului naval, utilizând, o singură dată, următorii
termeni: estuar, Marea Nordului, Marea Mediterană,
Genova, Hamburg.
Din oficiu = 10 p.
Rotterdam – cel mai mare port european Punctaj total = 100 p.
108
Capitolul 4
109
EUROPA ÎN LUMEA
CONTEMPORANĂ
Roma – memorie istorică
Până acum, în acest an ați învățat despre: În urma parcurgerii acestui capitol, veți reuși:
– cum a fost cunoscută Terra; – să prezentați aspecte culturale semnificative
– oamenii, așezările lor și economia planetei noastre; ale continentului nostru;
– caracteristicile de geografie fizică și umană ale Europei; – să corelați cunoștințele de geografie cu cele
– rolul unor caracteristici ale mediului natural în evoluția de la alte discipline școlare;
umană a Europei; – să prezentați diversitatea patrimoniului local,
– diviziunile geografice ale continentului; european și mondial;
– țări din fiecare regiune, într-o formă esențializată; – să raționați critic asupra unor aspecte nega-
– specificul geografic al Europei. tive ale mediului înconjurător;
– să manifestați interes pentru cunoașterea con-
Pentru a încheia studierea identității geografice a continentului în contextul lumii contemporane;
tinentului nostru vom învăța în continuare despre valorile – să fiți preocupați de viitorul Europei și al lumii.
culturale, umane și calitatea vieții în Europa.
Munții Alpi – axa centrală a Europei
109
Capitolul 4
VALORI CULTURALE ȘI UMANE

EUROPENE
Sagrada Familia
Stonehenge – monument preistoric
Capela Sixtină – Michelangelo,
Observați fotografiile alăturate și, Fresca „Judecata de Apoi”
pe baza acestora: Vatican – un centru al creștinismului
1. Precizați, în fiecare caz în parte, ce
reprezintă și unde se află.
2. Prezentați, pe scurt, unul dintre
aceste obiective culturale.
3. Pentru fiecare caz, formulați 2–3
exemple de alte obiective culturale
asemănătoare.
4. Explicați de ce Atena poate fi consi-
derată origine a culturii europene.
TERMENI SPECIFICI Ateneul Român Mănăstirea Voroneț
Valorile culturale europene și mondiale se referă la:

Cultură – ansamblu de opere (de ar-
– monumentele arhitectonice, istorice și de civilizație;
hitectură, sculptură, pictură, lucrări li-
– opere de artă (din domeniul sculpturii, picturii, literaturii, muzicii);
terare, folclor, muzică, concepții orale,
mentalități) care definesc partea spi- – tradiții orale, scrise și experiențe ale comunităților umane;
rituală a unei comunități, grup uman, – valori teoretice, morale, științifice și tehnologice cu reflectare în cultură;
țară sau regiune, reprezentând modele – limbile actuale și limbile vorbite în trecut;
de reflectare personală sau de grup a – doctrine și cărți din domeniul religios;
realității înconjurătoare. – credințe personale și colective;
Civilizație – ansamblu de bunuri mate- – alte elemente culturale (evenimente, expoziții, muzee etc.).
riale (construcții, locuințe, dotări etc.) și
culturale (opere de artă, literatură etc.) APLICAȚII
rezultate din activitatea oamenilor.
Patrimoniu cultural – totalitatea pro-
1. Identificați un element referitor la cultură dintre cele de mai sus și precizați:
duselor culturale (monumente, clădiri,
– modul în care există (fizic, scris, oral);
lucrări muzicale și artistice, folclor, cărți
etc.) realizate și situate pe o anumită
– 2–3 exemple semnificative asemănătoare;
întindere: un anumit loc sau regiune – persoane sau grupuri umane care l-au realizat;
(patrimoniul local), țară (patrimoniu – rolul pe care l-a avut sau îl are în societate.
național) sau pentru întreaga lume (pa- 2. Realizați un scurt text, de aproximativ jumătate de pagină, în care să
trimoniu universal). precizați de ce o anumită realizare reprezintă o valoare culturală.
110
George Enescu George Emil Palade
Michelangelo
Aristotel Buonarroti
Leonardo da Vinci Piotr Ilici Ceaikovski
William Shakespeare Constantin Brâncuși
Personalitățile din imaginile de mai sus (artiști, oameni de știință) sunt

creatori de cultură sau de valori științifice puse în slujba dezvoltării civilizației, ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI
cunoașterii și îmbunătățirii nivelului de viață al oamenilor.
Procesul de mondializare duce la afirmarea unor valori pe întreaga planetă, Priviți fotografiile de mai sus, care
iar mijloacele actuale de comunicare și informare, la transmiterea rapidă a reprezintă exemple de oameni de cul-
acestor valori, care devin astfel un bun al umanității. tură și de știință și, pe baza acestora:
Personalitățile culturale și științifice au reprezentat, în același timp, valori 1. Precizați ce contribuții a adus fi-
umane, care au influențat prin opera și activitatea lor atât societatea din ecare dintre personalitățile pre-
vremea lor, cât și societatea actuală. zentate. Informați-vă din diferite
surse.
PORTOFOLIU – VIZITĂ VIRTUALĂ LA MUZEU 2. Dați câte 2–3 exemple de perso-
nalități reprezentând oameni de
Accesați site-ul unui muzeu din Europa, la alegere dintre următoarele (sau cultură din următoarele domenii:
identificați altul): British Museum, Kunsthistorisches Museum, Muzeul Luvru, literatură, pictură, sculptură, mu-
Muzeul Ermitaj, Muzeul Național de Artă din București. zică, știință. Documentați-vă în
Precizați ce tipuri de exponate întâlniți: obiecte antice, sculpturi, picturi, diferite surse de informare.
exponate deosebite.
Realizați o prezentare scurtă a unui tur prin muzeul ales. Notați câteva Exemplu –
caracteristici ale acestuia. Descrieți câteva exponate care v-au impresionat Tur virtual
în mod deosebit. Nu uitați să ilustrați prezentarea! al muzeului
Expuneți, sub forma unui poster, prezentarea voastră în clasă, pentru a Luvru din
fi privită și de ceilalți colegi. În acest fel, realizați un tur virtual prin diferite Paris
Accesați:
muzee din Europa. Poate data viitoare îl vizitați personal!
111
Capitolul 4
CALITATEA VIEȚII ÎN EUROPA
Rovinj – oraș în Croația Hyde Park – Londra Chamonix – stațiune montană în Franța
Condiții dificile de locuire Aglomerare umană – Istanbul Zona de afaceri La Defense – Paris
Peisaj natural – Alpii Elvețieni Regiune rurală viticolă – Italia
Calitatea vieții presupune mai multe caracteristici pe care le are un anumit

loc, cum ar fi:
1. caracteristicile naturale ale mediului de viață: climă, vegetație, aspectul
suprafeței terestre, calitatea apelor etc.;
Stațiune pe litoral – Insula Corfu, Grecia 2. caracteristicile de geografie umană: concentrarea populației, tipul de
așezare umană, exploatarea resurselor, activitățile economice;
OBSERVAȚI ȘI REZOLVAȚI 3. dotările așezării (rurală sau urbană): străzi, alimentare cu apă, canalizare,
instituții administrative și culturale, școli, magazine, spații verzi, mijloace
Priviți fotografiile de mai sus și, pe de transport, accesul la căi de comunicație, servicii comunitare;
baza acestora: 4. caracteristicile de mediu: poluarea aerului, a apei și a solului, degradarea
1. Precizați aspectul general al fiecă-
terenurilor, posibilități de depozitare a deșeurilor etc.;
rei imagini și caracteristicile modului
5. elemente ale nivelului de trai: veniturile locuitorilor, șomaj, servicii de
de viață din acel loc.
2. Ordonați imaginile din punct de ve-
asistență socială, tradiții culturale, caracteristicile locuințelor, alimentarea
dere al calității vieții oamenilor, de la cu energie etc.;
cea mai favorabilă la cea mai dificilă. 6. elemente referitoare la ameliorarea mediului: stații de epurare, surse
3. Alegeți un exemplu și precizați avan- nepoluante de energie, măsuri de reducere a poluării, colectarea și reci-
tajele și dezavantajele locuirii în acel clarea deșeurilor etc.;
loc. 7. inițiative civice sau ale autorităților locale: proiecte, măsuri, perspective.
112
Poluarea aerului – termocentrală Muzeu de artă – Viena
Librărie – București
Transport de călători subteran – Lyon Surse regenerabile de energie
Calitatea vieții reprezintă o condiție a locuirii unui teritoriu, de la o loca-

litate la o regiune, până la continentul european.
Există mai mulți factori care contribuie la aceasta.
Calitatea vieții este foarte diferită, de la zonele poluate la stațiunile cli-
materice.
Există multiple posibilități de îmbunătățire a calității mediului de locuire
și, în acest fel, a calității mediului de viață.
Atmosferă nepoluată
APLICAȚII – ACTIVITATE DE GRUP

Realizați cinci grupe de elevi pentru a studia primele cinci componente Analizați imaginile de mai sus și, pe
(1, ..., 5 de la pagina 112) referitoare la calitatea vieții într-un oraș, o regiune baza acestora:
sau o țară din Europa, la alegere. Pentru această activitate: 1. Precizați, pentru fiecare caz în parte,
– documentați-vă în diferite surse și analizați componenta respectivă; cum contribuie elementul reprezen-
– identificați fotografii relevante pentru a vă susține afirmațiile. tat la realizarea unei vieți de calitate.
2. Menționați 4–5 caracteristici care nu
Fiecare grupă va realiza câte o scurtă prezentare a
trebuie să lipsească din niciun loc în
rezultatelor obținute. Aceasta va fi expusă și discutată care trăiesc oameni.
împreună cu colegii. 3. Realizați o comparație între așezările
Utilizați datele existente pe site-ul rurale și așezările urbane, cu avanta-
Agenției Europene pentru mediu: je și dezavantaje în fiecare caz, după
modelul de mai jos.
REȚINEȚI Așezări Avantaje Dezavantaje

Așezări rurale
 Valorile culturale europene cuprind mai multe domenii (arhitectură, pic- Așezări urbane
tură, literatură, teatru etc.).
 Valorile umane reunesc aportul personalităților care realizează activități TERMENI SPECIFICI
constructive (științifice, culturale), contribuind astfel la dezvoltare și la
progres. Calitatea vieții – ansamblul condițiilor
 Mediul de viață, modificat foarte mult în ultimii ani, asigură bazele calității de locuire (naturale, sociale etc.) ale
vieții individuale și colective. unui loc, care favorizează existența și
 În prezent, există multiple posibilități de ameliorare a calității vieții. activitatea oamenilor.
113
Capitolul 4
DACĂ VREM SĂ
Geografia și cunoașterea Europei și a lumii
ȘTIM MAI MULT...
Geografia, cu domeniile sale, a
Harta Europei – Ortelius avut și are o contribuție importantă
la cunoașterea planetei, a Europei
și a lumii contemporane. La această
cunoaștere contribuie toate domeni-
ile științei, culturii și tehnologiei. Ca
principal element specific, geografia
aduce reprezentarea cartografică a
realității, adică posibilitatea de a am-
plasa pe hărți elemente observabile
în realitate. Harta a devenit un mijloc
intuitiv de comunicare.
Totodată, multe dintre cele în-
vățate până acum pot fi grupate în
domenii ale geografiei, formând sub-
diviziuni ale acesteia:
– Terra ca întreg este obiect al geo
grafiei fizice și al altor științe des-
pre Pământ;
– antroposfera (populația, așezările,
economia) reprezintă preocupa-
rea principală a geografiei umane
Europa – (adică a „geografiei despre om”);
substratul – geografia economică studiază
natural al activitățile economice ale oame-
locuirii nilor;
– geografia Europei își propune să
Europa prezinte, într-o formă structurată,
văzută specificul Europei în ansamblul ei,
din spațiul regiuni și state ale continentului;
cosmic – geografia politică se ocupă de
state, modul lor de evoluție, gru-
pările de state și relațiile dintre
acestea;
– cartografia se ocupă cu realizarea
și editarea hărților;
– geografia mediului evidențiază
raporturile dintre societatea ome-
nească și mediul ei de viață.
COMPARAȚIE
Harta lui Ortelius (sus) a reprezen-

tat în momentul realizării o imagine
complexă a Europei. Acest lucru se
observă și din compararea ei cu ima-
ginile obținute din satelit.
114
RECAPITULARE FINALĂ
115
1. Cunoașterea lumii în care trăim • Repartiția geografică este exprimată, printre altele,
de densitatea populației (numărul de persoane pe
Cunoașterea lumii din jurul nostru a constituit întotdeau-
km2).
na un subiect al interesului și curiozității.
• Europa reprezintă o concentrare mare de populație,
• În Antichitate, fiecare civilizație a încercat să cu-
dar numeric mult mai mică decât Asia de Sud și Asia
noască ceea ce se află dincolo de limitele ei.
de Est.
• În epoca descoperirilor geografice orizontul s-a
• Există mai multe diferențieri ale populației (după
lărgit foarte mult prin descoperirea, explorarea și
etnie, religie, limba vorbită etc.).
exploatarea unor teritorii noi. Plecând din Europa,
• În prezent, populația Terrei crește inegal: foarte mult
aceasta a dus la „europenizarea” planetei și astfel
în regiunile unde există un număr mare de locuitori
considerăm că Europa este continentul „central” al
și foarte puțin unde populația este rară.
Pământului.
• Cunoașterea lumii presupune și cunoașterea meto-
• Prezentați 3–4 idei dintre cele exprimate mai sus.
delor de cercetare a acesteia.
• Cât credeți că va crește numărul locuitorilor planetei
Reamintiți-vă și explicați: peste 10 ani?
• Ce înseamnă „europenizarea” planetei? • Ce este antroposfera?
• Ce este cartografia?
• Ce metode noi de cercetare se utilizează în prezent?
Concentrare de populație – Bangladesh

GIS – metodă de cercetare geografică
Așezările omenești – forme de locuire
2. Antroposfera – omul și activitățile • Așezările permanente sunt forme de locuire a po-
umane pulației în mediul ei de existență.
• Așezările rurale (satele) și urbane (orașele) sunt ca-
Populația Terrei tegoriile principale de așezări. Acestea au evoluat
• Populația Terrei a depășit 8 miliarde de locuitori. de-a lungul istoriei, ca efect al mai multor factori.
• Creșterea populației este rezultatul sporului natu- • Așezările au o anumită întindere și sunt locuite de
ral (diferența între numărul de oameni care se nasc un grup de oameni care desfășoară activități eco-
și numărul de oameni care mor, într-un interval de nomice.
timp). • Diferența dintre o așezare rurală și una urbană se
• Populația este răspândită inegal pe suprafața pla- bazează pe numărul de locuitori, pe calitatea locuirii
netei, din mai multe cauze. și influența pe care o au în jurul lor.
• Migrația unor grupe de oameni a avut și are cauze • Orașele actuale, care cresc și se dezvoltă foarte
diferite. mult, creează fenomenul mondial de urbanizare.
115
116
• Ierarhia orașelor, după numărul de locuitori, se mo-

difică frecvent.
• Explicați cauzele creșterii orașelor, ca populație și

întindere.
• Prezentați evoluția a 2–3 orașe în istoria mai veche
sau mai recentă, la alegere dintre: Atena, Roma,
Istanbul, Londra, New York, Ciudad de Mexico,
Shanghai, Dhaka.
• Care credeți că va fi viitorul orașelor mari? Cât vor
putea crește acestea?
• De ce considerăm Federația Rusă ca stat european,
iar Turcia și Kazahstan ca state asiatice?
Energie geotermală captată – Islanda
Domeniile activităților economice

• Ramurile economiei sunt agricultura, industria și
serviciile, fiecare cu domenii, ramuri și produse.
• Dezvoltarea economică recentă (din sec. XIX–XX) își
are originile în „revoluția industrială”.
• Ramurile economice (și activitățile din interiorul fi-
ecărei ramuri) duc la existența unor noi produse și
servicii, dar și la creșterea poluării.
• Evoluția economică, dezvoltarea și diversificarea
acesteia au avut un caracter accelerat.
Tokyo – metropolă mondială
Resursele naturale și valorificarea lor

• În prezent, omenirea folosește aproape toate resur-
sele planetei.
• Resursele cele mai importante sunt terenurile arabile
și pădurile.
• Se trece, încet, de la utilizarea resurselor poluante
la cele nepoluante, de la resursele neregenerabile
la cele regenerabile.
Explicați punctul vostru de vedere referitor la:

• Are omenirea o resursă regenerabilă, care nu se ter-
mină niciodată?
• Cum credeți că ar arăta planeta, utilizând doar re-
surse regenerabile și nepoluante?
• Cum ar arăta planeta, dacă s-ar epuiza toate resur-
sele neregenerabile? Atlanta – cel mai mare aeroport din lume
116
117
Prezentați, pe scurt, opiniile voastre referitoare la ur- • Europa are o diversitate lingvistică, religioasă, na-
mătoarele probleme: țională, ca rezultat al evoluției populației sale de-a
• Va asigura agricultura hrană suficientă pentru o po- lungul istoriei.
pulație în creștere? • Europa reprezintă o regiune atractivă pentru migra-
• Cât va putea crește industria? ția internațională.
• Ce servicii noi ar trebui să existe în viitor? • Pe continent există patru metropole de nivel mon-
dial (Istanbul, Londra, Paris, Moscova), conurbații
3. Europa – identitate geografică (de exemplu, Rin–Ruhr), precum și alte orașe impor-
tante pentru lumea contemporană (Berlin, Frankfurt,
Mediul natural ca suport al locuirii Viena, Rotterdam, Roma, Madrid, Milano, München,
• Europa este un continent mic din punct de vedere Sankt Petersburg, Amsterdam, Hamburg, Bruxelles
al întinderii. etc.).
• Relieful este relativ jos (cu cea mai mică înălțime
Economia
medie dintre continente) și este dominat de axul
• Europa are o economie dezvoltată și diversificată.
Munților Alpi, continuat cu Munții Carpați.
În ultimii ani, prezența țărilor europene în ierarhii
• Dunărea și Rinul sunt cele mai importante fluvii eu-
mondiale a scăzut, ca rezultat al creșterii economiei
ropene, deși fluviul Volga are cea mai mare lungime.
altor state.
• Zonele de climă sunt datorate poziției geografice,
• Continentul nostru este exportator de produse
formei și întinderii continentului, reliefului și țărmu-
agroalimentare și mai multe produse industriale.
rilor.
• Industria este în restructurare, ca rezultat al diviziunii
Reamintiți-vă și: mondiale și al utilizării unor resurse noi de energie.
• Demonstrați caracterul favorabil al mediului natural • Există concentrări industriale cu tradiții, corelate cu
pentru locuirea continentului. aglomerațiile urbane sau cu orașele din apropiere.
• Dați exemple de influență a mediului asupra omului. • Pe cursul inferior al Rinului se află cea mai mare con-
centrare industrială și urbană (Rin–Ruhr) și principa-
lul port european (Rotterdam).
• Uniunea Europeană, cuprinzând 27 de state, este
cea mai importantă asociere economică și politică
la nivel mondial.
Pe baza celor învățate până acum, precizați:

• Ce produse agricole și industriale din Europa se află
pe primele poziții la nivel mondial.
• Ce elemente pot să ducă la păstrarea sau creșterea
poziției Europei în economia mondială.
Regiuni și state
• Europa poate fi divizată în mai multe regiuni sau
grupări de state.
• Gruparea pozițională, bazată pe apropiere și pe
omogenitatea caracteristicilor geografice, permite
Peisaj natural montan – Norvegia
identificarea a cinci regiuni, pornind din centru spre
Oameni și locuri direcțiile cardinale (N, S, E, V).
• Harta politică a Europei consemnează existența a • Statele europene au particularități geografice, dar
44 de state (inclusiv Federația Rusă). La acestea se și elemente comune; acestea stau la baza înțelegerii
adaugă alte două state eurasiatice. și cooperării europene.
• În raport cu creșterea populației pe alte continente, • Europa reprezintă principala destinație turistică
populația Europei a rămas aproape constantă. mondială.
117
118
Rin–Ruhr – concentrare urbană și economică
Explicați: • Există numeroase opere de artă, opere literare și

• Ce dotări și servicii ar fi necesare pentru creșterea filosofice, construcții, realizări arhitectonice, muzi-
atracției turistice a unei țări. cale și altele care evidențiază contribuția Europei la
• Cum alegeți o destinație turistică. Ce trebuie să știți patrimoniul universal.
pentru aceasta?
Pe baza celor învățate:
• Argumentați contribuția Europei la cultura și știința
4. Europa în lumea contemporană mondială.
• Analizați următoarea afirmație: „Calitatea mediului
• Europa a fost o prezență determinantă de-a lungul înconjurător european s-a ameliorat în ultimii ani”.
istoriei în cultura mondială. Aduceți argumente pro sau contra.
Dunărea – fluviul Europei Centrale Prado, Madrid – muzeu european

118
EVALUARE FINALĂ
119
I. Notați, pe o pagină separată, răspunsul corect pentru 7. Cel mai mic spor natural este înregistrat în cazul
fiecare dintre următoarele întrebări, identificând litera statului:
corespunzătoare acestuia, după modelul 1 – a, 2 – b, a. A; b. B; c. C; d. D.
3 – c.
8. Comparați datele din tabelul de mai jos:
1. Prin planiglob se înțelege: Țara Spor natural ‰ Emigranți Imigranți
a. forma Pământului; A. 1,0 5 000 25 000
b. forma plană a hărții; B. 0,5 1 000 10 000
c. globul geografic; C. 0,1 1 000 5 000
d. reprezentarea în plan a globului. D. –0,1 1 000 2 000
8. Cea mai mare creștere totală a populație este în

2. O hartă trebuie să cuprindă, obligatoriu:
statul:
a. scara și legenda;
a. A; b. B; c. C; d. D.
b. liniile geografice și orientarea;
c. liniile geografice și scara; 9. În prezent, cel mai mare oraș din emisfera sudică
d. titlul și coordonatele geografice. este:
a. Buenos Aires; c. Sao Paulo;
3. Ce punct situat în emisfera nordică în lungul unui b. Ciudad de Mexico; d. Tokyo.
meridian este mai apropiat de Polul Nord:
a. pe paralela de 45º lat. N; 10. O resursă energetică epuizabilă o reprezintă:
b. pe Cercul Polar Arctic; a. cărbunele; c. energia solară;
c. pe Tropicul de Nord; b. energia eoliană; d. energie termală.
d. pe Ecuator. Punctaj I: 10 x 3 p. = 30 p.
4. Sunt enumerate corect în ordine de la est la vest: II. Completați textul următor cu termenii corespunzători,
la alegere dintre cei de mai jos, astfel încât afirmațiile
a. Caucaz – Carpați – Alpi;
din text să fie corecte.
b. Alpi – Carpați – Caucaz;
c. Alpi – Caucaz – Carpați; Precipitațiile cele mai reduse din Europa se înregis-
d. Caucaz – Alpi – Carpați. trează în apropiere de ....(1.)...., iar cele mai mari, pe mun-
ții înalți și în partea de .....(2.)...... a continentului. Turcia
5. În cazul unui stat care are 10 mil. loc. și o suprafață europeană, deși este un stat eurasiatic, are în partea
de 100 000 km2, densitatea populației este de: europeană orașul .....(3.)....., cel mai populat oraș actu-
al al continentului. Atena și .....(4.)..... pot fi considerate
a. 1 loc./km2; c. 100 loc./km2;
orașe-simbol pentru civilizația europeană. Cele mai im-
b. 10 loc./km2; d. 200 loc./km2.
portante obiective culturale și istorice ale continentu-
- Aveți în vedere următoarele date statistice și rea- lui nostru fac parte din patrimoniul ....(5.)...., iar o parte
lizați sarcinile de mai jos. dintre acestea, din patrimoniul mondial.
Statul Populația pe ani (mil. loc.) Termeni: Marea Neagră,

1970 1990 2010 2020 est, sud, Istanbul,
A. 1,0 1,1 1,2 1,3 Marea Caspică, vest,
B. 2,5 2,7 2,9 3,1 Moscova, Milano,
C. 0,5 0,5 0,6 0,7 Roma, Madrid,
D. 3,0 3,0 3,0 3,0 național, european,
local.
6. Statul cu cea mai mare creștere în valori absolute
între 1970 și 2020 a fost statul:
a. A; b. B; c. C; d. D. Terra – vedere din spațiul cosmic
119
EVALUARE FINALĂ
120
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017.
III. Corelați câte un stat, din coloana din stânga, cu câte 7. Podișul Finlandei (denumit și Câmpia Finlandeză a
un singur oraș, din coloana din dreapta, astfel încât să lacurilor) are lacuri glaciare.
116.111 – numărul de telefon
reflecte o relație corectă. De exemplu: A – 1, B – 2 etc.
de asistență pentru copii
8. Cel mai lung fluviu al Europei curge de la sud la nord.
a State Orașe 9. Londra, Paris, Moscova și Istanbul sunt metropole
A. Belgia 1. Belgrad mondiale.
B. Bulgaria 2. Berlin 10. Cea mai întinsă insulă din Marea Mediterană este
Sardinia.
C. Finlanda 3. Berna
D. Franța 4. Bruxelles Punctaj IV: 10 x 2 p. = 20 p.
E. Germania 5. Budapesta V. Elaborați un text de 5 – 10 rânduri în care să prezen-
F. Luxemburg 6. Helsinki tați specificul geografic al Europei Centrale, utilizând
G. Norvegia 7. Kiev o singură dată fiecare dintre termenii: Dunărea, Munții
H. Serbia 8. Luxemburg Carpați, Rin, Republica Cehă, Câmpia Panonică, Repu-
I. Ucraina 9. Oslo blica Moldova, Slovacia, Berlin, Masivul Renan, Elveția.
J. Ungaria 10. Paris Punctaj V: 10 x 1 p. = 10 p.
11. Sofia
12. Viena VI. Comparați, precizând două asemănări și două deo-
sebiri între:
Punctaj III: 10 x 2 p. = 20 p. a. Munții Alpi și Munții Carpați;
IV. Precizați care dintre următoarele propoziții sunt adevă- b. fluviul Dunărea și fluviul Rin;
rate și care sunt false. Notați, pe pagina de test, pentru c. Austria și Elveția;
propozițiile adevărate A, iar pentru cele false, F. d. clima Alpilor și clima Munților (Alpilor) Scandinaviei;
1. Limita estică a Europei o reprezintă Munții Ural. e. Slovacia și Republica Cehă.
2. Continuitatea dintre Europa și Asia poate fi apre- Comparația va avea în vedere elemente caracteristice
ciată ca formând un singur continent, Eurasia. de geografie fizică sau umană și se va referi la poziția
3. Munții Alpi sunt mai vechi decât Munții (Alpii) Scan- geografică (obligatoriu) și câte două asemănări și două
dinaviei. deosebiri între acestea.
4. Între Franța și Spania se află Munții Apenini. Punctaj VI: 5 x 2 p. = 10 p.
5. San Marino este cea mai veche republică. Total (I–VI) = 90 p.
6. Lacurile situate baza Munților Alpi sunt lacuri de Din oficiu = 10 p.
baraj hidroenergetic. Punctaj total = 100 p.
Evaluarea portofoliilor La sfârșitul anului școlar veți prezenta portofoliile individuale și, conform criteriilor
stabilite, sub îndrumarea profesorului, veți aprecia caracteristicile acestora și modul în care au fost elaborate.
Fișă de autoevaluare a comportamentului

La sfârșitul celor învățate în acest an este foarte util să vă autoevaluați modul în care ați progresat în anumite
comportamente și tehnici de învățare, completând o fișă după modelul celei alăturate. Acest lucru vă va permite să
vă îmbunătățiți în continuare activitatea de învățare.
Comportament/Eu.... Foarte mult Mult Puțin Deloc

M-am documentat pentru activitățile desfășurate
Mi-am asumat rolul în grupele de lucru
Am analizat cu atenție sursele cartografice
Am urmat toate indicațiile oferite
Mi-am planificat timpul pentru realizarea temelor
Am discutat cu colegii rezultatele mele
Am dezvoltat anumite teme realizate
Îmi doresc să cunosc mai multe despre anumite teme
120
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro.
C ORINT
LOGISTIC

Geografie Cls 6 V 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Cls 6 V 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației

Octavian Mândruț (coordonator)

numărul 119 – număr unic de telefon la nivel național

Octavian Mândruț (coordonator)

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Date despre autori:

Referenţi științifici: Departamentul de Vânzări

Competențe generale și competențe specifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

1. Cunoașterea lumii în care trăim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

2. Antroposfera – omul și activitățile umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3. Europa – identitate geografică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

4. Europa în lumea contemporană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .109

Recapitulare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .115

1. Prezentarea realității geografice, utilizând mijloace și limbaje specifice

2. Raportarea realității geografice spațiale și temporale la reprezentări cartografice

3. Studierea spațiului geografic, realizând conexiuni cu informații dobândite la alte

4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educației permanente și pentru

GHID DE UTILIZARE A MANUALULUI

Octavian Mândruț (coordonator)

Manualul este structurat în unități de învățare, care cuprind:

Dacă vrem să știm mai mult... Recapitulare Evaluare

DACĂ VREM SĂ Evoluția populației unor țări

Planeta noastră este organizată la exterior în mai

Atmosfera – înveliș al Pământului Vulcan în America Centrală

2. La baza producerii materiei vii din biosferă se află procesul de:

3. Mișcarea de rotație are loc de la:

4. Mișcarea de revoluție determină:

5. Curenții oceanici rezultă în urma:

Litosfera este fragmentată în plăci .....(1.)..... . Răspuns: (1.) – litosferice

Fișa de observare a activității și a comportamentului

Comportament/Eu.... Întotdeauna Deseori Uneori Rareori Deloc

După parcurgerea acestui capitol, veți reuși:

Jan Vermeer van Delft – Geograful

REPERE ALE CUNOAȘTERII

Harta lui Eratostene

Momente ale cunoașterii Terrei

Descoperirile geografice (1493–1600) au dus la cunoașterea și explorarea Corabie cu pânze

REȚINEȚI Geographia generalis

CONTINENTE ȘI ȚĂRI – Polul Sud

cizați ce reprezintă fiecare dintre

2. Prezentați, pe scurt, fiecare dintre

utilizare a elementelor reprezentate.

De la nord la sud este trasată o

Tropicul Racului (Tropicul de Nord)

Cercul Polar Antarctic Cercul Polar Antarctic  O țară – România

și paralele), marile forme de relief și extensiunea continentelor și a oceanelor.

mică și mai detaliată a planetei.

În cadrul continentelor pot fi redate, de asemenea, suprafețe mai mici,

APLICAȚII ANALIZAȚI ȘI REZOLVAȚI

HARTA POLITICĂ A LUMII

21 21 TUR TUR ANSTAN Bișkek

CC T T I I DD AA 0 0400 400800 800

Analizați harta alăturată și pe cea

APLICAȚII Exerciții de apreciere a distanțelor

C Distanțe dintre două linii în cm în km

A B Suprafețe în cm2 în km2

a. distanța în linie dreaptă, în lungul Primului Meridian, între:

a. București și Atena: _______________________________________________________

4. Utilizând un planiglob, precizați:

a. Cum putem calcula suprafața Australiei? ___________________________________

Lectură individuală pentru portofoliu

Cele mai mici state

Alte state cu întindere mică sunt: Andorra, Antigua și