Repere ale cunoașterii Terrei

Antichitate - acum apar primele scrieri, relatări, studii despre suprafața terestră, atât cât
era ea cunoscută la acea vreme (Europa, N Africii, parțial Asia). Amintim în acest sens o
serie de învățați precum Eratostene, Strabon sau Ptolemeu și exploratori, navigatori (Ibn
Battutah, Marco Polo, Erik cel Roșu).
În Evul mediu amintim Marile Descoperiri Geografice:
- 1492 - Columb descoperă America (Insula San Salvador)
- 1498 - Vasco da Gama înconjoară Africa și ajunge în India
- 1512 - Magellan face înconjurul Pământului.
Europenii descoperă și stăpânesc astfel noi teritorii: apar imperiile coloniale (englez,
francez, portughez, spaniol). 
Până în sec. XX planeta este în mare parte cucerită, descoperită.
În sec. XX se ating noi cote:
- 1909 - Polul Nord - Peary
- 1911 - Polul Sud: Amundsen și Scott
- 1953 - Himalaya (8848 m)
-1957 - primul satelit lansat în spațiu: Sputnik
- 1961 - primul cosmonaut - Iuri Gagarin
- 1969 - primul om pe Lună, Armstrong
- 1981 - primul român în spațiu: Dumitru Prunariu.
În prezent explorarea spațiului terestru se face cu ajutorul Sistemelor Informaționale
Geografice (SIG).
mai multe informații găsiți aici.

lecția nr 2: Continente și țări - reprezentări cartografice. Harta

politică a lumii
Lecția din manual o găsiți aici

Harta este o reprezentare micșorată, aproximativă și convențională a suprafeței terestre.

Spunem că harta este o reprezentare micșorată pentru simplu motiv că atunci când o
realizăm micșorăm suprafața terestră. Pentru că forma Pământului este sferică (de geoid)
iar harta este plană, imaginea hărții nu mai este fidelă realității, ci s-a modificat, de aceea
spunem că harta este o reprezentare aproximativă. Pe orice hartă se folosesc o serie de
semne convenționale (în primul rând culorile: albastru pentru ape, verdele pentru
câmpii, galben pentru podișuri, maro închis pentru munți etc), motiv pentru care harta
este convențională.

Reținem că știința care se ocupă cu realizarea hărților se numește cartografia. Primele

reprezentări în plan datează din anul 6500 î.Ch. 
Tipuri de hărți:
 fizice - pe care sunt redate formele de relief, apele (ca în exemplul de mai sus)
 politice - pe care sunt reprezentate statele lumii, fiecare cu câte o culoare 

 tematice: turistice, rutiere, meteo, economice etc.

Din analiza hărților Europei observăm o serie de caracteristici ale țărilor:
 unele sunt insulare: Islanda, Cipru
 altele sunt peninsulare: Italia, Grecia
 altele sunt fără ieșire la mare: Ungaria, Rep. Moldova
După mărime, întindere, țările se clasifică în:
 mari: Franța, Germania
 medii: România, Polonia
 mici: Ungaria, Elveția
 foarte mici: Cipru, Malta.
Țările pot fi clasificate și după alte criterii:
 după numărul de locuitori
o foarte mari: China (1,4 miliarde loc), India (1,3 miliarde loc)
o mari: SUA (300 mil loc)
o mijlocii: Germania (80 mil loc), Franța (60 mil loc)
o mici: Bulgaria (9 mil loc)
o foarte mici: Vatican (1000 loc)
 după suprafață
o foarte mari: Rusia (17 mil kmp)
o mari: Canada și China (cu peste 9 mil kmp fiecare)
o medii: (Japonia)
o mici: Vatican (0,44 kmp)

Lecția nr. 3: Populația Terrei

Populația Terrei numără astăzi 7,6 miliarde locuitori.
Evoluția în timp a populației se numește dinamica populației. 
Această dinamică este influențată de 3 factori:
1. natalitatea = numărul de născuți vii la 1000 locuitori timp de 1 an; Asia de S și
SE, Africa înregistrează valori mari; Europa și America de N valori mici
2. mortalitatea = numărul de decese la 1000 locuitori pe an. Valori mari Africa,
valori mici Europa
3. sporul natural = diferența dintre natalitate și mortalitate. Atunci când natalitatea
este mai mare decât mortalitatea, sporul natural este pozitiv și populația crește. Invers,
când spotul natural este negativ, populația scade. Țările din Africa au un spor natural
pozitiv, iar multe țări europene au un spor natural negativ, inclusiv țara noastră.
Populația planetei a avut un ritm de creștere destul de lent până în sec. XIX-XX. Cauzele
au fost dintre cele mai diverse: bolile, războaiele, invaziile etc. Din sec al XIX și mai ales
din sec XX populația planetei a crescut rapid, fenomen cunoscut sub numele de „explozie
demografică”. Cauze: progresul înregistrat de știință, în special de medicină, perioade
lungi de pace, creșterea nivelului de trai ș.a.
Răspândirea populației pe Glob este neuniformă, fiind influențată de o serie de factori:
 relieful - omul a căutat mereu câmpiile fertile pe care să poată practica agricultura
(Câmpia Mesopotamiei, Câmpia Gangelui, Marea Câmpie Chineză). Și astăzi câmpiile
reprezintă principalele zone cu densități umane mari: Câmpia Germano-Polonă, Câmpia
Padului (nordul Italiei), Câmpia Română.
 clima - este un factor care își pune amprenta asupra răspândirii populației: în
deșerturi și în zonele polare, de exemplu sunt cele mai mici densități umane (Sahara,
Groenlanda)
 resursele de apă - influențează în mod direct răspândirea populației. Omul pentru
a se putea dezvolta (agricultura, industrie, pescuit, transport etc) are nevoie de apă. Mari
așezări umane sunt concentrate fie în lungul fluviilor (Nil, Dunăre, Huang He, Amur) sau
pe litoralul mărilor și al oceanelor (marile porturi: Rotterdam - Olanda, Constanța -
România, Singapore - Asia de S)
 resursele - au impulsionat apariția marilor aglomerări umane din cele mai vechi
timpuri, indiferent că vorbim de cărbuni (în Marea Britanie și Polonia), petrol (România,
Golful Persic), aur (Australia).
Evoluția populației globului poate fi urmărită în timp real aici

Lectia nr 4.
Așezările omenești-forme de locuire și diferențieri teritoriale

Așezările umane se împart în două categorii: sate (așezări rurale) și orașe (așezări
urbane).
Satele sunt așezări cu un număr mic de locuitori în care funcția de bază este agricultura.
Elementele unui sat sunt:
 vatra - suprafața pe care sunt construite casele
 moșia - suprafața agricolă din sat sau din jurul satului
 populația - locuitorii satului.
Satele se diferențiază după câteva criterii:
 după numărul de locuitori:
o sate mici (sub 500 loc)
o sate mijlocii (500-1500 loc)
o sate mari (1500 - 5000 loc)
o sate foarte mari (peste 5000 loc)
 după structură:
o sate risipite (la munte, figura nr. 1)
o sate răsfirate (în dealuri și podișuri, figura nr. 2)
o sate adunate (la câmpie, figura nr. 3)
o sate liniare (formate în lungul unei șosele, figura nr. 4)
 după materialul de construcție al caselor:
o case din gheață - iglu (Groenlanda)
o case din bârne de lemn - izba (Siberia - Rusia)
o case din lut, chirpici (zona stepelor din Europa și Asia)
o case din piatră (zona mediteraneană)
o case din piei de animale (Mongolia)
 după funcție se deosebesc:
o sate agricole (cerealiere, viticole, legumicole, pomicole)
o sate industriale (miniere)
o sate mixte, agro-industriale
o sate agro-turistice.

Figura nr. 1. sat adunat: Moeciu, jud. Brașov

Figura nr. 2. Sat răsfirat, Bicău, jud. Satu Mare

 Figura nr. 3. Satul „rotund” Charlottenburg, jud. Timiș

figura nr. 4. Sat liniar, 

sursa https://www.reddit.com/

Orașele sunt așezări cu un număr mare de locuitori, cu funcții și dotări multiple. Și

orașele se deosebesc după câteva criterii:
1. după mărime (populație)
1. mici (sub 10.000 loc)
2. mijlocii (sub 100.000 loc)
3. mari (sub 1 mil de loc)
4. foarte mari (peste 1 mil loc)
2. după așezarea geografică:
1. orașe de litoral (Constanța, Bari)
2. orașe de câmpie (Craiova)
3. orașe de deal și podiș (Cluj Napoca, Târgu Neamț)
4. orașe de munte (Brașov, Târgu Jiu)
3. după funcție:
1. orașe port (Rotterdam, Galați)
2. orașe capitală (București, Paris)
3. orașe industriale (Hunedoara, Hamburg)
4. orașe turistice (Sinaia, Veneția)
5. orașe universitare (Oxford și Cambridge)
Orașul viitorului va fi „orașul inteligent” în care accentul se va pune pe creșterea calității
vieții (reducerea poluării, fluidizarea traficului, reducerea consumului de energie, acces
facil la servicii de sănătate, educație, net).
Franța
Lecția din manual este aici.

sursa: https://harta.infoturism.ro

Așezarea geografică
Franța este situată în SV continentului, având ieșire la Oceanul Atlantic (V) și la  Marea
Mediterană în S. Îi aparține Insula Corsica (Mediterana), dar și Guyana
Franceză (America de Sud), Reunion (Oceanul Indian).
Relieful este variat și dispus în trepte, ca un amfiteatru:
 în S și SE sunt munți înalți (Pirinei, peste 3000 m și Alpi, cu 4810 m, Vf. Mont
Blanc)
 în C se întinde Masivul Central Francez (este vechi și depășește 1800 m)
 în E și N se întind alte masive vechi (Mț Jura, Mț. Vosgi și Pod. Ardeni)
 în C și V se dezvoltă câmpiile (Bazinul Parizian, Câmpia Loarei, Câmpia
Acvitaniei)
Clima Franței este influențată de așezarea geografică, vecinătatea mărilor și a Oceanului
Atlantic, de circulația maselor de aer și de relief.
 temperat-oceanică în V
 mediteraneană în S
 alpină, montană în zona înaltă (Alpi, Pirinei)
 de tranziție (de la climatul oceanic la cel continental) în rest.
Rețeaua hidrografică este bogată și cuprinde fluvii mari:
 Rhonul
 Garonne
 Loara
 Sena
Populația și orașele
Franța numără peste 65 milioane locuitori. Capitala este la Paris (9 mil. loc). Alteorașe
mari: Marsilia, Lyon, Bordeaux, Lille, Toulouse.
Economia - este dezvoltată.
a. Agricultura - este modernă și mecanizată. Implică doar 3% din populația activă a țării.
Se cultivă cereale, vița de vie, sfecla de zahăr, citrice, măslinul, pomi fructiferi.
Recunoscută pe plan mondial pentru vinurile sale.
b. Industria - Franța este a 4-a putere economică a lumii (aeronautică, aerospațiale,
automobile, electronică, energetică nucleară, nave, medicamente etc). Recunoscută pe
plan mondial prin firmele:
Renault, Peugeot, Citroen - automobile,  Areva - în cel al construcției de centrale
nucleare, Danone - în cel al produselor lactate, L Oreal - în cosmetică, sau Michelin - în
industria anvelopelor.
c. serviciile - turismul foarte dezvoltat - Franța este țara cea mai vizitată din lume (peste
80 mil turiști/an - Paris, Valea Loarei, Coasta de Azur, Alpii, Pirineii); transporturile
moderne (aeriene, autostrăzi, feroviare - TGV, navale).
Francezi celebri: Victor Hugo, Honore de Balzac, Voltaire, Alexandre Dumas, Emile Zola
(scriitori).

Uniunea Europeană
Lecția noastră este aici.
Câteva elemente de bază:
U.E. este formată din 27 de state cu o populație de peste 500 mil. locuitori.
Instituțiile de bază ale U.E. sunt: Parlamentul European, Comisia Europeană și Curtea de
Justiție a UE
Ziua Europei: 9 mai
Sediul UE: Bruxelles (Comisia Europeană)

Harta politică
Europa este formată din 50 de state (lista poate fi consultată aici), despărțite între ele
prin granițe. aceste granițe pot fi naturale (un fluviu, un lac etc) sau artificiale (stabilite
prin tratate între țările vecine).
Țările se deosebesc după:
 întindere / suprafață (Rusia și Turcia se întind pe 2 continente), Franța,
Germania, Spania cu suprafețe mari; dar există și țări cu suprafețe mici (lista lor
este aici): Vatican, Malta ș.a.
 după așezarea geografică:
o țări insulare: Cipru, Islanda
o țări peninsulare: Italia, Danemarca
o țări continentale (fără litoral/fără ieșire la mare): Ungaria
 după forma de guvernare:
o republici (conduse de un președinte): Polonia, Cehia
o monarhii (conduse de un rege): Olanda, Suedia
o principate (conduse de un principe): Monaco
o state religioase (conduse de Papă): Vatican.
Temă în clasă / acasă
1. Căutați pe atlase țările din peninsulele: Balcanică, Italică, Iberică, Iutlanda,
Scandinavia
2. Notați 4 țări fără litoral din Europa 
3. Scrieți pe caiete 5 țări alpine și 3 țări carpatice
4. Căutați pe hartă țările cu ieșire la Marea Baltică și Golful Botnic.

Resursele Europei clasa a VI a (folosim manualul în

format digital, iar lecția o găsim aici)
Resursele Europei

resursele naturale sunt mijloace de existență oferite omului de mediu înconjurător.

resursele pot fi împărțite în 2 mari categorii
1. Resurse epuizabile
Cărbunii - se găsesc și se exploatează din Rusia, Polonia, România, Ucraina, Marea
Britanie, Germania. Se utilizează în termocentrale și în ind. chimică.
Petrolul-se exploatează din Marea Nordului, Marea Caspică, Marea Neagră, din Rusia,
Marea Britanie, România, Norvegia, Ucraina
Gazele naturale - se extrag din Marea Nordului, Marea Caspică, Marea Neagră, din Rusia,
Marea Britanie, România, Norvegia, Ucraina, Olanda.
Minereurile de fier - se extrag din Suedia, Rusia, Ucraina, Franța, Spania, Germania. Se
utilizează în siderurgie la fabricarea fontei, a oțelului, a sârmei, a tablei etc.

2. Resursele inepuizabile
Hidroenergia - valorifică forța apelor în cadrul hidrocentralelor. Norvegia, Suedia,
Elveția, Rusia, România utilizează această energie.
Cele mai mari hidrocentrale și baraje din lume pot fi văzute aici și aici
Energia mării - valorifică forța valurilor și a mareelor. In La Rance, Franța există o
centrală mareemotrică.
Energia eoliană - forța vântului este captată și valorificată în țări precum: Olanda (Țara
Morilor de vânt), Germania, Marea Britanie.
Energia solară - este folosită la încălzirea locuințelor dar și la producerea curentului
electric. Rezultate notabile obțin în această direcție: Italia, Spania, Franța, Germania.
Mai multe informații găsiți aici.

TEST Resursele Europei

alt test aici

Economia Europei
1. Industria
-industria este o ramura economica ce transforma materiile prime in produse finite. (de
ex. lemnul - materia prima-  se transforma in mobila - produs finit),
-industria apare pentru prima data in Anglia, sec al XVIII lea, apoi se extinde si in alte
tari europene si extra europene
- daca in prima faza centrele industriale erau localizate in apropierea resurselor naturale,
azi, aceste centre sunt localizate in porturi, din cauza materiilor prime care vin din
import
-ramuri industriale:
 ind. constructoare de masini (automobile, nave, locomotive, avioane etc):
Germania, Franta, Marea Britanie, Italia
 ind. siderurgica: Rusia, Germania, Spania, Franta
 ind. electronica: Germania, Olanda, Marea Britanie
 ind. chimica: Germania, Italia, Marea Britanie, Romania
 ind. textila: Italia, Marea Britanie, Romania, Polonia
 ind. alimentara: Franta, Germania, Italia, Romania, Ungaria
2. Agricultura
La nivelul continentului se deosebesc doua tipuri de agricultura:
a. o agricultura intensiva, specifica in V Europei, cu eficienta mare
b. o agricultura extensiva, practicata pe suprafete mari de teren, cu productivitate mai
mica; este caracteristica pentru E Europei.
Principalele zone agricole:
- Campia Europei de Est
- Campia Romana
- Campia Panonica
- Campia Padului
- Campia Germano-Polona
- Campia Frantei

Așezările
Satele - sunt așezări cu un număr mic de locuitori în care populația se
ocupă în special cu agricultura.
Clasificarea satelor
 după mărime se deosebesc sate mici (sub 500 loc), mijlocii (500-1500
loc), mari (1500-5000 loc) și foarte mari (peste 5000 loc)
 după structură, satele pot fi risipite (în zona montană), răsfirate (în
dealuri), adunate (la câmpie, în depresiuni), liniare (când se dezvoltă în lungul unei căi
de comunicații)
 după funcție se disting sate agricole (cerealiere, pomicole, viticole
etc), industriale (miniere, forestiere etc), mixte (agroindustriale); în ultima perioadă au
apărut și s-au dezvoltat sate agro-turistice,
 după materialul de construcție, casele din sate pot fi construite din: cuburi
de gheață (iglu, în Groenlanda), din bârne de lemn (izba, în Rusia), din piatră (zona
mediteraneană), din lut (centrul și estul Europei)
Orașele- sunt așezări cu un număr mare de locuitori, cu funcții și dotări
complexe.
Clasificarea orașelor
 după vechime se disting orașele
antice (Knossos, Atena, Roma, Tomis, Marsilia), orașele medievale (cetăți și
târguri, Hamburg, Sighișoara, Strasbourg, Moscova),
orașele contemporane (Petroșani, Duisburg)
 după mărime: mici (sub 25.000 loc), mijlocii (sub 100.000 loc), mari (peste
100.000 loc), foarte mari (peste 1 milion loc). Cele mai mari orașe europene sunt
Moscova, Londra și Paris, fiecare cu cca 9 mil loc.
 după funcție: orașe industriale (Galați, Milano, Bilbao),
orașe port (Rotterdam, Duisburg, Constanța, Liverpool, Genova),
orașe capitală (Budapesta, Sofia, Bratislava, Berna), orașe turistice (Karlovy
Vary, Veneția, Sinaia).  
temă în clasă sau acasă
- notați orașele port de la Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Baltică
-prin ce se deosebesc orașele de sate, orașele contemporane de cele din perioada
medievală?
-descrieți orașul în care doriți să trăiți; ce dotări ar trebui să aibă?
-cum vedeți voi orașele peste 100 de ani?