MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

X Pagina 1 din 4
Subiect Parţial Punctaj
1. Barem subiect 1 10
Mg 1,0p
a) pO  pHe  , pV   RT
2
S
 RT2  RT1 Mg 0,5p
  2,0p
Sl Sl S
Mgl 0,5p
T2  T1   T2  700 K
R
 RT1  RT1 Mg 0,5p
b)  
Sx S(2l  x ) S
 RT1 1,0p 1,5p
a , x 2  2(l  x )  2la  0
Mgl
x  (l  a )  l 2  a 2  20 cm
Mgl 5 1,0p
c) Q  U  CV 1(T1  T1 )  CV 2 (T1  T2 )  CV 2   Mgl  5J 1,0p
R 2
d) Deoarece He difuzează peste tot, echilibrul pistonului este determinat doar de 0,5p
greutatea pistonului și forța cu care acționează oxigenul asupra sa:
Mg  RT1  RT1 0,5 1,0p
 y   a  30 cm
S Sy Mg
e) După eliberarea pistonului A acesta va coborî sub acțiunea greutății sale și va 0,5p
ajunge în contact cu pistonul B (avem un singur piston de masă 2M!)
Poziția finală de echilibru se află la 0,5p
 RT1 a
xf    15 cm 2,0p
2Mg 2
Deoarece temperatura sistemului rămâne constantă Q  Epgravit , 1,0p
Q  2Mgx f  (Mg 2l  Mgy)  2Mgl  4 J

V 1 0,5p
dmed  3  1, 5  109 m
f) N 3
n
1
 ef   2r0  , N  nV  nS  , N  1    0,5p
2
 107 m
n ef 1,5p
Distanța medie dintre atomii de He este de aproximativ 17 de ori mai mare decât dimensiunile
0,5p
atomului  atomii pot fi considerați puncte materiale izolate;
Drumul liber mediu este mult mai mic decât dimensiunile incintei  starea sistemului este
determinată de ciocnirile dintre atomi
Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

XPagina 2 din 4
Subiectul 2 Parţial Punctaj
2. Barem subiect 2 10
A a) Q1  Q12  Q23 Q12  U12  L12 , Q12   C12 (T2  T1 )
,
p1  p2 0,5p
U12   CV T2  T1  , L12  V2  V1  Q23   CP (T3  T2 )
2
p p R
Din: 1  2 și relațiile de mai sus  C 12  CV  și C12  C45 deoarece
V1 V2 2 0,5p
transformările 1→2 si 4→5 sunt de același tip
25
Scriind ecuațiile transformărilor  T5  1,5T1 ; T4  T1 T2  4T1 ; T3  5T1 ’ 0,5p 3.0p
6 ;

Q2  Q34  Q45  Q51 Q2   CV T3  T4   C12 T4  T5   CP T5  T1  0,5p

L Q1  Q2
 sau   0,5p
Q1 Q1
47 2
Q1  8,5 p1V1 ; Q2  p1V1 sau L  p1V1    7,84% 0,5p
6 3
p
b) Pentru transformările 1-2 si 4-5, sunt valabile relațiile: tg  respectiv
V
p 1,0p
tg   ; Aplicând ecuația de stare  p 2  aT si respectiv p 2  bT
V

2,0p

1,0p

L L  Q2
c) Din     L
Q1 Q2  L 1 
Q2  m 0,5p
 m
 L  L  0,5p
1  2,0p
L 2,85KJ 0,5p

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

X Pagina 3 din 4
B. La scăderea temperaturii gazului dintre pistoane, acesta urmează o 0,5p
transformare izobară până când pistonul mare ajunge la capătul din dreapta al
recipientului de secțiune mai mare.
2Sl  Sl S  2l 0,5p
Aceasta se petrece la temperatura  ,  T1  2T0
3T0 T1
2p
Cum, la atingerea echilibrului termodinamic T  T0  pistonul mare a ajuns la 0,5p
capăt.
În timpul transformării izobare Lgaz  Lexterior  0,5p
Lgaz  (2p0S  p0S )l  p0Sl
Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

X
Pagina 4 din 4
Subiect 3 Parţial Punctaj
3. Barem subiect 3 10
a) Căldura furnizată de radiator este = (  0.5p
Pentru aceasta dispozitivul de încălzire primește lucrul mecanic 0.5p
Pentru motorul termic ideal care ar funcționa între temperaturile Tmin  Tex și Tmax  Tr 0.5p

Tex
putem scrie   1 
Tr 3
L 0.5p
Dar  
Qf
Qf Tr 1,00p
Dar cum    
L Tr  Tex
b) Căldura transmisă de radiatorul din încăpere in unitatea de timp este 1.00 p


unde Tr este temperatura radiatorului iar Tc este temperatura camerei.
Puterea consumată de încălzitor este

Dar 0.5p 2
 

Pc  k2
T r 
 Tc Tr  Tex  0.5p

Tr
c) Considerând că la echilibru termic noua temperatură a camerei este Tc1 , atunci căldura 0.5p

Qf
furnizată de radiator în unitatea de timp este:  k2 Tr  Tc1  ;
t
Qp 0.5p
Căldura cedată mediului exterior în unitatea de timp este  k1 Tc1  Tex 
t 2
Qf Qp 0.5p
La stabilirea echilibrului termic putem scrie:  ;
t t
kT k T 0.5p
Rezultă k2 Tr  Tc1   k1 Tc1  Te  Tc1  1 e 2 r
k1  k2
d) După modificarea ariei suprafeței ferestrei, noua temperatură de echilibru a camerei 0.5p
Qp' 2 S
devine Tc 2 și deci putem scrie:  Tc 2  Tex   2K1 (Tc 2  Tex )
t d
La echilibru termic pierderile de căldura trebuie compensate de căldura furnizata de radiator 0.5p
' '
Q p
Q f
si deci putem scrie:  2
t t
deci, 2K1 (Tc 2  Tex )  K2 (Tr  Tc 2 ) 0.5p

2 K1Tex  K 2Tr 0.5p

Tc 2 
2 K1  K 2
Oficiu 1

1. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va primi punctajul maxim pe itemul respectiv.
2. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul final, va fi punctată corespunzător, proporţional cu
conţinutul de idei prezent în partea cuprinsă în lucrare din totalul celor ce ar fi trebuit aplicate pentru a
ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.