ACȚIUNEA APEI DE

MARE.
RELIEFUL LITORAL
Clasele a IX a A, B, C, D, E, F, G, H
Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, București
• Mările și oceanele ocupă 71% din
suprafața Terrei.
• Acțiunea apei de mare se
manifestă doar în zona de
întâlnire a uscatului cu aceasta,
dar și pe o porțiune din platforma
litorală.
• Litoralul este regiunea unde se
manifestă activ influența mării.
Este format din: platforma litorală
(de regulă până la 200 m
altitudine), plajă (fâșie joasă cu
nisip sau pietriș), faleze (abrupturi
stâncoase), delte, lacuri litorale,
dar și o porțiune îngustă de uscat,
unde se produc brize marine.
Zonă de litoral –
faleză
• Acțiunea apei mărilor/oceanelor asupra țărmului
se realizează prin valuri, curenți, maree etc.
• Procesele prin care acționează apa mării sunt:
• eroziunea / abraziunea – produsă prin izbirea
falezelor, a stâncilor de către apa încărcată cu nisip
și pietriș;
• transportul spre larg a materialelor erodate;
• acumularea de nisip, pietriș și materie organică pe
platforma litorală și pe linia țărmului, ceea ce
conduce la extinderea plajei, la dezvoltarea
submersă sau emersă de cordoane de nisip care pot
închide golfuri (rezultă lagune!!!) și gurile de
vărsare ale unor râuri mici (iau naștere lacuri de tip
liman: Techirghiol, Tașaul etc).
TIPURI DE
ȚĂRMURI
I. ȚĂRMURILE
ÎNALTE
1. Țărmurile cu
fiorduri
• Sunt specifice în Peninsula
Scandinavă, Scoția, Islanda și
Peninsula Labrador, Groenlanda
• Apa de mare a inundat văi
glaciare adânci, rezultând
fiordurile, sub forma unor golfuri
adânci.
• Sognefjord (Norvegia) este cel
mai lung fiord (204 km), iar
Scorseby Sund (Groenlanda) este
cel mai adânc fiord (1309 m
adâncime).
2. Țărmurile cu
riass
• Sunt specifice în Peninsula
Bretagne și în Țara Galilor, SE-ul
Irlandei, Sardinia, etc.
• Râurile au văi scurte și înguste
care se deschid spre mare sub
forma unor pâlnii în care se
produce maree. La flux, gurile de
vărsare ale râurilor au aspect de
golf, iar la reflux aria se
transformă într-o zonă
mlăștinoasă cu insule de nisip.
3. Țărmul cu
canale / de tip
dalmatic
• Este întâlnit pe Coasta
Dalmată (Croația, Slovenia,
la Marea Adriatică), pe
coasta de est a Australiei și
în Noua Zeelandă.
• Munții pătrund în mare, iar
văile și depresiunile sunt
inundate, devenind canale
sau golfuri, în timp ce
culmile apar la suprafață,
sub forma unor mici insule.
• Falezele si platformele de abraziune
(eroziune marina) sunt tarmurile ce se
caracterizeaza prin pante abrupte între
25˚ si 90˚, plajele fiind foarte înguste sau
lipsesc. Iau nastere mai ales sub
actiunea valurilor care izbesc tarmul la
baza determinând surpari verticale.
• În zonele în care rocile sunt foarte dure,
la baza tarmului se formeaza platforme
de abraziune cu faleze înalte si greu de
escaladat. Cea mai cunoscuta astfel de
zona se gaseste pe litoralul M. Mânecii
în Normandia.
II. ȚĂRMURILE JOASE
1. Țărmul cu lagune

• Ţarmurile cu laguna s-au format în

zonele în care golfurile de mica
adâncime au fost separate de mare
prin cordoane litorale de nisip sau prin
bariere de corali. Între apa marii si apa
golfului exista legatura printr-o
deschidere în cordonul litoral numita
portita. Se gasesc: în România lacul
Razim si lacul Sinoie; în M. Adriatica -
Venetia, care comunica prin trei
portite; pe tarmul de sud al SUA unde
sectorul cu lagune are o lungime de
160 km; în sud-estul Braziliei; pe
tarmurile de sud ale M. Baltice si nord-
vestul M. Negre.
2. Țărmul cu
limanuri
• Ţarmul cu limanuri s-a format pe
fostele vai care au fost închise complet
de cordoane litorale.
• Se gaseste la gura de varsare a
Nistrului si Bugului.
3. Țărmul cu estuare
• Ţarmul cu estuare se formeaza în zonele cu
maree puternica la gura de varsare a unor râuri
sau fluvii. Fluxul determina largirea si adâncirea
gurii de varsare, care ia forma unui golf
triunghiular sau de pâlnie. Se gasesc: în
America de Sud pe Amazon si Rio la Plata (între
Uruguay si argentina), unde distanta dintre un
tarm si altul este de 250 km; în Europa pe
Tamisa, Elba si Rhin. Estuarele sunt cele care
sunt mai favorabile navigatiei.
• Estuarul Obi – cel mai lung din lume.
4. Țărmul cu deltă
• Ţarmul cu delta ia nastere la gura de
varsare a unor fluvii, în zone lipsite de
maree. Materialele transportate de
râuri sau fluvii se depun lateral si
frontal, apele împotmolindu-se în
propriile aluviuni fiind nevoite sa se
desparta în brate.
• Exemple: Delta Mississippi, Delta
Dunării, Delta Volgăi etc.
• Delta Gange-Brahmaputra – cea mai
mare din lume
5. Țărmul cu
mangrove
• Este întâlnit în regiunile tropicale (Africa de Est,
Asia de Sud-Est).
• Este afectat de maree.
• Se remarcă o adaptare specifică a vegetației de
țărm în funcție de oscilațiile nivelului
oceanului.