Itinerar turistic prin Muntii Apuseni

Muntii Apuseni, deși nu au înălțimi mari, farmecul acestor munți este dat de relieful lor, fragmentat de numeroase văi,
de numeroasele pesteri si cascade, si de deosebitele destinatii turistice. Am ales acest itinerar prin Muntii Apuseni pentru a
descoperi o parte dintre comorile acestor munti.

Durata: 3 zile

In prima zi, vom vizita Cascada Pişoaia, Pestera Scarisoara si Groapa Ruginoasa, dupa care ne vom caza la ,,Vraja
Muntelui’’.

 Cascada Pişoaia

Cascada Pișoaia se află într-o rezervație peisagistică situată în partea de nord-vest a județului Alba, în Munții Apuseni,
nu departe de masivul Găina. Cascada Pişoaia se află în comuna Vidra, sat Nemeși la confluenţă cu pârâul Slatina

Căderea de apă se realizează de la aproximativ 18 m înălţime, cu un front de răsfirare a apei de 25 metri pe abruptul
stâncos pe care se scurge.

Iarna in perioade cu ger pe mai multe zile se formează ţurţuri şi coloane de gheaţa impresionante ce dau cascadei un
aspect spectaculos.
  Pestera Scarişoara

Pestera Scarişoara sau ghetarul de la Scarişoara adaposteste cel mai mare ghetar subteran din Romania.

Pestera Scarişoara s-a format in timpul glaciatiunii cand muntii in care este situata erau acoperiti de zapada
si gheata. Pestera avand decat o singura deschidere in partea de sus se formeaza astfel curenti de aer intre
suprafata si pestera care ingaduie pastrarea ghietii.

De aici ii vine si numele de ghetar iar Scarisoara vine de la comuna Scarisoara situata 16 km mai jos, de care
apartinea administrativ in vremea cand a fost botezata.

Intrarea in Ghetarul de la Scarisoara se face printr-un impresionant aven, a carui gura, cu un diametru de 60m, se
deschide in padurea din marginea platoului.

O poteca ingusta sapata in stanca si cateva scari metalice ancorate in pereti inlesnesc coborarea celor 48 m cat masoara
adancimea avenului.

Pe fundul lui se pastreaza in tot timpul anului un strat gros de zapada.

Aici se patrunde in Sala Mare printr-un impresionant portal masurand 24 m latime si 17 m inaltime.

Ghetarul de la Scarisoara este important pentru stiinta in primul rand in complexul de fenomene care se datoresc prezentei
ghetii si structurii generale a pesterii: morfogeneza si evolutia formatiunilor de gheata, stratificarea masivului de gheata
etc.

Avenul, prin flora sa variata, diferentiata pe nivele, ofera botanistilor un interesant si permanent teren de cercetare
  Groapa Ruginoasa

Groapa ruginoasa este o ravena uriasa de peste 600 de metri in diametru si 100 de metri adancime, cu rupturi ruginii. S-a
format prin eroziunea torentiala, extrem de activa a depozitelor de cuartite, fresii si argile rosii.  Este o adevarata rana vie
in trupul muntelui, eroziunea se extinde si in prezent insa pe o parte a gropii a inceput vegetatia sa creasca datorita pantei
mai line.  Intre versanti gropii s-au creat vai foarte stramte ce dau un aspect de canion fundului torentului.
La precipitatii, prin el se scurge apa in torent, contribuind la dezvoltarea acestuia. Interiorul Gropii este separat in patru
sectoare mari, de catre versanti ingusti si ascutiti ca lama. Suprafata pe care o ocupa este de aproape 20 ha, iar volumul de
material erodat pe parcursul timpului se estimeaza la aproximativ 7 milioane de metri cubi.

In a doua zi, vom vizita Pestera Ursilor si Pestera Ghetarul de la Focul Viu.

 Pestera Ursilor

Peştera Urşilor este formată din 4 galerii principale: Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviţă, Galeria Lumânărilor şi
Galeria Ştiinţifică. Accesul în Galeria Ştiinţifică, aflată în continuarea Galeriei Emil Racoviţă şi accesibilă numai printr-un puţ
de 30 m, este destinată doar speologilor profesionişti.
În cele 3 galerii principale ale Peşterii Urşilor accesibile publicului se pot vedea rămăşiţele ursului de cavernă, printr-un număr
mare de fosile, care au dat şi denumirea peşterii. De asemenea se pot admira diverse formaţiuni naturale impresionante, ca
stalactite şi stalagmite, unele dintre ele primind şi nume pentru carcteristicile pe care le denotă, cum ar fi: Palatul Fermecat,
Căsuţa Piticilor, Lacul cu Nuferi, Sfatul Bătrânilor şi aşa mai departe.

Prima galerie, Galeria Urșilor (cunoscută, de asemenea, sub numele de Galeria Oaselor) găzduiește în jur de 1 500 de
exponate, dintre care 140 sunt cranii de urs de cavernă. Totodată, pe pereții galeriei pot fi văzute fel și fel de urme de zgârieturi
lăsate de urși pe când au fost captivi în peșteră. Galeria Emil Racoviță, este cunoscută pentru faptul că adăpostește un schelet
complet de urs ce poate fi observat chiar în poziția în care animalul a murit, precum și oasele altor specii de animale dispărute
cu secole în urmă, printre care se numără capra neagră, hiena de peștera și leul. Galeria este realmente impresionantă prin
numeroasele stalactite, stalagmite și domuri ce se ivesc sub imensa boltă situată la peste 10 metri înălțime.

Cea din urmă galerie, Galeria Luminilor, își întâmpină vizitatorii cu ale sale stalagmite și stalactite desprinse parcă din
basme. Acestea au fost modelate de trecerea timpului până când au ajuns să ia forme cu adevărat fascinante. Unele dintre ele
sunt atât de deosebite, încât speologii le-au dat chiar și nume. „Lacul cu nuferi”, „Mastodontul”, „Draperiile din Galeria
Urșilor” sunt doar câteva. Galeria se închide printr-un tunel de 16 metri lungime săpat de mana omului, care este însă greu de
parcurs de turiști, dar care oferă acces la suprafață.

 Pestera Ghetarul de la Focul Viu

Una dintre cele mai frumoase peşteri din ţara noastră se află în Apuseni, în Munţii Bihorului, pe Valea Galbenă, în
apropiere de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier, la altitudinea de 1165 de metri. Aceasta poartă numele de
Peştera Gheţarul de la Focul Viu.

Splendidul labirint natural este compus din două camere separate, Sala Mare cu o lungime impresionantă de 68 de metri
şi înălţimea de 46 de metri. Chiar în mijlocul acestei săli principale se regăseşte celebrul gheţar, al treilea ca mărime după
cel din Peştera Scărişoara şi cel de la Borţig. 25 000 de metri cubi de gheaţă alcătuiesc gheţarul din peştera
bihoreană, acest simbol absolut al labirintului natural. Sala Mare este deschisă printr-o fereastră largă, pe aici au căzut
numeroase trunchiuri de copaci care s-au prins ulterior în masa gheţarului.

În partea opusă a Sălii Mari se află o serie de stalagmite ce alcătuiesc fel de fel de forme interesante, unele dintre ele
dintre cele mai ciudate. Pe luciul acestora se răsfrâng razele soarelui, iar acestea din urmă provoacă reflexii
scânteietoare, de aici şi numele de Focul Viu. În spatele acestor stalagmite se află Sala Mică, alcătuită dintr-o nouă serie
de stalagmite ce merită admirate ore întregi.
Pestera Ghetarul de la Focul Viu
In a treia zi, vom vitita pestera Meziad si Cascada Boiului

 Pestera Meziad

Pestera Meziad se deschide la o altitudine de 435 m, in versantul drept al Vaii Pesterii, la 3,7 km amonte de confluenta
cu Valea Meziadului, afluent al Vaii Rosia. Pestera Pestera Meziad se desfasoara pe doua niveluri de carstificare,
deosebite in mare masura atat sub raportul lungimii lor, cat si sub cel al aspectului pe care il prezinta. Nivelul inferior
insumeaza 1542 m si se infatiseaza in general sub forma unei galerii neobisnuit de spatioase, masurand curent 20-30 m
latime si 15-20 m inaltime.

Pestera Meziad a luat nastere ca urmare a captarii subterane a doua paraie afluente Vaii Pesterii : Paraul Bradului, care a
concurat la formarea sectorului aval al nivelului superior, incepand cu Galeria Prabusirilor, trecand prin Sala Liliecilor,
Sala Turnurilor si Galeria Tulnicului si terminand cu Galeria Descendenta, si Pararul Gropilor, pe seama caruia trebuie
pusa geneza intregului sector amonte al cavitatii, de la "Posta" si Galeria Ponorului si pana la Sala Liliecilor.

Galeriile care intra in compunerea nivelului superior se caracterizeaza, mai ales in ultima treime a pesterii, printr-o
topografie mult mai labirintica si printr-un grad mult mai ridicat de concretionare. Este remarcabila, indeosebi, Galeria
Gururilor, al carei planseu, desfasurat pe aproape 100 m lungime, este in intregime acoperit cu o retea de mici baraje de
calcit.
In cursul evolutiei cavitatii subterane au existat mai multe faze de colmatare, in care apele au umplut cu aluviuni parte
din salile si galeriile preexistente. Planseul de calcar al pesterii a fost acoperit cu un strat gros de pietris si nisip, care a
ajuns pana la bolta, contribuind la accentuarea aspectului labirintic caracteristic nivelului superior al pesterii. In acest
depozit s-au conservat fosile apartinand ursului de caverna, concentrate indeosebi in Sala Oaselor.

 Cascada Boiului

Valea Boiului este una dintre cele mai frumoase văi din Munții Pădurea Craiului aflându-se pe raza localității Lorău
a județului Bihor, la circa 69 km de Oradea.
Putem ajunge în satul Lorău din Bratca, cu trenul pe ruta Oradea – Cluj,  ținând cursul Crișului Repede pe drumul,
ce urmează calea ferată pe direcția Oradea – Cluj, până la podul de peste Crișul Repede, însemnând o distanță de
circa 3 km.  Cu mașina, accesul se face de pe drumul județean 108I care leagă Bratca de localitatea Bulz.
Cascada Boiului dă o picătură de extrem văii destul de liniștite și reprezintă specificul obiectivului nostru. Situată la
capătul din amonte al văii Boiului, cascada se desfășoară in două trepte. Apa cade de la o înălțime de 7 metri peste
un prag din albia sa înspumată. Cascada emană frumusețe atât prin sunetul dat de căderea de apa cat și de
acumularea de la baza ei, din care pârâul coboară peste un al doilea prag, mai mic, pierzându-se mai apoi printre
versanții văii.
De la cascadă, în amonte, se poate urca prin apă până la cea de-a doua cascadă, mai mică. Valea este însoțită de
cataracte mici și frumoase și de câte un izbuc ce izvorăște ca să-i mai încarce debitul.