APELE CONTINENTALE și Ghețarii

Fișa lecției
1. Apele subterane: formare, ape freatice, ape de adâncime
2. Apele de suprafață
2.a. apele curgătoare: pâraie, râuri, fluvii
- bazin hidrografic
- elementele unui râu:
- izvor, cursul apei ( superior, mijlociu, inferior), gura de vărsare, confluență, afluent, colector
- relief fluvial: valea râului, albie ( minoră și majoră), terase, versanți, interfluviu
2.b. apele stătătoare: lacuri, mlaștini, bălți
- criterii de diferențiere
- tipuri de lacuri: - lacuri naturale
- lacuri antropice
3. Ghețari
1. Ghețarii. Condiții de formare a ghețarilor
2. Calote glaciare
3. Ghețari montani

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Apele continentale se împart în două categorii:
1.Ape subterane
o se formează prin infiltrarea apei de la suprafață prin
porii și fisurile rocilor și acumularea sa în subteran,
acolo unde întâlnește un strat impermeabil ( care nu
permite infiltrarea apei)
o Apele subterane freatice, ies uneori la suprafață sub
formă de izvoare
o Ape subterane de adâncime:
- vadoase -provenite din precipitații
- captive- intre două straturi impermeabile
- juvenile – din degazeificarea magmei

2.Apele de suprafață
Se împart în două categorii: ape curgătoare (pâraie, râuri, fluvii) și pe stătătoare ( lacuri, mlaștini, bălți)
2.a Apele curgătoare
- sunt apele care curg (gravitațional) din zonele mai înalte ale reliefului spre zonele mai joase
- se alimentează din ploi, topirea zăpezilor, izvoare și ghețari
- după regimul de scurgere:
- continuu
- intermitent: izbucuri ( in zone carstice), gheizere ( arteziene cu apă fierbinte)
- după temperatură:
- reci – cu temperatura mai mică sau egală cu a aerului
- calde – temperatura mai mare decât a aerului; termale, temperaturi peste 20 °C
- fac parte : pâraiele, râurile, fluviile
- fiecare apa curgătoare are:
 un bazin hidrografic (suprafata de pe care o apa curgatoare își adună afluenții)
 principalele elemente ale unui râu sunt:
 -izvorul
-cursul: superior, mijlociu și inferior
-gura de vărsare ( în mare sau ocean poate forma o deltă sau un estuar)
- confluență ( afluent și colector)
- bazin hidrografic
- cumpăna apelor

- râurile modelează relieful determinând formarea văilor, alcătuite din: albie minoră, albie majoră, terase
și versanți

- debitul – cantitatea de apă scursă printr-o anumită secțiune într-un interval de timp.
o Nu este constant în cursul anului , poate avea perioade cu minim si maxim.
o Semasoară în l/ s ( izvoarele), sau m3 / s. Ex. Cuejdi, 2 m3 /s; Siret, 222 m3 /s, Dunărea 6470 m3 /s

Localizează, cu ajutorului Atlasului geografic, următoarele fluvii de pe Glob

2.b.Apele stătătoare:
Sunt acumulări de ape în depresiuni ale scoarței.
Se pot alimenta din ape subterane, precipitații, zăpadă și ghețari.

LACURILE
Cantități mari de apă care stagnează în depresiuni negative formează lacurile.
Alimentarea lacurilor: de către râuri, prin scurgerea apei de precipitații de pe versanți, din ape subterane sau
izvoare.
Evoluția lacurilor- afluenții și procesele de versant contribuie la colmatarea ( sedimentarea) cuvetelor lacustre cu
materiale care formează sedimente lacustre. Când adâncimea scade foarte mult, este invadată de vegetație, fiind
transformată în mlaștină, în final, în câmpie lacustră.

Criterii de diferenţiere:
- adâncimea (cel mai adânc, L. Baikal = – 1621 m)
- suprafaţa (cea mai mare suprafață, Marea Caspică 371. 000 km 2 )
- salinitatea: dulci <1g/l ; salmastre 1-24 g/l; sărate > 24 g/l (Marea Moartă 360 g /l, L.Ursu 260 g / l)
- temperatura
- originea cuvetei lacustre ( depresiunea în care s-a acumulat apa), sunt naturale și antropice

Tipuri genetice de lacuri

A. Lacuri naturale - formate sub actiunea factorilor interni Tectonice
- tectonice: L.Titicaca (M. Anzi), L.Baikal
(Asia)
- relicte: M. Caspică, L.Aral
- faliate: Tanganika, Malawi, M. Moartă

Vulcanice: L. Crater, L. Sf. Ana

-formate sub acțiunea factorilor externi:

- lagune ( prin inchiderea unui fost golf, pastreaza o legatura cu marea) - L.
Razem, Veneția
- limanuri fluvio-maritime- Techirghiol, Babadag
- carstice: L. Vărășoaia (Apuseni)
- pe masive de sare: L.Ursu
- glaciare, cele mai numeroase: Marile Lacuri, L. Urșilor,
Sclavilor ( America de Nord), Garda, Maggiore, Constantz,
Lehman ( Elveția) , L. Bucura , L. Zanoaga ( M tii Retezat)

B. Lacuri antropice
1.de baraj cu scop hidroenergetic
 - Porţile de Fier ( Fl. Dunarea), L. Izvorul Muntelui ( Bistrița) ; pe Volga, pe Columbia, pe Parana, L. Trei Defileuri
pe Yangtze;
2. iazuri (pentru piscicultura sau irigații)– L. Dracşani – Pod. Moldovei;– Câmpia Română; L. Cefa – Câmpia de Vest;

3.Lacuri de agrement : L. Snagov, Herastrau

L. Crater L.Baikal

GHEȚARII
Formarea gheții
1. Zăpada provenită din ninsori se acumulează, se compactează sub formă de firn (zăpadă grăunțoasă) , prin
tasare și recristalizare se formează gheața
- Trei sferturi din apa dulce de pe Glob este sub formă de ghețari
- Tipuri de ghețari:
o Ghețari de calotă sau continentali
o Ghețari montani
Condiții de îngheț permanent sunt la temperaturi sub zero grade:
- în zonele polare , la nivelul mării
- pe munții înalți
- la peste 5000 m – în zona cladă
- la peste 3000 m – în zona temperată
- la 0 m – în zona rece
Din stratul de zăpadă de deasupra ( expus la Soare), apa se infiltrează în straturile de jos, unde îngheață. În timp, se
formează un strat de gheață compactă.

2.Calotele glaciare

- s-au format în regiuni polare, Groenlanda, în N, si Antarctica, în sud

- îmbracă uscatul ca o platoșă, înregistrând grosimi cuprinse între 1500- 3500 m
- se extind de pe uscat în oceane sub formă de banchiză
- aisberguri - sunt bucăți de gheață care se rup din calotă
3.Ghețarii montani
- se formează deasupra limitei înghețului permanent
- Formează relief specific, relief glaciar, datorită forței de frecare mare la înaintare:
o Circul glaciar
o Valea glaciară
o Morene