Proba Teoretică Scrisă: Ministerul Educaţiei Naţionale

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE,

ETAPA JUDEŢEANĂ / MUNICIPALĂ BUCUREŞTI
2 martie 2013
CLASA a XII-a
PROBA TEORETICĂ SCRISĂ
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
I. Analizaţi cu atenţie reprezentarea grafică de mai jos care cuprinde harta Munţilor Carpaţi,
Subcarpaţilor, Depresiunii Colinare a Transilvaniei, Podişului Mehedinţi şi Dealurilor de Vest.
Pe hartă sunt marcate, cu literele a, b, c, d, e, f, g şi h, unităţi de relief iar formele de relief
din fotografii sunt marcate cu numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8.
a. identificaţi o formă de relief din fiecare fotografie, marcată cu numere de la 1 la 8; 8p

b. numiţi unităţile de relief marcate pe hartă cu litere de la a la h; 8p
c. transferaţi tabelul de mai jos pe foaia de concurs şi realizaţi corespondenţa dintre unităţile de
relief marcate pe hartă şi formele de relief reprezentate în fotografii, specifice pentru fiecare unitate
de relief. 8p
Litera Unitatea de relief Numărul Forma de relief
a
b
c
d
e
f
g
h
24 puncte
1
Proba teoretică scrisă - clasa a XII-a
II. 1. Precizaţi patru modalităţi de utilizare a apelor termale şi trei state europene în care apele
termale sunt valorificate.
2. Precizaț i cinci asemănări între relieful Câmpiei Române ș i relieful Câmpiei Padului.
15 puncte
III. 1. În fotografia alăturată este o imagine dintr-un oraş
european în care turismul urban este foarte bine reprezentat.
Precizaţi:
a. numele oraşului;
b. cinci argumente care să confirme afirmaţia “turismul urban
este foarte bine reprezentat”;
c. cinci obiective turistice reprezentative pentru oraşul
identificat;
2. Argumentaţi afirmaţia: “Europa este considerată leagănul
turismului mondial”.
26 puncte
IV. Pe harta alăturată sunt marcate principalele bazine carbonifere din Europa.
Precizaţi: 1. numele bazinelor carbonifere marcate,pe hartă, cu numere de la 1 la 8.
2. cinci efecte asupra mediului geografic din spaț iul european determinate de exploatările
carbonifere.
13 puncte
V. Explicaţi:
1. rolul strâmtorii Bosfor pentru dinamica şi calitatea apelor Mării Negre;
2. lipsa pădurilor de conifere din Munţii Banatului;
3. scăderea numărului de locuitori ai oraşului Braşov în perioada 1992-2011 (de la 355.593
locuitori, la 289.061 locuitori);
12 puncte
2
Proba teoretică scrisă - clasa a XII-a
CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ/MUNICIPALĂ BUCUREŞTI
15 Martie 2014
CLASA a XII-a
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
Subiectul I (24 puncte)

Analizaţi harta şi imaginile de mai jos. Răspundeți la următoarele cerințe:
1. Scrieţi denumirea unităţilor sau a subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu litere de la A la F.

2. Identificaţi tipurile genetice de relief reprezentate în imaginile notate cu cifre de la 1 la 6.
3. Corelaţi fiecare tip genetic de relief din imagini cu câte o unitate sau subunitate de relief,
marcată pe hartă cu litere, în care acesta este reprezentativ.
4. Explicaţi modul de formare a tipurilor genetice de relief din imaginile notate cu cifrele 3, 4 și 6.
24 puncte
Subiectul II (10 puncte)
Tabelul de mai jos prezintă structura producţiei de energie electrică în câteva state europene.
Energie Hidroenergie Cărbune Gaze Petrol Alte surse
Statul
nucleară (%) (%) (%) naturale (%) (%) (%)
Franţa 40 2 6 13 35 4
Germania 13 1 24 21 40 1
România 9 30 40 15 5 0
Lituania 75 3 0 8 14 0
1. Explicati ponderea ridicată a energiei nucleare în structura producţiei de energie electrică a Franţei.
2. Calculaţi ponderea totală a energiei electrice obţinute în termocentrale în Germania.
3. În Franţa, 4% din structura producţiei de energie electrică se obţine din alte surse. Precizaţi
două surse de obţinere a energiei electrice în Franţa, care se încadrează în această categorie.
4. Explicați ponderea redusă a hidroenergiei în structura producţiei de energie electrică a Lituaniei.
5. Menţionaţi două bazine carbonifere din România, precizând şi tipul de cărbune care se
exploatează din fiecare. 10 puncte
Proba teoretică scrisă – clasa a XII-a 1
Subiectul III (20 puncte)

Se dau următoarele denumiri de insule sau arhipelaguri: Azore, Canare, Capri, Corfu, Rodos,
Corsica, Orkney, Gotland, Svalbard, Hebride. Precizaţi, pentru fiecare insulă, marea sau oceanul
în care sunt localizate şi statul căruia îi aparţin. 20 puncte
Subiectul IV (20 puncte)

Analizaţi harta şi profilul topografic de mai jos.
Răspundeți la următoarele cerințe:
1. Precizaţi:
a. denumirea unităților de relief marcate, pe profil, cu literele b şi e;
b. denumirea râurilor marcate, pe profil, cu cifrele 1, 2 şi 4.
2. Caracterizați:
a. unitatea de relief marcată, pe profil, cu litera a, având în vedere: denumirea, orogeneza,
altitudinea maximă, două tipuri genetice de relief, numele unui fluviu care izvorăște de aici.
b. unitatea de relief marcată pe profil cu litera g, având în vedere: denumirea, doi factori genetici
ai climei, valorile medii anuale ale temperaturilor şi precipitaţiilor, influenţa climatică, tipul de
vegetaţie, o clasă şi un tip de sol. 20 puncte

Subiectul V (16 puncte)

Analizați imaginile de mai jos.
Răspundeți la următoarele cerințe:
1. Pentru imaginea a precizați:

- tipul de lac;
- unitatea de relief din România în care se regăsește (știind că aceasta deține peste 80
de astfel de lacuri);
- trei nume de lacuri de acest tip, existente în unitatea de relief identificată pentru lacul
din imagine.
2. Pentru imaginea b precizați:

- orașul din România reprezentat, știind că se află pe malul lacului Porțile de Fier I;
- numele afluentului Dunării din această zonă;
- importanța poziționării în economia orașului;
- patru moduri de utilizare a apelor lacului.
3. Pentru imaginea c precizați:

- tipul de vegetație, tipul de sol, un tip de cultură agricolă și o unitate de relief potrivite cu
imaginea respectivă.
16 puncte

MINISTERUL EDUCAȚIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

ETAPA JUDEȚEANĂ/MUNICIPALĂ BUCUREŞTI
7 martie 2015
CLASA a XII-a

Reprezentările grafice de mai jos se referă la regimul temperaturii și precipitaţiilor în două oraşe
europene. Pe baza analizei graficelor, precizați:
1. tipul de climă în care se află situat fiecare oraş;
2. două diferenţe climatice sugerate de grafice şi două cauze care le determină.
12 puncte
Pe baza desenelor de mai jos, marcate cu literele a și b, explicaţi rolul strâmtorilor în

dinamica şi calitatea apelor Mării Negre, precizând:
1. denumirea strâmtorilor din desenele marcate cu literele a şi b;

2. tipurile de curenţi care se formează în aceste strâmtori şi dinamica lor;
3. o cauză a diferenţelor de salinitate, pe verticală, a apelor Mării Negre.
12 puncte
Pe harta de mai jos este reprezentată densitatea populaţiei în Europa. Precizaţi:

1. numele statului care înregistrează cea mai mare densitate medie a populaţiei din spaţiul marcat,
pe hartă, cu litera A;
2. numele grupării urban-industriale din spaţiul marcat, pe hartă, cu litera A;
3. numele a patru oraşe din regiunea urban-industrială situată în spațiul marcat, pe hartă, cu litera A;

4. trei factori care au determinat valorile reduse ale densităţii populaţiei (sub 50 loc/km2), în statul
care cuprinde spaţiul marcat, pe hartă, cu B;
5. numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10;
6. primele patru orașe porturi după mărime dintre cele marcate, pe hartă, cu numere, precum și
statul în care este localizat fiecare.
27 puncte
Analizaţi graficul de mai jos care se referă la evoluția numerică a populaţiei unui oraş. Precizaţi:
1. perioadele de timp/intervalele în care bilanţul natural a fost pozitiv;
2. perioada de timp/intervalul în care bilanţul migratoriu a fost pozitiv;
3. semnificaţia fenomenului „migraţie de reîntoarcere” şi două cauze ale acestuia;
4. a. numărul de locuitori ai oraşului la sfârșitul anului 2009, ştiind că populaţia totală la
1.01.2009 a fost de 333 614 locuitori;
b. modalitatea completă de calcul.
sursa: Institutul Naţional de Statistică

16 puncte
Aveţi în vedere harta și profilul geomorfologic de mai jos.
1. Pentru subunitatea de relief marcată, pe profil cu litera A, menționați:

a. numele subunității de relief marcate, pe profil, cu litera A;
b. două tipuri genetice de relief;
c. trei resurse ale subsolului.
2. Precizaţi numele văilor marcate, pe profil, cu numerele 1 și 2.
3. Pentru subunitatea de relief marcată, pe profil, cu litera D precizaţi:
a. alcătuirea petrografică de la suprafață;
b. un proces geomorfologic specific acesteia.
4. Pentru subunitatea de relief marcată, pe profil, cu litera B explicați frecvența inversiunilor
termice.
5. Pentru subunitatea de relief marcată, pe profil, cu litera C, precizați:
a. numele subunităţii;
b. două tipuri genetice de relief;
c. caracteristicile biopedoclimatice (temperatură medie anuală, precipitații medii
anuale, două vânturi cu frecvență ridicată, influențele climatice exterioare, tipul de
vegetație predominantă, o clasă și un tip de sol).
23 puncte

MINISTERUL EDUCAȚ IEI NAȚ IONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

ETAPA JUDEȚ EANĂ/MUNICIPALĂ BUCUREŞTI
19 martie 2016
CLASA a XII-a

Analizaț i harta de mai jos ș i răspundeț i la următoarele cerinț e:
1. Imaginile, notate cu litere de la A la H, prezintă obiective turistice reprezentative pentru unele

oraș e din Europa. Realizaț i corespondenț a dintre aceste imagini ș i oraș ele în care sunt
localizate ș i marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 8.
2. Pentru oraș ul marcat, pe hartă, cu numărul 4, menț ionaț i o caracteristică morfostructurală.
3. Pentru oraș ul marcat, pe hartă, cu numărul 1, precizaț i două etape din evoluț ia sa istorică.
4. Pentru oraș ul marcat, pe hartă, cu numărul 3, precizaț i:
a. Numele râului care străbate acest oraș ;
b. Grupa lingvistică specifică acestui oraș .
5. Prezentaț i două cauze care explică densitatea redusă a populaț iei din regiunea marcată, pe
hartă, cu litera I.
6. Precizaț i două deosebiri privind caracteristicile reliefului unităț ilor marcate, pe hartă, cu
literele J ș i K.
Notă 1: Deosebirile se pot referi la următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, orogeneză,
altitudini, tipuri de roci, tipuri genetice de relief, alte aspecte ale reliefului;
Notă 2: Punctajul complet va fi acordat dacă deosebirile vor fi tratate comparativ ș i nu separat.

7. Menț ionaț i două deosebiri între clima insulelor marcate, pe hartă, cu literele L ș i M.
Notă 1: Deosebirile se pot referi la următoarele elemente climatice: tip de climă, temperatură medie
anuală/iulie/ianuarie, precipitaț ii medii anuale, vânturi, influenț e climatice;
Notă 2: Punctajul complet va fi acordat dacă deosebirile vor fi tratate comparativ ș i nu separat.
8. Precizaț i denumirea fluviilor marcate, pe hartă, cu literele a, b, c, d.
Imaginile alăturate se referă la o unitate de relief care a fost

observată de Ludovic Mrazec în 1896, dar a cărei
originalitate a fost evidenț iată de Emmanuel de Martonne.
Precizaț i:
1. numele unităț ii de relief;
2. alcătuirea geologică;
3. tipul de relief specific acestei unităț i, modul de formare a
acestuia, două forme de relief create ș i denumirea a două
obiective turistice care se încadrează în acest tip de relief;
4. elementele de unicitate bio-pedo-climatică din această
unitate de relief:
a. influenț a climatică;
b. două specii de plante ș i două specii faunistice;
c. două tipuri de soluri;
5. tipul genetic de lac ș i denumirea acestuia.
Graficul alăturat prezintă

miș carea naturală a populaț iei
României, în perioada 1985-2010.
Precizaț i:
1. perioada în care bilanț ul
natural este negativ ș i două
consecinț e pe termen lung ale
acestui fenomen demografic;
2. perioada în care natalitatea
înregistrează valori ridicate,
menț ionând ș i o cauză care
determină aceste valori.
3. valoarea bilanț ului natural
înregistrată în anul 2010.
”Clima este temperat-continentală în nord ș i mediteraneeană în sud. Flora ș i fauna sunt

de tip mediteraneean, pădurile ocupă cam 1/3 din suprafaț a ț ării. Pe crestele alpine ale vârfului
Musala se întâlnesc capre negre, iar în mare, lângă Capul Caliacra există foci.
Plajele sunt mai adăpostite ș i se pare, deocamdată mai atrăgătoare decât cele din
România, Balcicul fiind staț iunea de ”inimă” a Reginei Maria”.
Pe baza textului de mai sus precizaț i:
1. numele statului la care se referă textul;
2. numele munț ilor în care se află vârful Musala ș i numele orogenezei în care s-au format;
3. numele a două râuri care traversează acest stat ș i se varsă în Marea Egee;
4. numele mării la care are ieș ire ș i două oraș e-porturi maritime;
5. tipul de cultură agricolă specifică văii râului Tundja;

6. cea mai numeroasă minoritate etnică din acest stat.

Analizaț i harta de mai jos ș i răspundeț i la următoarele cerinț e:
1. Pe harta de mai sus sunt notate cu numere de la 1 la 4 unităț i ș i subunităț i de relief din
România, iar imaginile alăturate, notate cu litere de la A la D reprezintă tipuri de vegetaț ie.
Realizaț i corespondenț a dintre aceste imagini ș i unităț ile ș i subunităț i de relief marcate, pe
hartă.
2. Diagrama climatică notată cu litera a este caracteristică etajului climatic din unitatea de relief
marcată, pe hartă, cu numărul 3, iar diagrama climatică notată cu litera c este caracteristică
etajului climatic din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 2. Comparaț i cele două
diagrame climatice precizând:
a. etajul climatic pentru fiecare dintre cele două unităț i de relief;
b. amplitudinea termică pentru fiecare diagramă climatică;
c. doi factori care influenț ează evoluț ia diferită a valorilor temperaturii medii lunare în cele
două diagrame.
3. Pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 1:
a. explicaț i ”mozaicul petrografic” ș i precizaț i tipul genetic de relief dominant;
b. numele vântului local notat în imaginea cu litera b, vânt care se resimte pe versanț ii
sud-
estici ai acestei unităț i ș i două consecinț e/efecte ale acestuia;
c. numele staț iei meteorologice în care s-a înregistrat maximul pluviometric;
d. două resurse de subsol.
4. Pentru subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 4 menț ionaț i:
a. numele vântului local care ia naș tere în această regiune ș i are ca efect atenuarea
temperaturilor ridicate;
b. o activitate economică specifică acestei unităț i.
5. Pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 2 precizaț i:

a. două tipuri genetice de relief;

b. numele a trei râuri cu amenajări hidroenergetice care izvorăsc din această unitate.


4 Martie 2017

CLASA a XII-a

 Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

Analizaţi suportul grafic de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Precizaţi denumirile unităţilor/subunităţilor de relief marcate cu litere de la A la H.

2. Asociaţi imaginile marcate de la 1 la 5 cu unităţile de relief corespunzătoare de pe profil.
3. Precizaţi trei caracteristici ale reliefului unităţii marcată cu A.
4. Precizaţi trei caracteristici ale reliefului subunităţii marcate cu litera F.
5. Precizaţi grupele lingvistice din care fac parte limbile vorbite de majoritatea populaţiei din
unităţile de relief marcate cu literele E şi H.
6. Prezentaţi modul în care factorul edafic influenţează variaţia densităţii populaţiei în unitatea de
relief marcată cu litera B.
Subiectul II ( 21 puncte)
Această unitate de relief puternic antropizată, prezintă caracteristici biopedoclimatice distincte şi o
reţea hidrografică bogată. Se desfăşoară de la nord la sud, sub forma unei fâşii cu lăţimi ce variază
între 15-20 km, are o înclinare pe direcţie est-vest şi ocupă o suprafaţă de peste 17 000 km2. S-a
format în Cuaternar, relieful prezintă o asociere de sectoare joase afectate de înmlăştinire şi
colmatare şi sectoare înalte cu caracter piemontan.
a. Pentru unitatea de relief descrisă în textul de mai sus, precizaţi:
1. numele unităţii de relief;
2. numele culmii montane cu care intră în contact direct;
3. numele subdiviziunii în care se înregistrează altitudinea maximă şi valoarea acesteia;
4. trei cauze care determină prezenţa suprafeţelor înmlăştinite;
5. doi factori care determină variaţia temperaturii medii anuale de la nord la sud;
6. numele vântului care bate vara în sudul acestei unităţi de relief şi o caracteristică a acestuia;
7. un tip genetic de lac şi un exemplu;
8. trei resurse de subsol, determinate de structura fundamentului.
b. Pentru cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, din această unitate de relief, precizaţi:
1. numele oraşului;
2. două aspecte ale evoluţiei istorice şi teritoriale;
3. două cauze care au determinat scăderea numerică a populaţiei după anul 1992.


Analizaţi harta vegetaţiei Europei şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. asociaţi litera corespunzătoare fiecărui peisaj din imaginile de la A la C cu cifra

corespunzătoare de pe harta Europei;
2. precizaţi denumirile peisajelor din imaginile de la A la C;
3. precizaţi două efecte ale acţiunilor antropice, manifestate în ţara noastră, în etajul
corespunzător imaginii C;
4. precizaţi tipul de sol caracteristic fiecăruia dintre tipurile de vegetație marcate, pe hartă, cu 1a,
1b şi 1c;
5. numiţi cele două tipuri dominante de specii vegetale din zona nemorală şi precizaţi limitele
altitudinale ale acestora;
6. precizaţi patru asociaţii vegetale specifice zonei marcate, pe hartă, cu 5 (a și b).

În imaginile de mai jos sunt reprezentate obiective turistice din patru oraşe europene.
Precizaţi:
1. numele oraşelor în care se află obiectivele reprezentate în imaginile de la A la D;
2. denumirea obiectivelor din imaginile A, B şi D;
3. mărimea demografică a fiecărui oraş;
4. un element hidrografic comun statelor în care se află oraşele din imaginile de mai sus;
5. tipul genetic şi numele lacului reprezentativ pentru statul în care se află oraşul din imaginea B.

1. Precizaţi patru particularităţi ale sistemelor de transport din Europa.
2. Precizaţi patru tipuri de căi ferate europene în funcţie de ecartament.
3. Menţionaţi câte un exemplu de stat pentru fiecare tip de cale ferată precizat la punctul anterior.

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

3 Martie 2018
CLASA a XII-a
Varianta 1
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

Analizaţi harta şi imaginile de mai jos.
1. Precizați tipurile genetice de relief din imaginile numerotate de la 1 la 8.

2. Corelaţi fiecare tip genetic de relief, din imagini, cu unitatea/subunitatea de relief
corespunzătoare.
3. Precizati trei tipuri genetice de lacuri din subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B.
4. Precizați două resurse minerale din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A.
5. Precizați trei caracteristici ale vegetației, faunei și solurilor din subunitatea marcată, pe hartă,
cu litera H (câte una pentru fiecare).

Pe teritoriul României, această unitate de relief are o suprafață de 22 200 km², se suprapune peste
un fundament foarte vechi, este alcătuită la suprafață din roci sedimentare, inclusiv argilă, ce
favorizează o dinamică activă a proceselor geomorfologice actuale.
a. Pentru unitatea de relief descrisă în textul de mai sus, precizaţi:
2. două tipuri genetice de relief;
3. două cauze care determină cantitatea mai ridicată de precipitații în partea NV față de
partea SE;
4. două bazine hidrografice care se găsesc în această unitate de relief;
5. un tip genetic de lac şi un exemplu;
6. două procese geomorfologice determinate și de prezența argilei în substrat.
Proba teoretică scrisă – clasa a XII-a Varianta 1
1
b. Pentru cel mai mare oraş, ca număr de locuitori, din această unitate de relief, precizaţi:
1. numele oraşului;
2. artera hidrografică care străbate orașul;
3. două aspecte ale evoluţiei istorice şi teritoriale;
4. două funcții specifice acestui oraș.
1. Fiecărei imagini îi corespunde o caracterizare geografică cuprinsă în textele de mai jos. Realizați
corespondența dintre imaginile notate cu litere de la x la z și textele notate cu litere de la A la C.
A. Apare ca un lanț montan, sub formă de șiruri paralele, pe direcție nord-sud. În partea centrală,
prezintă altitudini de peste 2900 m, în nord sunt prezente alunecări de teren, iar în sud apar versanți
prăpăstioși și defileee. În partea centrală, în craterele unor vulcani stinși s-au instalat lacuri
vulcanice.
B. Este o câmpie situată pe un fundament faliat și căzut în trepte, deasupra căruia se dezvoltă
compartimente mai joase (sub 150 m) sau mai înalte (150-300 m) dominate de masive cristaline și
munți insulari.
C. Lanț montan cu o lungime de peste 400 km, având ca trăsături de bază altitudinea maximă de
3404 m, relief glaciar și o masivitate remarcabilă.
2. Pentru imaginea x, precizați:

a. denumirea unității de relief și a vârfului cu cea mai mare altitudine;
b. denumirea statului pe teritoriul căruia se află acest lanț montan;
c. numele unui lac vulcanic;
d. temperatura medie pe acest vârf (știind că la poalele lor, pe țărm, temperatura medie este în
jur de 14°C);
e. patru mări ce pot fi văzute de pe culmile lor;
f. un stat enclavă situat la poalele acestui lanț montan în partea de nord-est.
3. Pentru imaginea y, precizați:

a. denumirea unității de relief și a vârfului cu cea mai mare altitudine;
b. denumirea și forma de guvernământ a unui stat situat în partea central estică a acestui lanț
montan.
4. Pentru imaginea z, precizați:

a. denumirea unității de relief;
b. denumirea a doi munți insulari situați în partea nord-vestică a acestei unități de relief;
c. două capitale europene situate la limitele acestei câmpii;
d. un lac de origine tectonică;
e. tipul de vegetație preponderent.

2

Europa a fost tot timpul o destinaţie turistică importantă pentru persoanele atrase de cultura sa
bogată şi de moştenirea istorică, turismul şi cultura fiind mereu în strânsă legatură.
În imaginile de mai jos sunt obiective turistice culturale renumite din două oraşe europene.
1. Precizaţi, pentru fiecare oraş:
a. denumirea;
b. perioada apariţiei;
c. numele arterei hidrografice care îl traversează;
d. denumirea obiectivelor turistice din imagini;
2. Realizați corespondența dintre numele celor două orașe identificate și piramidele vârstelor notate
cu literele a și b.
3. Precizați câte trei caracteristici demografice pentru fiecare stat, rezultate din analiza piramidei
vârstelor corespunzătoare.
Două dintre imaginile de mai jos corespund unei unități de relief.
1. Precizați:
a. numele unității de relief;
b. trei factori care au contribuit la formarea acestei unități de relief;
c. două resurse naturale specifice;
d. o minoritate etnică.
2. Explicați faptul că una dintre cele trei imagini nu poate fi regăsită în unitatea de relief identificată.

3
Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

ETAPA JUDEŢEANĂ/A SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
9 martie 2019

CLASA a XII-a

Scrieți, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmațiile de mai jos:
1. Limanuri și lagune sunt situate de-a lungul țărmurilor Mărilor:

a. Baltică și Mânecii b. Baltică și Norvegiei c. Neagră și Baltică d. Neagră și Norvegiei
2. Vulcanismul datorat riftului atlantic se manifestă în Insula:

a. Irlanda b. Islanda c. Mallorca d. Sicilia
3. Svalbard reprezintă un teritoriu insular administrat de statul:

a. Danemarca b. Finlanda c. Norvegia d. Suedia
4. Podișul Moldovei reprezintă:

a. o peneplenă reînălțată, cu relief întinerit, alcătuit din șisturi cristaline și calcare
b. o unitate formată în cuaternar pe o structură cutată
c. o unitate formată prin tectonizarea sedimentelor depuse în fosa precarpatică în ultimele faze ale
orogenezei alpine
d. o unitate de platformă cu un fundament foarte vechi, alcătuită la suprafață din roci sedimentare
mio-pliocene
5. Cel mai sudic ghețar montan din Europa se găsește în Munții:

a. Alpi b. Scandinaviei c. Pirinei d. Sierra Nevada
6. Sunt situați în continuarea Alpilor Dinarici și prezintă forme carstice, relief ruiniform și o altitudine
maximă de 2 911 m Munții:
a. Apenini b. Penini c. Pindului d. Stara Planina (Balcani)
7. Drumul european E60 străbate ruta:

a. Hamburg – Oradea – Cluj-Napoca – Brașov – București – Slobozia – Constanța
b. Nădlac – Arad – Sebeș – Pitești – București – Constanța
c. Stamora-Moravița – Timișoara – Craiova – București – Giurgiu – Varna – Istanbul
d. Varșovia – Lvov – Suceava – Buzău – București – Giurgiu – Sofia
8. Este străbătut de râul Neva, fiind supranumit ”Veneția Nordului”, orașul:

a. Amsterdam b. Copenhaga c. Moscova d. Sankt Petersburg
9. Câmpia Română și Câmpia Padului se aseamănă prin faptul că:

a. în cuprinsul lor se întâlnesc morene și sandre
b. între aria montană și câmpie se află o treaptă piemontană
c. principalele orașe sunt situate la margini
d. s-au format prin sedimentare pe un fundament ce aparține Platformei Moesice
10. În Depresiunea Colinară a Transilvaniei există resurse de:

a. cărbune brun, gaz metan și sare b. gaz metan, sare și antracit
c. huilă, petrol și gaz metan d. lignit, gaz metan și bauxită
Proba teoretică scrisă – clasa a XII-a

1
Subiectul al II-lea (22 puncte)

Analizați imaginea de mai jos și scrieți, pe foaia de concurs, răspunsurile la următoarele cerințe:
1. Precizați:
a. denumirea și tipul genetic al lacului marcat, pe imagine, cu cifra 1;
b. denumirea golfului marcat, pe imagine, cu cifra 2;
c. denumirea strâmtorii marcate, pe imagine, cu cifra 3;
d. denumirea peninsulelor marcate, pe imagine, cu literele A și B;
e. denumirea orașelor marcate, pe imagine, cu cifrele 4 și 5.
8 puncte
2. Pentru orașele marcate, pe imagine, cu cifrele 4 şi 5:
a. menționați doi factori genetici ai climei;
b. explicați modul în care fiecare factor genetic precizat la subpunctul 2.a. influențează
caracteristicile climatice din fiecare oraș.
6 puncte
3. Pentru orașul marcat, pe imagine, cu cifra 4, precizați:
a. denumirea arterei hidrografice care îl străbate;
b. funcția economică pe care o îndeplinește.
2 puncte
4. Menționați formațiunea vegetală specifică în peninsula marcată, pe imagine, cu litera B.
1 punct
5. Pentru unitatea de relief marcată, pe imagine, cu litera a, precizați:
a. denumirea unității de relief;
b. vârsta fundamentului pe care s-a dezvoltat această unitate;
c. un tip genetic de relief.
3 puncte
6. Statul care ocupă cea mai mare parte a peninsulei marcate, pe imagine, cu litera A are o
tradiție în valorificarea energiei eoliene. Menționați numele statului și un factor natural care
favorizează obținerea unei producții importante în acest domeniu energetic.
2 puncte

2
Subiectul al III-lea (16 puncte)
Analizați harta de mai jos și scrieți, pe foaia de concurs, răspunsurile la următoarele cerințe:
1. Precizați:
a. denumirea orașelor marcate, pe hartă, cu cifrele 1, 2 și 3;
b. denumirea râurilor marcate, pe hartă, cu literele a, b și c.
2. Pentru unitatea majoră de relief situată în interiorul arcului carpatic, menționați două tipuri
genetice de relief impuse de structura geologică.
3. În subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A, se înregistrează frecvent inversiuni
de temperatură. Explicați producerea acestui fenomen climatic.
4. Menționați o resursă de subsol din subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B.
5. Pentru cel mai mare oraș străbătut de râul marcat, pe hartă, cu litera c, precizați:
a. denumirea orașului;
b. perioada apariției acestui oraș;
c. două funcții principale pe care le îndeplinește.
6. Explicați lipsa reliefului glaciar în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C.
Subiectul al IV-lea (16 puncte)
1. Analizați harta alăturată și scrieți pe foaia de

concurs:
a. familiile lingvistice din care fac parte limbile
vorbite în statele marcate, pe hartă, cu literele A, B
și C;
b. numele celui mai mare lac situat în sud-vestul
statului marcat, pe hartă, cu litera B, precum și
originea acestuia;
c. numele unei unități de relief majore comune
statelor marcate, pe hartă, cu literele A, B și C,
precum și modul său de formare;
d. numele celor două orașe legate printr-un pod
feroviar și rutier aflate în statele marcate, pe hartă,
cu literele A și D;
e. numele unui element hidrografic comun tuturor celor 6 state reprezentate pe hartă.
10 puncte
2. Pentru elementul hidrografic identificat la punctul 1.e, precizați:
a. trei modificări antropice produse în morfologia văii, pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera A;
b. trei efecte negative ale modificărilor antropice produse în morfologia văii. 6 puncte

3
Subiectul al V-lea (16 puncte)
Harta și imaginile de mai jos se referă la o regiune din Europa, importantă din punct de vedere
turistic și al transporturilor maritime.
1. Spațiul mediteraneean reprezintă o importantă regiune turistică a Europei. Aveți în vedere

această afirmație și scrieți, pe foaia de concurs, răspunsurile la următoarele cerințe:
a. Asociați imaginile marcate cu literele a, b și c cu orașele corespunzătoare (marcate cu
cifre);
b. Precizați denumirea a două stațiuni balneo-maritime situate pe Cȏte d'Azur.
c. Menționați denumirea unei regiuni turistice situate pe litoralul mediteraneean al Spaniei.
6 puncte
2. Transporturile maritime în spațiul Mării Mediterane au cunoscut o dezvoltare importantă
încă din Antichitate. Aveți în vedere această afirmație și scrieți, pe foaia de concurs,
răspunsurile la următoarele cerințe:
a. Menționați două avantaje și două dezavantaje ale transporturilor maritime.
b. Precizați denumirea porturilor maritime marcate, pe hartă, cu cifrele 4, 5 și 6, indicând
pentru fiecare și denumirea statului în care este localizat fiecare.
10 puncte

4
CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE,

ETAPA NAŢIONALĂ
1-7 aprilie 2013, TÂRGU JIU
CLASA a XII-a
SUBIECTELE PENTRU PROBA TEORETICĂ SCRISĂ

 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
I. Pe baza cunoștințelor însușite și cu ajutorul hărților de mai jos, care prezintă temperatura medie
a lunii iulie, precizați:
1. traseul izotermelor reprezentate pe harta Europei și două cauze ale configurației acestora;
2. traseul izotermelor reprezentate pe harta României și două cauze ale configurației acestora;
3. trei cauze care determină diferențele de temperatură dintre Peninsulele Bretagne și Crimeea;
4. două cauze care explică faptul că în Peninsula Italică, deși situată în sudul Europei, nu se
înregistrează, în general, temperaturi medii de peste 25oC. 15 puncte
II. Localizată între Alpi şi Carpaţi, având aspectul unei vaste arii depresionare, această câmpie se
găseşte pe teritoriul mai multor state europene. Precizaţi:
1. numele câmpiei;
2. numele a cinci state pe teritoriul cărora se găsesc sectoare ale acestei câmpii;
3. trei resurse de subsol;
4. zona de vegetație specifică acestei unităţi, precum și două cauze ale prezenței acesteia.
14 puncte
III. Aveți în vedere imaginile de mai jos.
Clasa a XII-a 1
1. Realizați o corelație între imaginile marcate cu litere de la a la j și regiunile geografice din

Europa marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 10. Fiecărei regiuni îi corespunde o imagine.
2. Explicați prezența fenomenului pe care l-ați asociat în regiunea marcată cu numărul 1.
3. Explicați prezența fenomenului pe care l-ați asociat în regiunea marcată cu numărul 3 și modul
în care acesta influențează agricultura.
4. Explicați faptul că, în spaţiul geografic dintre regiunile marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 4,
zonalitatea latitudinală biopedoclimatică este mai evidentă decât în alte regiuni europene; precizați
două zone de vegetaţie din acest spaţiu.
5. Explicați afirmația: ”Regiunea 4 se caracterizează printr-o tectonică activă”.
6. Precizați două modificări apărute în peisajul geografic din regiunea marcată cu numărul 6, ca
urmare a construirii complexului hidroenergetic și de navigație.
7. Menționați două obiective turistice aflate în regiunea marcată, pe hartă, cu numărul 7.
8. Explicați de ce râurile care se varsă la sud de regiunea marcată, pe hartă, cu numărul 5
formează limane fluvio-maritime, iar râurile care se varsă în vestul regiunii 10 formează estuare.
9. Explicați concentrarea unor activități energofage (chimia de sinteză și electrometalurgia) în
regiunea marcată, pe hartă, cu numărul 8.
10. Explicați prezența, în regiunea marcată cu numărul 9, a numeroase construcții hidrotehnice.
11. Identificați arborele cultivat în regiunea marcată, pe hartă, cu numărul 10.
12. Menționați specificul structurii populaţiei pe tipuri de medii din statul în care se află regiunea
marcată cu numărul 10, caracteristică ce nu este în acord cu trendul din Uniunea Europeană.
13. Pentru regiunea marcată, pe hartă, cu numărul 2, prezentați trei factori restrictivi în dezvoltarea
rețelei feroviare. 32 puncte
IV. Imaginile de mai jos sunt din orașul situat la confluența râului Schledt/Escaut cu râul Lys.
Precizați:
1. numele orașului;
2. statul căruia îi aparține;
3. mărimea demografică;
4. un moment important în evoluția orașului;
5. o activitate industrială specifică;
6. un obiectiv turistic. 6 puncte
V. Aveți în vedere tabelul de mai jos:

Județul Suprafața (km2) Numărul de locuitori
Brașov 5363 596140
Constanța 7071 713825
Ilfov 1593 300105
Prahova 4716 829026
Suceava 8553 705202
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 2005
1. Calculați densitatea medie a populației pentru fiecare dintre județele din tabel.
2. Explicaţi modul în care relieful influențează distribuția spațială a populației în județele cu valori
extreme.
3. Două județe înregistrează valori între 100-120 loc/km2. Precizați denumirea acestora, precum și
trei cauze/factori (în total) care determină aceste valori, apropiate de media pe ţară.
4. Pentru Prahova explicați contrastul dintre nordul și sudul județului privind densitatea populației,
prezentând două cauze. 23 puncte
Clasa a XII-a 2

ETAPA NAȚIONALĂ
4-10 aprilie 2015, Cluj – Napoca
CLASA a XII-a

Subiectul I – 23 puncte
Analizaţi profilul topografic de mai jos şi imaginile asociate.
1.Precizaţi denumirea unităţilor sau a subunităţilor de relief marcate, pe profil, cu literele B, C, D, E,

F, I şi J.
2. Numiţi articulaţia ţărmului marcată, pe profil, cu litera H.
3.Precizaţi tipurile de ţărmuri marcate, pe profil, cu literele A şi G, precum şi cauza care determină
diferenţele dintre acestea, privitor la modul de formare.
4. Asociaţi imaginile numerotatede la 1 la 5 cu elementele corespunzătoaremarcate,pe profil, cu
litere.
5. Pentru imaginile 1 şi 5 precizaţi tipul genetic de relief şi câte două forme de relief
corespunzătoare, vizibile în imagini.
6. Precizaţi tipurile de climă specifică punctelor marcate, pe profil, cu literele A și J.
23 puncte
Subiectul II – 10 puncte
1. Numiți cel mai lung tunel feroviar montan din Europa și munții străbătuți.
2. Menționați un avantaj și un dezavantaj ale transporturilor aeriene.
3. Numiţi trei fluvii navigabile din Europa, pentru fiecare dintre ele precizând câte un port important.
4. Numiți canalul care:
a.leagă fluviile Ems și Elba;
b.se găsește la nord de Munții Grampian;
c.face legătura dintre râul Garonne și Marea Mediterană (Golful Lion).
1
10 puncte
Analizați harta de mai jos și răspundeți la următoarele cerințe:
1.Denumiți strâmtoarea și fluviul care reprezintă limitele segmentului marcat, pe hartă, cu literele
AşiB.
2.Identificați insulele notate, pe hartă, cu litere de la a la dşiprecizați statul de care aparține fiecare.
3.Precizați numele fluviilor notate, pe hartă, cu cifrele 1, 2, 3, 6 și 7şirealizați corespondența între
fluviu și orașul-capitală pe care îl străbate fiecare.
4. Pentru spațiul geografic delimitat, pe hartă, cu litera fprecizați un tip genetic de lac, un exemplu
de lac corespunzător tipului respectiv, denumirea golfului și a orașului marcat pe hartă.
5.Prezentaţi o cauză a diferenţeide altitudinemaximă între unităţile de relief marcate, pe hartă, cu
literele DşiE.
6. Explicați prezența reliefului glaciar în unitățile de relief notate, pe hartă, cu literele D și C, deși
altitudinile lor sunt diferite.
7.Marele savant GrigoreAntipaspuneadesprefluviulnotat, pe hartă, cu cifra 5 căeste „ceamai mare
comoară cu care natura a înzestratțaranoastră”; înacelașitimpestecelmai important
fluviuinternațional al Europei. Argumentațifiecare dintre cele două afirmațiiprincâte
unaspectrelevant.
8.Pe teritoriul marcat, pe hartă, cu litera F, la Murmansk, temperatura medie a lunii ianuarie este
de –11oC, iar la Patras, pe teritoriul marcat cu litera G, temperatura medie este de +10oC, în
aceeași lună. Prezențați doi factori genetici ai climei care determină această situație.
9.Prezentaţi două deosebiri climatice între peninsulele marcate, pe hartă, cu literele e şi g.
10.Explicaţi faptul că râurile din Europa Vestică şi Europa Estică au regim hidrologic diferit.
Precizaţi tipul de regim şi daţi câte un exemplu de fluviu care are tipul respectiv de regim
hidrologic.
11.Explicaţi existența munţilor vulcanici în spaţiul mediteraneean.
27puncte
2
Subiectul IV – 8 puncte
1.Analizați datele din tabelul de mai jos cu privire la structura etnică a populaţiei României.
Construiți reprezentarea grafică adecvată și interpretați desenul elaborat.
Naționalitatea Anii
1930 (%) 1992 (%) 2002 (%)
Români 71,9 89,5 89,5
Maghiari 7,9 7,1 6,6
Germani 4,1 0,5 0,3
Rromi 1,5 1,8 2,5
Alte minorități 14,6 1,1 1,1
2.Explicaţi scăderea ponderii numărului de locuitori aparţinând altor minorităţi de la 14,6% în 1930
la 1,1% în 2002. 8 puncte
Subiectul V – 22 puncte
Pe Harta României de mai jos sunt marcate, cu cifre de la 1la 8, spaţii geografice care au
corespondent în fotografiile marcate cu litere de la A la H.
1. Asociaţi fiecărei imagini cifra corespunzătoare de pe hartă.

2. Precizaţi roca pe care se dezvoltă relieful din fotografiile marcate cu literele B, E, F și H.
3.Precizaţi modul de formare a reliefului din fotografiile marcate cu litereleF șiH;
4. Pentru subunitatea de relief din imaginea marcată cu litera C precizaţi numele orogenezei în care
s-a format şi altitudinea maximă.
5.Precizaţi câte două resurse din subsolul unităţilor de relief unde sunt punctele marcate cu 1, 2 și 4.
22 puncte

3
MINISTERUL EDUCAȚ IEI NAȚ IONALE Ș I CERCETĂRII Ș TIINȚ IFICE

ETAPA NAȚ IONALĂ
17 – 23 aprilie 2016, Sibiu
SUBIECTELE PENTRU PROBA TEORETICĂ SCRISĂ
CLASA a XII-a
Se dă următorul text:
Ocupă aproape întreaga jumătate estică a continentului european, având o suprafaț ă
de 4 milioane km2. Apare ca o asociere de câmpii joase, colinare ș i podiș uri vechi, de înălț imi
reduse, având un fundament larg boltit. In formarea reliefului actual, un rol important l-a avut
acț iunea modelatoare a diferiț ilor agenț i externi.
O caracteristică importantă a acestei unităț i de relief este dispunerea generală N–S a
principalelor sisteme fluviale.
1. Pentru unitatea de relief descrisă în textul de mai sus, precizaț i:
a. numele unităț ii de relief ș i vârsta fundamentului pe care se dezvoltă această unitate;
b. trei podiș uri vechi din această unitate de relief;
c. numele lanț ului montan de vârstă alpină, care se constituie ca o limită a acestei unităț i
de
relief;
d. un tip genetic de câmpie;
e. un tip de vegetaț ie în care se încadrează Colinele Timan.
2. Pentru reț eaua hidrografică a acestei unităț i de relief:
a. menț ionaț i două deosebiri în ceea ce priveș te regimul hidrologic al râurilor din nordul
ș i din sudul acestei unităț i de relief;
b. precizaț i câte două artere hidrografice care se îndreaptă spre nordul ș i respectiv, spre
sudul acestei unităț i.
3. Pentru cea mai populată metropolă din această unitate de relief precizaț i:
a. mările la care are ieș ire;
b. magistrala feroviară care are ca punct de plecare acest oraș .
4. Pentru subunitatea de câmpie situată în sud-estul acestei unităț i de relief:
a. menț ionaț i numele acestei subunităț i de relief ș i o caracteristică a reliefului acesteia;
b. precizaț i o caracteristică a regimului hidrologic pentru „marea” unitate acvatică ce o
delimitează;
c. explicaț i prezenț a stepei deș ertice în această subunitate de relief.

Pentru insulele europene de mai jos, notate cu numere de la 1 la 12, precizaț i:
1. numele insulelor notate
cu numerele 1, 3, 8, 9 ș i 10;
2. numele unui gheț ar din
insula notată cu numărul 5;
3. numele unui vulcan din
4. numele statelor de care
aparț in insulele notate cu
numerele 4, 11 ș i 12;
5. o comunitate etnică din

1
6. tipul de climă din insula notată cu numărul 2.

2
În imaginile alăturate este prezentat un fluviu care

în cursul superior străbate lacul Boden, în cursul mijlociu
formează meandre încătuș ate, iar înainte de vărsare
parcurge o zonă a polderelor.
1. Precizaț i numele fluviului ș i marea în care se
varsă.
2. Precizaț i trei unităț i de relief străbătute sau
delimitate de acest fluviu.
3. Identificaț i numele unităț ii majore de relief
străbătute de acest fluviu în imaginea marcată cu
litera a.
4. Precizaț i numele a două state pentru care acest
fluviu constituie frontieră naturală.
5. Pentru aglomeraț iile urbane străbătute de acest
fluviu:
a. precizaț i numele celor două megalopolisuri/
conurbaț ii, precum ș i numele statelor în care sunt situate
fiecare;
b. prezentaț i câte o caracteristică economică
pentru fiecare dintre megalopolisurile/conurbaț iile
menț ionate anterior.
Pentru profilul de mai sus, precizaț i:

1. numele munț ilor notaț i cu M2, M4, M6 ș i M7;
2. numele râurilor notate pe profil cu R2 şi R4;
3. trei tipuri genetice de relief din unitatea montană notată cu M1.

3

Pe baza hărț ii şi a imaginilor de mai jos, răspundeț i următoarelor cerinț e:
1. Realizaț i corespondenț a dintre obiectivele turistice din imaginile notate cu litere de la A la

L ș i unităț ile sau subunităț ile de relief notate, pe hartă, cu numere de la 1 la 12.
2. Precizaț i două caracteristici climatice generate de influenț a climatică ce se resimte în
subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 1.
3. Precizaț i numele staț iunii balneoclimaterice din imaginea notată cu litera L ș i resursa de
subsol valorificată.
4. Scrieț i cele trei suprafeț e de nivelare din subunitatea de relief notată, pe hartă, cu
numărul 8 ș i explicaț i modul de formare a acestora.
5. Pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul 3 precizaț i:
a. numele golfului în care s-a format această unitate de relief;
b. două intervenț ii antropice care au determinat modificări în peisajul natural;
c. numele unui polder din arealul situat între braț ele Sulina ș i Chilia;
d. două cauze care determină valoarea redusă a cantităț ii de precipitaț ii.
6. Pentru imaginea notată cu litera F:
a. precizaț i tipul de ț ărm din sectorul sudic al litoralului, desfăș urat pe 80 km lungime ș i
alcătuirea petrografică a acestuia;
b. explicaț i existenț a stratului anoxic din Marea Neagră.

4

ETAPA NAȚIONALĂ
19 - 25 aprilie 2017
CLASA a XII-a


Analizaţi profilul topografic de mai jos şi imaginile asociate.
1. Precizaţi denumirile unităţilor sau ale subunităţilor de relief marcate, pe profil, cu literele A, B, C,
D, E şi H (cu litera F este marcată Marea Neagră).
2. Precizaţi denumirea articulaţiei ţărmului marcată, pe profil, cu litera G.
3. Asociaţi imaginile marcate de la 1 la 4 cu câte un element corespunzător, marcat cu litere pe profil.
4. Numiți un oraş situat pe articulaţia ţărmului marcată cu litera G.
5. Precizați trei caracteristici ale reliefului, comune unităţilor marcate cu literele B, E şi H.
6. Precizați numele celui mai înalt vârf din unitatea de relief marcată cu A, precum şi altitudinea sa.
7. Precizați denumirea tipului de vegetaţie specific unităţii marcate cu litera D.
8. Precizați tipul genetic de relief specific unităţii marcate cu litera C. 19 puncte

Resursele energetice și producția de
energie electrică reprezintă resortul de
dezvoltare a oricărui stat, inclusiv a
României. Analizați harta alăturată și
răspundeți următoarelor cerințe:
1. Identificați resursa prezentă în arealul
marcat, pe hartă, cu numărul 3 și precizați
structura geologică în care sunt cantonate
zăcămintele.
2. Explicați utilizarea diferită, în funcție de
nivelul de dezvoltare economică a țărilor, a
resursei marcate cu numărul 4.
3. Identificați resursa energetică necon-
vențională cu potențial de valorificare în
arealul marcat cu numărul 2, precizând și doi factori ce favorizează exploatarea ei.

4. Precizați două consecințe pozitive și două negative apărute în urma amenajărilor efectuate în
vederea valorificării resursei din arealul marcat, pe hartă, cu numărul 1.
5. Identificați o resursă de subsol din arealul marcat, pe hartă, cu numărul 5, precizând și două
moduri de utilizare a acesteia. 14 puncte

Analizaţi harta izotermelor medii anuale din Europa şi răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi valorile izotermelor medii anuale marcate, pe hartă, cu numerele 2, 3 și 6;

2. Explicaţi inflexiunea izotermelor marcate cu 2, 3 și 4 în regiunile marcate cu literele a, b și c.
3. Precizați particularitatea, din punct de vedere pluviometric, a arealului marcat, pe hartă, cu litera
A, precizând și doi factori care determină această situație.
4. Precizați particularitatea, din punct de vedere termic a arealului marcat, pe hartă, cu litera B,
precizând și un factor care o determină.
5. Precizați vântul care afectează arealul marcat, pe hartă, cu litera C, modul său de manifestare și
o consecință asupra elementelor climatice. 17 puncte

A. Analizați datele din tabelul de mai
jos cu privire la evoluţia ratei natalităţii
și a ratei mortalităţii populaţiei
României în perioada 1988 – 2000.
Anul Născuţi Decese
vii (‰) (‰)
1988 16,5 11,0
1989 16,0 10,7
1990 13,6 10,6
1991 11,9 10,9
1992 11,4 11,6
1993 11,0 11,6
1994 10,9 11,7
1995 10,4 12,0
1996 10,2 12,7
1997 10,5 12,4
1998 10,5 12,0
1999 10,4 11,8
2000 9,8 11,4
Sursa: www.insse.ro

1. Construiți reprezentarea grafică adecvată a indicatorilor dinamicii naturale a populației României,

în perioada 1988 – 2000.
2. Precizați doi factori care au determinat variația natalității în România în perioada menționată.
B. Pe harta Europei este redată repartiția densității populației, iar cu buline colorate, numerotate de
la 1 la 4, sunt marcați diferiți factori naturali care determină densități mici ale populației.
1. În funcție de repartiția lor spațială, precizați ce factor reprezintă fiecare bulină.
2. Precizați un factor care determină densitatea mare a populației în arealul marcat, pe hartă, cu
litera A. 15 puncte
Aveți în vedere harta de mai sus. Precizați:

1. numele a două tuneluri care traversează unitatea de relief marcată cu litera B;
2. numele și ramura industrială reprezentativă pentru oraşul marcat cu numărul 3;
3. numele oraşului marcat cu numărul 2;
4. numele celui mai mare oraş, ca număr de locuitori, străbătut de artera hidrografică marcată cu 7;
5. numele lacurilor marcate cu numerele 8 şi 10 şi tipul genetic în care se încadrează fiecare;
6. două atracții turistice care explică afluxul mare de turişti în oraşul marcat cu numărul 1;
7. numele râului care străbate oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 6;
8. principala funcţie a oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 4;
9. numele oraşului marcat, pe hartă, cu numărul 5;
10. două procese tectonice şi două caracteristici ale reliefului din unitatea marcată cu C;
11. numele celui mai important afluent, vizibil pe hartă, al arterei hidrografice marcate cu numărul 9;
12. o caracteristică hidrografică a fluviului marcat cu 9, în sectorul vizibil pe hartă;
13. numele celor două râuri care, de la confluenţa lor, formează artera hidrografică marcată cu 9;
14. două caracteristici ale reliefului unității marcate, pe hartă, cu litera A.
25 puncte


ETAPA NAȚIONALĂ
1-6 aprilie 2018

CLASA a XII-a


Analizaţi harta de mai jos.
Precizați:
1. numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 2;
2. numele celui mai mare oraș, ca număr de locuitori, străbătut de fluviul marcat, pe hartă, cu
numărul 10;
3. numele lacului marcat, pe hartă, cu numărul 9 și tipul genetic în care se încadrează;
4. numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 4 și perioada istorică în care a apărut;
5. numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 3 și tipul morfostructural al planului acestui oraș;
6. numele fluviului care traversează orașul marcat, pe hartă, cu numărul 1, precum și unitatea de
relief din care izvorăște;
7. numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 5, precum și al fluviului care îl traversează;
8. trei caracteristici ale reliefului sectorului de câmpie marcat, pe hartă, cu litera B;
9. numele celui mai mare port fluvial de pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 8;
10. numele unității de relief în care se află orașul marcat, pe hartă, cu numărul 6;
11. altitudinea maximă și două tipuri genetice de relief specifice unității marcate, pe hartă, cu litera A;

12. o caracteristică a metroului din orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7;

13. două caracteristici hidrografice, vizibile pe hartă, ale fluviului marcat cu numărul 10;
14. numele orașului, dintre cele marcate pe hartă, prin care trece izoterma de 10oC a temperaturii
medii anuale.

Aveți în vedere imaginile de mai jos, ce reprezintă diagrame climatice și tipuri de vegetație.
1. Precizați tipurile de vegetație din imaginile notate cu cifre de la 1 la 4.

2. Precizați câte un tip sau o clasă de soluri specific(ă) fiecărui tip de vegetație identificat la
punctul anterior.
3. Realizaţi corespondenţa dintre oraşele Berlin, Harkov, Atena şi Murmansk, tipurile de
vegetaţie din imaginile notate cu cifre de la 1 la 4 şi diagramele climatice notate cu litere de
la A la D.

Această unitate de relief, vizibilă în imaginea
alăturată, are o lungime de peste 1700 km, este
alcătuită din roci vechi, iar relieful a fost modelat în
Cuaternar. Aspectul general este dat de prezența unor
platouri secționate către țărm de văi transformate sub
acțiunea ghețarilor și a apei mării. Reţeaua
hidrografică este bogată și alcătuită din râuri scurte.
Dispunerea unității de relief determină o asimetrie
climatică între vestul umed și estul mai continental.
A. Pentru unitatea de relief descrisă în textul de mai

sus, precizaţi:
2. tipul genetic de relief predominant, două forme specifice de relief și doi factori care au dus
la formarea acestui tip de relief;
3. numele unei unități de relief din România formată în cadrul aceleiași orogeneze;
4. două resurse de subsol;
5. denumirea unui oraș situat în nord-estul unității de relief, cunoscut pentru exploatările de
minereuri.
B. Explicați:
1. sintagma de „asimetrie climatică” impusă de extinderea şi orientarea unității de relief;
2. numărul mare de hidrocentrale amplasate în această unitate de relief.


Analizați harta de mai jos.
A. Precizaţi:
1. modul de formare a unității de relief reprezentate pe harta de mai sus;
2. tipurile genetice de câmpii reprezentate, pe hartă, prin culori și notate cu literele a, b, c la
legendă;
3. două tipuri genetice de lacuri naturale şi câte un exemplu pentru fiecare tip din subunitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera B;
4. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4, 5;
5. două resurse de subsol și două areale de exploatare a acestora.
B. Explicați:
1. direcția de curgere diferită a râurilor;
2. prezenţa vegetaţiei de stepă în partea de est a acestei unități de relief;
3. amplasarea unui combinat siderurgic la Galați.

Aveți în vedere tabelul cu datele statistice ale mobilității teritoriale din România în perioada 2009-2014.
Anii Total imigranți (persoane) Total emigranți (persoane)

2009 135 844 246 626
2010 149 885 197 985
2011 147 685 195 551
2012 167 266 170 186
2013 153 646 161 755
2014 142 426 184 603
Sursa "Anuarul statistic 2015" - INSS 2015
1. Construiți reprezentarea grafică a mobilității populației în perioada 2009-2014;
2. Precizați trei cauze care influențează evoluția bilanțului migratoriu în perioada 2009-2014;
3. Calculați bilanțul migratoriu pentru anii 2009 și 2012.

ETAPA NAȚIONALĂ
29 aprilie – 5 mai 2019

CLASA a XII-a

1. Reprezintă un piemont puternic fragmentat de ape, Podișul:

a. Casimcei b. Getic c. Sucevei d. Târnavelor
2. Meseta Spaniolă:
a. apare ca o asociere de câmpii joase și podișuri vechi, de înălțimi reduse, cu un fundament de
vârstă precambriană larg boltit, modelat de calota glaciară pleistocenă
b. are o orientare vest-est și înălțimi medii de 600-800 m, fiind un rest al orogenezei hercinice, iar
în craterele vechi ale vulcanilor se păstrează lacuri de crater numite maare
c. este o unitate hercinică intens erodată și faliată, dominată de culmi apărute în urma reînălțării
unor blocuri cristaline în timpul orogenezei alpine
d. reprezintă un sector al unei vaste arii de subsidență, intens modelată de ghețarii cuaternari,
existând pe cuprinsul său morene și sandre
3. În nordul Mării Negre, salinitatea apelor la suprafață scade la 10-12‰ datorită:

a. apariției hidrogenului sulfurat la adâncimi mai mari de 180 m
b. apelor provenite din Marea Mediterană
c. aportului masiv de ape continentale
d. scăderii relativ bruște a conținutului de oxigen
4. Mistralul:
a. este un vânt de est și nord-est datorat gradienților barici, în general mari, dintre anticiclonul
siberian și ciclonii centrați deasupra Mării Mediterane
b. este un vânt uscat ce suflă, mai ales vara, coborând de pe pantele Munților Dinarici și Balcani
c. se formează prin acumularea aerului rece în spatele Alpilor Dinarici și coboară către țărmurile
relativ calde ale Mării Adriatice
d. suflă iarna și primăvara cu viteze mari, dinspre Masivul Central Francez spre Marea Mediterană
5. Resurse de cărbune brun există în Depresiunea:

a. Comănești b. Dornelor c. Făgăraș d. Petroșani
6. Alcătuiesc un lanț montan cu altitudini ce nu depășesc 900 m, format pe structuri vechi,

hercinice și caledonice, faliate și puternic șlefuite de agenții externi, Munții:
a. Penini b. Scandinaviei c. Urali d. Vosgi
7. Sunt amenajate hidroenergetic râurile:

a. Argeș, Motru, Mureș, Trotuș b. Bârlad, Crișul Alb, Dâmbovița, Olt
c. Bistrița, Lotru, Olt, Someșul Mic d. Buzău, Mureș, Târnava Mare, Vișeu

8. Este situat în estul Flandrei, la confluența fluviului Escaut cu râul Lys, orașul:
a. Eindhoven b. Gand (Gent) c. Haga d. Lyon
9. Primele furnale din România au fost construite în urmă cu peste 200 de ani la:
a. Călărași b. Galați c. Hunedoara d. Reșița
10. Această catedrală poate fi vizitată în Sofia:

a. 1 b. 2 c. 3 d. 4
11. Câmpia de Vest, spre deosebire de Câmpia Română:

a. are zăcăminte de petrol și gaze naturale
b. are câmpuri de dune
c. intră în contact direct cu munții
d. s-a format prin sedimentare lacustră
12. Au aderat la Uniunea Europeană în 2004 statele:

a. Cehia, Slovenia, Franța, Letonia, Malta, Grecia
b. Lituania, Polonia, Cehia, Ungaria, Malta, Slovacia
c. Olanda, Estonia, Polonia, Suedia, Letonia, Slovenia
d. Ungaria, Lituania, Belgia, Slovacia, Estonia, Italia
13. Atât în Câmpia Transilvaniei, cât și în Câmpia Moldovei:

a. există cute diapire și curgeri noroioase
b. există resurse de gaz metan și petrol
c. se resimt influențe climatice oceanice
d. sunt amenajate iazuri
14. Alegeți varianta corectă dintre afirmațiile de mai jos:

a. În Europa Mediteraneeană solurile sunt reprezentate de podzoluri, specifice pădurilor xerofile.
b. În Europa Nordică, pe litoralul arctic sunt prezente solurile de tundră asociate cu vegetația de
taiga.
c. În Europa Vestică predomină argiluvisolurile și molisolurile acoperite cu păduri de foioase.
d. În sudul Europei de Est și, insular, în Câmpia Tisei predomină cernoziomurile specifice
vegetației de stepă și silvostepă.
15. Pentru Podișul Bârladului, un tip genetic de relief este reprezentat în imaginea:
a. 1 b. 2 c. 3 d. 4

16. În Maramureș, importante obiective turistice sunt:
a. bisericile și porțile monumentale din lemn
b. cetățile țărănești, palatele, bisericile și casele vechi
c. mănăstirile și bisericile din lemn cu fresce exterioare
d. stațiunile cu ape minerale și termale
17. Atât Masivul Central Francez, cât și Podișul Dobrogei:

a. au caracter depresionar și sunt străbătute de artere hidrografice importante
b. fac trecerea, prin substrat, de la regiunile hercinice la primul nucleu continental (Platforma Rusă)
c. dețin substrat hercinic și au influențat curbarea Alpilor, respectiv forma curburii estice a lanțului
carpatic
d. prezintă relief accidentat, chiar dacă altitudinile sunt mai mici, depășind în puține locuri 2000 m
18. Următoarele afirmații referitoare la repartiția vegetației în România sunt adevărate:

a. 1 și 3 b. 1 și 4 c. 2 și 3 d. 2 și 4
1. În Carpații de Curbură, Carpații Meridionali și Munții Banatului, etajul coniferelor ocupă o
suprafață mai mare pe versanții nordici decât pe cei sudici
2. În Câmpia Bărăganului, stepa ocupă cea mai vestică poziție din Europa
3. În Munții Apuseni, etajul alpin este caracterizat prin tufișuri de arbuști târâtori (jneapăn, ienupăr)
și subarbuști (smârdar, merișor)
4. Limita inferioară a etajulului fagului se află la altitudini de circa 500 m, iar limita superioară urcă
la 1200 m în Carpații Orientali
19. Sunt adevărate afirmațiile:
a. 1 și 2 b. 1 și 3 c. 2 și 3 d. 2 și 4
Atât în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cât și în România:
1. clima este blândă, cu nuanțe continentale în est
2. există munți formați în orogeneza hercinică
3. se exploatează petrol off-shore
4. un procent de sub 5% din populație lucrează în agricultură
20. Alegeți asocierea corectă:
a. 1-a, 2-d, 3-b, 4-c b. 1-b, 2-a, 3-d, 4-b
c. 1-c, 2-b, 3-a, 4-d d. 1-d, 2-c, 3-c, 4-a
1. Această insulă aparține Franței.
2. Pe această insulă se află vulcanul Etna.
3. Pe această insulă se găsesc numeroase gheizere.
4. Statul situat pe această insulă a aderat la Uniunea Europeană în 2004.

Analizați harta de mai jos care reprezintă Germania.
1. Precizați patru caracteristici ale reliefului unității marcate, pe hartă, cu litera A.

2. Pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B, menționați:
a. numele unității de relief;
b. orogeneza în care s-a format;
c. o caracteristică a reliefului;
d. numele celor două pâraie care formează Dunărea.
3. Pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, menționați:
a. numele unității de relief pe teritoriul Germaniei;
b. două caracteristici ale reliefului.
4. Pentru artera hidrografică marcată, pe hartă, cu litera a, precizați:
a. numele acestei artere hidrografice;
b. numele unei aglomerații urbane cu specific de megalopolis;
c. doi factori care determină densitatea mare a populației în spațiul aglomerației urbane
menționată la subpunctul 4.b.
5. Pentru artera hidrografică marcată, pe hartă, cu litera b, precizați:
a. numele acestei artere hidrografice;
b. numele celui mai mare oraș-port situat la gura de vărsare.
6. Pentru orașul marcat, pe hartă, cu numărul 1, menționați:
a. numele orașului;
b. numele unității de relief în care este situat;
c. numele râului care străbate acest oraș;
d. numele celui mai mare parc urban din acest oraș.

Imaginile de mai jos sunt reprezentative pentru două orașe din Uniunea Europeană care au fost
împreună capitale culturale europene în 2007.
1. Precizați numele celor două orașe și asociați denumirea acestora cu litera corespunzătoare
fiecărei imagini de mai sus.
2. Pentru statul din care face parte orașul identificat în imaginea notată cu litera A, precizați:
a. statutul în cadrul Uniunii Europene;
b. locul ocupat la nivel mondial în funcție de PIB/loc;
c. două instituții europene și domeniul de activitate al fiecăreia;
d. forma de guvernământ.
3. Pentru orașul identificat în imaginea notată cu litera B, precizați:
a. perioada apariției;
b. două obiective turistice din acest oraș.
Analizați imaginile de mai jos și răspundeți următoarelor cerințe.
1. Precizați:
a. denumirea peninsulelor marcate cu literele A, C, D, F, G;
b. tipul de centrală electrică construită în nordul peninsulei marcate cu litera A și numele
fluviului la vărsarea căruia este amplasată;
c. numele mării situate în sudul peninsulei marcate cu litera C, precum și numele golfului
situat în nordul acestei peninsule;

d. numele canalului construit în partea de nord-est a peninsulei marcate cu litera D și rolul
economic al acestuia;
e. numele celui mai mare oraș, situat în nordul peninsulei marcate cu litera D;
f. două caracteristici climatice ale peninsulei marcate cu litera E;
g. numele mării situate în nordul peninsulei marcate cu litera E;
h. tipul de țărm existent în sudul peninsulei marcate cu litera F;
i. numele statului care ocupă cea mai mare parte din peninsula marcată cu litera F și anul
aderării acestuia la Uniunea Europeană;
j. numele mării situate în partea de nord-est a peninsulei marcate cu litera G și numele
strâmtorii prin care se realizează legătura dintre această mare și Marea Neagră;
2. Imaginea marcată cu litera H reprezintă punctul extrem al Europei continentale în vest iar
imaginea marcată cu litera I reprezintă punctul extrem nordic. Menționați:
a. numele punctului extrem marcat pe imagine cu litera H, precum și numele statului pe
teritoriul căruia se află;
b. numele punctului extrem marcat pe imagine cu litera I, precum și numele statului pe
teritoriul căruia se află;
c. numele lanțului montan cu orientare sud-vestică față de punctul extrem din imaginea
marcată cu litera I.
Tabelul de mai jos se referă la evoluţia numerică a populaţiei din România.

Anul Număr locuitori Număr locuitori în Populaţia totală
în mediul urban mediul rural a României
1948 3.713.139 12.159.485 15.872.624
1966 6.220.089 12.883.074 19.103.163
1977 9.395.729 12.164.181 21.559.910
1992 12.391.819 10.418.216 22.810.035
2002 11.435.080 10.245.886 21.680.974
2017 10.531.255 9.113.095 19.644.350
http://www.insse.ro
1. Construiți o reprezentare grafică, prin coloane, utilizând datele referitoare la populaţia urbană şi
populaţia rurală, prezentate în tabelul de mai sus.
2. Prezentați doi factori care au determinat evoluția numărului populaţiei din mediul urban, în
perioada 1948 - 1992.
3. Prezentați doi factori care au determinat scăderea numărului populaţiei din mediul urban, în
perioada 1992 - 2017.
4. Prezentați un factor care a determinat scăderea numărului populaţiei din mediul rural, în toată
perioada analizată.
5. Argumentaţi evoluţia numerică a populaţiei totale a României, conform datelor din tabelul de mai
sus, precizând modificările înregistrate în dinamică, precum şi două cauze care au determinat
aceste modificări.

MINISTERUL EDUCAŢIEI

ETAPA NAȚIONALĂ
26 aprilie 2022

CLASA a XII-a

1. Din punct de vedere lingvistic, populația „Komi” face parte din grupa:
a. altaică b. celtică c. finică d. ugrică
2. Amplitudinea altimetrică pentru continentul european este de:

a. 835 m b. 3 835 m c. 5 670 m d. 10 449 m
3. Sandrele sunt forme de relief specifice Câmpiei:

a. Andaluziei b. Mariței c. Nord-Europeană d. Precaspică
4. Ville neuve este un concept urbanistic, apărut în Europa de Est, din care fac parte și orașele:
a. Dunaujváros și Constanța b. Eisenhüttenstadt și Sibiu
c. Nowa Huta și Victoria d. Strasbourg și Brașov
5. Vulcanul Pico del Teide, cu altitudinea de 3 871 m, este situat în Arhipelagul:

a. Azore b. Canare c. Ciclade d. Madeira
6. Drumul european E70 străbate ruta:

a. Hamburg – Oradea – Cluj-Napoca – Brașov – București – Slobozia – Constanța
b. Nădlac – Arad – Sebeș – Pitești – București – Constanța
c. Stamora-Moravița – Timișoara – Craiova – București – Giurgiu – Varna – Istanbul
d. Varșovia – Lvov – Suceava – Buzău – București – Giurgiu – Sofia
7. Depresiunea Kazanlâk (Valea Trandafirilor) separă Munții Sredna Gora de Munții:

a. Pirin b. Rila c. Rodopi d. Stara Planina
8. Prima autostrada europeană a fost construită între orașele:

a. Paris – Lyon b. Roma – Milano c. București – Pitești d. Berlin – München
9. În România, stepa se află în unitatea de relief numită:

a. Podișul Dobrogei b. Podișul Getic c. Podișul Mehedinți d. Podișul Transilvaniei
10. Este în legătură cu cinci mări orașul-capitală:

a. Kiev b. Moscova c. Paris d. Viena
11. Lacul de acumulare Samara se află pe fluviul:

a. Dunăre b. Nipru c. Pad d. Volga
12. Precipitații atmosferice de circa 200 mm/an cad în Câmpia:

a. Moravei b. Padului c. Panonică d. Precaspică
13. Etajul stejarului urcă până la 1 000 m în Munții:

a. Călimani b. Cozia c. Rodnei d. Suhardului
Proba teoretică scrisă – clasa a XII-a -1-

14. Un relief cu interfluvii netede, cu văi puternic adâncite și aspect de canion, este prezent în
partea de sud a Podișului:
a. Dobrogei b. Getic c. Mehedinți d. Moldovei
15. Zăcăminte de bauxită există în Munții:

a. Pădurea Craiului b. Piatra Craiului c. Piatra Mare d. Postăvaru
Harta de mai jos se referă la bazinul hidrografic al râului Siret.

1. Prezentați două cauze care
explică faptul că râul Siret
înregistrează cel mai mare debit
mediu anual dintre râurile
interioare din România.
2. Precizați:
a. numele râului care străbate
orașul marcat, pe hartă, cu cifra 2;
b. o influență climatică resimțită
în subunitatea de relief marcată,
pe hartă, cu litera C.
3. Pentru unitatea de relief

marcată, pe hartă, cu litera A,
precizați:
a. numele subunității de relief în
care se înregistrează altitudinea
maximă;
b. forma de relief determinată de
structura stratelor de roci;
c. o zonă sau un tip de vegetație.
4. Pentru unitatea de relief

marcată, pe hartă, cu litera B,
precizați:
a. caracterul morfologic principal;
b. un proces geomorfologic
actual determinat de prezența
depozitelor de molasă;
c. doi factori naturali care favorizează suprafețele întinse cultivate cu viță de vie, precum și
numele a două podgorii;
d. două resurse de subsol.
5. Pentru unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D, precizați:
a. tipul genetic de câmpie;
b. un tip de sol.
6. Pentru orașul marcat, pe hartă, cu numărul 1, precizați:
a. numele depresiunii în care este localizat orașul;
b. tipul de rocă din care sunt alcătuiți munții situați în partea de sud-vest;
c. o resursă de subsol existentă în subunitatea de relief precizată la subpunctul 6.a.
7. Pentru orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3, precizați:
b. indicativul drumului european care traversează acest oraș. 22 puncte


Analizați harta de mai jos și răspundeți următoarelor cerințe:
1. Precizați:
a. numele apelor curgătoare marcate, pe hartă, cu cifrele 1, 2 și 3;
b. numele orașelor marcate, pe hartă, cu literele a, b și c.
2. Pentru bazinul acvatic, marcat, pe hartă, cu litera A:
a. explicați amplitudinea redusă a mareelor;
b. explicați existența celui mai mare rezervor de hidrogen sulfurat de pe Glob;
c. prezentați modul cum variază temperatura apei cu adâncimea.
3. Pentru bazinul acvatic marcat, pe hartă, cu litera B:
a. explicați faptul că în partea nord-vestică valoarea salinității este mai redusă (0,05 ‰) decât în
partea sud-estică (11-13 ‰);
b. prezentați o cauză a evoluției suprafaței acestui bazin acvatic începând din anul 1930 până în prezent.
13 puncte
Tabelul de mai jos prezintă structura în procente (%) a producţiei de energie electrică în câteva
state europene, în anul 2016.
Statul Energie Cărbuni Gaze Petrol Energie Alte surse
nucleară naturale regenerabilă de energie
Polonia - 77,4 % 5,5 % 1,6 % 14,2 % 1,3 %
Italia - - 12,4 % 11,3 % 72,2 % 4%
Belgia 74 % - - - 21,6 % 4,4 %
Islanda - - - - 100 % -
România 11,4 % 17,5 % 33,5 % 13,8 % 22,9 % 0,9 %
Sursa: Eurostat, 2017
1. Explicați:
a. ponderea ridicată a energiei nucleare în structura producţiei de energie electrică a Belgiei, precizând
un argument.
b. ponderea ridicată a energiei regenerabile în structura producţiei de energie electrică a Italiei,
precizând un argument.
2. Calculaţi ponderea totală a energiei electrice obţinute în termocentrale în Polonia.
3. Precizați:
a. numele unui bazin carbonifer din Polonia, precum și tipul de cărbune exploatat în acest bazin
carbonifer;
b. sursa principală de energie regenerabilă utilizată de Islanda, precum și un factor care
favorizează existența acestei surse de energie.
4. În anul 1992 principala sursă de energie regenerabilă utilizată în România era hidroenergia.
Până în anul 2017 s-au adăugat și alte surse de energie regenerabilă.
Precizați:
a. două dintre resursele de energie regenerabilă utilizate de România;
b. numele celei mai mari hidrocentrale, ca putere instalată, de pe râurile interne din România;
c. numele râului cu cele mai multe amenajări hidroenergetice din România. 11 puncte

Imaginile de mai jos, notate cu litere de la A la D, sunt reprezentative pentru patru orașe din
România și din Europa, iar alăturat, notate cu litere de la a la d, sunt prezentate scurte descrieri
geografice ale acestora.
a. Amplasat la poalele Dealului Sprenghi, are o largă deschidere
A către șesul drenat de Olt. Primele firme cu profil industrial au fost
Scherg (în anul 1823) – stofe, Teutsch (în anul 1833) – scule,
Kügler (în anul 1919) – ciment și Schiel (în anul 1919) – utilaje
hidraulice. Unele dintre acestea își continuă și azi producția, dar
sub alte denumiri.
B b. Cel mai mare oraș nordic al Terrei (peste 5 milioane locuitori),

situat pe râul Neva, fostă capitală în perioada 1712 – 1922, un
important centru economic, cultural stiințific și turistic (găzduiește
unul dintre marile muzee ale lumii).
c. Este situat într-o arie de subsidență, cu o pantă foarte redusă,

C cu suprafețe mlăștinoase și gârle părăsite. A fost atestat
documentar în anul 1266. Are numeroase parcuri și grădini, o
mare diversitate culturală și etnică (români, maghiari, germani,
sârbi, rromi) și o organizare radiar-concentrică.
d. Fondat de celți pe un promontoriu ce pătrundea într-o vastă

D arie mlăștinoasă din vestul Lombardiei, în prezent este capitală
financiară, a designului și a modei. Aici se află numeroase
muzee (Pinacoteca Brera), monumente de artă și arhitectură,
biblioteci și teatre.
1. Asociați orașele din imaginile notate cu litere de la A la D cu descrierile geografice alăturate,

notate cu litere de la a la d.
2. Pentru orașul din imaginea notată cu litera A, precizați:
b. numele mării, precum și al golfului unde este situat.
3. Pentru orașul din imaginea notată cu litera B:
a. precizați numele orașului;
b. menționați două puncte de trecere a frontierei de stat care îi asigură legătura cu statul vecin
cel mai apropiat;
c. argumentați statutul de „oraș-port” pe care îl deține.
4. Pentru orașul din imaginea notată cu litera C, precizați numele dat de romani (222 î.Hr.), precum
și semnificația geografică a acestei denumiri.
5. Pentru orașul din imaginea notată cu litera D, precizați numele celei mai importante stațiuni
montane pentru sporturile de iarnă situată în apropierea acestuia.
14 puncte

\ MINISTERUL EDUCA Tl El
OLIMPIADA $COLARA DE GEOGRAFIE

ETAPA NATIONAL.A
9 -14 aprilie 2023
PROBA TEORETICA SCRISA

CLASA a XII-a
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
Subiectul I (20 de puncte)

Scrie\i, pe foaia de concurs, litera corespunzatoare raspunsului corect pentru fiecare dintre afirmatiile
de maijos:
1. Ora~ele Dunkerque ~i Taranto au in comun faptul ca sunt:

a. centre de extrac\ie a petrolului b. centre siderurgice c. porturi fluviale d. statiuni montane
2. Polul tehnologic Sophia Antipolis se afla in apropierea ora~ului:

a. Barcelona b. Genova c. Nisa d. Valencia
3. Ora~ul situat in estul Flandrei, la confluen\a fluviului Escaut cu raul Lys este:
a. Anvers (Antwerpen) b. Eindhoven c. Gand (Gent) d. Groningen
4. Drumul european E85 strabate ruta:

a. Hamburg - Oradea - Cluj-Napoca - Bra~ov - Bucure~ti - Slobozia - Constanta
b. Nadlac - Arad - Sebe~ - Pite~ti - Bucure~ti - Constanta
c. Stamora-Moravi\a - Timi~oara - Craiova - Bucure~ti - Giurgiu - Varna - Istanbul
d. Va~ovia - Lvov - Suceava - Buzau - Bucure~ti - Giurgiu - Sofia
5. Centrala solara din localitatea Odeillo se afla in:

a. Belgia b. Franta c. Italia d. Spania
6. Pe locul fostei colonii grece~ti Odessos s-a dezvoltat ora~ul:

a. Cetatea Alba b. Or~ova c. Turda d. Varna
7. Exista zacaminte de minereu defier in Muntii:

a. Ciuca~ b. Gutai c. Parang d. Poiana Rusca
8. Sunt adevarate afirma\iile:

a. 1 si 2 b. 1 si 3 c. 2 ~i 3 d. 2 ~i 4
Atat in Norvegia, cat ~i in Romania: ,
1. clima este blanda, cu nuante continentale in est
2. exista rauri cu amenajari hidroenergetice
3. se exploateaza petrol off-shore
4. un procent de sub 5% din populatie lucreaza in agricultura
9. Alegeti asocierea corecta a peninsulelor:

a. 1-a, 2-c, 3-d, 4-b b. 1-b, 2-d, 3-c, 4-b
c. 1-c, 2-d, 3-b, 4-a d. 1-d, 2-a, 3-b, 4-d
1. Este situata in partea de NV a ultimului stat intrat in Uniunea Europeana.
2. Este localizata in sudul unui stat membru fondator al Uniunii Europene.
3. Are un relief format din masive hercinice joase ~i relativ izolate, dispuse pe doua
aliniamente vest-est.
4. Agricultura se ractica e cam uri Tnchise .. boca e" .
Proba teoreti~ scrisa - clasa a XII-a

MINISTERUL EDUCATIEI
10. Au aderat la Uniunea Europeana in anul 2004 statele: .

a. Belgia, Italia, Luxemburg , Polonia , Spania b. Cipru, Estonia, Letonia, Malta, Sl~verna .
c. Cehia , Fran\a, Grecia, Lituania , Portugalia d. Germania, lrlanda, Slovacia, Sued1a, Ungana
Aveti in vedere harta de mai sus. Precizati:

1. numele orasului in care s-a semnat in anul 1957 tratatul prin care a luat nastere Comunitatea
Economica 'Europeana, precum ~i cifra cu care acesta este marcat pe hart~;
2. numele ora~ului marcat, pe harta, cu cifra 4, aparut in perioada afirmarii civilizatiei grece~ti;
3. numele sitului arheologic situat la 5 km de ora~ul lraklion, datand din epoca minoica,
considerat unul dintre cele mai vechi ora~e europene;
4. numele republicii monastice situata in apropierea ora~ului marcat, pe harta, cu cifra 5
(Peninsula Calcidica) , centru al ortodoxiei din sud-estul Europei;
5. numele unui lac de origine vulcanica situat in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera A;
6. numele ora~ului-statiune balneo-maritima marcat, pe harta, cu cifra 8, unde se afla si castelul
Reginei Maria a Romaniei; '
7. numele celor doua ora~e care formeaza sistemul urban-portuar marcat, pe harta, cu cifra 6
care concentreaza 1/3 din populatia ~i economia statului in care este localizat·
8. numele vantului rece care coboara spre tarmurile Marii Adriatice, din unitatea de relief
marcata, pe harta, cu litera B;
9. numele campiilor marcate, pe harta, cu literele a, d ~i e;
10. litera cu care este marcata, pe harta, campia und e sunt amenajate cele mai mari suprafete
cultivate cu orez din Europa;
11 . numele ora~elor m~rc~te, pe ~aria , cu cifrele 1 , ~i 3 precum ~i denumirea generica primita
de regiunea industnala formata din _ace~!~ ora~e.
12. numele ora~elor cu functi~ cultural:1ston~a marcate, pe harta, cu cifrele 9 si 10;
13. numele vulcanilor marcat1, pe harta, cu c1frele romane 1~i 11. '
Proba teoretica scrisa - clasa a XII-a

2
MINISTERUL EDUCAJIEI
Subiectul al Ill-lea (20 de punctej
Pe harta alaturata sunt marcate cu
litere, unita\i ~i subunita\i de reli~f si cu
cifre , elemente de hidrografie. '
1. Preciza\i:
a. numele subunita\ilor de relief
marcate, pe harta, cu literele A si B·
b. numele raurilor marcate, pe hart~. cu
cifrele 1, 2 si 3·
c. numele iac~lui marcat, pe harta, cu
cifra 5;
d. tipul genetic de lac in care se varsa
raul marcat, pe harta, cu cifra 4;
e. tipul genetic ~i numele grindului
marcat, pe harta, cu litera a;
f. doua func\ii ale satelor din unitatea de
relief marcata, pe harta, cu litera C.
2. Pentru subunitatea de relief marcata,

_..,.,. ,
-.i,,,1
...
pe harta, cu litera A, men\iona\i:
a. numele orogenezei in care s-a 0 50 - 100
format; -
-200 - :!00
•00-200
b. altitudinea maxima si numele varfului - p e- 300

in care se inregistreaz~.
3. Pentru subunitatea de relief marcata, pe harta, cu litera B, preciza\i:

a. numele orogenezei in care s-a format;
b. numele celor doua falii care delimiteaza aceasta subunitate de relief.
4. Prezenta\i:
a. modul de formare a complexului de lacuri marcat, pe harta , cu cifra 6;
b. modul de formare a unita\ii de relief marcate, pe harta, cu litera C.
--
Subiectul al IV-lea (20 de puncte)
Analizati profilul geografic l?i imaginile de mai jos. Raspundeti urmatoarelor cerin\e:
C .....

3
MINISTERUL EDUCA JIEI
1. Precizati numele unitatilor de relief marcate, pe profil si in imagini, cu literele A, B, C, D, E ~i F.

2. Pentru unitatea de relief marcata cu litera C: •
a. prezentati doua caracteristici generale ale reliefului;
b. precizati numele a doua state pe teritoriul carora se desfa!?oara.
3. Pent~ u~itatea de_relie~ marcata cu litera D, precizati:
a. alt1tudmea maxima !?' numele varfului in care se inregistreaza;
b. numele orogenezei in care s-a format.
4. Preciza\i: .
a. numel~ peninsulei unde sunt situate unitatile de relief marcate cu literele A ~i ~ . pre~um ~ al 1
capulu1 ce reprezinta extremitatea vestica a continentului, situat in aceasta peninsula,
b. forma de relief tectono-structural strabatuta de fluviul Rin intre unitatile de relief marcate cu
literele E Si F;
c. numele fluviului marcat cu cifra 1, !?tiind ca apartine bazinului mediteraneean, precum ~i tipul
de gura de varsare;
d. numele fluviului marcat cu cifra 2, !?tiind ca este eel mai lung fluviu din Fran\a ~i izvora!?te din
unitatea de relief marcata cu litera D;
e. numele fluviului care izvoraste din unitatea de relief marcata cu litera F;
f. numele ora~ului situat pe valea fluviului Rin, unde se afla una dintre institu\iile Uniunii Europene.

1. Explicati faptul ca fiordurile din Norvegia sunt navigabile tot timpul anului.
2. Realizati asocierea corecta intre fiecare dintre diagramele climatice notate cu cifrele 1, 2, 3 , 4,
tipurile de vegeta\ie din imaginile notate cu literele A, B, C, D ~i tipurile de sol notate cu literele
a , b, c, d, du a modelul 5-E-e.
1 2
25
21
1Z5
100
21
•
11
15 ,./
•-
7....-----·
tffl~ ....
15
E 11 50
I E1s
/ ,. 1
i! 5
, 31t.~-- 25 ;;
i
:i
,/
t 10
,,,
•
0
·--.. -·- - - · ·- 0
• .s ¥ ·· - - ·• - - • -·· "· ··- ·· - - - -- - •
1... '
• -10
.,_. -15 ,! 5 L/
' 11
a
0
• •
_ r.....,....
I W V W W IX X lO U I I N V VI VI VII IX JI lO D
- "'9clphll(mm) ra ('C) _ ..... ..,.•• i,..i
- -T - r C J
3 4
150
,.,,,__ - ..... 1J5

JO
25
•,.
, / .....
.... I Em
:1
- :I J
100
,,, its
--
:l
! 10
- l s
O I U
-
---
- -- -
"'9clpl•l(mm)
- -
- VIVIIVIIIX
- -T - - ( " C )
ll lOU
25
•
.s
-11
0 - -
VIIVII IX D
a. cernoziom b. sol brun c. sol de tundra d. terra rossa

4
Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
OLIMPIADA ŞCOLARĂ DE GEOGRAFIE

ETAPA JUDEŢEANĂ/A SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
4 martie 2023
CLASA a XII-a

Subiectul I (20 de puncte)

Scrieți, pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile
de mai jos:
1. Obârșia Dunării este considerată a fi confluența dintre râurile Breg și:
a. Brigach b. Enns c. Inn d. Isar
2. Orașul cucerit de romani și numit de aceștia Luteția, este cunoscut în prezent sub numele de:
a. Londra b. Paris c. Roma d. Viena
3. Altitudinea maximă de 2925 m din Peninsula Balcanică, se înregistrează în Vârful:
a. Goliam Perelik b. Musala c. Myticas d. Smolikas
4. Zona nemorală este formată din:
a. păduri de conifere b. păduri de stejar și fag c. păduri subtropicale d. silvostepă
5. Øresund, cel mai lung pod rutier și feroviar din Europa, leagă statele:
a. Danemarca-Suedia b. Danemarca-Norvegia c. Suedia-Norvegia d. Suedia-Germania
6. Stațiunile balneo-maritime Biarritz și Arcachon sunt situate în regiunea turistică:
a. Costa Brava b. Costa Blanca c. Côte d‘Argent d. Côte d‘Azur
7. Regiunea carboniferă Silezia Superioară se află în statul:
a. Germania b. Polonia c. Slovacia d. Ucraina
8. Relief ruiniform dezvoltat pe granit, este specific pentru:
a. Munții Făgăraș b. Munții Semenic c. Munții Călimani d. Munții Măcin
9. Lacurile Bolsena și Albano sunt de origine:
a. antropică b. glaciară c. tectonică d. vulcanică
10. Grindurile continentale din Delta Dunării sunt:
a. Chilia și Caraorman b. Letea și Chilia c. Sărăturile și Stipoc d. Stipoc și Chilia
În imagini sunt reprezentate unități de relief montane notate cu litere de la a la h, iar mai jos, cu
numere de la 1 la 8 sunt prezentate scurte descrieri geografice ale acestora. Scrieți, pe foaia de
concurs, asocierile corecte, după modelul 9-i.
1. Este o unitate hercinică intens erodată și faliată, dominată de culmi numite sierre, apărute în urma
reînălțării unor blocuri cristaline în timpul orogenezei alpine.
2. Se desfășoară sub forma a două culmi despărțite de valea tectonică a Tundjei, altitudinea maximă
fiind de 2376 m.
3. Lanț montan cu altitudini reduse (nu depășesc 900 m), format pe structuri vechi hercinice și
caledonice, faliate și puternic șlefuite de agenții externi.
Subiect – clasa a XII-a
1 din 4
4. Se caracterizează printr-o tectonică activă, fiind alcătuiți din granite, calcare și conglomerate,
prezentând un relief glaciar pleistocen și actual, traversați de trecători la mare înățime, precum Pasul
Crucii la 2380 m.
5. Au o lungime de 400 km, altitudini care depășesc 3000 m, relief glaciar reprezentat prin circuri și
creste glaciare și masivitate remarcabilă.
6. Lanț montan format din culmi orientate pe direcție nord-sud, în centru cu altitudini de 2900 m, în
nord frecvente alunecări de teren, iar în sud versanți prăpăstioși, defilee. Apar și craterele unor
vulcani stinși, în care s-au instalat lacuri vulcanice.
7. Lanț lung de peste 2000 km de vârstă hercinică, cu altitudine maximă de 1894 m, orientat nord-
sud și bogat în resurse minerale.
8. S-au format la sfârșitul Precambrianului și începutul Paleozoicului, au fost nivelați de eroziune și
ridicați de mișcările tectonice, astfel încât azi formează un lanț montan cu înălțime de 800-2469 m,
ce se termină prin versanți abrupți spre ocean.

Aveți în vedere harta de mai jos. Precizați:
1. numele celui mai mare port fluvial, după volumul de mărfuri, situat pe fluviul marcat, pe hartă, cu
numărul 1;
2. numele orașului cu funcție administrativ-politică situat pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 2;
3. numele mărilor în care se varsă râurile marcate, pe hartă, cu numerele 1, 3, 8 și 10;
4. numele și tipul genetic al lacurilor marcate, pe hartă, cu literele a și b;
5. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 4, 6 și 9;
6. numele câmpiei drenate de râul marcat, pe hartă, cu numărul 10;
7. numele a două orașe-porturi maritime din statul marcat, pe hartă, cu litera E;
8. numele amenajării hidroenergetice situate pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 7;
9. numele câmpiei situate în partea de nord a statului marcat, pe hartă, cu litera C;
10. numele celor mai înalți munți din statul marcat, pe hartă, cu litera A;
11. numele statului cu care se învecinează în partea de sud-vest statul marcat, pe hartă, cu litera E.
12. numele vegetației de stepă din statul marcat, pe hartă, cu litera A.

2 din 4
Pe harta de mai jos sunt marcate, cu litere, unități și subunități de relief și cu numere, râuri și orașe.
Fotografiile notate cu numere romane de la I la VI prezintă caracteristici ale unor unități/subunități
de relief.
1. Asociați fiecare fotografie cu una dintre unitățile/subunitățile de relief, după modelul VII – G.
2. Precizați:
a. numele orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 3;
b. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 5;
c. numele râului care străbate orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2;
d. numele golfului în care s-a format unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F;
e. două specii de plante mediteraneene din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C;
f. un factor natural care a determinat formarea tipului genetic de relief reprezentat în imaginea
marcată cu numărul VI, precum și modul în care acesta a contribuit la formarea sa.
3. Prezentați două deosebiri între relieful subunităților de relief marcate, pe hartă, cu literele a și b.
Notă 1: Deosebirile privind relieful se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: mod de formare,
categorii/tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea văilor principale, tipuri genetice de relief,
alte aspecte specifice ale reliefului.
Notă 2: Punctajele complete vor fi acordate numai dacă cele două subunități de relief vor fi tratate comparativ
și nu separat.

A. Reprezentările grafice de mai jos prezintă temperatura și precipitațiile medii lunare la stațiile
meteorologice din două orașe europene, notate cu literele A și B.
1. Precizați tipul de climă caracteristic pentru fiecare stație meteorologică din orașele A și B;
2. Calculați amplitudinea termică medie anuală la cele două stații meteorologice;
3. Explicați diferența dintre cantitățile de precipitații medii anuale înregistrate în cele două orașe;
4. Explicați faptul că în orașul A temperaturile medii din lunile de iarna au valori pozitive.

3 din 4
B. Reprezentările grafice de mai jos se referă la structura populației pe grupe de vârstă și sexe a
populației României, în anii 1990 și 2016.
Sursa datelor: Anuarul statistic al României – 2021, INS, 2022
1. Prezentați trei deosebiri între cele două reprezentări grafice.

Notă 1: Deosebirile se pot referi la următoarele aspecte: forma piramidei vârstelor, repartiția populației pe
grupe de vârstă și sexe, speranța de viață, alte aspecte demografice.
Notă 2: Punctajul complet va fi acordat dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ și nu separat.
2. Prezentați o cauză și două consecințe socio-economice ale procesului de îmbătrânire
demografică.
3. Prezentați un factor care influențează mărimea grupelor de vârstă și evoluția acestora.

4 din 4

Proba Teoretică Scrisă: Ministerul Educaţiei Naţionale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proba Teoretică Scrisă: Ministerul Educaţiei Naţionale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE,

a. identificaţi o formă de relief din fiecare fotografie, marcată cu numere de la 1 la 8; 8p

CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE

Subiectul I (24 puncte)

1. Scrieţi denumirea unităţilor sau a subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu litere de la A la F.

Subiectul III (20 puncte)

Subiectul IV (20 puncte)

Răspundeți la următoarele cerințe:

Proba teoretică scrisă – clasa a XII-a 2

Subiectul V (16 puncte)

Răspundeți la următoarele cerințe:

1. Pentru imaginea a precizați:

2. Pentru imaginea b precizați:

3. Pentru imaginea c precizați:

Proba teoretică scrisă – clasa a XII-a 3

CONCURSUL ŞCOLAR DE GEOGRAFIE