Oglinzile

- imaginea obiectului se formează în oglindă prin fenomenul de reflexie,

respectând legile acesteia
- se obțin prin depunerea unui strat subțire de metal (argint sau aluminiu) pe
o suprafață de sticlă

Clasificarea oglinzilor
1) Oglinzile plane - au suprafața plană (dreaptă) și sunt cele pe care le avem cu
toții acasă și în care ne uităm zilnic.

2) Oglinzi sferice

a) Oglinzile concave - reflectă cu partea interioară, scobită a suprafeței. Ele

transformă un fascicul de lumină paralel într-unul convergent.

Ex: oglinzi stomatologice, faruri

b) Oglinzile convexe - reflectă cu partea exterioară, bombată a suprafeței. Ele
transformă un fascicul de lumină paralel într-unul divergent.

Ex: oglinzi retrovizoare

Formarea imaginii unui obiect intr-o oglinda plana

- Se desenează oglinda plană pe verticală.

- Se trasează prin mijlocul oglinzii axa optică principală, perpendiculară pe
oglindă (pe orizontală).
- Se desenează obiectul AB sub forma unui segment cu săgeată, în fața
oglinzii.
- Se duce prima rază din vârful obiectului (B) perpendiculară pe oglindă și se
prelungește punctată în spatele oglinzii (fiind perpendiculară pe suprafața
oglinzii nu își schimbă direcția de propagare când se reflectă).
- Se duce a doua rază din vârful obiectului (B) oblică pe oglindă se trasează
raza reflectată a acesteia, respectând legile reflexiei
 - Se prelungește punctată în spatele oglinzii raza reflectată, până se
întâlnește cu prelungirea primei raze. Punctul de intersecție al lor se
notează cu B', care reprezintă vârful imaginii obiectului în oglindă.
- Din punctul B' se duce perpendiculară pe axa optică principală, iar piciorul
perpendicularei se notează cu A' și reprezintă baza imaginii obiectului în
oglindă. Se pune vârful săgeții în B'.

Observatii

- Ob. AB și im. A'B' sunt simetrice față de oglindă (imaginea se formează în

spatele oglinzii, la aceeaşi distanţă faţă de oglindă ca şi obiectul ).
- AB=A’B’

Refractia
- este fenomenul în care lumina își schimbă direcția de propagare atunci
când traversează suprafața de separație dintre două medii transparente
diferite
- Pentru a desena raza care suferă fenomenul de refracție (raza refractată)
trebuie să parcurgem aceleași etape ca la reflexie, numai că prelungim
normala și în al II-lea mediu și apoi prelungim tot punctat și raza incidentă
în al II-lea mediu

- Unghiul de refracţie este mai mic decât unghiul de incidenţă când lumina
trece dintr-un mediu cu indice de refracţie mai mic (mediu mai puţin
refringent) într-un mediu cu indice de refracţie mai mare (mediu mai
refringent) şi este mai mare în caz contrar.

Ex: ochelarii, lupa

Experimente: pix in apa/pahar
Consecințele refracției luminii au loc datorită schimbării direcţiei razei
refractate faţă de direcţia razei incidente, modificând imaginea obiectelor aflate
în apă:

 Un corp aflat în apă pare rupt la suprafața apei, ca și cum partea din apă a
corpului nu este în continuarea celei din aer
 Un corp aflat în apă este perceput de ochiul nostru mai la suprafaţă decât
este el în realitate. Astfel apele limpezi sunt mult mai adânci decât par

Legile refracției
Legea I a refracției:

- Raza incidentă , normala la suprafața de separare și raza refractată sunt

coplanare

Legea a II-a a refracției:

Indicele de refracție notat cu n este raportul dintre sinusul unghiului de incidență i

si sinusul unghiului de refracție r
Mai putem scrie:

Aplicatii
1. O rază de lumină provenită din aer, cu indicele de refracție n = 1, cade sub un unghi
de incidență de 45° pe suprafața altui mediu. Știind unghiul de refracție de 30°, se
cere:

a) Cât este unghiul de reflexie?

b) Cât este indicele de refracție al celui de-al doilea mediu

c) Calculează viteza luminii prin al doilea mediu.

Reflexia totala

- este fenomenul în care are loc numai fenomenul de reflexie, fără formarea
razei refractate (unghiul de refracție este de 90°)
- unghiul de incidență este mai mare decât unghiul limită (notat cu l), unghi
specific fiecărei perechi de medii care îndeplinește condiția n1 > n2