Săptămânile următoare, Ștefan se simțea din ce în ce mai convalescent deoarece întâlnirile cu Ela îi

făceau bine. Ștefan spune că după ce o vedea se simțea mult mai bine pentru o perioadă de o
săptămână. Dar mereu după o perioadă simțea nevoia să o vadă. Așadar când simțea nevoia să o
vadă o căuta în restaurante, prin teatre, la prietene și chiar la ea acasă. Acesta a găsit-o în 2 rânduri
la mătușa ei. Într-o vreme începe s-o uite deoarece avea alte preocupări precum studiul
apriorismului kantian. Acesta a avut impresia că putea revoluționa filosofia. Își punea tot felul de
întrebări, precum *de ce linia dreaptă e oricând și oriunde drumul cel mai scurt între 2 puncte?*.
Acesta începuse să umble pe stradă aproape automat gândul lui fiind la aceste întrebări existențiale.
Acesta a avut parte și de câteva evenimente stânjenitoare precum o întâlnire cu un domn și o
doamnă fostă prietenă din copilărie în cadrul căreia Ștefan i-a sărutat mâna atât doamnei cât și
domnului. Mai avusese câteva reverii în trecut dar acestea veneau din motive fără noimă. Într-o zi
Ștefan caută să refacă ceva din prezența femeii astfel scotocind într-un sertar care îi aparținuse în
trecut. Acesta găsește diverse obiecte ale Elei cum ar fi reviste de la diverse concursuri sau note de
croitoreasă. Însă la un moment dat găsește un plic cu o scrisoare în el. Scrisoarea îi aparținea
Anișoarei iar în cadrul ei aceasta o cheamă pe Ela la ea deoarece era singură și dorea să-și petreacă
seara cu cineva având în vedere că soțul său era plecat la țară. Citind scrisoarea Ștefan simte că
amețește și că i se dezvăluie o perspectivă uluitoare. Acesta își dă seama că a greșit în trecut când a
crezut că este înșelat începând să plângă de bucurie dar în același timp gândindu-se la greșeala pe
care o săvârșise. Însă după aceea Ștefan începe să bănuiască faptul că scrisoarea a fost lăsată acolo
cu intenție pentru ca acesta să fie păcălit deoarece Ela era certată cu Anișoara pe 15 februarie însă în
final gândește în favoarea ei. Impulsiv Ștefan pleacă spre Anișoara punându-și o serie de întrebări
îndoielnice pe drum Hotărând în final să meargă la o cafenea. Acesta analizează situația foarte atent
în cafenea ajungând la 2 convingeri: ea n-a evitat divorțul și niciodată n-a fost în apropierea vreunui
alt bărbat. Ștefan îi dă un telefon Anișoarei și o întreabă dacă poate lua masa la ei. Acesta nu a mai
avut răbdare să plece toată lumea de acolo deoarece erau și câțiva oameni politici la masă încercând
cu orice preț să afle dacă Iorgu a fost plecat într-adevăr la țară pe 15 februarie. Cred că este nepotul
lui Nae Gheorghidiu comesenii îi privesc cu oarecare admirație. Unul dintre comesenii începe să
povestească o glumă de-a lui Gheorghidiu. Acum câtva timp Nae Gheorghidiu dăduse cu ochii de
Vasilică Săvulescu de la Brăila care era un om nu foarte îngrijit. Nae îl vede numărând bani și îi spune
să facă o baie dacă tot are atâția bani. Vasilică îi spune că face baie în fiecare zi. Râd toți cu hohote.
Apoi se spune o altă poveste în care un tip care îi cerea lui Nae să-l numească de vreo 2 ani și
jumătate într-o slujbă venise să-l întrebe dacă poate să intre în locul lui Iorgulescu de la primărie care
murise de 1/2 de ceas. Nae îi face o carte de vizită cu care îl trimite la primar scriind în aceasta Să ia
măsura lui Ghiță Vasiliu și dacă i se potrivește coșciugul să-i dea lui locul mortului. Anișoara îl roagă
pe Iorgu să spună alta bună de-a lui Gheorghidiu. Acesta povestește cum Nae se întâlnise cu unul
Mihai Tutunaru pe care l întrebase ce mai face acesta răspunzându-i că a fost la Viena deoarece era
soția bolnavă în sanatoriu. Nae îi spune mirat că el nu dorea să audă toate astea ci că doar îl
întrebase ce face. Abia după masă după ce toată lumea plecase de la masă Ștefan a aflat că Iorgu
într-adevăr fusese la țară pe 15 februarie. Apoi o întreabă pe Anișoara dacă Ela a dormit la ea în
februarie. Anișoara îi răspunde că nu știe pentru că trecuseră deja 4 luni. Apoi intervine Iorgu care îi
spune că a dormit într-adevăr de 2-3 ori deoarece îi era urât singură Anișoarei. Lui Ștefan i se
luminează ochii și îi întreabă de ce nu i-au spus mai demult. Ștefan a mai rămas 2 săptămâni în
București după care a fost concentrat Ela petrecându-și vara la Câmpulung. Ștefan era concentrat în
Dâmbovicioara care era la 30 și ceva de kilometri de Câmpulung astfel putând să o viziteze oricând.
Ella s-a simțit foarte bine la Câmpulung trimițându-i mereu scrisori lui Ștefan asigurându-l pe acesta
că totul este în regulă.