FORME MAJORE ALE

RELIEFULUI TERESTRU
Relieful major cuprinde formele de relief cele mai
extinse, cuprinse în două grupe: macroforme și
mezoforme.
MACROFORMELE sunt reprezentate de continente și
bazine oceanice
Continentele sunt marile întinderi de uscat, ce
alcătuiesc 29% din suprafața Pământului.
Continentele sunt: Asia, America, Africa, Antarctica,
Europa, Australia .
Bazinele oceanice sunt mari depresiuni în scoarța
terestră, repreintă 71% din suprafața Pământului.
Oceanele sunt: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic.
Identificați relieful continentelor conform
imaginii de mai jos
Mezoformele ale continentelor sunt:
munţii
dealurile
podişurile
câmpiile
A. Muntele-este cea mai înaltă formă de relief a continentelor,
având o altitudine care depăşeşte, de obicei, 1.000 m.
Părţile componente ale unui munte sunt:
- poalele
- versanţii
- culmile
- vârfurile
Caracteristice munţilor sunt şi văile, depresiunile (zonele
joase dintre munţi), pasurile sau trecătorile (locuri mai
coborâte, prin care se poate face trecerea dintr-o parte în alta a
muntelui)
Părţile componente ale unui munte
Munţii se pot forma în 2 moduri.
- prin cutarea sau încreţirea scoarţei terestre: ex. Himalaia,
Alpii, Carpaţii etc.
-prin erupţii vulcanice: Oaş, Gutâi, Ţibleş
Există munţi:
izolaţi, care poartă denumirea de masive muntoase (ex.:
Masivul Central Francez)
lanţuri muntoase (Carpaţii, Alpii, Himalaya, Uralii, etc.)
unele lanţuri pot fi unite, alcătuind sisteme muntoase (ex.:
Cordilierii, cel mai mare sistem montan de pe Glob, din
America de Nord şi America de Sud).
Importanţa munţilor:
prezenţa aşezărilor în cadrul lor
sunt acoperiţi de păduri şi păşuni
în subsolul lor sun cărbuni,
minereuri feroase şi neferoase
B. Dealul - este o formă de relief cu înălţimea cuprinsă
între 300m şi 1000 m. Au aceleaşi elemente ca şi munţii
numai că nu sunt aşa de înalţi, iar culmile sunt mai
rotunjite şi pantele mai domoale
Formarea dealurilor: Dealurile se formează pe mai
multe căi:
- prin cutarea (încreţirea) stratelor (odată cu munţii);
- prin fragmentarea unor podişuri de către apele
curgătoare;
- prin depunerea materialelor transportate de râuri sau de
vânt
Importanţa dealurilor:

sunt favorabile pentru culturile de

viţă-de-vie şi pomi fructiferi;
sunt mai populate decât munţii;
au în subsol resurse de sare şi
cărbuni;
Dealurile de Vest (România)
C. Podişul-este o formă de relief cu o
altitudine mai mare de 300 m.
Formarea podişurilor:
-Prin tocirea unor munţi vechi (ex. podişul
Dobrogei- România)
-Prin umplerea cu sedimente a unor lacuri sau
mări (ex. podişul Transilvaniei-România)
Există podişuri foarte înalte, podişul
Tibet din Asia-cel mai înalt de pe Glob
(apropare 5000 m)
Podişul Tibet

Podişul
Transilvaniei
D. Câmpia-este cea mai joasă formă de relief
cu altitudini cuprinse între 0 şi 300m
- Câmpia are suprafeţe netede, întinse, fiind
asemănătoare podişurilor.
- Văile au adâncimi reduse.
Formarea câmpiilor:
-prin erodarea îndelungată a unor munţi sau
podişuri vechi;
-prin depunerea de sedimente aduse de râuri
la poalele muntelui sau într-un lac;
-prin retragerea apei mării, în cazul mişcărilor
de ridicare a uscatului.
Ex. Câmpia Amazonului (America de Sud),
marea Câmpie Chineză (Asia), Câmpia
Română (Europa-România)
Importanţa câmpiilor:

- sunt cele mai populate;

- au în subsol petrol şi gaze
naturale;
- se practică o agricultură intensă;
Câmpia Amazon
Marea Câmpie Chineză
Câmpia Română
MEZOFORMELE – RELIEFUL CONTINENTELOR-
• Este format din munţi,podişuri,dealuri şi câmpii;
• MUNȚII reprezintă cele mai înalte forme de relief
ale uscatului depăşind de obicei 1000 metri;
• Se compun din poale,versanţi,culme,vârf,
trecători sau pasuri şi depresiuni;
• Munţii se clasifică astfel:
• A.după vârstă:tineri(Alpii,Carpaţii Himalaya) şi
bătrâni(Ural);
• B.după modul de formare: vulcanici şi de încreţire
• C.după dispoziţia spaţială: masive,lanţuri şi
sisteme muntoase
• Cei mai înalţi munţi de pe Glob sunt Himalaya-
8.848m-vf.Everest.
HIMALAYA
MUNȚII ALPI
M. CARPAȚI
• PODIŞURILE-sunt forme de relief netede sau
deluroase cu altitudini mai mari de 300 metri.
• DEALURILE-sunt forme de relief
asemănătoare munţilor dar cu altitudini mici în
care domină suprafeţele ocupate de versanţi;nu
depăşesc de obicei câteva sute de metri.
• CÂMPIILE-sunt forme de relief joase,netede
cu înălţimi sub 300 metri.
Câmpia
Amazonulu
i
 Exista patru bazine oceanice mari: Bazinul Oceanului
Pacific, Bazinul Oceanului Alantic, Bazinul Oceanului
Indian şi Bazinul Oceanului Arctic
Bazinele oceanice
• Reprezinta cele mai mari adâncituri ale scoartei
terestre;
• În ele s-a acumulat apa şi s-au format oceanele; • Sunt
alcatuite din scoarta oceanica;
• Au forme de relief suboceanic:
- platforma continentala –coboara de la 0 la 200 m
adancime, neteda si usor inclinata.Aici se desfăşoară
majoritatea activităţilor omului legate de mare
(pescuitul, extracţia de petrol şi gaze naturale etc.).;
-abruptul continental(povârnişul oceanic) – coboara de
la 200 la 3000-4000m;
- campia abisala(fundul oceanului) –coboara pana la
6000m;
- Rifturi –crapaturi ale scoartei terestre pe unde iese
magma din mantaua superioara;
-Fose (gropi abisale) - sunt porţiunile cele mai adânci din
ocean. Sunt prezente acolo unde are loc procesul de subducţie.
Cea mai adâncă groapă abisală este Groapa Marianelor (-
11.022 m) din Oceanul Pacific.;
• -Dorsale oceanice(lanturi de munti suboceanici) - situate de
o parte şi de alta a rifturilor. Vârfurile lor cele mai înalte pot
apărea deasupra nivelului mării sub formă
Exista patru bazine
oceanice mari: Bazinul
Oceanului Pacific, Bazinul
Oceanului Alantic, Bazinul
Oceanului Indian şi
Bazinul Oceanului Arctic
Linia de contact dintre uscat si apa poarta numele de de tarm
tarm • Ţărmul nu este drept, ci prezintă diferite articulaţii
(crestături). Acestea sunt: –insulele; –peninsulele; –golfurile –
capurile; –istmurile; –strâmtorile.
 - Insulele sunt porţiuni de uscat înconjurate din toate părţile de
apă. După origine, insulele pot fi:
– continentale (atunci când s-au desprins dintr-un continent).
Ex.: I. Marea Britanie.
– vulcanice (dacă au fost clădite de vulcani). Ex.: I. Islanda.
– coraligene (dacă au apărut ca urmare a dezvoltării coloniilor
de corali).
• O grupare de mai multe insule formează un arhipelag (ex.:
Arhipelagul Indonezian – cel mai mare din lume, Arhipelagul
Britanic, Arhipelagul Hawaii).
• Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă. Acestea sunt
înconjurate de apă din trei părţi (ex.: Peninsula Iberică, Peninsula
Italică, Peninsula Scandinavă, Peninsula Arabică).
 Insulă

Arhipelag
Peninsule
• Golfurile sunt pătrunderi (intrânduri) ale apei în interiorul
uscatului (de exemplu, Golful Mexic, Golful Persic, Golful
Biscaya).
• Capurile reprezintă porţiunile cele mai înaintate ale uscatului
în mare (Capul Roca, Capul Nord, Capul Bunei Speranţe).
• Istmurile reprezintă fâşii înguste de uscat care fac legătura
dintre două porţiuni de uscat mai mari. De exemplu, Istmul
Panama leagă cele două Americi, iar Istmul Suez uneşte Africa şi
Asia. Unele istmuri au fost tăiate de om pentru a construi
canaluri (Canalul Panama, Canalul Suez, Canalul Corint). •
Strâmtorile sunt fâşii înguste de apă care leagă două mări sau
oceane ori porţiuni de mări sau oceane. Exemple: Strâmtoarea
Gibraltar (uneşte Marea Mediterana si Oceanul Atlantic)
Golfuri
Capuri
Istmul și Canalul Panama
Strâmtoarea Gibraltar