Sunteți pe pagina 1din 7

Podisul Transilvaniei

Limite Carpatii Orientali, Meridionali, M. Apuseni, Dealurile de Vest Subunitati: A.Exterior Nord: Subcarpatii Lapusului(1) NE- Muscelele Nasaudului (2), Dl. Bistritei(3) E- Subcarpatii Transilvaniei (4) Sud- Depr Fagaras, Sibiu, Apold (5) V- Cul. Alba Iulia Turda (6), Dl. Feleacului (7), Pod. Huedin-Pniceni (8) , Depr. Almaj-Agrij(9) B.Interior Pod Somesan(1), Campia Transilvaniei (2), Pod. Tarnavelor(3) A. (1).Subcarp Lapusului Notiunea de subc. propusa de prof. Grigore Posea, din cauza structurii cutate , alt. pana la 974 m ( Culmea Brezei ) Alcat. din 2 compartimente : depr. Targu Lapus N si Culmea Brezei S Raul Lapus dreneaza depr. Lapus si centrul polariz al zonei este orasul Tg Lapus Depr Tg Lapus se mai num Tara Lapusului si se suprapune pe zn etnografica Lapus . Sate mari : 500 -1000 loc. Culmea Brezei este un sinclinal suspendat, masiv deluros f bn impadurit ( cu pad de fag ) , in partea de V se afla Manastirea Rohia . Aici se afla f putine asezari si sate mici. Pp bogate 1000 -1200 mm / an . Climat mai racoros, tm anuale 7-8 grade -> se cultiva cu precadere unele cereale : porumb, grau , secara ; cartoful ; fanete si pasunile mare parte . Ocupatia de bz cresterea animalelor vite . Orasul Tg Lapus ( jud. Maramures ) are un profil agro-industrial , nu se remarca decat prin ind mica ( ateliere ) , este centrul polarizator dpdv econ si social.

(2)Muscelele Nasaudului Intre raurile Ilisua in V si Somesul Mare in E si S. In N M. Tibles si Rodnei . Trecerea de la muntii din nord la dealuri spre sud, se face insesizabil -> limita neclara, interfluviile prelungi care coboara trec in interfl. orientate tot in directii NS in cele din partea de S. Muscel = munte mai scund sau deal mai inalt Calea ferata Salva Viseu , pe valea Salautei ( leaga Depr. Maramures de vestul tarii) Rauri : sunt paralele, curg NS; Anies, Salauta, Gersa Intefluvii inalte intre rauri de 700 -900 m, care trec spre munte insesizabil Sargeorzai Bai ( izvorul Hebe ) pe valea Somesului Mare

(3) Dealurile Bistritei alternanta unit deluroase cu cele depresionare. Specifica de regula unit submontane dealurile au alt de 600-800m depr se desf la alt de aprox 400 m Cul Sieului in Sieu se varsa Budacu , Bistrita Asez se afla numai in depresiuni Depresiuni agricultura, pasuni si fanete Dealurile : ex. Dl. Cetatii - padure, livezi ( mar in special) Munic. Bistrita centrul polarizator econ si social . Rombat, un combinat de prelucrare a lemnului E : Piemontul Calimanului format de raurile care vin din mtii Calimani

(4) Subcarpatii Transilvaniei Subunit. : Subc Gurghiului , Tarnavei Mici ( Paridului ) , Odorheiului si Homoroadelor Limite : N Dl. Bistritei E Pod. Tarnavelor V Carp Orientali Term . Subcarp : prof. Ion Marc : dat struct geologice cutate ( mai ales cute diapire formate dat sarii apar la zi dat eroziunii ), si a alternantei de dealuri si depresiuni : 2 siruri de dealuri si 2 siruri de depresiuni . Climatul racoros si umed Sovata- lacuri pe masiv de sare ( L.Ursu -heliotermie ; L.Verde) Economia : activ de bz cresterea animalelor si cultura plantelor , dar si artizanatul ( Corund ceramica secuiasca ) , la Reghin fabr de instrum muzicale, articole sportive, rechizite Odorheiul Secuiesc : municipiu , pop 35.000 loc, ind confectiilor

(5) Depresiunile din sudul Transilvaniei Fagaras, Sibiu , Slite, Apold Formare Depresiunile s-au format la contactul dintre podi si munte prin eroziunea exercitata de raurile Olt, Cibin si Secasul Mare in detrimentul podisului. Eroziunea s-a format asupra formatiunilor sedimentare miocene si pliocene ale Pod. Transilvaniei. Dovada acestui lucru o reprezinta unii martoride eroziune cum ar fi Magura Voinii. In toate cele 3 depresiuni exista 3 trepte de relief -treapta cea mai joasa ( luncile si terasele raurilor principale Olt, Cibin, Secasul Mare) -treapta glacisurilor sau a campiei piemontane -treapta deluroasa, frecvent lipita de munte

Ponderea acestor trepte variaza de la o depresiune la alta . In depr Fagaras, treapta deluroasa ocupa doar 20% din suprafata, in timp ce treapta glacisurilor ocupa peste 70% din depresiune. In depr. Sibiului treapta deluroasa 40% In depr. Apoldului treapta deluroasa 60% Debitul Oltului la intrare in depr. Fagaras este de 43m3/s, iar la iesirea din depresiune este de 90m3/s. Depr. Saliste depresiune suspendata in spatele unui defileu Vant mare- prezenta foeh-ului Temp medii anuale : Fagaras 8 grade C, Sebes 9 grade C ( cred) Vegetatia : in cele 3 depresiuni : stejar gorun, stejar pedunculat, fag in dealurile subunitare, carpen. Soluri - argiluvisoluri 10% paduri, 90% peisaj agricol ( depr fagaras) Orase Fagaras- al 2-lea municipiu din Brasov , industrie chimica, cetatea fagarasului Avrig industria sticlei- traditie Crioara- de aici porneste transfagarasanul Cisnadie-covorare, zona etnofolclorica Transalpina- intre sebes si novaci (6)Culoarul Alba Iulia-Turda SV Transilvaniei Drenat de Mures si Aries. Alc din 2 comp : nordic ( Turda-C. Turzii- Oc. Mures) si sudic ( Aiud-Alba Iulia) Exista 2 trepte de relief treapta joasa ( lunca si terasele raurilor Mures si Aries) si treapta inalta ( z. Deluroasa : Dl. Mhceni, Dl Bilag, zona piemontana de la poalele muntilor Trascau) Treapta joasa: terasele celor 2 rauri se dezv. Mai mult pe partea dreapta, in timp ce versantul stang e adanc fiind subminat de eroz. Laterala a celor 2 rauri. Aici au loc inversiuni termice cu formare de ceata in sezonul rece, in timp ce unitatile inalte, deluroase beneficiaza de mai multe zile insorite. In cul. Alba Iulia-Turda se manifesta foehnul datorita traversarii de catre masele oceanice , atlantice a muntilor apuseni facand favorabila cultivarea vitei de vie. Dl. Mahaceni cea mai inalta componenta, alc din sedimente miocene ( specifice pod transilvaniei) Dl Bilag e separat de dl piemontante printr-un culoar unde se gasesc aluviuni si arata ca o vale fara rau se speculeaza ca pe aici ar fi trecut inaine raul Ighiu Alba Iulia traversata de raul Ampoi. Localitatile se aliniaza in lungul Muresului si Ariesului , densitate > 100 loc /km2 Turda- aprox 40,000 locuitori; industria liantilor ( ciment, var), ind. Sticlei C. Turzii- Jud Cluj, ind. Metalurgica ( sarma) Ocna Mures- oras si statiune turistica, vechi exploatari de sare

Alba Iulia resedinta judet Alba , pesdte 70,000 locuitori; ind. Portelanului, electrotehnice( Albalact), orasul Marii Uniri de la 1 dec 1918, cetate medievala, In lunca Muresului se cultiva si hamei. (7) Dl. Feleacului 2 componente: -inalt- Dl Feleacului -depresionar ( Depr. Iara-Hdate) depresiune deluroasa, colinara, cu sate mici, econ. agrara slab dezvoltata Dl. Feleacului- un masiv inalt mare, bombat cu alt peste 800 de metri. Este de fapt un borst cristalin acoperit de formatiuni sedimentare subtiri ( specifice pod transilvaniei , varsta sarmatiana . Prezenta padurilor de stejar si alte foioase , utilizare in scopul pasunatului. (8)Podisul Huedin-Pniceni Depresiunea Huedin este incadrata de muntii Apuseni ( Gr. Posea), dupa altii se prelungeste spre est prin pod. Pniceni forma nd impreuna o subunitate marginala a pod. Transilvaniei. Acest podis apare ca o treapta inalta, suspendata, fata de depr. Almaj Agrij , situata spre nord. E drenat de Raul Crisul Repede ( izv. Muntii girau) si r. Nada . In viitor unul din afluentii Almajului va strapunge acest d eal si va capta Crisul Repede ( 2000 ani) In depr. Huedin climatul este racoros , mase de aer rece coboara din masivul Vladeasa si stagneaza. Orasul Huedin aprox 20,000 locuitori din jud Cluj , centru polarizator al podiasului Huedin- Paniceni.Ind alimentara-lactate

(9)Depresiunea Almaj-Agrij Se confunda cu bazinul hidrografic al raurilor Almas-Agrij, afluente ale Somesului. Este o depresiune deluroasa , cele 2 rauri s-au adancit in sedimentele miocene si pliocene( specifice pod transilvaniei) . S-au format cueste de subimpingere ( cred, curs 4 pag 5) , indeosebi pe dreapta celor 2 rauri. Este utilizata agricol (culturi de porumb) si pasuni. E traversata de drumul E81, trece prin Poarta Salajului. Localitatile Glgu Almas: rez. Gradina Zmeilor ansamblu de turnuri si piramide din conglomerate miocene.

B.
(1)Podiul Somean

Pod. Transv : 2 etape ( 1. Pod. Somean, Dl. Feleacului, Subc Lpuului paleogen 40-20 mil.ani ; 2. neogen 20-2 mil.ani : Dl. Bistriei, C. Trans, Pod. Trnavelor, Subc Trans, Depr. Sibiu, Cul Al. -Turda, Depr.Apold, Depre.Fgra ). - roci sedimentare ( sare : Praid, Sovata, Turda, Oc Mures ; argile, marne, nisipuri, tufuri, conglomerate, calcare ) - numit i Platforma Somean sau Pod. Someelor - se desf la N i mai ales la S de Some ( format-confluena Someul Mic cu cel mare la Dej ) - formaiuni paleogene i din neogenul inferior, precum calcare de Cpu, tuful de Dej vulcanic, conglomeratele de Hida, secundar argile si marne; roci n general dure -> foarte bine reprezentat relieful structural ( structura monoclin, stratele nclinnd de la S spre N n compartimentul de la S de Some, i de la N spre S n compartimentul de la N de Some ) formele cele mai frecvente sunt cuestele, numeroase vi pot fi considerate subsecvente : Cpu, Bora, Luna, Nad .

- n parte de NE ( Dealurile Ciceului) rocile sedimentare sunt strpunse de un neck vulcanic pe acest neck construit Cetatea Ciceului din roca vulcanic . - Pod. Purcre - Boiu Mare relief pe calcare, afluenii Someului care fragmenteaz acest podi au vi sub form de chei ( ex- Ch. Babele) - Dealurile Grboului reprezint un compartiment nalat, un horst artera hidrografic concentric - Caracterizare bio-pedo-climatic : Pod. Somean aflat sub infl oceanice, cu pp de 600 -800 mm, temp medie anual de 7 8 grade Celsius pn la 9 grade pe vile Someelor . Vegetaia natural ( pduri de stejar cu amestec de alte foioase ) a fost nlocuit n cea mai mare parte de terenurile agricole. Solurile sunt specifice pd. de stejar : clasa argiluvisoruli, iar pe calcarele din nordul i sudul extrem s-au format rendzine . -Populaia este concentrat n deosebi pe vi pe cele 2 Somee i pe Someul unit, dar i pe afluenii acestora. Cel mai mare centru urban este Cluj Napoca : municpiul reedin al jud. Cluj, peste 300 000 de locuitori, industrie diversificat i bine dezvoltat ( Napochim, Farmec, Clujana, Napolact), centru cultural, universitar, turistic ( Grdina Botanic cea mai veche din ar, Catedrala Sf. Mihail, Teatrul de Stat, Catedrala Ortodox, Universitatea Babe - Bolyai ). - densitatea cea mai mare a populaie nregistrat pe V. Someului Mic ( trecere osea i cale ferat, 2 orae Gherla i Dej ind.lemnului , la sud de Dej Ocna Dejului zcminte de sare) de la Cpuul Mare pn la Dej . - transporturile pe ambele Somee i pe cel unit, se afl pe lng osele i ci ferate : magristrala feroviar 400 : Beclean Dej Jibou Baia Mare ; mag feroviar 300 : Rzboieni Apahida Cluj Oradea ; mag 300 400 -> linia de legtur Apahida Dej ; ntre Turda Cluj Gilu Cpuu Mare Oradea: drumul E81

(2)Cmpia Transilvaniei - subunitate f bn delimitat a Pod. Trans, pe toate vi :N Someul Mare, S Mure, V Someul Mic, vile Zpodiei i Cald Mare , Arieul, E vila ieu, Dipa, Lunca i Luu - aparine compart central al Pod. Trans format n a 2 a etap din evoluia acestuia, respectiv n neogen - rocile sunt sedimentare, dar spre deoseb de Pod. Somean , predomin rocile moi : argile, marne, nisipuri i secundar exist i roci mai dure : tuful de Dej, conglomeratele de Hida, iar la aceste se adaug sarea : Cojogna -structura dominant este cea de domuri ( boltiri ale stratelor generate de deformarea srii care se afl n baz , pe margini compartimentului central sarea a ieit la suprafa cute diapire argila cpuete stratul de gaz metan, iar nisipul cantoneaz gazul format din descompunerea materiei vegetale ) - centre de exploatare a gazului metan : Sramu, Zau de Cmpie, Puini, Srmael - altitudinea maxim este n compartim nordic : 638 m , alt medie este de 400 500 m - relieful este unul deluros, colinar - denumirea de Cmpia Trans nu e justificat de aspt reliefului ci de utilizarea agricol intesinv, fiind grnarul Transilvani ei . Doar 10 % din supr o reprezint pdurile, restul fiin terenurile agricole ( se cultiv cereale : gru i porumb ) plus puni i fnee care sprijin creterea animalelor ( cornute mari i mici ) - numele de cmpie este inspirat de numeroasele toponime care au determinativul enc litic ,, de campie - omonimul ,, de pdure - vile cu excepia Someelor i a Mureului sunt vi autohtone, au debite mici i foarte variabile, vara frecvent seac, cele mai importante sunt : Srmau sau Prul de Cmpie ( afl al Mureului ) i Fizeul afl. Someul Mic -> au separat subunitile: Dealurile Srmaului n S, Dealurile Fizeului n N . Limita dintre aceste 2 subunit este cumpna de ape dintre bazinele Some i Mure . - vile, cu excepia Mureului i Someelor, sunt scurte i nu au terase, fiind ,, necate n depunerile coloviale laterale. Ca urmare a acestei situaii, panta rurilor pe alocuri se micoreaz f mult, formndu -se chiar mici contra-pante ( se adun apa) - > aa form iazurile . Cele mai multe iazuri sunt pe vile Srmau, Fize, Gdlin, Sic, Mele. Omul a completat aciunea naturii mnuntaind aceste iazuri, pe care le folosete de obicei ptr piscicultur . In prezent nu mai sunt dect 25 30 de iazuri, cele mai multe dintre ele fiind colmatate. Cele mai cunoscute lacuri sunt : Geaca, Zau de Cmpie, Taga. - dat fiind defriarea celei mai mari pri a C. Trans, nc de acum 500 pn la 1000 de ani, solurile argiloiluviare specifice pd au fost nlocuite de cernoziomuri cambice i argilo

( deosebi n jum de SV are un climat mai cald 9-10 grade temp medie anul, pp mai puine 500 600 mm, vorbindu-se chiar de un ochi de step n aceast zon, nconjurat din toate prile de pd de stejar ) - n interiorul C. Trans exist un sg ora : Srmau , cu profil accentuat agricol, declarat n 2004, regiune cu caractr rural agricol - bilan demografic neg, tinerii pleac spre oraele mari din apropiere sau mai ndeprtate - exist o osea pe direcie E-V, ntre Apahida i Reghin, mai multe pe dir N-S, i o cale ferat N-S de la Beclean la Ludu.

(3)Podisul Trnavelor Ocupa jum sudica a compartimentului central al pod Transilvanirei. Numele unitatii vine de la cele 2 trnave ( mare si mica) ce strabat unitatea pe E-V si se unesc la Blaj. Podisul este alcatuit din roci sedimentare depuse in a 2a etapa de evolutie a bazinului Transilvaniei, respectiv din neogen. Stratele sedimentare neogene sunt dispuse cvasi-orizontal, dar local apar bombari sub forma de domuri precum si inclinari ale stratelor de la S spre N. Datorita acestor inclinari, raurile Mures, Tarnava Mare si Mica pot fi considerate subsecvente, avand versantul stang prelung si in trepte si versantul drept scurt si abrupt. Centre de exploatare a gazului metan: Nou Sasesc, Ilimbav, Copsa Mica Gazul metan este folosit la termocentralele Ludus-Iernut precum si in industria chimica de la Tarnaveni si Tg. Mures. Din pod. Tarnavelor pleaca conducte magistrale catre Muntenia si Moldova. Ocna Sibiului: lacuri pe masivele de sare si statiune balneo-climaterica Pod. Tarnavelor se afla pe locul 2 in tara dupa Subcarpatii Buzaului in ceea ce priveste eroziunea terenului( siroire, spalare in suprafata, torentialitate) datorita substratului foarte friabil, pantei si utilizarea agricola a terenului. Un ansamblu edificator in acest sens si cu valente turistice este Rapa Rosie ( Sebes) ansamblu de rigole ( canal mic de scurgere a apei cu aspect de sant elementar) pe argile rosii. Caracteristic pod. Tarnavelor: glimeele- aruncari de teren ce s-au manifestat in a 2a parte a cuaternarului ( la Saschiz) Clima -influente oceanice; precipitatii mai mici in V unde se resimte foehnul ( 500-600 mm) si mai bogate in E (700-800mm) -temperatura medie anuala este mai mare in V la alt de 400-500 m: 9-10 grade celsius. In est la altitudini de peste 700 m, 7-8 grade C. Vegetatia 23% zona forestiera Pe dealurile inalte din E paduri de stejar pedunculat + alte foioase( carpen, fag , ulm)amestecul se numeste leau. Pe Tarnave si Mures- culturi de hamei Soluri Argiluvisoluri specifice padurilor de stejar In Pod. Secaselor si in jum E apar cernoziomuri cambice, argiloluviale . pseudo redizionale : pe suprafete insemnate, soluri specifice pe marne Populatia In lunca Muresului , T. Mare si Mica, aval de Blaj si Hartibaciu : 90-100 loc/km2 Satele sunt mari si inlantuite de-a lungul drumurilor, situate pe traseele raurilor.

13 orase: Tg Mures-resedinta de judet (160-170 mii loc) Mun Sighisoara si Medias ( aprox 40,000 loc) Mun Blaj ( aprox 30,000 locuitori) Alte orase: Ludus, Iernut, Ungheni-aeroport Industrie Cel mai important centru industrial este Tg Mures ( combinatul Azo Mures, Electro Mures, Almedica, ingrasaminte si compusi chimici) Sighisoara- industria confectiilor si a sticlei Tarnaveni-Combinat chimic Blaj- fabrica de bere Bergenbier Agricultura Cel mai bine dezvoltata in vaile Muresului si pod Secaselor Pe cursul inferior al T. Mici-podgoria Jidvei Pe valea Tarnavei Mari de la Sighisoara pana la Teius trece magistrala feroviara 300, dinspre Cluj.