Subiecte 8

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ/MUNICIPALĂ BUCUREŞTI
2 Martie 2013
CLASA a VIII-a
PROBA TEORETICĂ SCRISĂ
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
Subiectul I (27 puncte)
Pe harta de mai jos sunt marcate, cu litere de la A la J, unităţi/subunităţi de relief, iar cu numere de
de la 1 la 12 râuri.
1. Precizaţi:
a. numele unui afluent al râului marcat, pe hartă, cu numărul 7;
b. numele unei depresiuni intramontane străbătute de râul marcat, pe hartă, cu numărul 2;
c. denumirea rocilor specifice zonei centrale a unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera C;
d. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 6;
e. numele subunităţii de relief delimitate la nord de râul marcat, pe hartă, cu numărul 5;
f. altitudinea maximă din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F, precum şi numele
diviziunii în care aceasta se înregistrează;
g. numele munţilor din care izvorăşte râul marcat, pe hartă, cu numărul 3;
h. numele munţilor delimitaţi la nord de râul marcat, pe hartă, cu numărul 9.
9 puncte
2. Explicaţi:
a. prezenț a fenomenului de inversiune termică în depresiunile din unitatea de relief marcată,
pe hartă, cu litera E;
Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

1
b. diferenţa dintre debitul mediu anual al râului marcat, pe hartă, cu numărul 1 şi debitul mediu
anual al râului marcat, pe hartă, cu numărul 4;
c. caracteristicile văii râului marcat, pe hartă, cu numărul 8 în sectorul Turnu Roș u - Cozia
12 puncte
3. Comparaț i condiț iile climatice specifice unităț ilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A ș i
G, precizând trei deosebiri.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: factori ce
influenţează clima, temperaturi medii anuale, amplitudine termică, precipitaţii medii anuale, vânturi,
etaje climatice, înfluenț e climatice.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat.
6 puncte
Subiectul II (20 puncte)
Analizaţi imaginile de mai jos, marcate cu literele A, B şi C. Precizaț i:
1. tipul de relief reprezentat în fiecare din imaginile marcate cu literele A, B şi C;

2. o unitate de relief în care este prezent tipul de relief redat în imaginea marcată cu litera A;
3. denumirea rocilor pe care s-a dezvoltat relieful reprezentat în imaginea B, precum ș i
unitatea de relief unde este larg răspândit acest tip;
4. trei forme de relief caracteristice tipului genetic de relief reprezentat în imaginea C, precum
ș i o unitate de relief unde este larg răspândit acest tip.
20 puncte
Subiectul III (25 puncte)
1. Caracterizaţi vegetaț ia specifică zonelor montane situate la altitudini de peste 1 800 m,

precizând: zona ș i etajele de vegetaț ie, elementele floristice reprezentative (câte două exemple
pentru fiecare etaj).
7 puncte
2. Explicaţi:
a. forma radiară şi divergentă a reţelei hidrografice din România;
b. factorii care au determinat formarea unei delte secundare la gura de vărsare a braţului
Chilia;
c. faptul că bilanţul apelor Mării Negre este pozitiv.
6 puncte
3. Selectaț i din lista de mai jos acele denumiri care se referă la:
a. depresiuni submontane;
b. pasuri ș i trecători;
c. lacuri din lunca ș i delta Dunării.

2
Lista de denumiri: Câmpulung, Domaș nea, Fortuna, Gorgova, Gheorghieni, Lopătari, Matiț a,
Oituz, Pătârlage, Praid, Brateș , Siutghiol, Ș etref, Tihuț a.
12 puncte
Subiectul IV (8 puncte)
Se dă următorul tabel cu temperaturile medii lunare ș i anuale înregistrate la Bucureș ti, oraș situat
în Câmpia Vlăsiei ș i la Constanț a, oraș situat în zona litorală.
Temperatura medie lunară (°C) Temp.medie

Oraș ul
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală (°C)
Bucureș ti - - 5,3 11,6 16,9 20,7 22,9 22,4 17,7 11,8 5,5 0,4 11
2,2 0,2
Constanț a 0,1 1,2 4,5 9,6 15,2 19,7 22,2 22,0 18,2 13,2 7,6 2,8 11,4
1. Explicaț i diferenț ele dintre temperaturile medii lunare înregistrate la Bucureș ti faț ă de cele
înregistrate la Constanț a, în condiț iile în care cele două oraș e sunt situate la latitudini apropiate,
iar temperatura medie anuală are valori asemănătoare.
2. Calculaț i amplitudinea termică anuală înregistrată în fiecare oraș .
Subiectul V (10 puncte)
Pe baza hărţii alăturate, precizaţi:

1. două unităţi/subunităţi de relief în care densitatea
populaţiei are valorile cele mai reduse;
2. două unităţi/subunităţi de relief în care densitatea
populaţiei are valori cuprinse între 25-50 loc/km2;
3. doi factori care determină distribuţia inegală a
populaţiei în spaţiul geografic reprezentat;
4. minoritatea etnică cu pondere semnificativă în
spaț iul geografic reprezentat.
10 puncte

3

15 Martie 2014
CLASA a VIII-a
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

Harta de mai jos se referă la Subiectul I. Pe hartă sunt marcate culmi muntoase/munți, cu litere de la A la E,
precum și râuri, cu numere de la 1 la 6.
Precizaţi:
1. două tipuri de roci din alcătuirea petrografică a culmii muntoase marcate, pe hartă, cu litera A;
2. tipul de vântul local produs la coborârea maselor de aer pe versantul nordic al culmii muntoase
marcate, pe hartă, cu litera B, precum și denumirea acestuia;
3. o caracteristică a vegetaţiei dezvoltate pe culmea muntoasă marcată, pe hartă, cu litera C, la altitudini
de peste 1800 m;
4. o asemănare privind relieful culmilor muntoase marcate, pe hartă, cu literele C şi D;
5. denumirea lacului de acumulare amenajat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 3;
6. două cauze care determină valoarea redusă a densităţii populaţiei în arealul culmii muntoase marcate,
pe hartă, cu litera E;
7. denumirea unui sector de chei din cursul superior al râului marcat, pe hartă, cu numărul 1;
8. o caracteristică a reliefului văii râului marcat, pe hartă, cu numărul 2, la intrarea în zona montană;
9. denumirea colectorului râului marcat, pe hartă, cu numărul 4;
10. denumirea depresiunii străbătute de râul marcat, pe hartă, cu numărul 5, precum și a defileului format
de acest râu la ieșirea din zona montană;
11. denumirea râului marcat, pe hartă, cu numărul 6, precum și denumirea râului colector.
Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a 1

16 puncte

În imaginile de mai jos sunt reprezentate elemente ale cadrului natural specifice arealului geografic
reprezentat în Fig.1.
1. Comparați relieful reprezentat în imaginea marcată cu litera a cu relieful reprezentat în imaginea

marcată cu litera b, precizând două deosebiri.
Notă: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare,
tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
2. Precizați doi factori genetici care au contribuit la formarea tipului de relief reprezentat în imaginea
marcată cu litera c, precum și o formă de relief specifică.
3. Explicați corelația existentă între clima, vegetația și fauna specifice regiunii reprezentate în imaginea
marcată cu litera d.
14 puncte


Analizaţi harta de mai jos, pe care este reprezentată circulaţia de suprafaţă a apei Mării Negre.
Sursa: http://blacksea.orlyonok.ru
Precizați:
1. direcția și distribuţia curenţilor de suprafaţă din Marea Neagră;
2. cauza formării curenţilor de suprafaţă din Marea Neagră;
3. trei consecinţe ale acţiunii acestora asupra ţărmului românesc.
12 puncte

1. Caracterizați, pe scurt, unitatea de relief formată de Dunăre la vărsarea în Marea Neagră, precizând:
a. numele unităţii de relief;
b. trei caracteristici ale reliefului pozitiv;
c. două caracteristici ale reliefului negativ;
d. trei elemente climatice influențate de poziția geografică;
e. câte o caracteristică a fiecăruia din cele trei braţe principale;
f. trei lacuri situate între braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe;
g. tipul genetic căruia îi aparţine sistemul de lacuri dezvoltat între braţului Sfântu Gheorghe şi Capul
Midia, precum şi două exemple de lacuri din cadrul acestui complex.
18 puncte
2. Imaginile de mai jos prezintă fenomene meteorologice înregistrate recent în România.

Precizați:
a. denumirile a două fenomene meteorologice prezentate în imagini;
b. două posibile cauze ale producerii fenomenelor meteorologice prezentate/ilustrate;
c. două consecințe ale producerii fenomenelor meteorologice asupra activităților omului.
d. o modalitate de prevenire/reducere a consecințelor producerii acestor fenomene meteorologice.
14 puncte

Analizați harta de mai jos, pe care sunt reprezentate două județe din România, precum și tabelul alăturat
care cuprinde informațiile referitoare la suprafața și populația acestora.
Suprafața Populația
Județul
(km²) (nr. locuitori)
A - Tulcea 8499 244 103
B - Constanța 7071 724 276

Sursa: INS - Anuarul statistic al României, 2012
1. Calculați densitatea medie a populației pentru județele marcate, pe hartă, cu literele A și B;

2. Precizați două condiții naturale care determină diferența dintre valoarea densității medii a populației
județului marcat cu A și valoarea densității medii a populației județului marcat cu B;
3. Precizați trei minorități naționale prezente în arealul celor două județe;
4. Precizați un argument pentru a explica diversitatea etnică a populației din arealul județelor A și B.
16 puncte

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

ETAPA JUDEȚEANĂ/MUNICIPALĂ BUCUREŞTI
7 Martie 2015
CLASA a VIII-a

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Harta de mai jos se referă la Subiectul I. Pe hartă sunt marcate, cu litere de la A la F, subunităţi de
relief ale Podişului Getic, iar cu numere, de la 1 la 7, râuri.
Precizaţi:
1. denumirea subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele C şi E;
2. două tipuri de roci din alcătuirea petrografică a subunităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera D;
3. un proces geomorfologic actual care afectează versanţii cu substrat argilos din nordul subunităților
de relief marcate, pe hartă, cu literele B și D;
4. o asemănare între relieful subunității marcate, pe hartă, cu litera A și relieful subunității marcate,
pe hartă, cu litera D;
5. o influenţă climatică specifică subunităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera F;
6. denumirea râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 3 şi 5;
7. doi afluenţi ai râului marcat, pe hartă, cu numărul 2;
8. denumirea lacului de acumulare amenajat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 1, în sectorul
reprezentat pe hartă;
9. relația existentă, din punct de vedere hidrografic, între râurile marcate, pe hartă, cu numerele 6 şi
7;
10. un factor care determină temperaturi medii anuale mai mari de 10°C în lungul văii răului marcat,
pe hartă, cu numărul 4.
14 puncte

1

În imaginile de mai jos sunt prezentate: intervale altitudinale dintr-o regiune din România, marcate cu
litere de la A la D (imaginea A), aspecte climatice marcate cu numere de la 1 la 4 (imaginea B) și
elemente de vegetație marcate cu litere de la a la d (imaginea C).
A B
1 temperaturi medii anuale cuprinse între 6°- 8°C
2 precipitații medii anuale cuprinse între 1000 - 1200 mm
3 amplitudinea termică anuală cu cele mai mici valori
4 temperatura medie a lunii ianuarie cu cele mai mari valori
1. Realizaţi asocierea interval altitudinal - aspect climatic - element de vegetație, scriind, pe foaia de
concurs, pentru fiecare literă din imaginea A, numărul aspectului climatic corespunzător din
imaginea B și litera elementului de vegetație specific din imaginea C, după modelul: M - 6 - e.
2. Explicaţi diversitatea biogeografică a regiunilor montane din România, precizând două argumente
în acest sens.
3. Menționați o regiune din România în care distribuția altitudinală a etajelor de vegetație este diferită
în raport cu asocierile realizate la punctul 1, precum și un factor care determină această situație.
16 puncte

2

1. Analizaţi cu atenţie documentul de mai jos (Doc.1), referitor la evoluția numerică a populației
României, în intervalul 2002 - 2011.
Doc. 1.
,,Potrivit rezultatelor finale ale recensământului din 2011, populația stabilă a României a fost, la
20 octombrie 2011, de 20.121.641 persoane. Faţă de situaţia existentă la recensământul din anul
2002, populaţia stabilă a scăzut cu 1,559 milioane de persoane."
(Sursa:http://www.hotnews.ro/stiri-esential)
Precizați:
a. numărul de locuitori înregistrat în România la recensământul din anul 2002;
b. două cauze ale evoluției numerice a populației în intervalul 2002-2011.
2. Analizaţi imaginea de mai jos, în care sunt reprezentate două judeţe din România, precum și
informațiile referitoare la suprafaţa şi populaţia acestora.
Judetul Dâmbovița Județul Hunedoara
Suprafața: Suprafața:
4.054 km² 7.063 km²
Populația Populația
(2011): (2011):
501.996 loc. 418.565 loc.
Sursa : INS - Anuarul statistic al României, 2012
a. Calculaţi densitatea medie a populaţiei pentru fiecare dintre cele două judeţe reprezentate în
imagine.
b. Precizați două condiţii naturale care determină valorile diferite ale densității populației în cele
două județe.
c. Prezentați o deosebire între cele două județe privind distribuția teritorială a populației.
14 puncte

3

Având în vedere unitățile de relief străbătute de traseul marcat, pe harta de mai jos, cu linie galbenă și
punctele de observație marcate cu litere de la A la I, precizați:
1. numele localității în care se află punctul de observație marcat, pe hartă, cu litera A, știind că
această localitate are coordonatele geografice: 43°37'07'' lat. N și 25°23'32'' long. E;
2. denumirile unităților majore de relief traversate, în ordine, pe direcția parcurgerii traseului de la
punctul A la punctul B;
3. două exemple de peșteri din grupa de munți în care se află localizat punctul de observație B;
4. un factor determinant al diversității reliefului subunității în care se află localizat punctul C;
5. tipul de structură specifică reliefului colinar din subunitatea în care se află localizat punctul D;
6. tipul de vale transversală, creată de râul Mureș, în zona munților vulcanici din sectorul parcurs
între punctele D și E;
7. un etaj climatic și o influență climatică externă manifestată în unitatea de relief în care se află
localizat punctul E;
8. forma de relief dezvoltată pe strate monoclinale, marcată de abrupturi, din subunitatea de relief
în care se află localizat punctul F;
9. vântul specific regiunii în care se află localizat punctul G, precum și două fenomene climatice
determinate de acesta în anotimpul rece;
10. două caracteristici ale reliefului și două diviziuni din subunitatea în care se află localizat
punctul H;
11. două cauze care au favorizat formarea și evoluția unității de relief în care se află localizat
punctul I;
12. două tipuri de grinduri din unitatea de relief în care se află localizat punctul I, precum și câte
un exemplu pentru fiecare tip.
26 puncte

4

În imaginea de mai jos este reprezentată variația temperaturii aerului, într-un interval de 48 de ore, în
localitățile Slobozia (situată în Câmpia Bărăganului) și Oradea (situată în Câmpia Crișurilor).
Sursa: http://www.salvaeco.org/meteo/
1. Precizați:
a. temperatura maximă diurnă înregistrată, în data de 22 februarie 2015, în fiecare dintre cele
două localități, precum și ora la care s-au efectuat măsurătorile respective;
b. temperatura înregistrată, în data de 22 februarie 2015, la ora 12:00 AM în fiecare dintre cele
două localități;
c. temperaturile minime înregistrate, în data de 22 februarie 2015, în fiecare dintre cele două
localități, precum și ora la care s-au efectuat măsurătorile respective.
2. Calculați:
a. amplitudinea termică înregistrată, în data de 22 februarie 2015, pentru fiecare dintre cele două
localități;
b. intervalele orare în care s-au înregistrat valori termice mai mari de 8°C, pentru fiecare dintre
cele două localități în data de 22 februarie 2015.
3. Explicați diferența de aproximativ 2°C între temperaturile maxime diurne înregistrate în data de 22
februarie 2015 în cele două localități, precizând două cauze.
20 puncte

5
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚ IONALE Ș I CERCETĂRII Ș TIINȚ IFICE

19 martie 2016
CLASA a VIII-a
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Pe fragmentul de hartă de mai jos sunt marcate, cu litere de la a la h, unităț i/subunităț i de relief.
1. Precizaţi:
a. un tip de structură geologică din
unitatea de relief marcată cu litera
d;
b. un tip genetic de câmpie din
subunitatea marcată cu litera a,
precum ș i un factor care
determină altitudinile mai mici de
20 m;
c. treapta de relief căreia îi
aparț in unităț ile/subunităț ile
marcate cu literele b, d ș i e;
d. litera ce marchează unitatea/
subunitatea în care este dezvoltat
relieful pe structură cristalină
(ș isturi verzi);
e. unităț ile/subunităț ile, dintre
cele marcate cu litere, în care este
prezent relieful de dune;
f. litera ce marchează grupa de munț i delimitată, spre nord, de un abrupt de cca. 2000 m;
g. unitatea/subunitatea de relief, dintre cele marcate cu litere, în care este dezvoltat relieful
vulcanic (ex. Detunatele).
10 puncte
2. a. Scrieț i, pe foaia de concurs, corelaț iile dintre aspectele reliefului, redate în imaginile de mai
jos, marcate cu cifre romane de la I la IV ș i unităț ile/subunităț ile de relief în care acestea sunt
specifice, dintre cele marcate pe fragmentul de hartă, cu litere de la a la h, asociind cifrele cu
literele.
I II III IV
b. Explicaț i, comparativ, modul de formare a reliefului reprezentat în imaginile marcate cu cifrele
II ș i III (se pot face referiri la procese morfologice/factori genetici, substrat).
c. Menț ionaț i care dintre imaginile marcate cu cifre de la I la IV prezintă un relief a cărui
evoluț ie este determinată, în mare măsură, de procese geomorfologice desfăș urate în bazine de
sedimentare active/actuale/de acumulare.
14 puncte
Pe harta de mai jos sunt reprezentate valorile temperaturilor medii anuale din România (2005). Cu
litere A, B ș i C sunt marcate trasee, iar cu numere de la 1 la 6 puncte de analiză. Variaț ia
temperaturilor medii anuale, reprezentate în graficul mai jos, corespunde unuia dintre cele trei
trasee.
1. Precizaț i:
a. traseul corespunzător variaț iei temperaturii medii anuale reprezentate grafic;
b. un factor care a determinat valoarea minimă a temperaturii medii anuale reprezentate grafic;
c. numerele ce marchează, pe hartă, punctele localizate în areale cu secete frecvente;
d. numărul ce marchează, pe hartă, arealul în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută din
România ș i un factor determinant pentru aceasta.
12 puncte
2. Analizând aspectele climatice pentru arealele în care sunt localizate punctele marcate, pe
hartă, cu numere, scrieț i pe foaia de concurs:
a. o influenț ă climatică externă din arealul în care se află punctul marcat cu numărul 1;
b. un tip de vegetaț ie din arealul în care se află punctul marcat cu numărul 3;
c. numărul ce marchează punctul aflat într-un areal cu temperaturi medii ale lunii ianuarie pozitive;
d. numărul ce marchează punctul localizat într-un areal cu climat de dealuri joase, cu influenț e
oceanice;
e. o asemănare între climatul arealului în care se află punctul marcat cu numărul 6 ș i cel al
arealului în care se află punctul marcat cu numărul 5.
10 puncte


În figurile 1 ș i 2 sunt reprezentate caracteristici ale Mării Negre.
1. Calculaț i diferenț a dintre valoarea
1
salinităț ii înregistrate în arealul marcat cu
litera A ș i cea înregistrată în arealul marcat
cu litera B.
2. Precizaț i un factor care determină
valoarea salinităț ii în arealul marcat cu litera
A.
3. Menț ionaț i o consecinț ă a diferenț ei de
salinitate dintre Marea Neagră ș i Marea
Mediterană asupra dinamicii apelor Mării
Negre.
4. Ș tiind că în Marea Neagră se diferenț iază
două straturi de apă, precizaț i stratul de apă
sugerat de imaginea din figura 2, precum ș i
trei caracteristici ale acestuia. 2
5. Menț ionaț i un argument care să susț ină
afirmaț ia: „Imaginea din figura 2 nu este
caracteristică Mării Negre în zona
corespunzătoare arealului marcat, în figura 1,
cu litera C”.
6. Precizaț i o consecinț ă a scăderii
cantităț ii de precipitaț ii în zona Mării Negre,
asupra salinităț ii acesteia.
18 puncte

Pe harta densităț ii populaț iei din Podiș ul Dobrogei sunt marcate, cu litere de la A la D, areale cu
densităț i diferite.
1. Explicaț i diferenț ele dintre valorile
densităț ii populaț iei pe teritoriul Podiș ului
Dobrogei, precizând două argumente.
2. Calculaț i densitatea medie a populaț iei
pentru un teritoriu cu suprafaț a de 120 km²
ș i o populaț ie de 9.500 loc. Precizaț i litera
corespunzătoare arealului în care se
încadrează aceasta.
3. Precizaț i valorile medii predominante ale
densităț ii populaț iei în zona Podiș ului
Casimcei.
4. Podiș ul Dobrogei este recunoscut pentru
diversitatea etnică ș i pentru dimensiunea sa
multiculturală. Precizaț i două minorităț i
etnice din jumătatea sudică a acestei unităț i
de relief.
13 puncte


Documentul de mai jos ș i imaginile, marcate cu numere de la 1 la 6, prezintă fenomene ș i
procese naturale din România.
„Două cutremure, ambele cu magnitudinea 3 grade pe scara Richter au avut loc marț i,
5 ianuarie 2016 la noi în ț ară”, informează Institutul Naț ional pentru Fizica
Pământului. “Primul dintre ele s-a produs la ora 18.18, la Buzău, la o adâncime de 115
km. Cel de-al doilea a avut loc în Vrancea, la ora 18.42, la o adâncime de 106 km. Cel
mai puternic cutremur al ultimilor ani s-a produs pe 22 noiembrie 2014, în Vrancea, şi a
avut 5,7, fiind cel mai mare ca magnitudine înregistrat în România în ultimii 10 ani”.
(Sursa: http://www.antena3.ro/actualitate/social/doua-cutremure-romania-333226.html)
1 2 3
4 5 6
1. Menț ionaț i o cauză a seismicităț ii active în zona Subcarpaț ilor Curburii.

2. Precizaț i un tip de structură geologică pentru relieful de dealuri subcarpatice ș i depresiuni
submontane ș i intracolinare din Subcarpaț ii Curburii.
3. Precizaț i numerele ce marchează imaginile care prezintă fenomene naturale specifice
Subcarpaț ilor Curburii precum ș i denumirea acestor fenomene.
13 puncte

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
ETAPA JUDEȚEANĂ
4 martie 2017
CLASA a VIII-a
SUBIECTELE PENTRU PROBA TEORETICĂ SCRISĂ

Analizați fragmentul de hartă de mai jos pe care sunt marcate, cu litere de la a la i, subunități de
relief, cu numere de la 1 la 5 elemente de hidrografie (râuri, lacuri), precum și imaginile alăturate,
marcate cu literele A, B și C, care prezintă diferite aspecte geografice.
Scrieți, pe foaia de concurs, răspunsurile la următoarele cerințe:

1. Analizați fragmentul de hartă de mai sus și precizaţi:
a. denumirea subunității de relief marcate cu litera a;
b. litera cu care este marcată o depresiune „golf”;
c. litera cu care este marcată depresiunea intramontană străbătută longitudinal de râurile Iza și
Vișeu;
d. litera cu care este marcată subunitatea în care este caracteristic relieful de măguri, format pe
roci dure (șisturi cristaline și roci vulcanice);
e. un aspect al reliefului care facilitează accesul în subunitatea marcată cu litera f;
f. un fenomen climatic specific depresiunii marcate cu litera g, asociat temperaturii minime
absolute înregistrate în România;
g. litera cu care este marcată subunitatea de relief cu platouri vulcanice și cratere bine păstrate;
h. numerele cu care sunt marcate râurile din bazinul hidrografic al Mureșului;
i. numărul cu care este marcat râul ce traversează șirul de ”munți ascunși” din nord-vestul țării
(„jugul intracarpatic”);
j. numerele cu care sunt marcate râurile ale căror izvoare se găsesc într-o subunitate de relief
descrisă, din punct de vedere litologic, ca un „mozaic petrografic”.
12 puncte

2. Analizați fragmentul de hartă și imaginile alăturate hărții și precizaţi:

a. numele și tipul depresiunii, dintre cele marcate pe hartă, pentru care sunt specifice aspectele
geografice prezentate în imaginea B;
b. numele lacului marcat, pe hartă, cu numărul 4 și prezentat în imaginea A, precum și tipul de
lac după modul de formare;
c. tipul specific de structură pentru subunitatea marcată, pe hartă, cu litera b și forma de relief
caracteristică acestei structuri, prezentată în imaginea C.
6 puncte
3. Pe baza hărții și a imaginilor prezentate la pagina anterioară și având în vedere imaginea de
mai jos prezentați:
a. un argument pentru a explica denumirea „Subcarpații
Transilvaniei”, dată subunității de relief în care este
amplasat lacul marcat, pe hartă, cu numărul 4;
b. un argument pentru a explica denumirea „Câmpia
Transilvaniei”, dată subunității de relief marcate, pe
hartă, cu litera b;
c. o consecință a fenomenului climatic reprezentat
schematic în desenul alăturat asupra cadrului natural
prezentat în imaginea B.
6 puncte

Pe harta alăturată sunt marcate
prin culori diferite două bazine
hidrografice din România,
denumite cu literele A și B.
Scrieți, pe foaia de concurs,
răspunsurile la următoarele
cerințe:
1. Precizați:
a. numărul cu care este marcat
fiecare râu al cărui bazin
hidrografic este reprezentat pe
hartă;
b. numele afluenților marcați, pe
hartă, cu numerele 4 și 5;
c. tipul de lac, după modul de formare, marcat, pe hartă, cu numărul 3.
9 puncte
2. Râul al cărui bazin hidrografic este marcat cu A are un debit mediu anual de 44,5 m³/s, iar râul
al cărui bazin hidrografic este marcat cu B are un debit mediu anual de 70,5 m³/s.
Precizați o cauză care determină diferența debitului mediu anual între cele două râuri.
4 puncte


Analizați harta și imaginile
alăturate, marcate cu literele A
și B.
Scrieți, pe foaia de concurs,
răspunsurile la următoarele
cerințe:
1. Precizați tipul de vegetație
corespunzător pentru fiecare
semn convențional marcat, în
legenda hărții, cu litere de la A
la D.
2. Realizați corelațiile dintre
etajele de vegetație marcate în
imaginea A cu literele a, b, c și
tipurile de vegetație cores-
punzătoare marcate în legenda
hărții.
3. Precizați doi factori care
determină limita superioară a
pădurii, prezentată în imaginea
B.
4. Având în vedere corelațiile
dintre relief, climă, vegetație și
soluri, explicați oportunitatea
amenajării unei plantații de
conifere în spațiul dintre râurile
Siret și Bârlad, menționând două argumente ,,pro” sau ,,contra” acestei acțiuni.
18 puncte
În imaginile de mai jos, marcate cu numere de la 1 la 6, sunt prezentate aspecte geografice
specifice pentru două unități de relief din România.

1. Asociați fiecare din imaginile de mai sus cu una dintre afirmațiile următoare:
a. Unitate de podiș cu origine și structură montane, cu altitudini de 500-600 m și cu un relief
dezvoltat pe calcare.
b. Unitate de relief unde ,,se plămădește un nou uscat”.
2. Precizați numele unității de relief pentru care este adevărată fiecare dintre afirmațiile notate cu
a și b.
3. Pe baza imaginilor date, pentru fiecare unitate de relief identificată la punctul 2, menționați:

a. două caracteristici ale reliefului;
b. un aspect climatic;
c. un tip de sol;
d. un aspect al vegetației. 20 puncte

Diagramele climatice de mai jos, marcate cu literele A, B și C, prezintă valorile medii lunare ale
temperaturii aerului și precipitațiile atmosferice caracteristice celor trei puncte de observație
marcate, pe harta alăturată, cu numerele 1, 2 și 3.

1. Scrieți asocierile corecte dintre punctele de observație marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3
și diagramele marcate cu literele A, B și C.
2. Pentru punctul de observație marcat, pe hartă, cu numărul 2, precizați valoarea maximă, cu
aproximație, a precipitațiilor lunare.
3. Calculați diferența de temperatură medie anuală dintre punctele de observație marcate, pe
hartă, cu numerele 2 și 3. Menționați doi factori care determină diferențele de temperatură între
cele două puncte de observație.
4. Precizați numărul cu care este marcat, pe hartă, punctul de observație în care se
înregistrează cea mai mare amplitudine termică anuală.
5. Menționați:
a. numărul cu care este marcat, pe hartă, punctul de observație pentru care există cea mai mare
probabilitate de emitere a codurilor de avertizare pentru viscole puternice;
b. numărul cu care este marcat, pe hartă, punctul de observație pentru care există cea mai mică
probabilitate de emitere a codurilor de avertizare pentru caniculă.
15 puncte

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

3 Martie 2018
CLASA a VIII-a
Varianta 1
Subiectul I (27 de puncte)
Analizați fragmentul de hartă de mai jos, pe care sunt marcate, cu numere de la 1 la 9, subunități
de relief.
1. Precizați:
a. numărul cu care este marcată subunitatea de relief în care este prezent relieful de măguri
formate din roci dure (șisturi cristaline și roci vulcanice);
b. un tip genetic și un exemplu de lac din subunitatea marcată cu numărul 3;
c. numărul cu care este marcată subunitatea de relief în care se găsesc munți vulcanici;
d. numele râului care delimitează la nord subunitatea de relief marcată cu numărul 5;
e. o influență climatică externă din subunitatea marcată cu numărul 7;
f. un etaj de vegetație din subunitatea de relief marcată cu numărul 6;
g. tipul de roci din care este formată subunitatea de relief marcată cu numărul 8;
h. două deosebiri între relieful subunității marcate cu numărul 4 și relieful subunității marcate cu
numărul 6.
10 puncte
2. Prezentați o cauză a frecvenței producerii alunecărilor de teren în subunitatea de relief marcată,

pe fragmentul de hartă, cu numărul 9. 2 puncte
Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a Varianta 1

1
3. Imaginile de mai jos, marcate cu litere de la a la c, prezintă elemente geografice din arealul
reprezentat în fragmentul de hartă dat.
Menționați:
a. litera ce marchează imaginea care prezintă un
element geografic din subunitatea marcată, pe
fragmentul de hartă cu numărul 1;
b. litera ce marchează imaginea care prezintă o formă
de relief specifică tipului de munți din care face parte
subunitatea marcată, pe fragmentul de hartă, cu
numărul 4;
c. litera ce marchează imaginea care prezintă elemente
geografice din subunitatea marcată, pe fragmentul de
hartă, cu numărul 6;
d. câte un factor geografic determinant pentru vegetația
prezentată în fiecare dintre imaginile marcate cu literele
b și c.
e. un factor care determină regimul de scurgere a râului
prezentat în imaginea marcată cu litera c.
f. câte un tip de sol pentru fiecare tip de vegetație
prezentat în imaginile a, b și c.
15 puncte

Analizați imaginile de mai jos, marcate cu numere de la 1 la 6, în care sunt prezentate tipuri de
vegetație din România.
1. Precizați:
a. tipurile de vegetație prezentate în imaginile marcate cu numerele 1, 2, 3 și 6;
b. intervalul de altitudine, cu aproximație și două exemple de unități de relief, în care se dezvoltă
tipul de vegetație prezentat în imaginea marcată cu numărul 4;
c. două caracteristici fizico-geografice ale unităților de relief în care este specific tipul de vegetație
prezentat în figura marcată cu numărul 5;
d. un argument pentru a explica prezența, în Podișul Dobrogei, a tipului de vegetație prezentat în
imaginea marcată cu numărul 2. 11 puncte

2
2. În tabelul de mai jos sunt precizate caracteristici climatice ale unor areale geografice (A, B și C)
din România.
Caracteristici
climatice A B C
Areale
geografice
Temperatura medie anuală 10-11°C 0-6°C Sub 0°C
Precipitații medii anuale ˂450 mm/an 800-1200 mm/an ˃ 1200 mm/an
Amplitudine termică 25-26°C 18-20°C 17-18°C
Vânturi Crivăț brize vânturi puternice
Pentru fiecare areal geografic din tabel precizați numărul unei imagini (dintre cele marcate cu
numere de la 1 la 6) care prezintă tipul de vegetație corespunzător, având în vedere caracteristicile
climatice date. 6 puncte

În imaginile de mai jos, sunt: Harta fizică a României, pe care sunt marcate cu numere de la 1 la 5,
unități/subunități de relief; imagini marcate cu litere de la a la d, ce prezintă tipuri genetice de lacuri
de pe teritoriul României.
1. Precizați:
a. tipul de lac prezentat în fiecare
dintre imaginile marcate cu
literele b, c și d;
b. denumirea lacului prezentat în
imaginea marcată cu litera d și
numărul ce marchează, pe
hartă, unitatea de relief în care
acesta este localizat;
c. numărul ce marchează, pe
hartă, subunitatea de relief în
care este specific tipul de lacuri
din imaginea marcată cu litera b
și două exemple de lacuri din
acest tip genetic;
d. pentru unitățile de relief
marcate, pe hartă, cu numerele
3 și 4, câte un tip genetic de lac
și câte un exemplu pentru
fiecare tip.
12 puncte
2. În imaginea marcată cu litera a

este prezentat Lacul Ponoare
(Zăton).
Menționați:
a. numărul ce marchează, pe
hartă, unitatea de relief în care
acesta este localizat;
b. tipul genetic de lac din care face
parte și un factor care a
determinat formarea acestuia.
3 puncte

3
Pe harta fizică a României, de mai jos, sunt marcate râuri cu numere de la 1 la 8 și confluențe cu
literele a și b.
1. Scrieți, pe foaia de concurs:
a. numărul ce marchează, pe hartă, râul ce
aparține bazinului hidrografic al Siretului;
b. numele râurilor marcate, pe hartă, cu
numerele 4 și 8 și denumirea orașului în
care se află confluența marcată cu litera
b;
c. numărul ce marchează râul care
străbate Podișul Someșan;
d. numele râurilor a căror confluență este
marcată, pe hartă, cu litera a;
e. numele râului marcat, pe hartă, cu
numărul 6 și unitățile majore de relief
străbătute de acesta, în ordine, dinspre
amonte spre aval;
f. numele a trei unități de relief delimitate
de râul marcat, pe hartă, cu numărul 7;
g. numărul ce marchează, pe hartă, un
afluent al râului Ialomița;
h. numele râului marcat, pe hartă, cu
numărul 5.
17 puncte
2. Menționați două caracteristici ale rețelei râurilor interioare ale României, determinate de
dispunerea treptelor de relief. 4 puncte
Pe fragmentul de hartă de mai jos (România – Harta temperaturilor medii anuale) sunt marcate, cu
numere de la 1 la 5, regiuni cu temperaturi medii anuale diferite.
Scrieți pe foaia de concurs:
a. etajul climatic în care se încadrează regiunea
marcată, pe hartă, cu numărul 5;
b. temperatura medie anuală și o influență
climatică externă din regiunea marcată, pe
c. un factor geografic care determină diferența
de temperatură medie anuală dintre regiunile
marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 5,
acestea aflându-se în aceeași zonă
latitudinală;
d. diferența aproximativă între temperatura
medie anuală de la cele mai mari altitudini
din regiunea marcată, pe hartă, cu numărul 1
și temperatura medie anuală din regiunea
marcată, pe hartă, cu numărul 4.
10 puncte

4
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

ETAPA JUDEŢEANĂ/A SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
9 martie 2019
CLASA a VIII-a


Pe fragmentul de mai jos din Harta României sunt marcate cu numerele 1 și 2 râuri și cu litere de
la A la F unități/subunități de relief. Imaginile alăturate, marcate cu numere de la 1 la 4 ilustrează
aspecte geografice specifice zonei reprezentate pe hartă.
A. Analizați harta și scrieți, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru
fiecare dintre afirmațiile de mai jos:
1. Vânturi cu caracter de foehn se manifestă în partea sudică a unității/subunității de relief marcată,
pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. D
2. Valea Timișului are o orientare S-N între unitățile/subunitățile de relief, marcate pe hartă, cu
literele:
a. A și B b. A și C c. B și E d. B și F
3. Relief dezvoltat pe roci vulcanice (andezite etc.) există în unitatea/subunitatea marcată, pe
hartă, cu litera:
a. C b. D c. E d. F
4. Subunitatea marcată, pe hartă, cu litera C are relief de:
a. câmpie de terase b. câmpie înaltă
c. câmpie joasă d. câmpie tabulară
5. Râurile marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 2 au în comun faptul că:
a. izvorăsc din aceeași unitate de relief b. străbat regiuni vulcanice
c. străbat câmpii înalte d. formează sectoare de defileu.
6. Subunitatea marcată, pe hartă, cu litera D are ca trăsătură a reliefului:
a. aspectul neted al culmilor b. altitudini de peste 800 m
c. relief carstic bine dezvoltat d. înclinarea stratelor spre nord.
12 puncte

B. Realizați corelațiile dintre aspectele geografice redate în imaginile marcate de la 1 la 4 și

unitățile/subunitățile de relief (dintre cele marcate, pe hartă, cu litere de la A la F) în care acestea
sunt specifice, asociind numerele cu literele.
8 puncte
Subiectul al II-lea (16 puncte)

Pe fragmentul de mai jos din Harta României sunt marcate cu numere de la 1 la 8 unități/subunități
de relief și cu litere de la a la c râuri.
1. Analizați harta și scrieți pe foaia de concurs:
a. numărul unității/subunității de relief,
dintre cele marcate pe hartă, formate
exclusiv din fliș, precum și denumirea
acesteia;
b. tipul genetic de câmpie marcat, pe
hartă, cu numărul 6 și denumirea
subunității de relief corespunzătoare;
c. valoarea temperaturii medii anuale din
subunitatea marcată, pe hartă, cu
numărul 4;
d. denumirea unității de relief, căreia îi
aparține subunitatea marcată, pe hartă,
cu numărul 1;
e. un tip de relief specific subunității
marcate, pe hartă, cu numărul 2;
f. numărul subunității și denumirea
acesteia, dintre cele marcate pe hartă, în
care există un relief dezvoltat pe sare;
g. litera care marchează râul cu izvoarele în Carpații Orientali.
10 puncte
2. Explicați, scriind pe foaia de concurs:
a. prezența crovurilor în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 3;
b. modul de formare a subunității marcate, pe hartă, cu numărul 4;
c. prezența lacurilor glaciare în zona montană din care izvorăște râul marcat, pe fragmentul de
hartă, cu litera c.
6 puncte
Subiectul al III-lea (18 puncte)

Pe fragmentul alăturat din Harta României sunt marcate
subunități de relief cu literele A și B.
1. Scrieți pe foaia de concurs:
a. două caracteristici ale reliefului celei mai mari depresiuni
intramontane din subunitatea de relief marcată, pe hartă,
cu litera A;
b. două argumente pentru a demonstra complexitatea
subunității de relief marcate, pe hartă, cu litera B;
c. o asemănare între subunitățile de relief marcate, pe
hartă, cu literele A și B cu privire la structura geologică;
d. două fenomene naturale deosebite din subunitatea
marcată, pe hartă, cu litera B;
e. o consecință a inversiunilor termice asupra distribuției
spațiale a vegetației din subunitatea marcată cu litera A.
9 puncte

2. Presupunând că profilul transversal din imaginea de mai jos este realizat prin subunitățile de
relief marcate pe fragmentul de hartă cu literele A și B, scrieți pe foaia de concurs:
a. tipul de vegetație corespunzător distribuției
altitudinale pentru fiecare dintre punctele 3, 2, 1;
b. valorile temperaturilor medii anuale
corespunzătoare punctelor 1 și 3;
c. o clasă de sol specifică treptei de relief
asociate punctului 2;
d. o influență climatică externă specifică regiunii
A – B;
e. o cauză care să explice faptul că în
subunitatea de relief marcată cu litera B nu se
manifestă influențe climatice oceanice.
9 puncte
Subiectul al IV-lea (23 puncte)

Pe fragmentul de hartă de mai jos sunt marcate cu litere de la a la d puncte de observare, iar cu
numere de la 1 la 3 râuri. Imaginile marcate cu litere de la A la C prezintă aspecte geografice din
arealele în care sunt situate punctele de observare.
Analizați harta și imaginile de mai jos și scrieți pe foaia de concurs răspunsurile la următoarele
cerințe:
1. Precizați:
a. o deosebire privind alcătuirea petrografică a reliefului din punctele de observare marcate, pe
hartă, cu literele a și d;
b. câte o caracteristică a reliefului determinată de modul de formare a munților în care sunt situate
punctele de observare marcate cu literele a și c;
c. două etaje de vegetație specifice masivului montan în care este localizat punctul de observare
marcat cu litera c;
d. numele a doi afluenți ai râului marcat cu numărul 1, care străbat arealul în care se află punctul
b, precum și doi factori naturali care influențează debitele acestor afluenți;
e. numele râului marcat, pe hartă cu numărul 2 și numele munților din care izvorăște;
f. numele depresiunii intramontane străbătute de râul marcat cu numărul 3 pe fragmentul de hartă.
17 puncte

2. Scrieți asocierea corectă dintre imaginile A, B, C și literele corespuzătoare punctelor de

observare situate în arealele în care aspectele prezentate în imagini sunt specifice.
6 puncte
Subiectul al V-lea (13 puncte)

Citiți cu atenție textul de mai jos care prezintă o atenționare hidrologică pentru jumătatea vestică a
țării.
,,Jumătatea de vest a ţării este sub cod galben de inundaţii, până luni, la ora 16:00. Sunt
aşteptate scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile
efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice Iza,
Tur, Someş, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega Veche, Bega, Timiş, cu posibile
depășiri ale cotelor de atenţie. Fenomenele se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare
pe unele râuri mici din Timiş, Arad şi Bihor, de mâine de la ora 6 până luni dimineaţă”.
(Sursa https://www.banatulazi.ro/cod-galben-de-inundatii-in-vestul-tarii-2/- 22 decembrie 2018)
Scrieți, pe foaia de concurs:

a. trei posibile fenomene hidrologice menționate în atenționarea hidrologică;
b. doi factori care infuențează intensitatea fenomenelor menționate în atenționarea hidrologică;
c. numele a două râuri, dintre cele menționate în atenționarea hidrologică, care pot avea posibile
efecte de inundații locale și creșteri de debite în Câmpia Banatului;
d. două caracteristici are reliefului regiunilor de câmpie din vestul țării care favorizează producerea
inundațiilor;
e. o măsură de prevenire/combatere a producerii inundațiilor în vestul țării.

CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE,

ETAPA NAŢIONALĂ,
1 – 7 aprilie 2013,
TÂRGU JIU
CLASA a VIII-a

Subiectul I (26p)
Pe harta din Fig. 1 sunt marcate, cu litere de la A la H, unităţi/subunități de relief, cu numere de la

1 la 5, oraşe şi cu litere de la a la e râuri.
Fig.1
1. Precizaţi:
a. denumirile unităţilor/subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A, B, C, D, E, F, G şi
H;
b. denumirea râurilor marcate, pe hartă, cu literele a, b, c, d şi e;
c. denumirea oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4 şi 5;
d. tipul genetic de câmpie pentru fiecare dintre subunităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele
D şi F;
e. câte o deosebire cu privire la modul de formare şi la alcătuirea geologică între subunităţile de
relief marcate, pe hartă, cu literele A şi G ;
f. numele unui lac antropic amenajat pe fiecare dintre râurile marcate, pe hartă, cu literele b şi e;
g. numele judeţului, vechimea şi categoria de mărime demografică pentru oraşele marcate, pe
hartă, cu numerele 1 şi 5;
15 puncte

2. Caracterizaţi râul marcat, pe hartă, cu litera e, având în vedere: unitatea/subunitatea de relief

din care izvorăşte, doi afluenţi, două oraşe din aria montană a bazinului hidrografic.
5 puncte
3. Explicaţi:
a. diferenţele de temperatură şi precipitaţii medii anuale dintre unităţile marcate, pe hartă, cu
literele B şi D;
b. prezenţa unui relief abrupt, cu aspect ruiniform în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A.
6 puncte
1. Analizaţi cu atenţie imaginile din Fig. 2, 3, şi 4 în care sunt reprezentate diferite tipuri de
vegetaţie.
Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4

Precizaţi:
a. etajul sau tipul de vegetaţie reprezentat în fiecare dintre cele trei imagini;
b. două exemple de plante caracteristice fiecărei asociaţii vegetale reprezentate;
c. un factor care condiţionează dezvoltarea fiecăruia dintre cele trei tipuri de vegetaţie;
d. o unitate de relief în care vegetaţia din fiecare imagine este bine dezvoltată.
15 puncte
2. Comparaţi limanele fluviale şi limanele maritime din România. Precizaţi o deosebire şi o

asemănare între acestea, cu privire la modul de formare. Menţionaţi câte două exemple din fiecare
tip de liman.
8 puncte

Analizaţi, cu atenţie harta din Fig.5.
Caracterizaţi unitatea de relief

reprezentată pe harta din Fig. 5,
având în vedere:
a. numele unităţii de relief;
b. modul de formare;
c. doi factori care determină
complexitatea reliefului;
d. denumirea diviziunilor marcate, pe
hartă, cu numerele 1, 2, 3 şi 4;
e. valoarea temperaturii şi a
precipitaţiilor medii anuale;
f. densitatea medie a populaţiei şi
doi factori determinanţi.
Fig. 5


Analizaţi cu atenţie tipurile de relief reprezentate în imaginile din Fig. 6:
A. B. C.
D. E. F.
Fig.6
Precizaţi:
1. un factor care a contribuit la formarea fiecărui tip de relief reprezentat în imaginile notate cu
literele A, B, C, D, E şi F.
2. o unitate de relief în care este specific tipul de relief reprezentat în fiecare imagine.
12 puncte
1. Analizaţi cu atenţie imaginile din Fig. 7.
A B C.
Fig.7
Precizaţi:
a. elementele unui sat, marcate, în Fig.7 B, cu numerele 1 şi 2;
b. o caracteristică a fiecărui element identificat la punctul anterior, pentru fiecare tip de sat
reprezentat în Fig.7 A şi în Fig.7 C.
6 puncte
2. „Pe teritoriul ţării există diferenţieri privind densitatea populaţiei, determinate de gradul de
favorabilitate al condiţiilor naturale” . Precizaţi trei argumente care să susţină afirmaţia dată.
6 puncte


ETAPA NAȚIONALĂ
7 – 12 aprilie 2014, Bacău
CLASA a VIII-a

Pe harta de mai jos sunt marcate, culmi muntoase/munți cu litere de la A la J, depresiuni și
culoare de vale cu litere de la a la j și râuri cu numere de la 1 la 6.
1. Precizaţi:
a. două tipuri de roci din alcătuirea petrografică a
culmii muntoase marcate, pe hartă, cu litera A;
b. denumirea culoarului de vale, marcat, pe hartă, cu
litera d;
c. modul de dispunere a culmilor muntoase marcate,
pe hartă, cu literele D, E, F, G şi H raportată la
culmea muntoasă centrală, a cărei altitudine
maximă este de 1849 m;
d. două caracteristici ale reliefului, comune pentru
depresiunile marcate, pe hartă, cu literele h, i şi j;
e. un tip de relief specific culmii muntoase marcate,
pe hartă, cu litera B;
f. denumirea specifică a satelor mici, existente în
arealul culmilor muntoase marcate, pe hartă, cu
literele E, D şi C;
g. numele culmii muntoase, cu altitudini maxime de
cca 600 m, traversată de râul marcat, pe hartă, cu
numărul 2;
h. numele celui mai mare oraş situat în depresiunea
marcată, pe hartă, cu litera b;
i. o cauză a creşterii debitelor medii lunare, în
perioada aprilie – mai, ale râurilor marcate, pe
hartă, cu numerele 3, 4, 5 şi 6;
j. doi factori naturali care au determinat gradul mare
de populare a munților situați la nord de râul Mureș;
k. o cauză a prezenţei speciilor de vegetaţie submediteraneeană în culoarul depresionar marcat, pe
hartă, cu litera c.
14 puncte

1
2. Textele geografice, marcate cu numere de la 1 la 4, descriu aspecte specifice reliefului

Carpaților Occidentali, reprezentate în imaginile de mai jos, marcate cu litere de la a la d.
1. ,, […] Când îi privești din Valea Mureșului, par valurile uriașe ale unei mări înfuriate’’.
(George Vâlsan, Pământul românesc și frumusețile lui)
2. ,, […] calcarul e tăiat ușor de râuri, care sapă văi adânci, face peșteri și ponoare […]’’.
(Simion Mehedinți, România)
3. ,, […] În centru clăile vulcanice ies îndrăznețe din învelișurile pământului, iar vestita Detunată, cu
așchiile sale îndoite de bazalt, e una din minunățiile ținutului’’.
4. ,, […] O zonă calcaroasă e ciuruită de gropi și de peșteri fantastice, din care una, la Scărișoara,
păstrează din timpuri foarte vechi un ghețar subteran’’.
sursa: https://www.google.ro
a. Realizați corelația text – imagine, asociind numărul textului geografic cu litera corespunzătoare
imaginii.
b. Precizați câte o caracteristică a reliefului reprezentat în fiecare din imaginile marcate cu literele c şi
d.
c. Explicaţi varietatea reliefului Carpaţilor Occidentali situaţi la nord de Mureş, precizând două
argumente în acest sens.
10 puncte

2

Analizaţi harta de mai jos pe care sunt marcate, cu numere de la 1 la 5, oraşe reşedinţă de
judeţ, precum şi imaginile reprezentative pentru acestea.
1. Precizaţi:
a. numele oraşelor reşedinţă de
judeţ marcate, pe hartă, cu
numere de la 1 la 5;
b. vechimea fiecăruia dintre
oraşele marcate, pe hartă, cu
numerele 1 şi 5;
c. subunitățile de relief în care
sunt localizate oraşele
marcate, pe hartă, cu
numerele 2 şi 3;
d. un factor natural care a
favorizat dezvoltarea oraşului
marcat, pe hartă, cu numărul
4, sugerat de imaginea
corespunzătoare.
10 puncte
2. Menționați denumirile orașelor reședință de județ situate pe fluviul prezentat în imaginea

asociată orașului marcat pe hartă cu numărul 5, în ordinea poziției lor dinspre amonte spre
aval, până la confluența cu râul Prut.
5 puncte

Bazinul hidrografic al Siretului este cel mai extins din România (42.890 km²), cu o mare
varietate a condiţiilor geografice.
Precizaţi:
1. două unităţi de relief din arealul bazinului hidrografic al Siretului;
2. două caracteristici ale reliefului subcarpatic din bazinul Siretului;
3. o influenţă climatică manifestată în amonte de confluenţa Moldovei cu Siretul;
4. doi afluenţi ai Siretului care străbat subunități de relief de podiş;
5. două tipuri genetice de lacuri din bazinul hidrografic al Siretului, precum şi câte un exemplu de lac
pentru fiecare tip;
6. un tip de vegetaţie şi un tip de sol din arealul cuprins între Valea Siretului şi cumpăna de ape ce
delimitează bazinul hidrografic al Siretului de cel al Prutului;
7. o caracteristică a populaţiei din Culoarul Siretului;
8. trei oraşe reşedinţă de judeţ, localizate în bazinul hidrografic al Siretului, la sud de confluenţa cu
Moldova.
17 puncte

3

În imaginile satelitare alăturate sunt
prezentate două lacuri din zona litorală.
1. Precizaţi pentru fiecare lac tipul genetic.
2. Explicaţi pe scurt, modul de formare a
fiecărui lac.
3. Numiți alte două exemple de lacuri,
pentru fiecare tip genetic, precizat la
punctul 1.
20 puncte
sursa: https://www.maps.google.com

1. În desenul schematic alăturat sunt reprezentate,
cu numere de la 1 la 5, localități amplasate într-o
unitate de câmpie tabulară, aproximativ la aceeaşi
altitudine. Vineri a fost vreme însorită în localităţile 1
şi 2, dar a plouat în localitatea 3. Conform prognozei
meteo, vântul va continua să bată din aceeaşi
direcţie, în următoarele trei zile.
a. Precizați cum va fi, cel mai probabil, vremea în
localităţile 4 şi 5, în următoarele două zile.
b. Argumentaţi răspunsul dat la punctul a.
c. Precizaţi numele unei subunităţi de relief din
România, în care ar fi valabilă situaţia ipotetică
prezentată. 6 puncte
2. Pe baza elementelor statistice de medie şi lungă durată a fost elaborată prognoza debitelor
medii şi extreme lunare pe Dunăre la intrarea în ţară (Baziaş), pentru intervalul februarie-aprilie
2014, valori prezentate în tabelul de mai jos. Aveți în vedere datele din tabel și răspundeți la
următoarele cerințe:
Debitul Dunării (m³/s) Februarie 2014 Martie 2014 Aprilie 2014

Debitul maxim (m³/s) 6.000 7.000 8.500
Debitul mediu (m³/s) 4.200 5.800 7.000
Debitul mimin (m³/s) 3.500 4.000 6.000
Sursa: http://www.hidro.ro
a. Explicaţi evoluţia debitului mediu al Dunării, conform prognozei din intervalul februarie-aprilie 2014.
b. Realizaţi, la alegere, reprezentarea grafică în coloane a debitului minim sau maxim, pentru
perioada dată.
8 puncte

4

ETAPA NAȚIONALĂ
4 – 10 aprilie 2015, Cluj Napoca
CLASA a VIII-a


1. Pe harta de mai jos sunt marcate, cu literele A şi B, diviziuni ale Podişului Dobrogei, cu litere de
la a la h subdiviziuni ale reliefului, iar cu numere de la 1 la 6 râuri şi lacuri.
Precizaţi:
a. denumirea subdiviziunilor marcate, pe
hartă, cu literele b, c şi f;
b. un exemplu de roci din alcătuirea
petrografică a subdiviziunii marcate, pe
hartă, cu litera a;
c. două caracteristici ale reliefului
subdiviziunii marcate, pe hartă, cu litera
e;
d. o zonă de vegetaţie specifică
subdiviziunii marcate, pe hartă, cu litera
h;
e. denumirea râurilor marcate, pe hartă,
cu numerele 1 şi 2, precum şi un factor
care determină debitele reduse ale
acestora;
f. modul de formare a lacului marcat, pe
g. denumirea lacurilor marcate, pe hartă,
cu numerele 4, 5 şi 6, precum şi tipul
genetic de lacuri căruia aparţin;
h. o deosebire între relieful subdiviziunilor
marcate, pe hartă, cu literele b şi g.
2. Imaginile de mai jos, marcate cu cifre romane de la I la VI, sunt sugestive pentru relieful
Podișului Dobrogei.
a. Având în vedere aceste imagini, selectați/asociați pentru fiecare dintre diviziunile Podișului
Dobrogei marcate, pe harta de mai sus, cu literele A și B, câte o singură imagine reprezentativă
pentru relief. Prezentați câte un argument pentru fiecare selecție/asociere realizată.
b. Utilizând imaginile marcate cu cifrele romane I, II și III, explicați afirmația „Podișul Dobrogei
reprezintă cea mai veche și mai complexă regiune de podiș din țara noastră.” precizând două
argumente în acest sens.
c. Prezentați o caracteristică a reliefului diviziunii marcate, pe harta de mai sus, cu litera B,
sugerată de imaginea marcată cu cifra IV.
d. Utilizând imaginile marcate cu cifrele V și VI, prezentați două caracteristici ale zonei litorale din
Dobrogea de Sud.
1
24 puncte
Analizați reprezentarea cartografică de mai jos și precizați:
1. denumirea județelor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 3 și 8;

2. denumirea orașelor-reședință ale județelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 7;
3. tipul de vale transversală care delimitează la sud județul marcat, pe hartă, cu numărul 1;
4. tipul genetic de relief dezvoltat în regiunea de podiș din nordul județului marcat, pe hartă, cu
numărul 2;
5. numele râului care crează un defileu pe teritoriul județului marcat, pe hartă, cu numărul 3;
6. denumirea unei culmi muntoase din partea de nord a județului marcat, pe hartă, cu numărul 4;
7. denumirea câmpiei piemontane din sudul județului marcat, pe hartă, cu numărul 5;
8. etajul climatic din regiunea traversată de paralela de 45° lat. N, situată pe teritoriul județului
marcat, pe hartă, cu numărul 6;
9. un factor care determină densitatea mare a populației în județul marcat, pe hartă, cu numărul
7;
10. un argument care explică complexitatea reliefului subcarpatic din județul marcat, pe hartă, cu
numărul 8;
11. un tip de vegetație și un tip de sol dezvoltate în arealul de ariditate din județul marcat, pe hartă,
cu numărul 9;
12. două orașe cu funcție portuară din județul marcat, pe hartă, cu numărul 10;
13. o deosebire între caracteristicile climatice specifice județului marcat, pe hartă, cu numărul 1 și
caracteristicile climatice specifice județului marcat, pe hartă, cu numărul 10.
20 puncte
2

Analizaţi sectoarele de hartă de mai jos, în care sunt reprezentate subunități de relief, marcate cu
litere de la A la C și imaginile, marcate cu numere de la 1 la 3, în care sunt prezentate tipuri de
sate din România.
1. Precizați tipul de sat prezentat în fiecare dintre imaginile de mai sus, marcate cu numere de la
1 la 3.
2. Realizați asocierea dintre subunitățile de relief marcate cu literele A, B, C și tipurile de sate din
imaginile marcate cu numerele 1, 2, 3.
3. Menționați criteriul care a stat la baza asocierii realizate la punctul 2.
11 puncte

Reprezentările cartografice de mai jos prezintă două sectoare ale teritoriului României. Pe aceste
reprezentări cartografice sunt marcate orașe cu numere de la 1 la 8, respectiv cu litere de la a la h.

3
1. Precizați:
a. numele actual și numărul cu care este marcat, pe hartă, orașul antic situat la confluența râului
Ampoi cu râul Mureș;
b. numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 6, precum și numele râului care îl străbate;
c. literele cu care sunt marcate, pe hartă, trei dintre orașele situate în bazinul hidrografic al
Siretului;
d. o caracteristică comună pentru orașele marcate, pe hartă, din Câmpia de Vest.
2. Comparați:
a. orașul situat pe râul Someșul Mic cu orașul situat pe râul Bahlui, precizând două asemănări și
o deosebire (asemănările și deosebirea se pot referi la vechime, mărime demografică, funcții,
alte aspecte urbane etc).
b. orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 cu orașul marcat, pe hartă, cu litera a, precizând o
asemănare și o deosebire din punct de vedere climatic (asemănarea și deosebirea se pot
referi la etajul climatic, influențe climatice, temperaturi și precipitații medii anuale, vânturi
specifice etc.).
3. Precizați numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 3 și denumirea judeţului în care este
situat acesta.
21 puncte

În imaginile de mai jos, marcate cu literele A și B, sunt prezentate două dintre sectoarele
românești ale văii Dunării.
1. Precizați câte o caracteristică a văii Dunării prezentată în fiecare din imaginile marcate cu
literele A și B.
2. Comparați sectorul Dunării prezentat în imaginea marcată cu litera A cu sectorul Dunării
prezentat în imaginea marcată cu litera B, precizând o deosebire din punct de vedere al
vegetaţiei.
3. Precizați influențele climatice specifice sectorului Dunării prezentat în imaginea marcată cu
litera A;
4. Considerând că imaginea marcată cu litera B prezintă valea Dunării în apropierea oraşului
Turnu Măgurele, precizați pentru acest sector:
a. influențe climatice specifice;
b. râul afluent al Dunării în acest sector.
14 puncte

4

ETAPA NAȚ IONALĂ
17-23 APRILIE 2016
Sibiu
CLASA a VIII-a
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Analizaț i harta bazinului hidrografic al Oltului pe care sunt marcate, cu numere de la 1 la 10,
areale de analiză ș i imaginile alăturate, marcate cu litere de la a la g. Aceste imagini prezintă
diferite elemente geografice specifice bazinului hidrografic al râului Olt.
1. Precizaț i:
a. tipul de munț i, după modul
de formare, situaț i în dreapta
văii Oltului, în amonte de
arealul marcat cu numărul 1;
b. numărul ce marchează
arealul în care zona
depresionară are aspect de
ș es întins;
c. denumirea depresiunii
străbătută longitudinal de Olt, în
sudul Podiș ului Hârtibaciului;
d. denumirea sectorului de vale
transversală, săpată de Olt în
rocile bazaltice din arealul
marcat cu numărul 2;
e. forma de relief specifică în
arealul marcat cu numărul 8,
reprezentată de interfluvii
înclinate spre sud, acoperite de
pietriș uri;
f. denumirea unui afluent pe
dreapta al Oltului, a cărui
confluenț ă se află în arealul
marcat cu numărul 9;
g. fenomenul climatic
caracteristic în arealul marcat
cu numărul 4, cu efect de topire
timpurie a zăpezii.
14 puncte
2. Scrieț i, pe foaia de concurs, corelaț iile/asocierile dintre afirmaț iile de mai jos (marcate cu
cifre romane de la I la VII), arealele de analiză în care acestea sunt specifice (dintre cele marcate
cu numere de la 1 la 10) ș i elementele geografice din bazinul hidrografic al Oltului (prezentate în
imaginile marcate cu litere de la a la g), după modelul: I – 1 – f.

I. Într-un fost crater vulcanic al Muntelui Ciomatu s-a format Lacul Sf. Ana.
II. O zonă cu dinamică accentuată a reliefului, cu vegetaț ie de luncă, este la confluenț a
Oltului cu Dunărea.
III. La ieș irea din Carpaț ii Meridionali, Oltul formează un defileu spectaculos între Munț ii
Cozia ș i Munț ii Căpăț ânii.
IV. În bazinul hidrografic al Cibinului, afluent pe dreapta al Oltului, sunt specifice satele
adunate, aș a cum sunt satele săseș ti.
V. Pe formaț iunile bazaltice s-a creat un relief specific, în care coloanele hexagonale crează
edificii spectaculoase, asemănătoare unor orgi.
VI. În regiunile montane, la altitudini de peste 1400 m, se dezvoltă păduri de conifere.
VII. Specificul medieval al oraș ului Braș ov este definit, printre altele, ș i de Biserica Neagră,
important edificiu de istorie ș i de artă.
12 puncte

Pe harta de mai jos sunt reprezentate etajele climatice din România. Cu numere de la 1 la 11 sunt
marcate punctele de analiză de pe un traseu virtual.
1. Precizaț i:
a. influenț ele climatice externe
resimț ite în fiecare dintre
regiunile în care sunt localizate
punctele 1, 4 ș i 9;
b. temperatura medie anuală
înregistrată în fiecare dintre
punctele marcate cu numerele 2, 3
ș i 8;
c. vântul caracteristic pentru
punctele marcate cu numerele 6, 9
ș i 10;
d. diferenț a aproximativă de
temperatură medie anuală între
punctele 6 ș i 10 ș i o cauză a
acestei diferenț e;
e. o caracteristică a climatului din
punctele marcate cu numerele 7
ș i 8, determinată de apropierea
Mării Negre.
10 puncte
2. Diagrama alăturată prezintă
cantităț ile de precipitaț ii înre-
gistrate în luna ianuarie 2016, în
punctele marcate, pe hartă, cu
numerele 1, 2, 3 ș i 9.
Menț ionaț i două cauze ale
diferenț elor de precipitaț ii dintre
valorile extreme înregistrate.
4 puncte
Sursa datelor: http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=138
3. Parcurgând, teoretic, traseul marcat pe hartă, în intervalul 17-23 aprilie 2016, scrieț i, pe foaia
de concurs, corelaț iile/asocierile dintre situaț iile ipotetice de mai jos (marcate cu litere) ș i
numerele corespunzătoare punctelor de pe hartă unde există cea mai mare probabilitate de a se
întâmpla fenomenul respectiv. (Notă: pot fi unul sau mai multe răspunsuri corecte pentru fiecare
situaț ie ipotetică).

a. Este necesar să utilizaț i o haină mai groasă pentru că

este posibil să se producă fenomenul de îngheț la sol. Variante de răspuns 2 6 11
b. Este posibil să folosiț i umbrela pentru că se pot
înregistra cantităț i mari de precipitaț ii. Variante de răspuns 2 6 9
c. Aveț i nevoie de ochelari de soare pentru că există o
mare probabilitate de strălucire intensă a soarelui. Variante de răspuns 5 7 10
d. Nu este recomandat să purtaț i pălărie, deoarece este o
mare probabilitate ca briza să fie puternică. Variante de răspuns 6 7 8
6 puncte

Pe reprezentarea grafică de mai jos (piramida vârstelor) sunt marcate, cu litere de la A la F,
grupele de vârstă, pe sexe, conform datelor recensământului din anul 2011.
Precizaț i:
1. litera corespunzătoare grupei de vârstă cu
ponderea cea mai mare, din totalul populaț iei
ț ării, conform datelor recensământului din
anul 2011;
2. un factor care a determinat numărul mai
mare al locuitorilor cu vârste aproximative de
40 - 45 de ani;
3. o cauză a numărului scăzut al locuitorilor
cu vârste cuprinse între 0 - 20 de ani;
4. tendinț a de evoluț ie a populaț iei
României, sugerată de forma generală a
piramidei vârstelor;
5. o explicaț ie a numărului mai mare al
femeilor din grupa de vârstă de peste 75 de
ani.
10 puncte
sursa: http://www.insse.ro

Pe harta administrativă a României sunt marcate, cu litere de la A la F, județ e.
1. Precizaț i:
a. denumirile județ elor marcate, pe hartă, cu
litere de la A la F;
b. denumirea celui mai estic oraș din județ ul
marcat, pe hartă, cu litera F;
c. litera ce marchează județ ul al cărui oraș –
reș edinț ă s-a numit în antichitate Apullum;
d. un tip genetic de relief dezvoltat în sudul
județ ului marcat, pe hartă, cu litera E;
e. un tip zonal de sol din județ ul marcat, pe
hartă, cu litera A;
f. două funcț ii economice ale oraș ului -
reș edinț ă din județ ul marcat, pe hartă, cu
litera D;
g. un tip de vegetaț ie zonală din sudul județ ului marcat, pe hartă, cu litera E;
h. denumirea râului care traversează oraș ul-reș edinț ă din județ ul marcat, pe hartă, cu litera C.
14 puncte

2. Pentru județ ul marcat, pe hartă, cu litera F, precizaț i:

a. denumirea subunităț ii/unităț ii cu relief ruiniform reprezentat de resturi ale vechilor munț i
hercinici;
b. denumirea celei mai noi unităț i de relief ș i două consecinț e ale acț iunii apelor Mării Negre
asupra acestei unităț i;
c. o cauză a valorii reduse a densităț ii medii a populaț iei în acest județ .
5 puncte

În imaginile de mai jos, marcate cu numerele 1 ș i 2, sunt prezentate aspecte ale reliefului din două
culmi muntoase reprezentative pentru Carpaț ii Româneș ti.
1. Precizaț i denumirile culmilor muntoase ale căror aspecte sunt prezentate în fiecare din
imaginile marcate cu numerele 1 ș i 2.
2. Menț ionaț i denumirea culmii muntoase pentru care este adevărată afirmaț ia: Seamănă cu o
imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având „coastele” orientate către nord respectiv
sud.
3. Comparaț i relieful culmilor muntoase prezentate în imaginile marcate cu numerele 1 ș i 2,
precizând două deosebiri între acestea.
4. Menț ionaț i, pentru fiecare dintre cele două culmi muntoase prezentate, modul de formare ș i
alcătuirea litologică.
5. Precizaț i un factor/element natural care influenț ează dezvoltarea vegetaț iei în fiecare dintre
cele două culmi muntoase prezentate în imagini, precum ș i etajul de vegetaț ie de la cea mai
mare altitudine din fiecare culme muntoasă.
6. Menț ionaț i tipul de vale care delimitează la vest culmea muntoasă prezentată în imaginea 1
ș i la sud, culmea prezentată în imaginea 2.
15 puncte


ETAPA NAȚIONALĂ
19 - 25 aprilie 2017
CLASA a VIII-a


Analizați fragmentele de hartă de mai jos, numerotate de la I la IV, pe care sunt marcate, cu numere
de la 1 la 10, subunități de relief și cu literele a și b râuri.
1. Precizați:
a. numărul subunității de relief, dintre cele
marcate în fragmentele de hartă, situată la
cea mai mare latitudine, precum și
denumirea acesteia;
b. tipurile genetice de câmpii marcate în
fragmentul I cu numerele 1 și 2, precum și
denumirile subunităților corespunzătoare;
c. valoarea temperaturii medii anuale, cu
aproximație, din subunitatea marcată, pe
d. două aspecte specifice reliefului glaciar
din subunitatea marcată, pe hartă, cu
numărul 4;
e. un etaj de vegetație specific subunității
marcate, pe hartă, cu numărul 10;
f. numărul subunității de relief, dintre cele
marcate în fragmentele de hartă,
considerată a fi ”polul ploilor” din România;
g. denumirea orașului-reședință de județ
din fragmentul de hartă II, străbătut de râul
marcat cu litera a.
12 puncte
2. Explicați:
a. frecvența producerii inundațiilor în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 9;
b. direcția dominantă de curgere a principalilor afluenți ai râului marcat, pe hartă, cu litera b;
c. lipsa influențelor climatice oceanice în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 7.
6 puncte
3. Imaginile de mai jos prezintă elemente geografice specifice unităților de relief marcate, pe hartă,
cu numerele 4, 5 și 8.
4 5 8

Precizați:
a. numărul unității de relief pentru care ar fi posibilă implementarea unui proiect de reabilitare a
drumurilor numit „Transalpina de Apuseni”, finanțat din fonduri europene;
b. la ce altitudine, cu aproximație, ar trebui să fie construite unele sectoare ale „Transalpinei de
Apuseni”, astfel încât turiștii să poată admira și cătunele situate la cele mai mari înălțimi;
c. două posibile beneficii ale proiectului pentru dezvoltarea așezărilor rurale;
d. un argument „pro” sau „contra” amenajării unui platou alpin de mare întindere în vederea
construirii unui aerodrom, analizând relieful unității prezentate în imaginea 4;
e. un argument pentru a explica posibilitatea „înlocuirii” funcției miniere a unor sate din unitatea
prezentată în imaginea 5, cu funcția dominantă dată de amplasarea unei „păduri” de centrale
eoliene.
6 puncte
Analizați fragmentul de hartă de mai jos, în care sunt reprezentate județe din bazinul Dunării, în
România.
Precizați:
a. două funcții ale orașului reședință din județul marcat pe hartă, cu litera D;
b. numele a două orașe din județul marcat, pe hartă, cu litera C, care datează din antichitate;
c. un aspect al densității populației, comun județelor marcate, pe hartă, cu literele A, E și F și
câte un factor determinant, pentru fiecare județ;
d. denumirea unui oraș municipiu din județul dunărean extrem vestic, străbătut de râul marcat,
pe hartă, cu numărul 1.
e. două orașe cu funcție portuară situate în județul marcat, pe hartă,cu litera E;
f. denumirile județelor dunărene pe teritoriul cărora se găsesc toate cele trei trepte majore de
relief;
g. o trăsătură a reliefului sectorului dunărean căruia aparține subunitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera a;
h. litera cu care este marcat județul al cărui oraș-reședință s-a numit în antichitate Aegyssus;
i. numărul cu care este marcat, pe hartă, râul care izvorăște din Podișul Getic;
j. numele râului care delimitează la nord subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera b;
k. numele celui mai estic județ dunărean în care se resimt influențele climatice pontice;
l. literele cu care sunt marcate județele dunărene străbătute de paralela de 45° latitudine
nordică.
22 puncte


În imaginile de mai jos, marcate cu numere de la 1 la 4, sunt prezentate tipuri de aşezări rurale, după
structură.
Precizați:
1. o caracteristică a vetrei satului prezentat în imaginea marcată cu numărul 2;
2. numerele cu care sunt marcate imaginile ce prezintă sate cu vatră bine definită și conturată;
3. un factor care a determinat modul de dispunere a gospodăriilor în satele prezentate în
imaginile marcate cu numere de la 1 la 4;
4. câte o consecință a configurației vetrei asupra distribuției teritoriale a densității populației, în
cazul tipurilor de sate prezentate în imaginile marcate cu numerele 1 și 2.
10 puncte
În imaginile marcate cu litere de la a la g sunt prezentate diferite tipuri de lacuri din România,
localizate pe harta alăturată prin numerele de la 1 la 7.

1. Scrieți, pe foaia de concurs, asocierile corecte între tipurile de lacuri prezentate în imaginile
marcate cu litere de la a la g, numerele de la 1 la 7, care marchează pe hartă localizarea acestora
și denumirile lacurilor corespunzătoare, conform modelului:
„Liman fluvio – maritim - 7 – Lacul Techirghiol”.
2. Precizați un factor determinant în formarea lacului prezentat în imaginea marcată cu litera b.
3. Menționați un argument prin care să explicați forma lacului prezentat în imaginea marcată cu
litera g.
20 puncte

Pe harta de mai jos sunt marcate, cu numere de la 1 la 7, regiuni străbătute de un traseu imaginar
în care sunt comunități umane cu diferite tradiții culturale, lingvistice, confesionale, iar cu litere de la
a la f, județe.
Precizați:
1. câte o caracteristică a comunităților umane pentru fiecare dintre regiunile marcate pe traseu cu
numerele 1, 2 și 7;
2. litera cu care este marcat, pe hartă, județul cu cea mai mare densitate a populației;
3. două argumente pentru a explica diversitatea comunităților umane din regiunile traversate de
traseul de la 2 la 5;
4. două deosebiri privind structura demografică a regiunilor marcate pe traseu cu numerele 6 și 7;
5. litera cu care este marcat județul în care se găsește prima comunitate umană ce a beneficiat de
iluminat public electric;
6. un factor care determină valoarea pozitivă a sporului natural în județul marcat cu litera c.
14 puncte


ETAPA NAȚIONALĂ
1- 6 aprilie 2018
CLASA a VIII-a


Analizați schița de hartă de mai jos, pe care sunt marcate orașe, cu numere de la 1 la 3, forme de
relief cu literele a și b, precum și imaginile marcate cu litere de la A la D, care prezintă aspecte
geografice din Subcarpații Curburii.
1. Pentru Subcarpații Curburii, precizați:

a. o caracteristică a reliefului zonei de contact dintre Subcarpații Curburii și Carpații Curburii;
b. denumirea formei de relief marcate, pe schița de hartă, cu litera a și un aspect referitor la
alcătuirea litologică a acesteia;
c. două exemple de depresiuni submontane;
d. două argumente care să explice afirmația „Subcarpații Curburii reprezintă cel mai complex
sector subcarpatic”;
e. două exemple de râuri din Subcarpații Curburii care aparțin bazinului hidrografic al Siretului;
f. un tip genetic de lac și un exemplu;
g. un fenomen climatic determinat de poziția geografică la exteriorul curburii Carpaților;
h. numele orașelor marcate cu numerele 1, 2 și 3;
i. o caracteristică a formei vetrei satelor, determinată de relieful Subcarpaților Curburii.
16 puncte
2. Explicați, precizând câte două argumente:
a. forma curbată a Subcarpaților Curburii;
b. valorile mari ale densității populației Subcarpaților Curburii;
c. frecvența proceselor de modelare actuală a reliefului (torenți, curgeri de noroi ș.a.).
6 puncte
1
3. Menționați:
a. denumirile fenomenelor naturale prezentate în imaginile marcate cu literele A, B și C;
b. câte un factor care a determinat apariția fenomenelor naturale prezentate în imaginile marcate
cu literele A, B și C;
c. numele depresiunii in care apare fenomenul natural prezentat în imaginea marcată cu litera C;
d. roca pe care s-a dezvoltat relieful prezentat în imaginea marcată cu litera D (regiunea Meledic),
asemănător, ca mod de formare, cu relieful carstic.
8 puncte
Analizați imaginile de mai jos, în care sunt prezentate aspecte din trei păduri cunoscute din
România și documentele numerotate de la 1 la 3.
Precizați:
a. unitatea de relief în care este
localizată Pădurea Letea;
b. forma de relief pe care s-a
dezvoltat Pădurea Letea;
c. două argumente pentru a
explica afirmația „Pădurea
Letea...cea mai nordică pădure
subtropicală...”;
d. etajul de vegetație în care se
încadrează Pădurea Mociar;
e. doi factori climatici care au
determinat dezvoltarea Pădurii
Mociar;
f. o formă de relief din arealul
Pădurii Cozia menționată în
Doc. 3;
g. un tip de sol pe care se dezvoltă
Pădurea Cozia.
18 puncte
Analizați imaginile de mai jos:

2
Precizați:
a. denumirea actuală a orașului în care s-a înfăptuit evenimentul menționat în Doc. 1 și
denumirea antică a acestuia;
b. litera ce marchează, pe hartă, orașul prezentat în imaginea marcată cu numărul 1 și un aspect
specific acestuia din perioada medievală;
c. subunitatea de relief în care este localizat orașul „Marii Uniri”;
d. litera ce marchează, pe hartă, un alt oraș din perioada antică;
e. litera ce marchează, pe hartă, orașul fostă capitală a Țării Românești, situat pe valea Ialomiței;
f. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu literele a, d și e și câte o funcție specifică pentru
fiecare.
13 puncte
Analizați Harta administrativă a României, pe care sunt marcate cu litere de la A la F județe,
imaginile marcate cu numere de la 1 la 6, care prezintă gospodării tradiționale din România,
precum și textul de mai jos.
Parcurgând traseul imaginar ce unește județele marcate, pe harta de mai sus, cu litere de la A la F, puteți avea ocazia
să vedeți diferite tipuri de gospodării tradiționale, cum sunt cele prezentate în imaginile marcate cu numere de la 1 la 6.
În nordul țării, veți putea admira case cu acoperișul foarte înclinat, pentru alunecarea zăpezii, bordee (case îngropate)
specifice în nordul Olteniei, case cu acoperișuri învelite cu stuf în Delta Dunării, precum și case construite din lemn,
acoperite cu șindrilă.
Precizați:
a. litera cu care este marcat, pe hartă, județul în care este specifică gospodăria din imaginea 2,
dată fiind forma acoperișului și o cauză care să explice această formă;
b. o caracteristică a reliefului care argumentează prezența materialului folosit la construcția
caselor tradiționale din județul marcat, pe hartă, cu litera E, precum și numărul imaginii care
redă această casă tradițională;
c. litera cu care este marcat județul cu cea mai mare densitate a populației din România și orașul
reședință de județ;
d. câte un tip de sate, după modul de grupare a gospodăriilor, pentru fiecare dintre județele
marcate, pe hartă, cu literele B și F, având în vedere condițiile specifice ale reliefului;
e. o minoritate etnică din județul marcat, pe hartă, cu litera B;
f. un exemplu de factor natural care explică diferența dintre tipurile de case (după arhitectură,
materiale de contrucție) din județul marcat cu litera A, comparativ cu cele din județul marcat cu
litera B;
g. un argument care să explice prezența tipului de gospodărie din imaginea 5, în județul marcat
cu C.
11 puncte

3
Pe harta satelitară alăturată sunt marcate cu literele A și B sectoarele litoralului românesc și cu

litere de la a la e elemente geografice din zona litorală.
1. Precizați:
a. tipul genetic pentru fiecare dintre lacurile marcate,
pe hartă, cu literele a și c;
b. numele râului la vărsarea căruia s-a format lacul
marcat, pe hartă, cu litera c;
c. un factor care a determinat apariția formei de
relief marcate, pe hartă, cu litera b;
d. numele lacului marcat, pe hartă, cu litera e;
e. litera ce marchează, pe hartă, lacul de același tip
genetic cu cel marcat cu litera a;
f. două forme de relief specifice sectorului litoralului
românesc marcat, pe hartă, cu litera B;
g. două deosebiri între relieful sectoarelor litoralului
românesc marcate, pe hartă, cu literele A și B;
h. numele formei de relief dezvoltate în estul
litoralului românesc și două caracteristici ale
reliefului acesteia.
13 puncte
2. Analizați următoarea secvență ipotetică de proiect, în care sunt menționate trei obiective,
numerotate de la 1 la 3.
Până în anul 2035, 1. faleze litorale înalte,

în zona litorală a
2. fâșii întinse de plajă,
României, se vor
amenaja: 3. suprafețe de câmpii litorale.
Precizați:
a. numerele obiectivelor (1 - 3) care pot fi realizate, pentru fiecare dintre sectoarele marcate cu
literele A și B;
b. numele celui mai sudic oraș din zona litoralului românesc.
5 puncte

4
ETAPA NAȚIONALĂ
29 aprilie – 5 mai 2019
CLASA a VIII-a


Pe harta de mai jos sunt marcate cu numere de la 1 la 8 unități/subunități de relief, iar imaginile marcate
cu litere de la a la e prezintă elemente geografice caracteristice unora dintre acestea.
A. Realizați asocierea corectă între fiecare dintre literele de la a la e ce marchează imagini și numerele
ce marchează, pe hartă, unitățile/subunitățile de relief în care se regăsesc elementele prezentate în
imagini. 10 puncte
B. Scrieți, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile
de mai jos:
1. Subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 1 se caracterizează prin:
a. existența unor „munți ascunși” b. relief înalt, abrupt, cu aspect ruiniform
c. structură boltită, de tip dom d. structură strâns cutată.
2. Satele compacte, cu clădiri lipite unele de altele, sunt specifice unității/subunității de relief marcate, pe
hartă, cu numărul:
a. 2 b. 3 c. 4 d. 7
3. Cuestele sunt forme de relief specifice în subunitatea marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 6 d. 8
4. Din punct de vedere fizico-geografic, unitățile/subunitățile de relief marcate, pe hartă, cu numerele 2 și
5 au în comun:
a. altitudinea maximă b. influențele climatice
c. orientarea văilor d. substratul argilos
5. Cele mai mici valori ale precipitațiilor medii anuale se înregistrează în unitatea/subunitatea de relief
marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 5 c. 6 d. 8 10 puncte

Pe fragmentul de hartă administrativă de mai jos sunt marcate cu numere de la 1 la 8 județele traversate
de meridianul de 25° long. E, iar imaginile alăturate, marcate cu litere de la a la c prezintă elemente
urbane reprezentative pentru unele municipii reședință de județ.
A. Precizați:
1. numele județelor marcate cu numerele 1 și 7 și câte două orașe din fiecare județ, altele decât orașele
reședință;
2. denumirea unei culmi muntoase de origine vulcanică traversate de meridianul de 25° long. E;
3. denumirea câmpiei piemontane traversate de meridianul de 25° long. E;
4. numerele care marchează județele în care se găsește Defileul Toplița-Deda;
5. numerele care marchează județele în care se află toate treptele majore de relief. 12 puncte
B. În tabelul alăturat sunt prezentate date statistice pentru județele marcate cu numerele 2, 3, 6, 8.
1. Calculați densitatea medie a populației pentru Județe Suprafața Populația
județele marcate cu numerele 2, 3, 6 și 8. (km2) (nr. loc.)
2. Precizați numele județului, dintre cele marcate 2 8554 757.679
cu numerele 2, 3, 6, 8, în care densitatea medie a 3 5355 328.286
populației are cea mai mare valoare. 6 5363 634.236
3. Menționați doi factori care determină valorile 8 5790 374.887
diferite ale densității medii a populației pentru Sursa: INS, date statistice, 01.07.2018
județele marcate cu numerele 3 și 6.
7 puncte

C. Documentele marcate cu literele A, B și C cuprind scurte descrieri ale elementelor urbane prezentate
în imaginile marcate cu literele a, b și c.
A B C
„...locul în care, în Evul Mediu se „...Palatul se remarcă prin turnul
organizau târguri atât pentru Oraș aflat la marginea unei zone înalt de 60 m, construit inițial
negustorii sași și români, cât și piemontane care „...găzduiește drept foișor de foc al orașului...”
pentru cei veniți din Ungaria...”,... cea mai importantă și cunoscută Astăzi este Palatul Administrativ
astăzi cunoscut prin Piața expoziție florală din România - al orașului de pe malul
Sfatului... <<Simfonia Lalelelor>>” . Mureșului...
(https://ro.wikipedia.org) (www.ziare.ro) (https://ro.wikipedia.org)
Scrieți, pe foaia de concurs, asocierea corectă între literele a, b, c care marchează imaginile ce prezintă
elemente urbane din trei municipii reședință de județ, literele A, B, C care marchează descrierile și
numerele ce marchează județele corespunzătoare. 3 puncte

În imaginile marcate cu numerele 1, 2 și 3 sunt prezentate caracteristici demografice ale unor județe din
sud-vestul României.
A. Precizați trei caracteristici ale distribuției spațiale a populației reprezentate în imaginea marcată cu
numărul 1 și o consecință a acesteia. 8 puncte
B. Analizați evoluția populației pe mediul de reședință din Regiunea de Vest reprezentată în imaginea
marcată cu numărul 2. Menționați anul în care populația urbană din Regiunea de Vest a avut ponderea
cea mai mare din populația totală și o cauză a evoluției ulterioare a acesteia. 4 puncte
C. Folosind datele din reprezentarea grafică marcată cu numărul 3, calculați sporul natural al județului
Timiș. Precizați un argument care să explice diferența dintre sporul natural al județului Timiș și sporul
natural al județului Caraș-Severin. 4 puncte

Pe fragmentul de hartă de mai jos sunt marcate cu literele A și B subunități de relief, cu numere de la 1
la 4 râuri și cu literele a, b și c orașe.
A. Precizați:
1. câte două caracteristici ale
reliefului pentru fiecare dintre
subunitățile marcate, pe hartă, cu
literele A și B;
2. numele subunității depresionare
în care este localizat orașul marcat,
pe fragmentul de hartă, cu litera c;
3. numele celor două subunități ale
Podișului Transilvaniei separate de
râul marcat cu numărul 2;
4. grupele hidrografice cărora le
aparțin râurile marcate cu
numerele 3 și 4;
5. o influență climatică și un tip de
vegetație specifice regiunii
străbătute de râul marcat cu
numărul 1, în cursul său inferior.
12 puncte
B. Imaginile de mai jos prezintă planurile orașelor Bistrița și Mediaș și câte un aspect urban pentru fiecare.
Menționați:
1. literele care marchează, pe fragmentul de hartă, cele două orașe și generația căreia aparțin;
2. câte o funcție pentru fiecare dintre cele două orașe;
3. un factor natural care a influențat forma celor două orașe. 7 puncte

Imaginea alăturată prezintă un fragment de hartă satelitară a Mării Negre, pe care sunt marcate cu
numere de la 1 la 3 sectoare litorale ale unor state riverane Mării Negre și cu literele A și B forme majore
de relief ale bazinului marin.
Precizați:
1. denumirea formei majore de relief marcate, pe
fragmentul de hartă, cu litera A și modul de formare a
acesteia;
2. numărul care marchează, pe fragmentul de hartă,
sectorul de țărm cu lagune și limane maritime;
3. două caracteristici ale reliefului formei majore
marcate cu litera A;
4. denumirea, intervalul de adâncime în care se
desfășoară și o trăsătură specifică reliefului formei
majore marcate, pe fragmentul de hartă, cu litera B;
5. denumirea statelor cărora le aparțin sectoarele
litorale marcate, pe fragmentul de hartă, cu numerele 1
și 3.
13 puncte

MINISTERUL EDUCAȚIEI

ETAPA NAȚIONALĂ
26 aprilie 2022

CLASA a VIII-a

Pe fragmentul de hartă de mai jos sunt marcate cu numere de la 1 la 6 puncte de observație, iar cu
litere de la a la d râuri.
Analizați fragmentul de hartă și

scrieți, pe foaia de concurs, litera
corespunzătoare răspunsului
corect pentru fiecare dintre
afirmațiile de mai jos:
1. Râul care traversează o regiune cu relief de măguri formate din roci dure (cristaline și vulcanice)
este marcat, pe hartă, cu litera:
a. a b. b c. c d. d
2. Subunitatea de relief mărginită în partea de nord de râul marcat, pe hartă, cu litera b se numește:
a. Câmpia Transilvaniei b. Dealurile Năsăudului
c. Dealurile Târnavelor d. Depresiunea Lăpuș
3. Străbate o „depresiune golf” râul marcat, pe hartă, cu litera:
a. a b. b c. c d. d
4. Numeroase forme și fenomene carstice sunt dezvoltate în subunitatea de relief în care este
localizat punctul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4
5. Arieșul este afluent al râului marcat, pe hartă, cu litera:
a. a b. b c. c d. d
6. Zona de vegetație dominantă în regiunea în care este localizat punctul marcat, pe hartă, cu
numărul 2 este reprezentată de:
a. pădure de conifere b. pădure de fag
c. silvostepă d. stepă
7. Este localizat într-o câmpie tabulară punctul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 5
8. Relieful glaciar și spodisolurile sunt elemente geografice specifice regiunii în care este amplasat
punctul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 5 d. 6
9. O caracteristică a unității majore de relief în care se află localizat punctul marcat, pe hartă, cu
numărul 2 este:
a. altitudine de peste 200 m b. înclinare de la vest la est
c. limitată spre vest de dealuri d. panta redusă
10. Relieful de coline din subunitatea de relief în care este amplasat punctul marcat, pe hartă, cu
numărul 5 s-a format pe structură:
a. cu strate aproape orizontale b. cu strate boltite sub formă de dom
c. cu strate monoclinale d. de cute diapire
Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a -1-


Imaginile de mai jos prezintă aspecte geografice din cinci sectoare de defileu de pe teritoriul
României.
A. Precizați:
1. numele râurilor care au
format Defileul Lainici și
Defileul Cozia, precum și
subunitățile de relief pe care
le delimitează fiecare dintre
cele două sectoare de defileu;
2. numele sectorului de
defileu (dintre cele prezentate 1. DEFILEUL LAINICI 3. DEFILEUL DUNĂRII
în imaginile 1-5) format în
Munții Pădurea Craiului;
3. tipul de roci din alcătuirea
munților în care s-a format
Defileul Toplița – Deda,
precum și numele râului care
l-a format;
4. DEFILEUL CRIȘULUI REPEDE
4. un tip de vegetație azonală
specifică în regiunea Defi-
leului Dunării.
16 puncte
B. Menționați o influență a
sectoarelor de defileu asupra
temperaturii aerului.
2 puncte 2. DEFILEUL COZIA 5. DEFILEUL TOPLIȚA - DEDA

Pe Harta fizică a Deltei Dunării sunt marcate cu numere de la 1 la 3 porțiuni de uscat și cu litere de
la a la c brațe ale Dunării. Imaginile alăturate, marcate cu litere de la A la C prezintă aspecte
geografice specifice Deltei Dunării.
Precizați:
1. denumirea și un factor
geografic care a determinat
formarea grindului marcat,
pe hartă, cu numărul 1;
2. tipul genetic căruia aparțin A
grindurile marcate, pe hartă,
cu numerele 2 și 3;
3. litera care marchează
brațul Dunării caracterizat de
numeroase despletiri în brațe
secundare; B
4. o caracteristică a brațului
marcat, pe hartă, cu litera b;
5. denumirea brațului marcat,
pe hartă, cu litera c;
6. două aspecte biogeogra-
fice ale Deltei Dunării care se
pot observa în imaginile A, B C
și C.


În imaginile de mai jos sunt prezentate diferite fenomene geografice din România.
A. Precizați:
1. denumirea fenomenelor geografice prezentate în imaginile marcate cu numerele 1 și 2;
2. diferența termică diurnă dintre Vf. Omu și Întorsura Buzăului;
3. două subunități de relief în care se manifestă fenomenul prezentat în imaginea 3;
4. o unitate/subunitate de relief în care se manifestă frecvent fenomenul prezentat în imaginea 2 și
o cauză a producerii acestuia.
10 puncte
B. Explicați:
1. valorile mai mici ale temperaturilor în depresiunile din imaginea marcată cu numărul 1, comparativ
cu valorile temperaturilor înregistrate pe culmile munților din jur;
2. manifestarea fenomenului ilustrat în imaginea marcată cu numărul 3 în sudul Depresiunii Colinare
a Transilvaniei.
4 puncte
Împreună cu partenerii voștri din Bulgaria trebuie să realizați un proiect comun de prezentare a reliefului
celor două țări. Sarcina voastră este să realizați o scurtă prezentare a reliefului, sub forma unui poster
cu titlul „Relieful României prin 7 puncte de interes”. Aveți la dispoziție, pe pagina următoare, imagini
care prezintă aspecte ale reliefului, marcate cu litere de la a la e, un suport cartografic pe care sunt
reprezentate cele 7 puncte de interes, marcate cu numere de la 1 la 7 și un set de informații, marcate
cu cifre romane de la I la V.
Pentru a vă pregăti, urmați pașii:
A. Realizați asocierile corecte între literele care marchează imaginile cu aspecte ale reliefului și
cifrele romane cu care sunt numerotate informațiile corespunzătoare.
10 puncte
B. Precizați:
1. numerele de pe hartă, în apropierea cărora pot fi observate aspectele reliefului prezentate în
imaginile marcate cu literele a, b, c și d;
2. o influență climatică și un etaj de vegetație specifice arealului în care este situat punctul marcat
cu numărul 2;
3. două forme de relief caracteristice zonei litorale românești sugerate de imaginea marcată cu litera
e;
4. un aspect al văii Dunării de la granița cu Bulgaria, în dreptul punctului 6.
14 puncte

C. Scrieți un termen geografic (un cuvânt – cheie) care să definească o caracteristică generală a
reliefului României.
2 puncte
c d e
I. … „sunt prezente interfluvii asimetrice .... de exemplu Coasta Iașilor”
II. … „prezența calcarelor a favorizat existența reliefului carstic”
III. … „abrupt creat prin eroziunea valurilor”
IV. … „un rest dintr-un vechi lanț muntos, puternic erodat”
V. … „cutele diapire au impus dezvoltarea unui relief pe sare”
26 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
OLIMPIADA ŞCOLARĂ DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ/A SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
4 martie 2023
CLASA a VIII-a

Pe fragmentul de hartă de mai jos sunt marcate cu numere de la 1 la 10 puncte de observație din
diferite unități/subunități de relief.
A. Analizați fragmentul de hartă și

scrieți, pe foaia de concurs, litera
corespunzătoare răspunsului
corect pentru fiecare dintre
afirmațiile de mai jos:
1. Râul care limitează la sud subunitatea de relief în care este localizat punctul de observație marcat,
pe hartă, cu numărul 2 se numește:
a. Arieș b. Bistra c. Cerna d. Mureș
2. Depresiunea Zlatna se află în sudul punctului de observație marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 6 c. 8 d. 10
3. Relieful de coline format pe structură cu strate boltite sub formă de domuri este specific în
subunitatea de relief în care se află punctul de observație marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b. 7 c. 8 d. 10
4. Peștera Topolnița este localizată în unitatea de relief în care se află punctul de observație marcat,
pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 6 d. 9
5. Influențe climatice oceanice se resimt în subunitatea de relief în care este localizat punctul de
observație marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 3 b. 4 c. 5 d. 9
6. Cheile Nerei și specii mediteraneene de vegetație se găsesc în subunitatea de relief în care este
localizat punctul de observație marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b.3 c. 8 d. 9
7. Interfluvii netede, cunoscute sub numele de platforme, sunt specifice reliefului din unitatea în
care este marcat, pe hartă, punctul de observație numărul:
a. 2 b. 3 c. 5 d. 8
8. Relieful glaciar este specific subunității în care este amplasat punctul de observație marcat, pe
hartă, cu numărul:
a. 6 b. 7 c. 8 d. 9
9. Lacul carstic Zăton se află în subunitatea de relief în care este amplasat punctul de observație:
a. 7 b. 8 c. 9 d. 10
10. Relieful dezvoltat pe nisipuri (dune) este specific subunității în care se află punctul de observație
marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 10
Subiect – clasa a VIII-a

1
Imaginile de mai jos prezintă diverse forme de relief din Munții Carpați.
Precizați:
1. trei tipuri genetice de
relief din Munții Bucegi și
câte o formă de relief
specifică fiecăruia;
2. tipul de roci pe care s-au
format Pietrele Doamnei și
numele masivului muntos în
care se află;
3. trei caracteristici ale PLATOUL BUCEGILOR PIETRELE DOAMNEI
reliefului munților în care se
află Vârful Moldoveanu;
4. două tipuri de vegetație și
un tip de sol specifice unității
de relief în care se află
Coloanele de bazalt de la
Detunata Goală;
5. două argumente pentru a
explica denumirea de Alpii
Transilvaniei dată Carpaților VÂRFUL MOLDOVEANU DETUNATA GOALĂ
Meridionali.
(sursa: https://manuale.edu.ro/manuale/ClasaVIII-a/Geografie/)
16 puncte
Pe harta de mai jos sunt marcate cu literele A, B și C categorii de unități de relief diferențiate după
modul de formare, cu literele a, b, c și d unități/subunități de relief și cu numerele 1, 2, 3 și 4 râuri.
A. A. Precizați:
1. modul de formare pentru fiecare dintre
categoriile de unități de relief, marcate,
pe hartă, cu literele A, B și C;
2. câte două exemple de
unități/subunități de relief pentru
fiecare dintre categoriile marcate, pe
hartă, cu literele A și C;
3. numărul care marchează, pe hartă,
râul ce străbate o regiune cu relief
specific de cueste;
4. numărul care marchează, pe hartă,
râul ce formează defileul Toplița –
Deda;
5. numele unui sector de defileu creat de
râul marcat, pe hartă, cu numărul 3;
6. numele râului marcat, pe hartă, cu
numărul 1 și direcția dominantă de Sursa:https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VIIIa/Geografie/Uy5DLiBB
curgere a acestuia în regiunea de UlQgS0xFV
podiș.
12 puncte
B. Pentru fiecare dintre unitățile/subunitățile de relief marcate, pe hartă, cu literele a, b, c și d,
menționați:
1. numele unităților/subunităților de relief;
2. câte un un tip de relief și tipul de rocă pe care se dezvoltă;
3. câte o caracteristică a reliefului, alta decât cele referitoare la alcătuirea petrografică și tipurile
genetice de relief. 16 puncte

2

Harta de mai jos prezintă codurile de avertizare meteorologică pe teritoriul României, la un
moment dat.
Știind că vremea este semnalată de
meteorologi prin coduri (galben,
portocaliu și roșu), codul verde
însemnând vreme bună, imaginați-
vă că avertizarea meteorologică
prezentată pe hartă este pentru
intervalul 7-9 februarie.
A. Scrieți, pe foaia de concurs:
1. un exemplu de fenomen climatic
extrem care s-ar putea produce
în intervalul de timp menționat;
2. două exemple de unități de relief
cu vreme bună;
3. trei exemple de unități de relief
cu avertizare meteorologică de
cod roșu. 6 puncte
B. Cu referire la regiunea pentru care s-a emis avertizare meteorologică de cod roșu, precizați:
1. două exemple de influențe climatice externe;
2. două exemple de vânturi. 4 puncte

Ansamblul de imagini de mai jos prezintă câteva exemple de lacuri din România și tipuri de vegetație
(imaginile marcate cu numere de la 1 la 4).
Sursa: https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa VIII-a/Geografie/

A. Scrieți, pe foaia de concurs:
1. tipul genetic de lac pentru fiecare dintre exemplele prezentate în imagini;
2. etajul/zona de vegetație prezentat/ă în fiecare dintre imaginile marcate cu numerele 1, 2, 3 și 4;
3. două caracteristici climatice ale arealului în care se află etajul/zona de vegetație din imaginea
marcată cu numărul 2 și Lacul Capra.
12 puncte
B. Prezentați:
a. o deosebire între Lacul Vidra și Lacul Vărășoaia cu privire la modul de formare;
b. modul de formare a Lacului Sfânta Ana.
4 puncte

3
I MINISTERUL EDUCATIEI
OLIMPIADA $COLARA DE GEOGRAFIE

ETAPA NATIONALA
9 - 14 aprilie 2023
PROBA TEORETICA SCRISA

CLASA a VIII-a
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
Subiectul I (20 puncte}
Pe harta alaturata sunt marcate, cu numere

de la 1 la 12 unitati majore de relief din
Romania.
Scrieti, pe foaia de concurs, litera
corespunzatoare raspunsului corect pentru
fiecare dintre afirmatiile de mai jos:
Sursa: https://manuale.edu.ra/manuale/Oasa"20a%20Vlll-a/Geografie/
1. Orogeneza caledoniana a inaltat partea centrala a unitatii majore de relief marcate, pe harta, cu
numarul:
a. 3 b. 5 c. 9 d. 12
2. Obcina Mestecani~ se afla situata in nordul unitatii de relief marcate, pe harta, cu numarul:
a. 4 b. 10 c. 11 d. 12
3. 1n unitatea de relief marcata, pe harta, cu numarul 9 sunt specifice formele de relief numite:
a. cueste b. faleze c. grinduri d. pe~teri
4. 1n unitatea de relief marcata, pe harta, cu numarul 11 sunt specifice influentele climatice:
a. continentale b. oceanice c. pontice d. scandinavo-baltice
5. Raul Ba~eu strabate unitatea de relief marcata, pe harta, cu numclrul:
a.4 b. 6 c. 7 d.8
6. Dupa modul de formare, Lacul Amara situat in unitatea de relief marcatcl, pe harta, cu numarul 3
este:
a. lac carstic b. lac de baraj natural c. lac hidroenergetic d. liman fluviatil
7. Jneapanul, ienuparul, afinul ~i meri~orul sunt specii vegetale caracteristice in unitatea de relief
marcatcl, pe hartcl, cu numclrul:
a. 2 b. 6 c. 9 d. 12
8. l n unitatea de relief marcatcl, pe hartcl, cu numarul 3 este specific animalul numit:
a. capra neagra b. gainu~a de alun c. harciogul d. rasul
9. Densitati medii ale populatiei cu valori mai mici de 15 loc/km sunt specifice unitatii de relief
2
marcate, pe harta cu numarul:
a. 1 b. 4 c. 8 d. 9
1O. ln unitatea de relief marcata, pe harta cu numarul 5 este concentrata populatia de religie:
a. greco-catolica b. musulmana c. romano-catolica d. reformata
MINISTERUL EDUCA TIEI
fn imaginile alaturate sunt doua

Oradea
Bac~u
reprezentari grafice ale frecven\ei N
N
medii anuale a vantului pe direc\ii
(%) pentru doua ora~e ale
Romaniei: Bacau, situat la
confluenta Bistri\ei cu Siretul ~i
Oradea, situat in zona de campie V +--f-+- V 1--+--t--
a cursului Cri~ului Repede.

Scrieti, pe foaia de concurs:
1. direc\iile pe care se
inregistreaza cea mai mare s
frecventa (%) a vantului S,,,,o;p,r/vc,o,rd<,p6dortdt "'""""""""~0NM!ono/6d,Mrt~t l / Hl-10001
pentru fiecare dintre cele doua orase·
2. cate un exemplu de vant dominant in fiecare dintre regiunile in care sunt localizate cele doua
ora~e;
3. cate un efect al manifestarii vanturilor dominante pentru fiecare dintre cele doua ora~e;
4. sectorul cu influenta climatica in care se afla fiecare dintre cele doua ora~e.
Subiectul al Ill-lea (20 puncte)
Analizati harta de mai jos, pe care sunt marcate cu litere de la A la M puncte de observare, imaginile
marcate cu cifre romane I ~i II ~i profilul realizat pe directie N-S (pe care sunt marcate cu numere de
la 1 la 6 unitati/subunitati de relief ~i cu literele a ~i b rauri).
•
LEGENDA
• dffllln
0 100km
·- ··· ·········
I I
0 '
100 :00 '
)Clo
Proba teoretica scris~ - clasa a VIII-a

2
MINISTERUL EDUCAJIEI
Precizati:
1. 0 caracteristica comuna a reliefului din arealele in care sunt situate punctele de observare
marcate, pe harta, cu literele F si J·
2. numarul din profilul N-S care corespunde muntilor reprezentati in imaginea marcata cu cifra I;
3. numele defileului format in Carpa\ii Orientali de raul marcat pe profilul N-S cu litera a; .
4. un factor care determina incalzirea vremii ~i topirea brusca a zapezii in arealul in care este situat
punctul de observare marcat, pe harta, cu litera G;
5. numele afluentului Siretului care strabate arealul in care este situat punctul de observare marcat,
pe harta, cu litera I;
6. numarul ce marcheaza pe profilul N-S, unitatea de relief in care rocile sunt dispuse in strate
apro~pe orizontale, cu loess la partea superioara ~i pe alocuri cu relief de crovu_ri; . .
7. numarul ce marcheaza pe profilul N-S, unitatea de relief cu structura monochnala ~1 relief de
piemont;
8. litera cu care este marcat, pe harta, punctul de observare care se afla in subunitatea de reli~f
limitata la nord de raul Murel? ~i la sud de raul Bega, avand aspectul unui podil? piemontan din
care se inalta, izolat, maguri alcatuite din roci cristaline sau eruptive;
9. litera care marcheaza, pe harta, punctul de observare localizat in unitatea de relief ale carei
aspecte sunt prezentate in imaginea marcata cu cifra II, precum l?i un factor care a contribuit la
formarea reliefului pozitiv al acesteia.

lmaginea de mai jos prezinta Harta fizica a Romaniei pe care sunt marcate cu litere de la A la D
puncte de observare, tipuri de vegeta\ie marcate cu litere de la a la d ~i aspecte ale solurilor din
diferite trepte de relief, marcate cu numere de la 1 la 3.
,, pod1,ur1
11,1 mun1t
"--.. rtur1
• puneteda
observaN
Sursa: https://manuale.edu.ra/manuale/Clasa%20o%20Vlll-a/Geografie/
A. Scrieti, pe foaia de concurs:
1. tipurile de vegetatie marcate cu literele a, b, c ~i d;
Proba teoretic~ scris~ - clasa a VIII-a

3
MINISTERUL EDUCAJIEI
2. asocierea corecta dintre punctele de observare marcate cu literele A, B ,i C ,i literele care

marcheaza tipurile de vegeta\ie ce pot fi observate in punctele respective, ~upa ~odelul D - e;
3. asocierea corecta dintre punctele de observare marcate cu literele A, B ,, C ,, numerele care
marcheaza tipurile de soluri specifice in unita\ile de relief respective, dupa modelul D- 4;
4. cate o caracteristica pentru fiecare dintre solurile marcate cu numerele 1 ,i 3.
12 puncte
B. Men\iona\i:
1. cate doua caracteristici climatice ale regiunilor in care este specific fiecare dintre tipurile de
vegeta\ie prezentate in imaginile marcate cu literele a ~i c;
2. doua deosebiri intre clima unita\ii de relief in care este localizat punctul de observare B ,i clima
unita\ii de relief in care este localizat punctul de observare C.
8 puncte
Subiectul al V-lea (14 puncte}
ln imaginea de mai jos este o reprezentare grafica a structurii popula\iei Romaniei, pe grupe de varsta
~i sexe, pentru anul 2016.
A. Preciza\i: Structura popula\iei pe grupe de varsti fi sexe
Anul2016
1. grupa de varsta cea Vlnu
mai numeroasa din pes1ees
popula\ia Romaniei; 75-79

70-74
2. grupa de varsta cu cea
mai mica valoare din 60-&4
55-59
cadrul popula\iei tinere, 50-54
sub 15 ani; 45-49
40-44
3. numarul aproximativ al 35-39 • Birbllll
30-34
persoanelor de sex 25-29
feminin cu varsta cuprinsa 20-24
15-19
intre 35 ~i 39 ani. 10-14
6 puncte 5-9
0-4
1.000.000 750.000 500.000 250.000 0 2 50.000 500.000 750.000 1.000.000
Sursa: https:l/edusigma .rolmanual1/90llraffe-vilillllpage/86
B.
1. Precizati tendinta evolu\iei numerice a popula\iei Romaniei, sugerata de forma piramidei varstelor.
2. Prezentati doua cauze ale tendin\ei evolu\iei numerice a popula\iei Romaniei.
3. Prezentati o consecin\a socio-economica a tendin\ei evolu\iei numerice a popula\iei Romaniei.
8 puncte
Proba teoretic~ scris~ - clasa a VIII-a

4

Subiecte 8

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte 8

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE

PROBA TEORETICĂ SCRISĂ

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (27 puncte)

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

Subiectul II (20 puncte)

Analizaţi imaginile de mai jos, marcate cu literele A, B şi C. Precizaț i:

1. tipul de relief reprezentat în fiecare din imaginile marcate cu literele A, B şi C;

Subiectul III (25 puncte)

1. Caracterizaţi vegetaț ia specifică zonelor montane situate la altitudini de peste 1 800 m,

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

Temperatura medie lunară (°C) Temp.medie

Subiectul V (10 puncte)

Pe baza hărţii alăturate, precizaţi:

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE

PROBA TEORETICĂ SCRISĂ

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (16 puncte)

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a 1

Subiectul II (14 puncte)

1. Comparați relieful reprezentat în imaginea marcată cu litera a cu relieful reprezentat în imaginea

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a 2

Subiectul III (12 puncte)

Subiectul IV (32 puncte)

2. Imaginile de mai jos prezintă fenomene meteorologice înregistrate recent în România.

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a 3

Subiectul V (16 puncte)

A - Tulcea 8499 244 103

B - Constanța 7071 724 276

1. Calculați densitatea medie a populației pentru județele marcate, pe hartă, cu literele A și B;

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a 4

CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE

PROBA TEORETICĂ SCRISĂ

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (14 puncte)

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

Subiectul II (16 puncte)

1 temperaturi medii anuale cuprinse între 6°- 8°C

2 precipitații medii anuale cuprinse între 1000 - 1200 mm

3 amplitudinea termică anuală cu cele mai mici valori

4 temperatura medie a lunii ianuarie cu cele mai mari valori

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

Subiectul III (14 puncte)

Judetul Dâmbovița Județul Hunedoara

4.054 km² 7.063 km²

501.996 loc. 418.565 loc.

Sursa : INS - Anuarul statistic al României, 2012

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

Subiectul IV (26 puncte)

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

Subiectul V (20 puncte)

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a

CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (24 puncte)

Subiectul II (22 puncte)

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a 2

Subiectul III (18 puncte)

Subiectul IV (13 puncte)

Proba teoretică scrisă – clasa a VIII-a 3

Subiectul V (13 puncte)